Adevěrul, aprilie 1912 (Anul 25, nr. 8099-8128)
1912-04-01 / nr. 8099
Duminică 1 Aprilie 1912 legătorilor în acelaș timp cu dreptul de veto al Camerei lorzilor. In Decembrie, acelai an s'au făcut nouă alegeri pe baza acelorași chestiuni.’ în altiindoua, rezultatul a fost o majoritate de 120 de voturi trt favoarea Homeralului. Cum se prezintă astăzi Situaţia actuală, eu următoarea:Avem pentuu a patra oara o Cameră a comunelor în care există o majoritate pentru principiul Homerulului şi pentru a treia oară un guvern, care şi-a luat angajamentul să dea acestui principiu o sancţiune parlamentară. Acuma a rămas să decidă democraţia celor două ţări. Dreptul de veto al Camerei lorzilor, care a fost pîrîă acum un obstacol contra Homenitului, se reduce astăzi la un drept de animare pe doi ani. Pritîurmare, conflictul poate să continue şi în parlament şi în stară pînă la a treia sestime a parlamentului britanic, cind el poate fi aplanat. Aceasta e teoria stării fireşti de lucruri; în realitate, chestia cere o soluţie grabnică, cel puţin partidul naţional irlandez se pune din acest punct de vedere. Acum, cînd proiectul de autonomie a Irlandei a fost depus în Camera comunelor, se prevede o luptă dintre cele mai interesante. Sunt probabilităţi că, de astădată, marea reformă se va realiza. Acum nu mai e vorba de o manoperă neaşteptată, care să poată dizloca brusc majoritatea guvernamentală. Pînă şi conservatorii au făcut tot ce a trebuit ca chestia Homerulului să joace un rolprecumpănitor in ultimele alegeri. Prin urmare, atît alegătorii cit şi majoritatea compactă din jurul guvernului ştiau că Homerulul va figura în programul ministerial, aşa ca, nefiind o surpriză, proiectul are cei mai mulţi sorţi de izbîndă. Tot ce i se va putea întîmpla va fi să sufere, în rău sau în bine, dar e de crezut că mai degrabă în bine, oarecari modificări prin amendamentele ce s ar putea introduce ulterior. S. ---------------------------------- Cariera spectacolelor •■£ SÍP®ATa"*31”MARTIE TEATRUL NAȚIONAL.— In lumea de azi. TEATRUL LEON POPESCU. iiblnda dragostei (premieră). TEATRUL MODERN. — Văpaia. TEATRUL 'COMCEDIA. — Ilefăche. -----------------*_------------- o societate a infirmilor Mai multe persoane infirme din Capitală, au luat iniţiativa să formeze o societate a infirmilor din ţară. Scopul societăţii este să se vină în ajutorul infirmilor, în orice împrejurare. In acest scop, toţî infirmii din ţară sunt rugaţî să trimită adresele lor d-luî Grigore Bercescu, în București, str. Cornescu. , —.—.--------XX—— -------Mal M Sin englezul Macdonald na voit să se dea învins cu uşurinţă, dar n'a putut irezista, se înțelege aceluia care a învinspe PadubtV. După o luptă aprigă de .‘18 minute, dr. Așa învinge pe Macdonald printro întoarcere a braţului. Pentru astăzi se anunţă fapte extrem de interesante. Romanul Cernăianu va lupta contra englezului Macdonald, șampionul Ulmei Zaikin cu indianul Calluta, ungurul Czaia cu colosul Pic Blanc si lupta decisiva intre Rusacot si Andersen. — ...*-**•-----------------fi ducea olimpiadă Comitetul internaţional olimpic, pus sub presidenţia d-luî. baron de Coubertin, în care ca reprezentant al Rominiei se află d. Plaglano, organizează pentru anul acesta de la 29 Iunie la 22 Iulie jocuri olimpice la Stockholm. De la 5 -12 Mai vor avea loc turnire de la wutennis pe teren acoperit. De la 29 Iunie la 5 Iulie vor fi concursuri de footbal şi de tragere şi turnire de la wntennis în aer deschis; de la 6 la 15 iulie sporturi atletice, lupte, scrimă, gimnastică şi tenţiat; la 7 Iulie curse de biciclete; de la 7—11 Iulie pentathlon modern; dela 13—17iulie jocuri equestro; la 18 și 19 Iulie curse de vislit și de la 20 la 22 Iulie regate cu pînzfi. Se vor distribui numeroase premii. Această a cincea olimpiadă este pusă sub înaltul patronagiu al regelui Suediei, avînd ca președinte de onoare pe principele moștenitor al Suediei. --------------------------------------Din Giurgiu DELEGAŢIA OPOZIŢIEI UNITE LA ÎNTRUNIREA DE DUMINICA La întrunirea pe care opoziţia unită o va ţine Duminica la Bucureşti, în sala Dacia, va participa din Giurgiu o delegaţie foarte numeroasă, compusă din cei mai de frunte alegători, membrii ai partidelor conservator-democrat şi liberal-naţional. Delegaţia va pleca din Giurgiu cu trenul de 7,îl Duminică dimineaţa. Va lua parte şi o delegaţie da alegători din judeţ. ACCIDENTUL DIN TALPA Azi pe cînd locuitorul Marin Pancu Oancea din comuna Talpa ara cu plugul, s'au speriat caii, și fugind, plugul a tăiat, piciorul drept al fetei Stanca Stan Urzică care era în apropiere de plug. Fata a fost transportata la spital. —* Idem. Sărbătorirea eroilor dela Oradia Mare Comitetul de iniţiativă a serbărei pentru comemorarea eroilor teologi dela Oradia Mare, s’a întrunit aseară la d. C. C. Butculescu şi a tratarit ca serbarea să se ţină în ziua de 1 Aprilie la biserica Sf. Gheorgiu Nou. In scopul acesta s’a lansat un manifest prin care toţi bunii români sunt invitaţi să participe la această serbare cu cocarde tricolore la piept, iar societăţile cu drapelele lor. lata programul serbărea: 1) La orele 9 a.tu., toate societăţile cu drapelele lor, şi toţi aderenţii acestei mişcări se vorîntâlni la „Cișmigiu“ de unde vor pleca cu muzica în frunte la biserica Sf. Gheorghe-Nou. 2) La orele 10 a. m., Te-Deum la biserica Sf. Gheorghe-Xofi. 3) La orele11 jum. a. m., procesiune la statuia lui Mîhaiu-Viteaz, unde se va depune o coroană. In capul defilarei vor fi cooperatorii cu drapelul lor de la 11 Martie 1882 urmat de la formare ale lor. — .—-----------— AUrgurile cai la Baneas? --------------------------------------------------------ZIUA LA. LA ORELE 3 DURA AMIAZI I. PREMIUL DE DESCHIDERE 1.500 metri. — 2.090 lei Darling GO kgr. (Ilecd), Mititica 02 kgr. (Ulrichshofer), Miadig-Gyongy 03 kgr. (Niculescu), Blue-Petor 03 jum, kgr. (Buiford), Spaima 50 kgr. (Sanderson), Dăiiciuti 58 kgr. (Wilson), Kate 56 kgr, (Hamblett), Lancier 57 jum. kgr. (Gali), Lechefritte 00 kgr., Fleuriste 02 kgr. (Tayior), Olteanca 59 kgr., Dogar 00 jum. kgr. (Rees). Indicăm: Fleuriste, Mititica și Sogar, în ordine. II. PREMIUL GIRELLE 1.600 metri. — 2.500 lei Morticole 58 kgr. (Gatter), Serkente 56 jum. kgr. (Slamvitschek), Progres 58 kgr. (Wilson), Ramura 56 jum. kgr. (Sanderson), Lonesome 58 kgr. (Rossiter), Khaisang 58 kgr. (Carpantier), Oana 56 jum. kgr. (Taylor). Reprezentantul gr. Cămfirașescu aflîndu-se în plină stăpânire a mijloacelor sale nu poate fi decit învingător al acestui lot. Indicăm deci, Morticole și Oana în ordine. III. PREMIUL DAMELOR Fantemasias-riders. 2.000 metri 1.908 lei Mîndra 77 jum. kgr., Mulvaney 74 jum. kgr. (lt. Draghici), Belise 111 77 jum. kgr., Czimbora 82 kgr., Ansdel 73 kgr. (efip. G. Moruzzi), Pulcinello 73 kgr., 10 Maî 73 kgr. (It. Romano). Indicăm: 10 Maî și Ansdell, cu oarecari rezerve pentru Czimbora, dacă va merge aci. IV. PREMIUL FLORDONA 1.600 metri. — 2.500 leî Gross-Mills 58 kgr. (Heed), Le Marabout 59 kgr. (Sanderson), Freamăt 58 kgr. (Wilson), Raspberry 57 jum. kgr., Iesi 56 jum. kgr. (Taylor), Parfumeuse 50 jum. kgr. (Rees). Câștigător: Grajd. Marghiloman, Ieși, plasată. V. PREMIUL DE APRILIE Handicap. 2100 m. — 2000 lei Courlande 04 kgr., Albastros 03 jum. kgr. (Sanderson), Thurso 63 kgr. (Charpantier), Moscatei 02 kgr., Farmec 62 kgr. (UI- richsoffer). Volont III 01 jum. kgr. (Heed), Czltîibora 61 kgr. (Hamblett), Polony 57 kgr. (Rees), Antim 55 kgr. (Wilson), jpotyka 54 kgr. (Păcurarul, Khaisang 54 kgr. (Taylor) şi Sărmana 53 jum. kgr. (Rossiter). Indicăm : Herghelia Albatros câştigătoare cu omonimul ei şi Farmec plasat. VI. PREMIUL TINA 1800 m. 2500 lei Turvcon. 56 kgr. (Wilson); Thermopylae 07 kgr. (Ulrichsoifer); Szipirtynk 54 jum. kgr. (Slawitsliek); Rob 56 kgr. (Rossitar); Marjorie 54 jum. kgr. (Charpantier); Bătăuş 62 kgr.; Bărcăneşti 50 kgr. (Taylor); Conductor 56 kgr. (Rees) ;şi Bastia 56 kgr. (Warbourton). Din acest lot detaşăm pe Bătăuş,câştigător probabil, Rob pentru locul al doilea gi Turveon dacă rămân opt cai în alergare. - Nr. COSt. Atragem atenţiunea cititorilor noştri că orice schimbări, noutăţi sau alte amănunte interesînt acest program, se vor găsi la această rubrică in „Adevărul“ care apare mâine. Duminică, la amiază --------------**------------- --------------------------------------— Principesele Romînieî la Constanţa CONSTANŢA, 39 Martie. Astăzî la ora 1, au sosit în localitate cu un tren regal principesele Elisabeta, Maria şi Ileana şi prinţişorul Nicolae însoţiţi de generalii Robescu, mareşalul Curţii princiare. La gară principesele au fost întîmpinate de d. general Boteanu, prefectul Pariano, primarul Cananaa, Ioniţă Dumitrescu, preşedintele Camerei de comerţ, colonelii Găiseanu, Cantea şi Dragalina şi alţi ofiţeri superiori, de şefii tuturor autorităţilor.civsile, corp didactic din judeţ în cap cu revizorul Stăcescu, poliţaiul maior Buhlea precum şi de alulte doamne din elită. La oprirea trenului oaspeţii au fost salutaţi de d-îuî general Boteanu şi prefect Pariano cari au făcut prezentările persoanelor de faţă. D-nele general Boteanu şi prefect Pariano au oferit principesei Elisabeta nişte superbe jerbe de flori. După ce s-au întreţinut câteva minute cu cel de pe peron, oaspeţii princiari, însoţiţi de suită şi de persoanele prezente, au plecat pe jos pînă la palatul regal unde garda a prezentat arma, iar muzica a intonat hanul regal. Mulţimea care staţiona în faţa palatului regal a salutat cu urale pe principese. O ordine desăvârşită a domnit în tot timpul mulţumită măsurilor luate de poliţie şi de d. căpitan Velescu comandantul pieţei. Principesa Elisabeta va râmine în localitate pînă Luni, iar ceilalți principi vreo trei săptămâni. , Asupra proectateî călătorii în Egipt a principeselor, .nu S’a sratarit nimic pînă acum Sylvian Cereţi O INTILNIRE PASIONANTA.— LUPTA DECISIVA DINTRE dr. AŞA ŞI KACPONALU. Luptele de la Circ devin din zi în zi maî interesante şi admiratorii frumosului sport încep să le urmărească cu mult interes. Prima luptă da aseară a fost o nouă întâlnire din cele mai pasionante care a ţinut publicul în continuă încordare timp de aproape o jumătate de oră. Şi de data aceasta ungurul Czaia a găsit în cazacul Rudatov, un adversar de talia sa: aceleaşi apucături brutale, aceleaşi sforţări disperate, aceiaşi seriozitate şi aceiaşi pasiune în lupta contra adversarului. Rusakov are toate apucăturile unui luptător, care la prima vedere pare de neînvins, un cazac care nu cunoaşte pericolul şi care uzează de toate mijloacele ce-i stau la dispoziţie pentru a putea repurta o victorie, fie ea şi... căzăcească. Ungurul Czara este însă un adversar de o forţă herculiană care nu poate fi răpus numai cu sforţări şi brutalităţi, cu aţit maî mult cu cit nici el nu prea vrea să ştie de regulamente în luptă şi s'a dedat şi aseară la trocuri violente cari au fost reprimate de arbitri. Cu toate scenele eî de brutalitate lupta a fost încordată şi interesantă pînă la sfîrşit, şi s'a terminat, după cum era de prevăzut din primele reprize, cu victoria lui Czara care a învins pe cazac, după 28 minute, printr'o întorsătură de braţ în sus. A doua luptă a fost cea ce se poate numi liniştită. Indianul Cafenua a reuşit să doboare la pămînt pe siberanul Belov, în 12 minute, prin ruperea punţei. Publicul admirator a! frumosului, entuziasmat ele eleganta înfăţişare a indianului, a aclamat cu aplauze entuziaste victoria lui. Cea mai interesantă şi mai frumoasă luptă de aseară a fost însă ultima, lupta decisivă dintre dr. Aşa şi Macdonald, doui luptători de forţe egale, cari cunoscuţi dintr’o luptă anterioară au fost urmăriţi cu un interes deosebit. Pe cit a fost da violentă şi brutală prima luptă de aseară dintre ungur şi cazac, pe atît a fost da elegantă şi clasică anceastă din urmă. Cu toate acestea putem spune că a fost una din acele lupte desperate piept la piept, între două forțe egale ce nu vor să radă. După victoria impurică :,în surprindere cu a:tain» iment* contra lui Audi-reri cnul din cel xnai buni dala Circ, .Revista Modei? Stepa internaţională “A ^ Pe ziua de Vineri Noua fază a războiului Yaro Turc Turcia continuă sa sfideze.—Apropiata acţiune navala a Italiei.—Puterile nu se înţeleg.— Italienii ocupa un tort- Marele vizir şi războiul. — Lupta contra absolutismului din Croaţia.—Agitaţia din Camera ungară.—Relaţiile dintre Italia şi Germania.—Diferite fapte. Războiul italo-turc e din nou pe primul plan. Tratativele de pace ori nu s’au făcut, ori n’aîi izbîndit. Turcia nici nu vrea să audă de pace. Italia e grăbită să înceapă o acţiune navală în apele turceşti. Din aceste cauze, ostilităţile vor fi reluate cu mai multă violenţă şi în acest moment situaţia e foarte încordată. „Tanin”, sub titlul de „Nu vrem pace“, publică un articol vehement la adresa Italiei, asupra căreia aruncă tot dispreţul turcilor şi căreia spune că nu mina îi va da, ci lovitura pumnului. Operaţiunile italiene în apele teritoriale otomane se anunţă pentru ziua de 25 Aprilie st. n. Telegrame din Londra şi Paris, unele de aparenţă oficioasă, spun că demersurile Puterilor în vederea păceî au fost amînate, deoarece puterile n’au căzut de acord. Din Viena se anunţă că aceste demersuri pot fi socotite ca eşuate şi că numai cînd se vor ivi interese speciale ale Puterilor, ele vor avea un caracter mai deciziv. După „Poster Lloyd”, dacă se vor face mijlociri, ele vorVisa loc după ce se vor termina alegerile parlamentare din Turcia. O ultimă noutate de pe teatrul războiului anunţă , că italienii au ocupat portul ,şi fortul Bukemez. La Zuara continuă debarcarea de muniţiuni italiene sub protecţiunea flotei. * Noul parlament turcesc se vă întruni la 18 Aprilie şi va avea o durată de patru săptămlnî. Marele Vizir, care era bolnav, îşi va relua activitatea politică şi va declara la parlament că Turcia, afară de chestia anexare!, va face concesiuni Italiei în interesul păcei. E vorba ca partidul justicist, să puc sub acuzare guvernul Kimen Hedervary din cauza proclamarea absolutismului în Croaţia. Deputaţii dalmaţieni au intenţia să înceapă o obstrucţie în 14,Eichsrath pe aceeaşi temă. Funcţionarii croaţi după căile ferate din Fiume vor fi transferaţi în Ungaria şi înlocuiţi cu funcţionari unguri. Se aştepta ca pe ziua de est să aibă loc in Camera ungară o luptă decizivă între opoziţie şi guvern; dar şedinţa s'a continuat în condiţiunile vechi, cu mult, zgomot, pentru a, se ajunge in urmă la o şedinţă,intimă. Partidul ungar al muticei continuă lupta contra ministrului de război şi comun, Auffenberg. S’a propus ca, în delegaţioni, să «o scadă cu ,109 de coroane leafa ministrului şi propunerea a avut aprobarea generală. Totuşi, se crede că Aufenberg nu’şî va părăsi postul pînă ce nu va vedea asigurate şansele proecteior militare. Se anunţă din Sangal că s’a produs o nouă revot*« mlitară chineză la Nouking. Oraşul ar fi în flăcări. După ziarul italian oficios „Tribuna“, in urma ultimei întrevedereî dintre suveranii Italiei şi G ’deleGR.. nic’De cele doua ţări sint mai mult decit oricînd cordiale. Ziarele ruseşti anunţă demisia pe curlnd a’ministrului de război şi Luchomlinov. Succesorul sati -■ desemnat a fi, generalul Polivanov, care s’a distins în războiul dinISH. Litre noul ambasador rus din Constcatinopol, d. de Gicis şi ministrul rus de externe, d. Sasroîiov, a avut loc o conferinţă, asupra situaţiei generale din Balcani. Convenţiunea republicană a Iţi statului Maine (Statele Unite) a proclamat pe Roosevelt candidat la prezidenţia republicei. Starea Papei e satisfăcătoare. Zvonurile din ultimă o zile despre moartea lui n’au avut nici un tempiu. --------------------------------Infomţiuni Se aduce îa cunoştinţa complectaşilor contingentului 1907 aparţinirii regimentului 33 Tulcea că s’a contramandat concentrarea din anul acesta pină la noi dispoziţiunî, cind se vor da ordine la timp. Duminică 1 Aprilie c. ora 9 seara, în Salonul său din strada Popa Tatu No. 28, societatea culturală „Dacia Traiana“, va da o frumoasă şezătoare literară, urmată de dans. Din program remarcăm: conferinţa d-lui dr. I. Bălan, declamaţii de d-ra E. Păcurarul şi d. Petru Petrescu, d. Cassian Munteanu va citi din versurile d-sale, va încheia d. Cruţiu Dela sălişte, după care va, urma dansul. Programul atractiv va aduna, desigur, cît mai mulţi ardeleni, cari vor petrece astfel în toată voea lor o seară din cele mai plăcute. Ti. A. Alexandridin, fost numit director al societăţei forestiere „Goetz“. Citiţi în FACLA de ani: O monstruozitate: retragerea d-luî Corp; Schimbarea Domnilor, bucuria necinstiţilor; Pacificatorul (d. C. G. Arion); Samsariîcurile d-luî Emil Gostinescu; D. Iorga laudă pe Take Ionescul; Conflict intre avocatul şi omul politic Dissescu; O romîncă, scriitoare franceză, de origine greacă (contesa de Noall. Ies). 13 Martie a murit! Naţionalism şi gologani; Basarabii slnt greci, Constantin cel Bun, de Tudor Arghezi, etc. ID. J. R-Cisner din München, în trecere prin capitală va ţine un ciclu de conferinţe cu privire la instrucţiunea tineretului şi a mulţimei. D. Reisner va însoţi conferinţele d-sale cu foarte interesante 80 de tablouri reprezentând vederi din ţările pe cari Ie-a vizitat. Prin anunciu special se vor anunţa data şi locul în care se vor ţineconferinţele. Regele a conferit ordinul „Coroana României“, în gradul de comandor, d-luî Etamate Stamatiadi, consul al Romîinieî la Ismail. D. Alexandru Popovici, arhitect, a fost înaintat pe ziua de 1 Aprilie 1912, în postul de arhitecţi şef in biroul tehnic al administraţiei Casei bisericeî în postul din nod croat prin buget. D. G. Nedelescu a fost numit desenator in acelaş birou. D. Ioan S. Alexandrescu a fost numit, pe ziua de 1 Aprilie, în funcţiunea de impiegat în cancelaria consiliului 0 miniştri, in locul d-lui N. C. Uninoi, trimisionat. Asociaţiunea maeştrilor ei nmestritor de dermni din ţacface cunoscut copiilor cari a., luat parte la primul concurs de, des. mu că medaliile, împreunâ cu diplome!.., se vor înainta !., fiecare concurent in parte, im - uiat ce medaliile vor fi gravate şi diplomele scrise pentru toţi concurenţii. Diplomele se vor trimite atît la cei recompensaţi, cît şi la cei cari au participat la concurs. Vaporul românesc „Dacia“ a plecat din Constanţa la Alexandria pe ziua de 27 Martie, încărcat cu o mare cantitate de făină de la Roşiori, Alexandria şi Giurgiu, cît şi cu cherestea şi brulzeturî din Constanţa. Suntem informaţi că d. E. Pascu, proprietarul expoziţiii meî permanente de obiecte de artă din calea Călăraşilor 11, a cumpărat toate tablourile ce au fost expuse pîrlă mai deunăzi în rotonda Ateneului, sub denumirea „Tableaux anciens des grands maîtres“. Aceste tablouri se află de vînzare actualmente cu preţuri foarte scăzute în saloanele sus menţionatei expoziţiuni. Vaporul „România“ a plecat din Constanţa la Constantinopol pe ziua de 25 Martie cu o mare cantitate de făină din Ploeşti şi gara Obor cît şi ciment de la Cernavoda, D. Petru Ion a fost numit în postul de agent sanitar şi cercul Grădinari din judeţul Ilfov, in locul d-lui Frumuşache Rusu, neprezintat la post. D. Pătraşcu Stan a fost numit agent sanitar la cercul Furcuieşti din judeţul Teleorman, în locul d-luî Urban. Procopie, lăsat în disponibilitate. D. I. Bistreanu, actual controlor agronom se numeşte pe ziua de 1 Aprilie col., şef agronom în direcţia Casei centrale a Băncilor populare. Modestă, fără gălăgie, revista ,,Convorbiri Ştiinţifice şi Filozofice“ a avut un frumos şi meritat succes. N-rul 1 e complect epuizat. Peste cîteva zile apare N-rul 2 cu studii şi articole ştiinţifice şi filozofice pe înţelesul tuturor. Pentru a introduce o nouă variaţie în spectacolele sale, direcţia cinematografului Splendid, cu mari sacrificii a obţinut un film american de mare valoare, care inaugurează un nofi gen în această artă. Acest film reprezintă o dramă sguduitoare din viaţa coloniştilor europeni în ţinuturile sălbatice ale Indiei. Persoanele care au asistat la repetiţie, vorbesc cu entuziasm de acest film, iar noi, la rîndul nostru îndemnăm publicul să asiste la acest nou spectacol, pe cît de captivant pe atît de instructiv. Programul mai cuprinde o comedie de salon din cele mai nostime. Astăzi, Sîmbătă, între orele 8—12 a. m. și 2—6 p. m. va avea loc în localul facultăţii de ştiinţe concursul anual organizat de societatea „Gazeta Matematică“, între elevii de liceu din întreaga ţară. Concursurile sunt publice. D. Episcopescu Nicolae, diplomat al şcoalei de antropometrie „Bertillon“, fost elev al institutului de poliţie ştiinţifică din Lauzaua, a fost numit în funcţiunea de şef al serviciului fotografic şi de identitate pe lingă direcţiunea poliţiei şi siguranţei generale. D. St. St. Fălcoianu, bacalaureat, actual ajutor de arhivar, a fost înaintat în funcţiunea de registrator al direcţiunea poliţiei şi siguranţei generale. Adunarea generală a reprezentanţilor de comerţ va avea loc Duminică 1 Aprilie orele 10 hotelului în camera No. 4 a hotelului „Concordia“ din str. Smîrdan 51. Suntem rugaţi să anunţăm cu Duminică 1 Aprilie se va oficia la, biserica Silivestru, la orele 10 dimineaţa, parastasul de 2 ani de la moartea regretatului Emil Zanne, fost inspector financiar. Formalităţile pentru scutiri de vamă şi obţinere de avantaje pe baza legei de încurajare a Industriei naţionale se fac de către „Informatorul“, Birou de infomnaţii sau administrative al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“. A se adresa d-nuî B. SEPEANU, licenţiat in drept, directorul biroului, Bucureşti, Palatul „Adevărului“. -----------------**------------------- Libertatea vinzarei bauturilor Decizia, dlui ministru de finanțe iată textul circularii adresată administratorilor financiari din țară, prin care se acordă circiumarilor din orașe dreptul de a vinde tot felul de băuturi: DomnuleAdministrator, In urma ultimei modificări adusă în Mai 1911 legea monopolului vînzărei băuturilor spirtoase se permite, pe ziua de 1 Aprile 1912, transformarea debitelor de vin și bere existente astăzi în comunele urbane, în debite cu tot felul de băuturi. Luat prin urmare măsuri ca pentru trimestrul de Aprilie 1912 și cele următoare .să se perceapă diferenţa de licenţă ce se cuvine pentru debitele cu tot felul de băuturi şi mai luaţi de la debitanţi brevetele pentru vin şi bere ce posedă acum spre a se face în ele menţiunea de transformarea debitelor lor, in debite cu tot felul de băuturi Brevetele Ie veţi înainta ministerului, care, după rectificare, vi le va remite spre a Ie înapoia proprietarilor lor. p. Ministru, D. Maug. Director, loaeso- --------------------------------- spart riB wara. Rsshii de tiSznS jj*;;* tru persoane tinere, Costume o o gante de spart. — Pălării metiteme de primăveri si «ari — ftsntoe si rficftU ■"■Bsem**aei5gcHT£iMWBín«csimraenMazerMXTiorrrrar'.vjvi xtt-csar4stv:/_«.ifivuviflietoe.'yja;v,u^v.^ de nară. -- Scriitoaraie noastre. - O A A r A rv U I No. 7 ~ Anul lin î Aprilie Taftul mattem. — Rochii da vizi: DIN GRATIS: Un tipar pentru o Jachetă Administrația: Strada Sărindar, No. 11 l!l Revista Modei se vinde cu 75 bani în toată țara. ein Mie nota Mei prefație reailiata....Jabourî tnmbr•ne.-Lucru de mina.-Broderii artistice.—Amănunte tuGîîiîise m domeniu) qmnn iiwmiwr— unii— i— miw wiwmi inaaattUK. nmxiv,..,,, croitoriei — Cronici luiMeSe. notițeglume, etc., etc., etc. ESCURSIA societăţei muzicale „Armonia“ CRAIOVA, 30 Martie. „ Joi cu trenulile 12 a. m„ a plecat in escursie în judeţul VÎlcea, societatea muzicală „Armonia“, din localitate, mergînd la Drăgăşani şi R.Vilccă pentru a da cite un concert. In treacăt vom face istoricul societăţei muzicale „Armonia“. In Craiova, in anul 1904 se înfiinţează societatea „Filarmonica“, iar după trei luni se mai înfiinţează soc. „Hora“, iar acum doi ani se contopesc ambele societăţi muzicale în societatea „Armonia“, cu frumosul scop de a populariza gustul muzicei şi mai ales al acelei naţionale, uimind regulat a da cite o audiţie în fiecare lună, ajungînd azi la a 188-a audiţie. Cu această escursie ce se face la Drăgăşani şi R.Vîlcea, societatea a dorit ca oraşele din vecinul judeţ Vilcea, să guste din adevărata technică muzicală şi frumuseţea bucăţilor ce se vor cuta. Societatea e condusă cu multă pricepere de d-niî: dr. C. Schina, preşdinte; Th. Ionescu, profesor şi directorul gimnaziului şi Mircea Connstantinescu, vice-preşedinţi; Al. Bărbulescu profesor, secretar, căpitan Al. Grosu, casier comptabil; dr. Stiegler, profesor; P. Calomfirescu, advocat; D. Hancu, profesor; S. Ionescu, telegrafist; şi A. Vincentz, inginer, membri, avînd ca maeştri pe simpaticul Aurel Robescu, maestrul orchestrei şi Constantin Anastasia, maestrul corului, cari depun toată munca şi priceperea pentru a nu lăsa nimic de dorit. Au plecat în escursie d-nii dr. C. Schina; Th. Ionescu, directorul gimnaziului; căpitan Alex. Grossu, P. Calomfirescu; G. D. Cuţiana, St. Ionescu, d-na și d. C. Anastasiu, d-na Marotuteanu, d-na Staicu ; d-rele Aurora Marinescu, Oisteanu, Victoria Marinescu, Elisa Nuţă, Leontina Marinescu, Gherghina Nuţă, Constanţa Nicolau, Eug. Nuţă, Ecaterina şi Maria Marotineanu ; d-na şi d-ra Demetrescu, dr. Petrescu, Ecaterina Născu; d-nii Aurel Bobescu, N. Marca,,fcissilia, Lundman, Ilădulescu Florica, Popovici Alexandrina, Gh. Stelian, V. Rabega, I. Lungulescu, G. Lungulescu, D. Safirescu, R. Ipcar, Marius Niculescu, Filimen Oişteanu, I. Constantinescu, Bărbulescu, M. Georgescu, Băluţă Dumitrescu, Const. Marinescu, Bustinescu, Niculescu, N. Rabega, Iliescu Mircea, fraţii Economii, Vinţeanu, funcţionar, Rădulescu, Vulpescu, Olarian, Păunescu, Dumulescu funcţionar, P. G. Marinescu, Wolff, Grădinaru, Ionescu Matius, Mihăilescu, Niculescu, Străinu, Georgescu, Pricner, Stătescu, Angel, Constantinescu, N. Petrescu, N. Prejbeanu, Popescu Marius, Nicolopol, Bilek, Gavrilescu, Sta-Vril Landman, Damian, etc. etc. G. C. --------------------------------------- Presa vieneză şi noul minister romin Viena, 30 Martie. — Ziarul „Deutsches Volksblatt“ vorbindde noul cabinet romin spune că prin faptul că s’au retras membrii fostului minister, cari erau mai mult atacaţi de opoziţie, regimul s’a întărit din nou. Cu chipul acesta s'a stabilit puterea opoziţiei care in mare parte are un caracter personal Ziarul spune apoi: „Noul prim ministru e o persoană care se bucură de stima şi încrederea generală. In politica externă cabinetul Maiorescu va persista în politica tradiţională a regatului“. * Viena, 31 Martie. — „Neue Freie Presse" făcind comentarii in privinţa remanierei cabinetului conservator român, spune că politica externă a tărei nu va fi schimbata, deoarece d. Titu Maiorescu își păstrează portofoliul. De altmintrelea, de mai mulți ani, această politică a rămas neschimbată și independentă de schimbările de minister, ceea ce dovedeşte că această politică e în conformitate cu trebuinţele practice şi condiţiunile naturale ale ţărei. „Regatul român este statul cel maî puternic din Europa de sud-vest, e cert că din partea acestei ţări nu poate să nască tulburări. Romînia e destul de puternică spre a putea interveni in mod energic, dacă cumva s’ar produce turburări periculoase. Regatul român urmează o politică fără aventuri, aci e forţa lui. „Din politica externă conservatoare a Rominiei au izvorît relaţuinile sale entrade cu Austro-Ungaria. „România e cel dintiin stat din Europa de sud-vest, care a ajuns la o politica externa calmă , de aceea, menţinerea liniştei şi a echilibrului in apropierea ei, e o mare misiune care i-a fost încredinţată“. ..................----------------------- întrunirea comercianţilor de băuturi -----------—---------------■ Cuvintarea d-lui Mihail Deşliu, deputat. — Celelalte cuvîntări Azi înainte de amiazî a avut loc în cercul central comercial şi industrial din strada Isvor o întrunire a comercianţilor de băuturi din Capitală. La ordinea zilei a fost comunicarea rezultatului campaniei comercianţilor de vin şi bere de a obţine libertatea să vîndă şi băuturi spirtoase. Au participat un însemnat număr din aceşti comercianţi, precum şi mai mulţi membri ai comitetului cercului comercial central. La orele 11 a sosit la cerc d. Mihail Deşliu, deputat şi vicepreşedinte al Camerei, însoţit de d. Ion Georgescu, consilier comunal şi preşedinte al cercului comercial. Apariţia d-lui Deşliu a fost salutată de negustori cu aplauze. CUVINTAREA D-LUI MIHAIL DEŞLIU D. ION GEORGESCU a deschis imediat întrunirea şi a dat cuvîntul d-lui MIHAIL DEŞLIU, care a spus următoarele : „Am îndeplinit făgăduinţa ce mi-am luat, cam tardivă, nu e vorba, însă e bine că m’am putut ţine de cuvânt. Am întîmpinat greutăţi, am lucrat in taină şi am izbîndit. Dela 1 Aprilie toţî comercianţii de băuturi de la oraşe sînt unificaţi şi vor avea dreptul să vîndă spirtoase, nestingheriţî de nimeni, în baza legea monopolului, care prevede că aceasta se poate acorda în baza unei dispoziţiuni ministeriale“. Mai departe, d. Deşliu a spus că e satisfăcut că a putut face bine şi că singurul lucru ce-l călăuzeşte este binele neamului. Trei oameni au făcut bine pentru comercianţii de băuturi, d-nii Nicu Filipescu, Alexandru Marghiloman şi ea, a continuat d. Deşliu. Vorbeşte din nou de munca depusă pentru reuşita cerere a comercianţilor de băuturi, spunând că s-a adus un mare bine acestei clase de comercianţi romiul, singura clasă unde comerţul preponderează. Asigură că oricare î-ar fi situaţia politică, comercianţii vor putea corupta pe concursul său. Vor mai putea compta pe concursul său şi pentru realizarea celorlalte revendicări înscrise în programul cercului comercial. ■Hâ D. I. MIHALCEA-VRINCEANU, membru în comitetul cercului central comercial, a spus că d. Deşliu a reuşit să realizeze înfrăţirea negustorilor. Aceştia trebue să fie recunoscători binefăcătorului lor. Aduce d-luî Deşliu omagii de recunoştinţă în numele comercianţilor din întreaga ţară şi speră că cu concursul acestora vor reuşi să sfărâme lanţurile legei monopolurilor. De asemeni trebue să mulţumească şi d-lor Filipescu şi Marghiloman, înjumătăţireî repauzuîuî şi suprimarea comerţuluî ambulant. D. MIŞU FILIPESCU a spuse că ia cuvîntul ca să spună coreligionarilor săi politici din partidul liberal că negustorii şi comerţul nu trebue neglijaţi. Inchei aducînd elogii d-lui Deşliu. D. M. DEŞLIU ia din nou cuvântul şi îndeamnă pe negustori să romînizeze comerţul de băuturi. Repauzul duminical trebue modificat, a spus d. Deşliu, însă trebue să fie bine studiată, chestiunea, ca să fie împăcate toate clasele. Legea comerţului ambulant n’a fost niciodată aplicată la noi şi ea trebue modificată. Inchee rugind cercul comercial central să comulicecercurilor comerciale din ţară Sfetărî, rea guvernului. D. NAE STERESCU, preşedintele comitetului permanent de acţiune al comercianţilor de vin şi bere, a spus că a muncit împreună cu alţii pentru reali-■ zarea unificăreî brevetelor de băuturi spirrtoase şi aduce elogii d-lor Deşliu, Marghiloman şi Th. Rosetti, ministru de finanţe, îşi depune mandatul din prezidenţia acţiunea comercianţilor de vin şi bere şi speră că acum comitetul cercului comercial va intra în acţiune pentru realizarea celorlalte puncte din program. întrunirea s’a terminat la *rele 12. Retragerea d-lui Deşliu a fost salutată cu ovaţiuni. A unnat o consfătuire intima a comercianţilor prezenţi. Luni va avea loc o şedinţă a comitetului cercului comercial cînd se vor lua noul dispoziţiunî. A. ----------------■*-*-------------— JJ. IMAti O AJUitteSUU Preşedintele comitetului de acţiune al comercianţilor de vin şi bere Mîine, dacă alţii vor face bine comercianţilor, şi acelor le vor fi recunoscători. Trebue să se ceară şi transformarea taxei pe decalitru, a încheiat d. Mihalcea-Vrinceanu. D. D. TANASESCU a spus că singur d. Deşliu a muncit pentru realizarea comercianţilor de băuturi. D. DEŞLIU (întrerupînd), spune că ar dori ca şi alţi oameni ai ţarei să facă bine comercianţilor. D. TANASESCU, continuînd, cere d-lui Deşliu să lupte pentru ridicarea prestigiului comercianţilor şi încheie mulţumindu-L Au vorbit apoi d-niî: LAZAR TULBURE care între altele a mulţumit d-luî Th. Roseti, ministru de finanţe, pentru binele făcut negustori, lor de vin şi bere. COSTICA DOBRESCU a cerut şi înjumătăţirea repausului duramieo pentru ca negustorii să scape de teroarea funcţionarilor comerciali. D. GH. LAZARESCU a vorbit în acela? sens. D. I. GEORGESCU a, arătat adîilea, recunoştinţă a negustorilor către d. Deşliu si i! roagă să hil î şi centru realizam' D. MIHAIL DEŞLIU Deputat si vice-preşedinte al Camerei ' , ADEVERUL )A‘*re Un omor VASLUI, 30 Martie. — Vaslie Lungu din Tîngujeî, avînd o veche neînţelegere cu Petre Ennche, a patra zi de Paşti, s’a ivit prilejul a se întîlni şi luîndu-se la ceartă, aceasta a degenerat în bătae. Petre Enache înarmat, cu, un ciomag şi cu ajutorul mumei sale Elisabeta, a tras o bătae soră cu moartea, lui Vasile Lungu. Acesta fiind grav rănit s’a căutat a fi transportat la spital, dar pe drum a încetat din viaţă. Autorităţile cari aveau din timp cunoştinţă de cele petrecute, fiind informate de moarea lui Vasile Lungu, au căutat să aresteze pe criminal, dar acesta dispăruse din comună. S’au luat măsuri de urmărirea și prinderea lui.—Neptun —----------**------------~ De la Universitatea populară, Luni 3 Aprilie, orei© 8 jumătate seara, se deschid cursurile universitate popular© începînd seria 3-a în care intra foarte mulţi din profesori dintre cei mai cunoscuţi. Cursurile se ţin la liceul Lazăr şi pot fi frecventate de oricine. ------------------**----------------- Cărţi şi reviste Convorbiri ştiinţifice şi filozofice, revistă lunară pentru popularizarea ştiinţei şi a filozofie a apărut cu următorul bog, cuprins: , Ce este ştiinţa ? de H. Spencer; Tainele vieţii şi ale morţi de R. Virchow; Probleme fizilogice, de R. Legendre ; Despre destin, de Voltaire ; Munca şi fericirea, de Jean Finot; Privind cerul, de H. Poincaré ; Ce sînt lacrimile? de dr. Romme; Succesul, de Emerson; Despre iubire şi femei, de Nietzsche ; Pămîntul nu e rotund, de Th. Moreux; Profeţiile lui Edison, Femei savante, Savanţi şi filozofi, etc., etc. Cu 20 ilustrații. . Un număr 30 bani. —