Adevěrul, aprilie 1912 (Anul 25, nr. 8099-8128)

1912-04-01 / nr. 8099

Duminică 1 Aprilie 1912 legătorilor în acelaș timp cu dreptul de veto al Camerei lor­zilor. In Decembrie, acelai an s'au­ făcut nouă alegeri pe baza acelorași chestiuni.’ în altiin­­doua, rezultatul a fost o majori­tate de 120 de voturi trt favoa­rea Home­ralului. Cum se prezintă astăzi Situaţia actuală, e­u următoa­rea:Avem pen­tuu a patra oara o Cameră a comunelor în care există o majoritate pentru prin­cipiul Home­rulului şi pentru a treia oară un guvern, care şi-a luat angajamentul să dea ace­stui principiu o sancţiune par­lamentară. Acuma a rămas să decidă democraţia celor două ţări. Dreptul de veto al Camerei lorzilor, care a fost pîrîă acum un obstacol contra Home­nitu­lui, se reduce astăzi la un drept de animare pe doi ani. Pritî­­urmare, conflictul poate să continue şi în parlament­ şi în stară pînă la a treia sestime a parlamentului britanic, cind­ el poate fi aplanat. Aceasta e teoria stării fireşti de lucruri; în realitate, chestia cere o soluţie grabnică, cel pu­ţin partidul naţional irlandez se pune din acest punct de ve­dere. Acum, cînd proiectul de au­tonomie a Irlandei a fost depus în Camera comunelor, se pre­vede o luptă dintre cele mai in­teresante. Sunt probabilităţi că, de astădată, marea reformă se va realiza. Acum nu mai e vorba de o manoperă neaşteptată, care să poată dizloca brusc majoritatea guvernamentală. Pînă şi con­servatorii au­ făcut tot ce a trebuit ca chestia Home­rulului să joace un rol­­precumpănitor in ultimele alegeri. Prin urmare, atît alegătorii cit şi majoritatea compactă din jurul guvernului ştiau că Home­rulul va figura în programul ministerial, aşa ca, nefiind o surpriză, proiectul are cei mai mulţi sorţi de izbîndă. Tot ce i se va putea întîmpla va fi să sufere, în rău­ sau în bine, dar e de crezut că mai de­grabă în bine, oarecari modifi­cări prin amendamentele ce s ar putea introduce ulterior. S. ---------------------------------- Cariera­ spectacolelor •■£ SÍP®ATa"*31”MARTIE TEATRUL NAȚIONAL.— In lumea de­ azi. TEATRUL LEON POPESCU. iiblnda dragostei (premieră). TEATRUL MODERN. — Vă­paia. TEATRUL 'COMCEDIA. — Ile­­făche. -----------------*_-------------­ o societate a infirmilor Mai multe persoane infirme din Capitală, au luat iniţiativa să formeze o societate a infir­milor din ţară. Scopul societăţii este să se vină în ajutorul in­firmilor, în orice împrejurare. In acest scop, toţî infirmii din ţară sunt rugaţ­î să trimită adresele lor d-luî Grigore Ber­cescu, în București, str. Cor­­nescu. , —.—.--------XX—— -------­Mal M Sin englezul Macdonald na voit să se dea învins cu uşurinţă, dar n'a putut irezista, se înțelege aceluia care a învins­­pe Pa­­dubt­V. După o luptă aprigă de .‘18 minute, dr. Așa învinge pe Macdonald printro întoarcere a braţului.­­ Pentru astăzi se anunţă fapte extrem de interesante. Romanul Cernăianu va lupta contra englezului­ Macdonald, șampionu­l Ulmei Zaikin cu in­dianul Calluta, ungurul Czaia cu colosul Pic Blanc si lupta decisiva intre Rusacot si An­dersen. — ...*-**•-----------------­fi ducea olimpiadă Comitetul internaţional olim­pic, pus sub presidenţia d-luî. baron de Coubertin, în care ca reprezentant al Rominiei se află d. Plaglano, organizează pentru anul acesta de la 29 Iu­­­nie la 22 Iulie jocuri olimpice la Stockholm. De la 5 -12 Mai vor avea loc turnire de la wu­tennis pe teren acoperit. De la 29 Iunie la 5 Iulie vor fi concursuri de foot­bal­ şi de tragere şi turnire de la wntennis în aer deschis; de la 6 la 15 iu­lie sporturi atletice, lupte, scri­mă, gimnastică şi tenţiat; la 7­ Iulie curse de biciclete; de la 7—11 Iulie pentathlon modern; dela 13—17­­iulie jocuri eques­­tro; la 18 și 19 Iulie curse de vislit și de la 20 la 22 Iulie re­gate cu pînzfi. Se vor distribui numeroase premii. Această a cincea olimpiadă este pusă sub înaltul patrona­­giu al regelui Suediei, avînd ca președinte de onoare pe princi­pele moștenitor al Suediei. --------------------------------------­Din Giurgiu DELEGAŢIA OPOZIŢIEI UNITE LA ÎNTRUNIREA DE DU­MINICA La întrunirea pe care opozi­ţia unită o va ţine Duminica la Bucureşti, în sala Dacia, va par­ticipa din Giurgiu o delegaţie foarte numeroasă, compusă din cei mai de frunte alegători, membrii ai partidelor conserva­tor-democrat şi liberal-naţional. Delegaţia va pleca din Giurgiu cu trenul de 7,îl Duminică di­mineaţa. Va lua parte şi o de­legaţie da alegători din judeţ. ACCIDENTUL DIN TALPA Azi pe cînd locuitorul Marin­ Pancu­ Oancea din comuna Tal­pa ara cu plugul, s'au­ speriat caii, și fugind, plugul a tăiat, pi­ciorul drept al fetei Stanca Stan Urzică care era în apropiere de plug. Fata a fost transportata la spital. —* Idem. Sărbătorirea eroilor dela Oradia Mare Comitetul de iniţiativă a ser­­bărei pentru comemorarea eroi­lor teologi dela Oradia Mare, s’a întrunit aseară la d. C. C. But­­culescu şi a tratarit ca serbarea să se ţină în ziua de 1 Aprilie la biserica Sf. Gheorgiu Nou. In scopul acesta s’a lansat un manifest prin care toţi bunii ro­mâni sunt invitaţi să participe la această serbare cu cocarde tri­colore la piept, iar societăţile cu drapelele lor. lata programul serbărea: 1) La orele 9 a.­­tu., toate so­cietăţile cu drapelele lor, şi toţi aderenţii acestei mişcări se vor­­întâlni la „Cișmigiu“ de unde vor pleca cu muzica în frunte la biserica Sf. Gheorgh­e-Nou. 2) La orele 10 a. m., Te-Deum la biserica Sf. Gh­eorghe-Xofi. 3) La orele­­11 jum. a. m., pro­cesiune la statuia lui Mîhaiu-Vi­­teaz, unde se va depune o co­roană. In capul defilarei vor fi coope­ratorii cu drapelul lor de la 11 Martie 1882 urmat de la forma­re ale lor. — .—-----------— AUrguri­­le cai la Baneas? --------------------------------------------------------­ZIUA LA. LA ORELE 3 DURA AMIAZI I. PREMIUL DE DESCHIDERE 1.500 metri. — 2.090 lei Darling GO kgr. (Ilecd), Miti­tica 02 kgr. (Ulrichshofer), Mia­­dig-Gyongy 03 kgr. (Niculescu), Blue-Petor 03 jum, kgr. (Bui­­ford), Spaima 50 kgr. (Sander­son), Dăiiciuti 58 kgr. (Wilson), Kate 56 kgr, (Hamblett), Lan­cier 57 jum. kgr. (Gali), Leche­­fritte 00 kgr., Fleuriste 02 kgr. (Tayior), Olteanca 59 kgr., Do­gar 00 jum. kgr. (Rees). Indicăm: Fleuriste, Mititica și Sogar, în ordine. II. PREMIUL GIRELLE 1.600 metri. — 2.500 lei Morticole 58 kgr. (Gatter), Ser­kente 56 jum. kgr. (Slamvit­­schek), Progres 58 kgr. (Wilson), Ramura 56 jum. kgr. (Sander­son), Lonesome 58 kgr. (Rossi­­ter), Khaisang 58 kgr. (Carpan­­tier), Oana 56 jum. kgr. (Tay­lor). Reprezentantul gr. Cămfira­­șescu aflîndu-se în plină stă­pânire a mijloacelor sale nu poate fi decit învingător al a­­cestui lot. Indicăm deci, Morticole și Oana în ordine. III. PREMIUL DAMELOR Fantemasias-riders. 2.000 metri 1.908 lei Mîndra 77 jum­. kgr., Mulva­­ney 74 jum. kgr. (lt. Draghici), Belise 111 77 jum. kgr., Czimbo­­ra 82 kgr., Ansdel 73 kgr. (efip. G. Moruzzi), Pulcinello 73 kgr., 10 Maî 73 kgr. (It. Romano). Indicăm: 10 Maî și Ansdell, cu oarecari rezerve pentru Czimbora, dacă va merge aci. IV. PREMIUL FLORDONA 1.600 metri. — 2.500 leî Gross-Mills 58 kgr. (Heed), Le Marabout 59 kgr. (Sanderson), Freamăt 58 kgr. (Wilson), Rasp­berry 57 jum. kgr., Iesi 56 jum. kgr. (Taylor), Parfumeuse 50 jum. kgr. (Rees). Câștigător: Grajd. Marghilo­man, Ieși, plasată. V. PREMIUL DE APRILIE Handicap. 2100 m. — 2000 lei Courlande 04 kgr., Albastros 03 jum. kgr. (Sanderson), Thur­so 63 kgr. (Charpantier), Mosca­tei 02 kgr., Farmec 62 kgr. (UI- richsoffer). Volont III 01 jum. kgr. (Heed), Czltîibora 61 kgr. (Hamblett), Polony 57 kgr. (Re­es), Antim 55 kgr. (Wilson), jpo­­tyka 54 kgr. (Păcurarul, Khai­sang 54 kgr. (Taylor) şi Sărma­na 53 jum. kgr. (Rossiter). Indicăm : Herghelia Albatros câştigătoare cu omonimul ei şi Farmec plasat. VI. PREMIUL TINA 1800 m. 2500 lei Turvcon. 56 kgr. (Wilson­); Thermopylae 07 kgr. (Ulrichsoi­­fer); Szipirtyn­k 54 jum. kgr. (Slawitsliek); Rob 56 kgr. (Ros­­sit­ar); Marjorie 54 jum. kgr. (Charpantier); Bătăuş 62 kgr.; Bărcăneşti 50 kgr. (Taylor); Con­ductor 56 kgr. (Rees) ;şi Bastia 56 kgr. (W­arbourton). Din acest lot detaşăm pe Bă­tăuş,­­câştigător probabil, Rob pentru locul al doilea gi Tur­­veon dacă rămân opt cai în aler­gare. - Nr. COSt. Atragem­­ atenţiunea cititorilor noştri că orice schimbări, nou­tăţi sau alte amănunte intere­­sînt acest program, se vor găsi la această rubrică in­ „Adevă­rul“ care apare mâine. Dumini­că, la amiază --------------**-------------­ --------------------------------------—­ Principesele Romînieî la Constanţa CONSTANŢA, 39 Martie. Astăzî la­ ora 1, au sosit în lo­calitate cu un tren regal prin­cipesele Elisabeta, Maria şi Ilea­na şi prinţişorul Nicolae înso­ţiţi de generalii Robescu, ma­reşalul Curţii princiare. La gară principesele au fost întîmpinate de d. general Bo­­teanu, prefectul Pariano, prima­rul Cananaa, Ioniţă Dumitres­­cu,­ preşedintele Camerei de co­merţ, c­olonelii Găiseanu, Can­­tea şi Draga­lina şi­ alţi ofiţeri superiori, de şefii tuturor auto­rităţilor­­.civsile, corp­ didactic din judeţ în cap cu revizorul Stăces­­cu, poliţaiul maior Buhlea pre­cum şi de alulte doamne din e­­lită. La oprirea trenului oaspeţii au fost salutaţi de d-îu­î general Boteanu şi prefect Pariano cari au făcut prezentările persoane­lor de faţă. D-nele general Bo­teanu şi prefect Pariano au ofe­rit principesei Elisabeta nişte superbe jerbe de flori. După ce s-au întreţinut câte­va minute cu cel de pe peron, oaspeţii princiari, însoţiţi de suită şi de persoanele prezente, au plecat pe jos pînă la palatu­l regal unde garda a prezentat arma, iar muzica a intonat h­a­nul regal. Mulţimea care staţiona în fa­ţa palatului regal a salutat cu urale pe principese. O ordine desăvârşită a dom­nit în tot timpul mulţumită măsurilor luate de poliţie şi de d. căpitan Velescu comandantul pieţei. Principesa Elisabeta va râmi­ne în localitate pînă Luni, iar ceilalți principi vreo trei săptă­mâni. , Asupra proectateî călătorii în Egipt a principeselor, .nu S’a sra­tarit nimic pînă acum Sylvian Cereţi O INTILNIRE PASIONANTA.— LUPTA DECISIVA DINTRE dr. AŞA ŞI KACPONALU. Luptele de la Circ devin din zi în­ zi maî interesante şi admi­ratorii frumosului sport încep să le urmărească cu­ mult inte­res. Prima luptă da aseară a fost o nouă întâlnire din cele mai pasionante care a ţinut publi­cul în continuă încordare timp de aproape o jumătate de oră. Şi de data aceasta ungurul Czaia a găsit în cazacul Ruda­­tov, un adversar de talia sa: aceleaşi apucături brutale, ace­leaşi sforţări disperate, aceiaşi seriozitate şi aceiaşi pasiune în lupta contra adversarului. Rusakov are toate apucături­le unui luptător, care la prima vedere pare de neînvins, un ca­zac care nu cunoaşte pericolul şi care uzează de toate mijloa­cele ce-i stau la dispoziţie pen­tru a putea repurta o victorie, fie ea şi... căzăcească. Ungurul Czara este însă un adversar de o forţă herculiană care nu poate fi răpus numai cu sforţări şi brutalităţi, cu aţit maî mult cu cit nici el nu prea vrea să ştie de regulamente în luptă şi s'a dedat şi aseară la t­rocuri violente cari au fost re­primate de arbitri. Cu toate scenele eî de bruta­litate lupta a fost încordată şi interesantă pînă la sfîrşit, şi s'a terminat, după cum era de pre­văzut din primele reprize, cu victoria lui Czara care a învins pe cazac, după 28 minute, prin­­tr'o întorsătură de braţ în sus. A doua luptă a fost cea ce se poate numi liniştită. Indianul Cafenua a reuşit să­ doboare la pămînt pe siberanul Belov, în­ 12 minute, prin rupe­rea punţei. Publicul admirator a! frumo­sului, entuziasmat ele eleganta înfăţişare a indianului, a acla­mat cu aplauze entuziaste vic­toria­ lui. Cea mai interesantă şi mai frumoasă luptă de aseară a fost însă ultima, lupta decisivă din­tre dr. Aşa şi Macdonald, doui luptători de forţe egale, cari cu­noscuţi dintr’o luptă anterioară au fost urmăriţi cu un interes deosebit. Pe cit a fost­ da violentă şi brutală prima luptă de aseară dintre ungur şi cazac, pe atît a fost da elegantă şi clasică a­­nceastă d­in urmă. Cu toate a­cestea putem spune că a fost una din acele lupte desperate piept la piept, între două forțe egale ce nu vor să radă. După victoria i­mpuri­că :,în surprindere cu a:­tain» iment* contra lui Audi-reri cnul din cel xnai buni dala Circ, .Revista Modei? Stepa internaţională­­ “A ^ Pe ziua de Vineri Noua fază a războiului Yaro Turc Turcia continuă sa sfideze.—Apropiata acţiune navala a I­­taliei.—Puterile nu se înţeleg.— Italienii ocupa un tort- Marele vizir şi războiul. — Lupta contra absolutismului d­in Croaţia.—Agitaţia din Camera ungară.—Relaţiile din­tre Italia şi Germania.—Diferite fapte. Războiul italo-turc e din nou­ pe primul plan. Tratativele de pace ori nu s’au făcut, ori n’aîi izbîndit. Turcia nici nu vrea să audă de pace. Italia e grăbită să înceapă o acţiune navală în apele turceşti. Din aceste cauze, ostilităţile vor fi reluate cu mai multă vio­lenţă şi în acest moment situa­ţia e foarte încordată. „Tanin”, sub titlul de „Nu vrem pace“, publică un articol vehement la adresa Italiei, asu­pra căreia aruncă tot dispreţul turcilor şi căreia spune că nu mina îi va da, ci lovitura pum­nului. Operaţiunile italiene în apele teritoriale otomane se anunţă pentru ziua de 25 Aprilie st. n. Telegrame din Londra şi Pa­ris, unele de aparenţă oficioasă, spun că demersurile Puterilor în vederea păceî au fost amî­­nate, deoarece puterile n’au că­zut de acord. Din Viena se anunţă că aceste demersuri pot fi socotite ca e­­şuate şi că numai cînd se vor ivi interese speciale­ ale Puteri­lor, ele vor avea un caracter mai deciziv. După „Poster Lloyd”, dacă se vor face mijlociri, ele vor­­Visa loc după ce se vor ter­mina alegerile parlamentare din Turcia. O ultimă noutate de pe tea­trul războiului anunţă , că ita­lienii au ocupat portul ,şi fortul Bukemez. La Zuara continuă debarcarea de muniţiuni italie­ne sub protecţiunea flotei. * Noul parlament turcesc se vă întruni la 18 Aprilie şi va avea o durată de patru săptămlnî. Marele Vizir, care era bolnav, îşi va relua activitatea politică şi va declara la parlament că Turcia, afară de chestia anexa­re!, va face concesiuni Italiei în interesul păcei. E vorba ca partidul justicist, să puc sub acuzare guvernul Kimen Hedervary din cauza proclamarea absolutismului în Croaţia. Deputaţii dalmaţieni au intenţia să înceapă o ob­strucţie în 14,Eichsrath pe aceeaşi tem­ă. Funcţionarii croaţi după căile ferate din­ Fiume vor fi transferaţi în Ungaria şi înlo­cuiţi cu funcţionari unguri. Se aştepta ca pe ziua de est să aibă loc in Camera ungară o luptă decizivă între opoziţie şi guvern; dar şedinţa s'a conti­nuat în condiţiunile vechi, cu mult, zgomot, pentru a, se ajun­ge in urmă la o şedinţă,intimă. Partidul ungar al muticei con­tinuă lupta contra ministrului de război şi comun, Auffenberg. S’a propus ca, în delegaţioni, să «o scadă cu ,109 de coroane leafa ministrului şi propunerea a avut aprobarea generală. To­tuşi, se crede că Aufenberg nu’şî va­ părăsi postul pînă ce nu va vedea asigurate şansele proecte­ior militare. Se anunţă din San­gal că s’a produs o nouă re­vot*« m­litară chineză la Nouking. Oraşul ar fi în flăcări. După ziarul italian oficios „Tribuna“, in urma ultimei în­­trevedereî dintre suveranii Ita­liei şi G ’deleGR.­. nic’­D­e cele d­oua ţări sint mai mult decit ori­cînd cordiale. Ziarele ruseşti anunţă demi­sia pe curlnd a’ministrului de război şi Luchomlin­ov. Succeso­rul sati -■ desemnat a fi, genera­lul Polivanov, c­are s’a distins în războiul din­­ISH. Litre noul ambasador­ rus din Constcatinopol, d. de Gicis şi ministrul rus de externe, d. Sas­­roîiov, a avut loc o conferinţă, a­­supra situaţiei generale din Bal­cani. Convenţiunea republicană a Iţi statului Maine (Statele­ Unite) a proclamat pe Roosevelt candi­dat la prezidenţia republicei. Starea Papei e satisfăcătoare. Zvonurile din ultimă o zile des­­pre moartea lui n’au avut nici un tem­piu. --------------------------------­Infomţiuni Se aduce îa cunoştinţa com­­plectaşilor contingentului 1907 a­­parţ­inirii regimentului 33 Tul­­cea că s’a contramandat con­centrarea din anul acesta pină la noi dispoziţiunî, cind se vor da ordine la timp. Duminică 1 Aprilie c. ora 9 seara, în Salonul său­ din strada Popa Tatu No. 28, societatea culturală „Dacia Traiana“, va da o frumoasă şezătoare litera­ră, urmată de dans. Din program remarcăm: con­ferinţa d-lui dr. I. Bălan, decla­maţii de d-ra E. Păcurarul şi d. Petru­ Petrescu, d. Cassian Munteanu va citi din versurile d-sale, va încheia d­. Cruţi­u De­­la sălişte, după care va, urma dansul. Programul atractiv va aduna, de­sigur, cît mai mulţi ardeleni, cari vor petrece astfel în toată voea lor o seară din ce­le m­ai plăcute. Ti. A. Alexandridi­n, fost nu­mit director a­l societăţei fores­tiere „Goetz“. Citiţi în FACLA de ani: O monstruozitate: retragerea d-luî Corp; Schimbarea Domni­lor, bucuria necinstiţilor; Paci­ficatorul (d. C. G. Arion); Sam­­sariîcurile d-luî Emil Gostines­­cu; D. Iorga laudă pe Take Io­­nescul; Conflict intre avocatul şi­ omul politic Dissescu; O ro­­m­încă, scriitoare franceză, de o­­rigine greacă (contesa de Noall. Ies). 13 Martie a murit! Naţio­nalism şi gologani; Basarabii slnt greci, Constantin cel Bun, de Tudor Arghezi, etc. ID. J. R-Cisner din München, în trecere prin cap­itală va ţine un ciclu de conferinţe cu privire la instrucţiunea tineretului şi a mulţimei. D. Reisner va însoţi conferinţele d-sale cu foarte in­teresante 80 de tablouri repre­zentând vederi din ţările pe cari Ie-a vizitat. Prin anunciu special se vor anunţa data şi locul în care se vor ţine­­conferinţele. Regele a conferit ordinul „Co­roana României“, în gradul de comandor, d-luî Et­a­mate Sta­­matiadi, consul al Rom­îinieî la Ismail. D. Alexandru Popovici, arhi­tect­, a fost înaintat pe ziua de 1 Aprilie 1912, în postul de arhi­­tecţi şef in biroul tehnic al ad­ministraţiei Casei bisericeî în postul din nod­ croat prin bu­get. D. G. Nedelescu a fost numit desenator in acelaş birou. D. Ioan S. Alexandrescu a fost numit, pe ziua de 1 Aprilie, în funcţiunea de impiegat în cancelaria consiliului 0 miniş­tri, in locul d-lui N. C. Uni­­noi, trimisionat. Asociaţiunea maeştrilor ei nmestritor de dermni din ţac­­face cunoscut copiilor cari a., luat parte la primul concurs de, des. mu c­ă medaliile, împreunâ cu diplome!.., se vor înainta !., fiecare concurent in parte, im - ui­at ce medaliile vor fi gravate şi diplomele scrise pentru toţi concurenţii. Diplomele se vor trimite atît la cei recompensaţi, cît şi la cei cari au participat la concurs. Vaporul românesc „Dacia“ a plecat din Constanţa la Alexan­dria pe ziua de 27 Martie, încăr­cat cu o mare cantitate de făină de la Roşiori, Alexandria şi Giur­giu, cît şi cu cherestea şi bru­l­­zeturî din Constanţa. Suntem­ informaţi că d. E. Pa­scu, proprietarul expoziţiii meî permanente de obiecte de artă din calea Călăraşilor 11, a cum­părat toate tablourile ce au fost expuse pîrlă mai deunăzi în ro­tonda Ateneului, sub denumirea „Tableaux anciens des grands maîtres“. Aceste tablouri se află de vînzare actualmente cu preţuri foarte scăzute în saloanele sus menţionatei expoziţiuni. Vaporul „România“ a plecat din Constanţa la Constantinopol pe ziua de 25 Martie cu o mare cantitate de făină din Ploeşti şi gara Obor cît şi ciment de la Cernavoda, D. Petru Ion a fost numit în postul de agent sanitar şi cercul Grădinari din judeţul Ilfov, in locul d-lui Frumuşache Rusu, neprezintat la post. D. Pătraşcu Stan a fost nu­mit agent sanitar la cercul Fur­­cuieşti din judeţul Teleorman, în locul d-luî Urban. Procopie, lăsat în disponibilitate. D. I. Bistreanu­, actual contro­lor agronom se numeşte pe ziua de 1 Aprilie col., şef agronom în direcţia Casei centrale a Bănci­lor populare. Modestă, fără gălăgie, revista ,,Convorbiri Ştiinţifice şi Filozo­fice“ a avut un frumos şi me­ritat succes. N-rul 1 e complect epuizat. Peste cîteva zile a­­pare N-rul 2 cu studii şi articole ştiinţifice şi filozofice pe înţele­sul tuturor. Pentru a introduce o nouă va­riaţie în spectacolele sale, di­recţia cinematografului Splen­did, cu mari sacrificii a obţinut un film american de mare va­loare, care inaugurează un nofi gen în această artă. Acest film reprezintă o dramă sguduitoare din viaţa coloniştilor europeni în ţinuturile sălbatice ale Indi­ei. Persoanele care au asistat la repetiţie, vorbesc cu entuziasm de acest film, iar noi, la rîn­dul nostru îndemnăm publicul să a­­siste la­ acest nou spectacol, pe cît de captivant pe atît de in­structiv. Programul mai cuprinde o co­medie de salon din cele mai no­stime. Astăzi, Sîmbătă, între orele 8—12 a. m. și 2—6 p. m. va avea loc în localul facultăţii de şti­inţe concursul anual organizat de societatea „Gazeta Matemati­că“, între elevii de liceu din în­treaga ţară. Concursurile sunt publice. D. Episcopescu Nicolae, diplo­mat al şcoalei de antropometrie „Bertillon“, fost elev al institu­tului de poliţie ştiinţifică din Lauzaua, a fost numit în func­ţiunea de şef al serviciului fo­tografic şi de identitate pe lin­gă direcţiunea poliţiei şi sigu­ranţei generale. D. St. St. Fălcoianu, bacalau­reat, actual ajutor de arhivar, a fost înaintat în funcţiunea de registrator al direcţiunea poli­ţiei şi siguranţei generale. Adunarea generală a repre­zentanţilor de comerţ va avea loc Duminică 1 Aprilie orele 10 hotelului în camera No. 4 a hotelului „Concordia“ din str. Smîrdan 51. Suntem­ rugaţi să anunţăm cu Duminică 1 Aprilie se va ofi­cia la, biserica Silivestru, la o­­rele 10 dimineaţa, parastasul de 2 ani de la moartea regretatului Emil Zanne, fost inspector fi­nanciar. Formalităţile pentru scutiri de vamă şi obţinere de avantaje pe baza legei de încurajare a In­dustriei naţionale se fac de că­tre „Informatorul“, Birou de in­­fomnaţii sau administrative al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimi­neaţa“. A se adresa d-nuî B. SEPEA­­NU, licenţiat in drept, directorul biroului, Bucureşti, Palatul „A­devărului“. -----------------**-------------------­ Libertatea vinzarei bauturilor Decizia, d­lui ministru de finanțe iată textul circularii adre­sată administratorilor finan­ciari din țară, prin care se a­­cordă circiumarilor din orașe dreptul de a vinde tot felul de băuturi: Domnule­­Administrator, In urma ultimei­­ modificări adusă în Mai 1911 legea mono­polului vînzărei băuturilor spir­toase se permite, pe ziua de 1 Aprile 1912, transformarea de­bitelor de vin și bere existente astăzi în comunele urbane, în debite cu tot felul de băuturi. Luat­ prin urm­are măsuri ca pentru trimestrul de Aprilie 1912 și cele următoare .să se perceapă diferenţa de licenţă ce se cuvine pentru debitele cu tot felul de băuturi şi mai luaţi de la debitan­ţi brevetele pentru vin şi bere ce posedă acum spre a se face în ele menţiunea de transformarea debitelor lor, in debite cu tot felul de băuturi Brevetele Ie veţi înainta mi­nisterului, care, după recti­fi­care, vi le va remite spre a Ie înapoia proprietarilor lor. p. Ministru, D. Maug. Director, loaeso- ---------------------------------­ spart riB wara. Rsshii de tiSznS jj*;;* tru persoane tinere, Costume o o gante de spart. — Pălării metiteme de primăveri si «ari — ftsntoe si rficftU ■"■Bsem**aei5gcHT£iMWBín«csimraenMaze­rMXTiorrrrar'.vjvi­ xtt-csar4stv:/_«.ifivuvi­flietoe.'yja;v,u^v.^ de nară. -- Scriitoaraie noastre. - O A A r A rv U I No. 7 ~ Anul li­n î Aprilie Taftul mattem. — Rochii da vizi: DIN GRATIS: Un tipar pentru o Jachetă Administrația: Strada Sărindar, No. 11 l!l Revista Modei se vinde cu 75 bani în toată țara. ein Mie nota Mei prefație reailiata....Jabourî tnmb­r•­ne.-Lucru de mina.-Broderii artis­tice.—Amănunte tuGîîiîise m domeniu) qmnn iiwmiwr— unii— i— miw wiwmi inaaattUK. nmxiv,­..,,, croitoriei — Cronici lu­iMeSe. notițe­­glume, etc., etc., etc. ESCURSIA societăţei muzicale „Ar­monia“ CRAIOVA, 30 Martie. „ Joi cu trenul­ile 12 a. m„ a plecat in escursie în judeţul VÎlcea, socie­tatea muzicală „Armonia“, din localitate, mergînd la Drăgă­­şani şi R.­Vilccă pentru a da cite un concert. In treacăt vom face istoricul societăţei muzicale „Armonia“. In Craiova, in anul 1904 se înfiinţează societatea „Filarmo­nica“, iar după trei luni se mai înfiinţează soc. „Hora“, iar acum doi ani se contopesc ambele societăţi muzicale în societatea „Armonia“, cu frumosul scop de a populariza gustul muzicei şi mai ales al acelei naţionale, ui­mind regulat a da cite o audiţie în fiecare lună, ajungînd azi la a 188-a audiţie. Cu această escursie ce se face la Drăgăşani şi R.­Vîlcea, socie­tatea a dorit ca oraşele din ve­cinul judeţ Vilcea, să guste din adevărata technică muzicală şi frumuseţea bucăţilor ce se vor c­uta. Societatea e condusă cu multă pricepere de d-niî: dr. C. Schina, preşdinte; Th. Ionescu, profesor şi directorul gimnaziului şi Mir­­cea Connstantinescu, vice-preşe­­dinţi; Al. Bărbulescu profesor, secretar, căpitan Al. Grosu, ca­­sier­ comptabil; dr. Stiegler, pro­fesor; P. Calomfirescu, advocat; D. Hancu, profesor; S. Ionescu, telegrafist; şi A. Vincentz, ingi­ner, membri, avînd ca maeştri pe simpaticul Aurel Robescu, maestrul orchestrei şi Constan­tin Anastasia, maestrul corului, cari depun toată munca şi pri­ceperea pentru a nu lăsa nimic de dorit. Au plecat în escursie d-nii dr. C. Schina; Th. Ionescu, directo­rul gimnaziului; căpitan Alex. Grossu, P. Calomfirescu; G. D. Cuţiana, St. Ionescu, d-na și d. C. Anastasiu, d-na Marotu­teanu, d-na Staicu ; d-rele Aurora Ma­­rinescu, Oistean­u, Victoria Ma­­rinescu, Elisa Nuţă, Leontina Ma­rinescu, Gherghina Nuţă, Con­stanţa Nicolau, Eug. Nuţă, Eca­­terina şi Maria Marotineanu ; d-na şi d-ra Demetrescu, dr. Pe­­trescu, Ecaterina Născu; d-nii Aurel Bobescu, N­. Marca,,­fcissi­­lia, Lundman, Ilădulescu Florica, Popovici Alexandrina, Gh. Ste­lian, V. Rabega, I. Lungulescu, G. Lungulescu, D. Safirescu, R. Ipcar, Marius Niculescu, Fili­­­men Oişteanu, I. Constantin­es­­cu, Bărbulescu, M. Georgescu, Băluţă Dumitrescu, Const. Ma­rinescu, Bustinescu, Niculescu, N. Rabega, Iliescu Mircea, fraţii Economii, Vinţeanu, funcţionar, Rădulescu, Vulpescu, Olarian, Păunescu, Dumulescu funcţio­nar, P. G. Marinescu, Wolff, Gră­dina­ru, Ionescu Matius, Mihăi­­lescu, Niculescu, Străinu, Geor­­gescu, Pricner, Stătescu, Angel, Constantinescu, N. Petrescu, N. Prejbeanu, Popescu Marius, Ni­­colopol, Bilek, Gavrilescu, Sta-­Vril Landman, Damian, etc. etc. G. C. ---------------------------------------­ Presa vieneză şi noul minister romin Viena, 30 Martie. — Ziarul „Deutsches Volksblatt“ vorbind­­de noul cabinet romin spune că prin faptul că s’au retras mem­brii fostului minister, cari erau mai mult atacaţi de opoziţie, re­gimul s’a întărit din nou. Cu chipul acesta s'a stabilit pute­rea opoziţiei care in mare parte are un caracter personal Ziarul spune apoi: „Noul prim ministru e o persoană care se bucură de stima şi încrederea generală. In politica externă cabinetul Maiorescu va persista în politi­ca tradiţională a regatului“. * Viena, 31 Martie. — „Neue Freie Presse" făcind comentarii in privinţa remanierei cabinetu­lui conservator român, spune că politica externă a tărei nu va fi schimbata, deoarece d. Titu Maiorescu își păstrează porto­foliul. De altmintrelea, de mai mulți ani, această politică a ră­mas neschimbată și independen­tă de schimbările de minister, ceea ce dovedeşte că această politică e în conformitate cu trebuinţele practice şi condiţiu­­nile naturale ale ţărei. „Regatul român este statul cel maî put­er­nic din Europa de sud-vest, e cert că din partea acestei ţări nu poate să nască tulburări. Romînia e destul de puternică spre a putea interveni in mod energic, dacă cumva s’ar produce turburări pericu­loase. Regatul român urmează o politică fără aventuri, aci e forţa lui. „Din politica externă conser­vatoare a Rominiei au izvorît relaţuinile sale entrade cu Au­­str­o-Un­garia. „România e cel dintiin­ stat din Europa de sud-vest, care a ajuns la o politica externa cal­mă , de aceea, menţinerea li­­niştei şi a echilibrului in apro­pierea ei, e o mare misiune care i-a fost încredinţată“­. ..................-----------------------­ întrunirea comercianţilor de băuturi -----------—---------------■ Cuvintarea d-lui Mihail Deşliu, deputat. — Celelalte cuvîntări Azi înainte de amiazî a avut loc în cercul central comercial şi industrial d­in strada Is­vor o întrunire a comercianţilor de băuturi din Capitală. La ordi­nea zilei a fost comunicarea re­zultatului campaniei comer­cianţilor de vin şi bere de a ob­ţine libertatea să vîndă şi bău­turi spirtoase. Au­ participat un însemnat număr d­in aceşti comercianţi, precum şi mai mulţi membri ai comitetului cercului comer­cial central. La orele 11 a­ sosit la cerc d. Mihail Deşliu, deputat şi vice­preşedinte al Camerei, însoţit de d. Ion Georgescu, consilier comunal şi preşedinte al cercu­lui comercial. Apariţia d-lui Deşliu a fost salutată de negus­tori cu aplauze. CUVINTAREA D-LUI MIHAIL DEŞLIU D. ION GEORGESCU a des­chis imediat întrunirea şi a dat cuvîntul d-lui MIHAIL DEŞLIU, care a spus următoarele : „Am îndeplinit făgăduinţa ce mi-am luat, cam tardivă, nu e vorba, însă e bine că m’am pu­tut ţine de cuvânt. Am întîm­­pinat greutăţi, am lucrat in tai­nă şi am izbîndit. Dela 1 Aprilie toţî comercian­ţii de băuturi de la oraşe sînt u­­nificaţi şi vor avea dreptul să vîndă spirtoase, nestingheriţî de nimeni, în baza legea mono­polului, care prevede că aceas­ta se poate acorda în baza unei dispoziţiuni ministeriale“. Mai departe, d. Deşliu a spus că e satisfăcut că a putut face bine şi că singurul lucru ce-l călăuzeşte este binele neamului. Trei oameni au făcut bine pentru com­ercianţii de băuturi, d-nii Nicu Filipescu, Alexan­dru Marghiloman şi ea, a con­tinuat d. Deşliu. Vorbeşte din nou de munca de­pusă pentru reuşita cerere a co­mercianţilor de băuturi, spunând că s-a adus un mare bine acestei clase de comercianţi romiul, sin­gura clasă unde comerţul pre­­ponderează. Asigură că oricare î-ar­ fi situaţia politică, comerci­anţii vor putea corupta pe con­cursul său. Vor mai putea compta pe concursul său şi pentru realizarea celorlalte re­vendicări înscrise în programul cercului comercial. ■Hâ D. I. MIHALCEA-VRINCEA­­NU, membru în comitetul cer­cului central comercial, a spus că d. Deşliu a reuşit să reali­zeze înfrăţirea negustorilor. A­­ceştia trebue să fie recunoscă­tori binefăcătorului lor. Adu­ce d-luî Deşliu omagii de recu­noştinţă în numele comercian­ţilor din întreaga ţară şi spe­ră că cu concursul acestora vor reuşi să sfărâme lanţurile legei monopolurilor. De asemeni tre­bue să mulţumească şi d-lor Fi­lipescu şi Marghiloman, înjumătăţireî repauzuîuî şi su­­primarea comerţuluî ambulant. D. MIŞU FILIPESCU a spuse că ia cuvîntul ca să spună co­religionarilor săi politici din partidul liberal că negustorii şi comerţul nu trebue neglijaţi. Inchei ad­ucînd elogii d-lui Deşliu. D. M. DEŞLIU ia din nou cu­vântul şi îndeamnă pe negus­tori să romînizeze comerţul de băuturi. Repauzul duminical trebue modificat, a spus d. Deşliu, însă trebue să fie bine studiată, chestiunea, ca să fie împăcate toate clasele. Legea comerţului ambulant n’a fost niciodată a­­plicată la noi şi ea trebue mo­­dificată. Inchee rugind cercul comer­cial central să comulice­­cercu­­rilor comerciale din ţară Sfetărî, rea guvernului. D. NAE STERESCU, preşe­­dintele comitetului permanent de acţiune al comercianţilor de vin şi bere, a spus că a muncit împreună cu alţii pentru reali-■ zarea unificăreî brevetelor d­e băuturi spirrtoase şi aduce elo­gii d-lor Deşliu, Marghiloman şi Th. Rosetti, ministru de fi­nanţe, îşi depune mandatul din pre­zidenţia acţiunea comercianţi­lor de vin şi bere şi speră că acum comitetul cercului comer­cial va intra în acţiune pentru realizarea celorlalte puncte din program. întrunirea s’a terminat la *­­rele 12. Retragerea d-lui Deşliu a fost salutată cu ovaţiuni. A unnat o consfătuire intima a comercianţilor prezenţi. Luni va avea­ loc o şedinţă a comitetului cercului comercial cînd se vor lua noul dispozi­­ţiunî. A. ----------------■*-*-------------— JJ. IMAti O AJUitteSUU Preşedintele comitetului de ac­ţiune al comercianţilor de vin şi bere Mîine, dacă alţii vor face bine comercianţilor, şi acelor le vor fi recunoscători. Trebue să se ceară şi transformarea taxei pe decalitru,­­ a încheiat d. Mi­­halcea-Vrinceanu. D. D. TANASESCU a spus că singur d. Deşliu a muncit pen­tru realizarea comercianţilor de băuturi. D. DEŞLIU (întrerupînd), spu­ne că ar dori ca şi alţi oameni ai ţarei să facă bine comercian­ţilor. D. TANASESCU, continuînd, cere d-lui Deşliu să lupte pen­tru ridicarea prestigiului co­mercianţilor şi încheie mulţu­­mindu-L Au vorbit apoi d-niî: LAZAR TULBURE care între altele a mulţumit d-luî Th. Rose­ti, ministru de finanţe, pentr­u binele făcut negustori, lor de vin şi bere. COSTICA DOBRESCU a ce­rut şi înjumătăţirea repausu­lui durami­eo­ pentru ca negus­torii să scape de teroarea func­­ţionaril­or com­erciali. D. GH. LAZARESCU a vorbit în acela­? sens. D. I. GEORGESCU a, arătat adîilea, recunoştinţă a negusto­rilor către d­. Deşliu si i! roagă să hil­ î­ şi centru realizam' D. MIHAIL DEŞLIU Deputat si vice-preşedinte al Camerei ' , ADEVERUL )A‘*re Un omor VASLUI, 30 Martie. — Vaslie Lungu din Tîngujeî, avînd o ve­che neînţelegere cu Petre Enn­che, a patra zi de Paşti, s’a ivit prilejul a se întîlni şi luîndu-se la­ ceartă, aceasta a degenerat în bătae. Petre Enache înarmat, cu, un ciomag şi cu ajutorul mu­mei sale Elisabeta, a tras o bă­tae soră cu moartea, lui Vasile Lungu. Acesta fiind grav rănit s’a căutat a fi transportat la­ spital, dar pe drum a încetat din viaţă. Autorităţile cari aveau din timp cunoştinţă de cele petre­cute, fiind informate de moa­­­r­­ea lui Vasile Lungu, au căutat să aresteze pe criminal, dar a­­cesta dispăruse din comună. S’au luat măsuri de urmări­­rea și prinderea lui.—Neptun —----------**------------~ De la Universitatea po­pulară, Luni 3 Aprilie, orei© 8 ju­mătate seara, se deschid cursu­rile universitate­ popular© înce­pînd seria 3-a în care intra foarte mulţi din­ profesori din­tre cei mai cunoscuţi. Cursurile se ţin la liceul La­­zăr şi pot fi frecventate de ori­cine. ------------------**-----------------­ Cărţi şi reviste Convorbiri ştiinţifice şi filozo­fice, revistă lunară pentru popu­­larizarea ştiinţei şi a filozofie a apărut cu următorul bog, cuprins: , Ce este ştiinţa ? de H. Spen­cer; Tainele vieţii şi ale morţi de R. Virchow; Probleme fizi­logice, de R. Legendre ; Despre destin, de Voltaire ; Munca şi fericirea, de Jean Finot; Pri­vind cerul, de H. Poincaré ; Ce sînt lacrimile? de dr. Romme; Succesul, de Emerson; Despre iubire şi femei, de Nietzsche ; Pămîntul nu e rotund, de Th. Moreux; Profeţiile lui Edison, Femei savante, Savanţi­ şi filo­zofi, etc., etc. Cu 20 ilustrații. . Un număr 30 bani. —

Next