Adevěrul, mai 1912 (Anul 25, nr. 8129-8159)
1912-05-01 / nr. 8129
Marția Marua Instructorii germani au devenit sufletul iernatei otomane. Turcia europeană şi cea asiatică se transforma într’un fief economic german. Semnarea, în 1899, a primacui contract referitor la Bagdad, rezolva în dosul Germaniei problema căilor de comuncaţie trans-asiatice. Germanii cîştigau în Turcia milioane şi la aceste beneficii imediate se adaogă o stăpînire ipotecară ce se aştepta pentru viitor. D. de Marschall, realist în politică, a mers drept la ţinta pe care o urmărea, înţelegea să fie stăpînul Constantinopoluluî, şi ca să ajungă aci a pus Germania în serviciul Turciei. In lichidarea chestiei armenești, în războiul cu Grecia, în chestia cretană, în chestia macedoneană, a fost turc sadea, nimica decît turc. Bismarck spunea : „Sínt englez în Egipt“ , d. de IMarschall a spus : „Sínt turc în Turcia“. Printr’o capo d’operă de dibăcie, s’a priceput aşa de bine să convingă pe turci despre sentimentele sale, ca nici căderea lui Abdul Hamid, nici anexarea celor două provincii turceşti de către aliatele Germaniei, n’au modificat situaţia. Intre faptele, cari osindeau Germania şi asigurările ambasadorului ei, care o prezenta ca nevinovată, turcii au sacrificat faptele și au primit asigurările. Baronul de Marschall a rămas prietenul de mîna întîia, fără ca somațiunile din 1908 sau loviturile de tun din 1911 să altereze încrederea nebună pe care o pusese într’însul Sublima Poartă. Iată în ce mod prezintă „Le Temps“ pe diplomatul căruia i se atribue o misiunedecisivă în războiul italo-turc. Scoţînd însă în evidenţă strălucitele sale calităţi, „Le Temps“ urmăreşte să atragă atenţia că Franţa şi Englitera au rămas mai prejos în Orient, graţie incapacităţeî termenul e al ziarului parizian — celor două ţări. E vecînica plîngere a francezilor, ori decîte ori se văd depăşiţi de Germania în Orient şi Extremul Orient, atît pe terenul politic, cît şi pe cel economic. In ce priveşte chestia transferărei baronului Marschall von Bieberstein la ambasada germană din Londra, faptul este încă nesigur. Pentru moment, diplomatul gernan va avea conferinţe la Berlin şi la Karlsruhe cu cancelarul şi cu Wilhelm II. Ziarele germane cred că se poate vorbi de numirea sa ca ambasador la Londra, iar „Taeglische Rundschau“ adaogă : ,Se poate ca ambasadorul să se ducă îiai întîiîî la Londra în misiune extraordinară, pentru a căuta să accelereze tratativele anglo-gennane mai înainte de a ocupa postul săîi oficial „In întrevederea din Carlsruhe dintre cancelar și împărat se va decide asupra »artei d-lui de Kiderlen-Waechter. „Nu e imposibil ca secretarul de stat la interne să se ducă la Constantinopol penru a ocupa postul baronului de Marshall...“ Prin urmare, misiunea baronului Marshall von Bieberstein ar avea un cîmp mult mai larg de activitate decît se crede.in diversele comentarii ale presei gernane, reese că diplomatul german ar avea arcina de a determina o apropiere anglogermană, începută acum cîteva luni la Berlin, cu ocazia vizitei ministrului de răzigiu al Angliei, lordul Haldane. La Londra, ideea că baronul Marschall a ocupa postul contelui Wolff-Metternich actualul ambasador al Germaniei, e primit nu tocmai cu entuziasm, dar în tot cazul , o resemnare curtenitoare. „Daily Grahic“ însă scrie : „Toţi acei cari cunosc pe contele WolffMetternich vor fi dezolaţi că pleacă , dar stat multă vreme aici şi e uşor de înţeles ă doreşte să se odihnească puţin de obveala unui post de pe urma căruia numai faceri n’a avut. „Dîndu-l ca urmaş pe cel mai bun diplomat german, poate chiar pe cel mai străbit diplomat din Europa, împăratul ar fi în chipul cel mai măgulitor extremamportantă pe care o dă menţinerea bunei relatiuni cu Englitera“. Acesta e spiritul oficial. In celelalte oraşe, însă, se aduc învinuiri baronului de Jarschall că a cauzat in dese rînduri eseul diplomatiei engleze în Orient. Toate,nsă, îi recunosc personalitatea sa strălută Şi speră că ea ar putea deveni chezăa unei apropieri cordiale între Anglia şi Germania. Toate discuţiunile, deci, se învîrtesc în irul chestiunilor cari privesc mediaţiuea pentru pace, apropierea anglo-germaă şi ocuparea postului dela ambasada ermană din Londra, toate acestea în sania baronului Marschall von Bieberstein. Care va fi concluzia, nu va trece mult, sigur. Pînă să se ştie, dar pînă atunci promatu! german se poate făli că a dat filei marelui public ca să-l cunoască si o aprecieze după meritele sale reale, d-na D. Apostolu, d. şi d-na Al. Zănescu, d. şi d-na Victor Antimiescu, d-na Corbescu, d. şi d-na N. Hiotu, d. şi d-na locot. Bildirescu, d. şi d-na Constantin Lazarescu, d-na Elena Bildirescu, d-na Bildirescu, d-na Jeana Malla, d. şi d-na Manola Halfon, d-na S. Halfon, d. şi d-na Ştefan Şendrea, d-na Diamandy, d-na Diamandy, d. şi d-na George Constandake, d. şi d-na Mih. Sc. Pherekide, d. şi d-na Nicolae Mitescu, d-na Simki Lahovary, d. şi d-na Constantin Alexandrescu, d-na şi d-na colonel Iliescu, d. şi d-na de Grimaldi, d. şi d-na C. Gherghe, d. şi d-na Ion Pherekyde, d-na şi d-na Zoe Filitti, d. şi d-na Ionel Petrescu, d. şi d-na Gaillac, d. şi d-na D. Tăcu,, d. şi d-na maior Catănescu, d. şi d-na dr. N. Crutzescu, d-na Ciucureanu, d-na Joana Malla, d-na Stella Eliad, d .şi d-na Saba Ştefănescu, d. şi d-na căpitan Duglas Capufineanu, d. şi d-na O- tulescu, d-ra IVranachide, d. şi d-na Dimitrie Grand, d. şi d-na Dim. Iivoranu, d. şi d-na Hercule Fulga,, d. şi d-na N. loanid, D. şi d-na căpitan Cernătescu, d. şi d-na N. Butculescu, d-na Capşa, d-rele Mandrea, d. şi d-na Pilidi, d. şi d-na dr. Orăscu, d--na Lucian Tack, d-na Georgetta Patzeld, d. şi d-na Aurel Orascu, d-na Diistorian, d-na Guritză, d-na şi d-na Constantin Ioan, d-na şi d-na dr. Bărdescu, d. şi d-na Chiriacescu, d. şi d-na dr. Jules Dona, domnul, doamna şi domnişoara Zeuceanu, d. d. şi d-na dr. E. Fesssler, şi d-na dr. Mina Minovici, d-na colonel Solacolu, d. şi d-na căpitan Prodan, d-na Maria Aurelian, d. şi dna luca, d. şi d-na Hechter, d. şi d-na inginer Brătescu, d-na Ionel Slatineanu, d-na şi d-na colonel Borlescu, d-na Leonida Gussi, d-rele Popovici, d. şi d-na căpitan Al. Vasilescu, d. şi d-na dr. Mărgăritescu, d. şi d-rele Archip, d. şi d-na Duperex, d. şi d-na Cucova, d. şi d-na Berlescu, d-na şi d-na Zweifel, d. şi d-na Alberstat, d. şi d-na Al. Carcaleteanu. D-nii : P. P. Carp, C. C. Arion, Al. Marghiloman, I. Mitilineu, C. Miclescu, Sc. Lahovary, Gr. Cantacuzino, Ion Grădişteanu, Liskowski, Camerana, G. Balaceanu, Alfonso Romalo, comandant Teutu, Teodor D. Dalivary, Bubi Fulga, Panaș, C. Hiottu, dr. Vintilescu, maior Costescu, Zilberberg, Coti Zănescu, I. Bărbatescu, Leonida Dendrino, Schor, Virgil Hagi Pantelli, D. Negulescu, Davidoglu, Bogdan etc etc. Don Pedro. * i PiMifir Astăzi Luni 30 c. este aniversarea naşterei principelui moştenitor Iosias de Waldeck şi Pyrmont. Cu prilejul prezenţei d-lui Chilot la Bucureşti, şi pentru a se afirma rezultatul conferinţelor sale, un grup de români şi de francezi, în scopul de a pune bazele unui comitet franco-romîn, se va întruni în astă seară, la orele 8, la restaurantul Iordache Ionescu. Amicii comuni ai Romîniei şi Franţei sunt invitaţi să ia parte la acest prinz amical, în toată simplicitatea Studenţii vechi şi tineri ai universităţilor franceze se vor întîlni cu cea mai mare plăcere. Astăseară Opera italiană citită Cavalleria rusticană şi Pagliacei cu primadonele Remondini, Rodrigo, tenorul Perrico şi baritonul Marri. Celebra primadonă legeră Aida Gonzaga a sosit în Capitală şi mîine seara va debuta în Libcia pentru care s’au oprit numeroase locuri la Agenţia Fider. După grandioasele succese obţinute de mult apreciatul Cinema Splendid, ultimul succes datorit minunatului film „Amor de Student* 1" al casei Nardisk le Întrece pe toate. O aventură idilică cum nu se poate imagina una mai duioasă, mai sentimentală şi mai plină de farmec. Scenele au un interes din ce in ce mai captivant şi se desfăşoară în cadrul unor tablouri de o frumuseţe ideală. Din cauza aglomeraţiei de Sîmbătă şi Duminică, multă lume de elită n’a putut străbate la acest spectacol. îndemnăm pe cititorii noştri să nu piardă ocazia, căci numai azi şi azîine se va mai putea admira acest minunat film care va ramine adine întipărit în memoria spectatorilor. Mercuri program nou de gală. Regn’e asemnat preetul de regulament, pentru acordarea burselor la școlile de arte frumoase. Intre altele, regulamentul prevede că spre a fi admis la concursul pentru acordarea burselor, candidaţii se vor adresa direct ,o coaielor, înţpe 15 Septembrie, alăturînd un act de sărăcie. Spre a fi admis, candidatul trebue să fi trecut cu distincţia cel puţin cursurile anului precedent. Concursul va consta, dintr’o probă practică de desemn după natură, şi va ţine şase zile. D. Romulus Voinescu, inspector general al poliţiilor, care a făcut timp de trei zile respecţiune şi anchetă la poliţia din Roman, a sosit, azi în Capitală. D-sa va depune le ministerul de interne un lung raport cu privire la cele constatate. Inspectorul general al jandarmeriei rurale s-a mutat de la Sf. Gheorghe în calea Dorobantilor No. 1 f piata AL Lahovari). AZi a apărut „Higiena“ No. 8, cu următorul cuprins: Influența cinematografului asupra ochilor, articol-scrisoare, reprodus în facsimile, scris anume pentru revista „Higiena“ de celebrul oculist Prof. dr. E. Landolt (Paris); Cum şi d© ce trăim pe lume de d. dr. C. G. Orleanu medic şef al Capitalei; Toaleta intimă a femeie! de d. dr. C .Andronescu, mamos; Cum cunoaştem alimentele bune, fie d. dr. Pompiliu Cartianu; Asepsia şi antisepsia de d. dr. Nicu Athanasescu, şef de clinică la spitalul Colţea; Dismenarea de d. dr. Iar,ca, chirurg la spitalul Filantropia; Poveşti greşite în maladii generiene de d. dr. Melun; Higiena ureche de d- dr. G. D. Fischer; Eftinirea traiului de dr. veterinar .Tgcu, aţe. Preţul 15 legnî, a se cere la toate chioşcurile vîhzătorilor de ziare şi librari. Societatea „Dezvoltarea“ a ţinut dri adunare generală în localul soc. „Locomotiva“S’a votat noul buget şi au fost aleşi noi membri în comitet. Sîmbătă seara a avut loc în cerc întim, în casele d-lui Juilles Gaensel, logodna d-lui Gustav Gross, cunoscutul și simpaticul comisionar din Capitală, cu gentila d-șoară Lucy Gaensel. D. Iancu Talpă din Tîrgul Bucecea și se plîngă că e continuă persecutat de notarul comunei, care îl face tot soiul de mizerii. Atragem atenţiunea d-’ui prefect al judeţului respectiv. Adunarea generală a şoc. Amanitas“ ce urma să aibă locuri la orele 9 dim.,’la şcoala de fete „Negru-Vodă" s’a amînat pentru Duminica viitoare. VIAŢA BUCUREŞTEANĂ CĂSĂTORIE» Eri la orele 2 luni„ s’a celebrat în biserica nzeî căsătoria domnişoarei Anette Parascivescu Frăsinet cu d. doctor Aurel Ageoglu. Firul de aur Şi florile, au fost distribuite domnişoare şi cavaleri de onoare. Naşi au fost d-na şi d. George Macri. In asistenţă am remarcat pe d-nul şi d-na Macri, d. şi d-na locot. comandor Nicuscu Rizea, d-na şi d-ra Constantin loan, Paraschivascu, d-na Brăescu, d. şi d-na C. Andronescu, d-ra Lecca, d. şi d-na coandor Alexandrescu, d. şi d-na Maior E- dle Nicoleanu, d. şi d-na dr. Costiniu, d-na . Hagi Pantelli, d. Și d-na colonel Crînteanu, d. și d-na căpitan Bacaloglu. Domnii Ivan Macri, dr. N. Agemoglu, dr. Kiuig, colonel Braboveanu, locot. Tlîr-1, Musceleanu, căpitan D. Georgescu, cătan Rădulescu, locot. Boerescu, Goebel, andă, etc., etc. SURSELE Natura a început să fie mai darnică cu orturile. Ziua a 5-a de curse a fost splennă din toate punctele de vedere. Timp adorabil, toalete elegante, cucoane frumoase. Tot ce Bucureştiul are mai select şi-a dat tintre ori la Hipodrom. Principele Ferdinand, principesa Maria, vicipele Carol şi principesa Elisabetha, asistat la curse: Pesgiul era plin de lume. Am putut renoaşte pe: d-na şi d-ra Mavrodi, d-na nona Lahovary, d. şi d-na C. Jrissescu, şi d-na Al. Darvari şi d-rele general ivrocordat, d-na Elene Bădăceanu, d. şi la Constantin Vernescu, d-na dr. Tomatescu, d-na Luisa Algiu, d. şi d-na colonel Jibol, şi d-na dr. Brătianu, d. şi d-na nera Clesian, d. şi d-na colonel Greceanu, şi d-ia Ion Cămărăşescu, d-na colonel Kail Baranga, d-na Veron, d. şi d-na Pa Brătăşanu, d. şi d-na C. Hagi Tudorad-na Dobrescu, d-na dr. Juvara, d-na atiella Nanu, d. şi d-na D. Comşa, d-ra oliel Dritrinu, d-na Maria AthamasoI, d-na şi d-ra Eduard de Reineck, d. şi la G. Cantemir, d-rale Rioşanu, d. şi CEREŢI REVISTA MODEI *5 ii Interview ea prefects de Suceava — De la trimisul nostru special — SUCEAVA, 23 Aprilie.— Asupra situaţiund lui lorgu Filipovici, d. dr. Erast Tarangul prefectul Sucevei (Bucovina), care ne-a primit într’o scurtă audienţă, ne spune: Cunosc cîte ceva din peripeţiile zguduitoarei tragedii din capitala Romîniei. Nicu Filipovci care este acuzat pentru escrocherie, va fi extrădat; fratele său însă, dezertor, nu. Legile noastre nu extrădează pe un dezertor, afară dacă el ,pe lingă dezertare, este acuzat şi de crimă, or situaţiunea nu este astfel în cazul de faţă. Fraţii Filipovici ai trecut în Bucovina ară a se fi servit de vreun paşaport, plecînd joi noaptea 19 Aprilie din Focşani — aceasta este astăzi perfect stabilit şi, după ce au dormit noaptea de Vineri la Liteni, au trecut apoi prin Uideşti la Putna. Este de reţinut că cei douî fraţi cînd au plecat din Focşani nu-şi răseseră mustăţile, şi fără îndoială că ei au făcut-o în noaptea cînd au dormit în satul Liteni, apropiindu-se de punctul pe unde trebuiau să treacă în Bucovina. Ajunsi în comuna Putna au descins la mînăstire dîndu-se drept studenţi în teologie veniţi din Rumsia să-şi prepare în liniştea acestui locaş sfînt, tezele de licenţă. Ca studenta au fost cunoscuţi în comuna Putna, şi tot astfel se recomandau celor cu cari făceau cunoştinţă. O desminţire In declaraţiunile ce a făcut inspectoru- lui-şef al siguranţei, ca şi in interviewul acordat trimisului nostru special, Filipovici spune: — Miercuri seara, înainte de a lua trenul spre Focşani, la ora 9, am trimis pe fratele meu Iorgu la prietenul nostru Ştefănescu, comerciant din calea Victoriei şi iam rugat să treacă pe acasă, spre a opri pe ai mei de la sinuciderea proectată. Azi dimineaţa ne-am prezintat la magazinul d-lui Ştefănescu spre a vedea ce spune în această privinţă. D. Ştefănescu mi-a făcut următoarea declaraţiune: — Nu e nimic adevărat din cele afirmate de Nicu Filipovici. „Nu-l văzusem pe Nicu de Duminică (sinuciderea se săvârşise Miercuri noapte). „In seara de Miercuri, pe la ora 9 şi jumătate, am trecut pe la familia Filipovici, i-am găsit pe toţi bine dispuşi. AT EVERT 5k RĂDĂUŢI. 29 Aprilie. Imediat ce primi telegrama dela „Adevĕrul” adică cam pe la 4 după amiază, m’am grăbit a lua o trăsură şi am plecat la Suceava. Aici am avut norocul să dau peste cîţîva romîni, vechi cunoscuţi de ai mei, prin ajutorul cărora m’am pus în contact cu reprezentanţii superiori ai autorităţilor locale, cari m’au servit admirabil în ancheta pe care „Adevĕrul” şi-a propus’o să o facă cu privire la arestarea luî Nicu Filipovici, şi alte împrejurări despre can am anunţat telegrafic redacţia ziarului. In primul rînd am aflat că în seara aceea chiar adică Sîmbătă, Nicu şi Iorgu Filipovici nu mai sunt la M-rea Putna ci sunt porniţi cu jandarmi de acolo şi aduşi la Rădăuţi. Din Suceava am luat dar vrenu! numai pina la Statia Hadig-Faina unde am şi poposit în noaptea de Sîmbătă şi unde funcţionarii gărei şi setul de jandarmi din localitate mi-au confirmat acele ce aflasem la Suceava cu privire la fraţii Filipovici. A doua zi de dimineaţă mă întilnesc pe peronul garei staţiei Hadig-Faina cu corespondenţii din Cernăuţi al ziarelor „Universul" şi „Adeverii!". Auzindu-i vorbind de afacerea filipovici le fac cunoştinţa cu care prilej aflu că fiecare primise de la ziarele respective cîte o telegramă în care se indica locu unde se află fraţii Filipovicî şi arestarea lor, cerîndu-li-se telegrafic informaţiuni şi detalii. ■ Cunoscînd din experienţă că „pisica cu clopoţei nu prinde şoareci“ şi văzînd prietenia strînsă dintre cei doi corespondenţi, n’am mai crezut util a-i pune un curent cu cele ce aflasem, fiindcă aveam ambiţia ca numai „Adevĕrul” sa dea publicului informaţiile ce vi le-am telegrafiat sau cel puţin să fie „Adevărul” ziarul în măsură a publica interviewul cu Nicu Filipovicî. I-am lăsat deci pe cei doi domni să facă escurisium la iM-rea Putna unde sperau a da ochi cu fraţii Filipovicî, iar eu m’am dus direct la unu! dintre magistraţii locali, către cari aveam, ca avocat, o sumedenie de scrisori de recomandaţie. Cu toate scrisorile însă am fost categoric refuzat, căci mi s’a răspuns că fraţii Filipovici sunt la secret în închisoarea centrală. Kirchen-Classe, că legile austriace sínt foarte stricte în această privinţă ,şi pînă peste o lună sau două gînd se vor termina cercetările şi formalităţile de extrădări, este absolut interzis cuiva a avea vreo convorbire cu arestaţii. Cu toate aceste straşnicii, cum era şi natural, nu m’am dat bătut. M’am dus deci la cel mai superior magistrat din localitate, d. Schesan (Landesgerichts-Rat), unde am expus afacerea, artîndu-i că întrebările ce le voi pune eu, n’am nici un raport cu delictul, pentru care fraţii Filipovicî slnt arestaţi de vreme ce ei sînt ceruţi de autorităţile romîneştî pentru „Bancrută frauduloasă”, pe cînd eu mă ocup cu totul de altceva. f ţ In fine pentru mai multă siguranţă am cerut ca întrebările mele să fie făcute prin Intermediul unui judecător desemnat anume de d-sa, ceea ce a acceptat deşi cu foarte mare dificultate. Am uitat să spun, că această proibiţiune era motivată şi de împrejurarea că fraţii Filipovici trecînd graniţa fără paşaport şi imul din ei fiind militar (lorgu) şi dezertor, au fost bănuiţi aci de spionaj, de aceia cu lorgu nu mi s’a permis a vorb; de altfel, nici nu am prea ţinut mult să vorbesc cu acesta. Cum am zis s’a delegat atunci pe d. judecător Karl Slavik (gericts-Abteilung) (Richter) care a adus înaintea sa pe Nicu Filipovicî şi i-a făcut faţă de mine întrebările pe cari le-am formulat anume şi la care Filipovicî a răspuns exact în modul cum v’am telegrafiat. de vorba ca Jîicu filipovici Răspunsurile le-am recitit lui Nicu Filipovicî făcind mici corectări, după care numai m’a autorizat a-i publica interviewul. In vedere însă că telegramele din Rădăuţi nu se expediază direct Bucureşti ci trebuie să facă un mare ocol prin Cernăuţi de unde se retelegrafiază din nou, de multe ori după ce trece la mijloc patru sau cinci ore, am crezut de cuviinţă că afară de relaţia telegrafică să vă trimit din tren acum cu prilejul întoarcereî în ţară, interviewvul complect. Iată întrebările care le-am formulat şi le-am pus prin judecător lui Nicu Filipovicî: — Aţi putea si-mi spuneţi de cît timp ri aţi mai fost de acasă pe la d-voastră? — De Miercurea trecută n’am mai fost pe acasă. — De sigur cînd aţi părăsit casa aţi plecat cu intenţia de a nu vă mai reîntoarce. — N’am plecat cu intenţia de a nu mai da pe acasă și dacă de fapt nu m’am întors pricina e că au venit la mine sora mea Elvira și cu fratele meu Alexandru și m'au prevenit că sunt urmărit de parchet pentru a fi prins neapărat vină seara, conjurîndu-mă ca să nu viu cu nici un preţ acasă, l-am mai pus Elvireî că o aştept pe bulevardul Elisabeta pută la 5—6 p. m., să-mi aducă răspuns ce mai e ne acasă şi dacă poliția a cercetat despre mine. — Și ce răspuns v'am adus copiii şi cu cine eraţi eu bulevardul Elisabeta cînd v’ati plimbat? — Eram cu fratele meu Iorgu şi pe la orele 6 Elvira si cu Alexandru s’au reîntors repetindu-mi aceea ce mi-au spus înminte şi spunindu-mî că în faţa casei noastre au zărit postaţi 6 gardişti şi că alţii de sigur sint ascunşi în casele unde a locuit generalul Cotescu. — De acolo unde v’ati dus? —■ De acolo ni-am dus în Cismigiu si acolo Elvira ni-a spus că ei sînt hotărîţi cu toţii să se sinucidă în seara aceea la 8. — Cu Elvira v'atî dus în Cişmisîu? — Dar cu ea, cu Alexandru si cu lorgu, ca să ne sfătuim ce-i de făcut. Si ce măsuri att Impentm a meintîmpina îngrozitoarea catastrofă? — Ca să preintîmPin nenorocirea am rugat pe deoparte pe Elvira a amina execuția planului plntt la orele IO din noaptea aceea, tăgăduhdu-i că voi veni eă acasă • ca să le aduc salvarea, iar de nu voi veni să știe că eu şi cu lorgu ne vom sinucide în Cişmigiu. Ameheta noastră în Bucovina MIRTINSimii flITIlOR fillPMES Convorbirile trimişilor noştri speciali cu cei doi fugari — In ce scop aţî spus aceasta, aveaţi oare intenţia de a vă sinucide? — Nu aveam intenţia de a ne sinucide, dar am voit să amin catastrofa pentru a o putea-o înlătura și cîștiga timp. — Și ce ați făcut în acest scop? — Seara la orele 9 fratele meu Iorgu după indicațiile mele s'a dus la un prieten al meu pe care mi-l pot numi, expunîndu-i gravitatea cazului și conjurindu-l ca pînă la orele zece cel mai tîrziu să meargă acasă la noi pentru a opri săvîrşirea planului şi somîndu-l (!?) să nu-şi ia pe conştiinţă atîţia morţi. — Şi după ora 9 ce-aţî făcut? — Am plecat la gara de Nord şi de acolo la Focşani, pe deoparte pentru a lua un concediu lui frate-meu lorgu care-i militar iar pe de altă pentru a găsi casă pentru familie. — Si ati găsit casă? — ?! N'am avut timp să găsim. — Si acolo la cine ati găzduit? — La d-nul Boncescu funcţionar la banca „Frăţia". In ce zi aui fost la Focşani si cit ati stat? La Focşani am stat joi. De aici unde aţi plecat? De aci am plecat spre Bucovina. Cind aui aflat nenorocirea? Despre fapt n'am aflat decît seara de joi la Focșani, cînd fratele meu Iorgu a primit o telegramă de la parchet în care-i spune să vie la București că familiei lui i s’a intimulat nenorocirea. Cum vă explicați îngrozitoarea catastrofă care a lovit familia d-tră? — M-o explic prin împrejurarea că familia a crezut că și noi ne-am fi sinucis, de vreme ce a trecut termenul de zece ore și noi nu ne-am dus acasă și era vorba că dacă nu ne vom duce ne vom sinucide în Cișmigv. Se vede lucru că prietenul nu s’a dus să-i oprească cum era vorba. — Hotărirea de a se sinucide de cînd s’a luat, pentru ce s’a luat si de cine a fost inspirată? Această hotărîre s'a luat din Joia Pas- lui localelor si a fost inspirată de către Ana Dipnet cu scopul de a se găsi o soluție „in ex tremis“ (?!) împrejurării fatale in care s’a găsit familia. — Nu găsiți nenaturală și ne-explicabilă dorința fermă a copiilor de a se sinucide? — De sigur că da. Mai mult! Copiii n’au voit să se sinucidă si nu-si dădeau seamă de importanta fontului, dar probabil că bătrîna i-a ametit cu băutura. — Există vre-o relatiune intre catastrofa aceasta si împrejurarea că v’ati găsit într'un moment dat intr o situatiune financiară foarte precară? — Natural că da! Erau presiuni prea mari din partea creditorilor si am crezut cu totii că acest mijloc este cel mai indicat. — Pe ce resurse v’ati întemeiat pentru a începe ntarea întreprindere care au conceput’o? — M’au asigurat indirect oameni mari că-mi vor da concursul. — Puteti să numiţi parte din ei? — Pentru moment nu! — Prin ce punct de frontieră ati trecut si dacă ai avut paşaport? — Am trecut pe la Vereslî, si apoi Ştirbat-Ktdlşenî, n'am avut paşaport si nici am fost opriţi de cineva fiindcă pe acolo nu-i punct de frontieră. De la Ştirbăt am fost la mănăstirea Suceava undeam stat două zile de mi-am scris memoriul, adică apărarea mea pe care am trimis’o procurorului, pentru a face lumină în această cauză. După care m’am dus la Putna la minăstire unde am stat de Marţi dimineată şi pînă aseară (Sîmbătă) cină am fost adus de jandarmii austriaci la „Rădăuţi“. — Aveţi legături la mnăstirea Putna? — Numai sufleteşti. — Cum a dat poliţia din Bucureşti peste ci-tră? — Am avut imprudenta să scriu din minăstirea Putna o cartă poştală d-lui Boncescu din Focşani şi ori Boncescu a anunţat poliţia, ori carta a fost interceptată, aşa că ai venit d-nii Popp şi Gaspard de la siguranţă din Bucureşti şi au dat peste noi. La Putna au făcut proces-verbal cu secretarul districtului şi au cerut extrădarea pentru bancrută frauduloasă, dar eu m’am oPUS si-am protestat. După aceasta a cerut să-i citesc răspunsurile și a declarat că nu va mai acorda nici unui alt ziar un interview, fugind și pe judecător a nu-i pretinde aceasta. Deladorna * După două zile de ședere intr’o chilie a mînastirei, Nicu şi lorgu Filipovici s’au mutat la o locuinţă particulară pe care au angajat’o şi cu pensiune. — Şi ce aveaţi de gind să faceţi a întrebat şeful siguranţei d. Pop, pe cei douî fraţi, după primele momente dela arestare. — Să trăim retraşi atît timp cit am fi avut siguranţă că nu sintem recunoscuţi saiî suspectaţi măcar de către cineva, şi să ne hrănim muncind cu braţele!" A. Sandu 1909, cînd, ca recruţi, am fost, încorporaţi in regimentul 1 art. cetate. Am fost repartizaţi In aceeaşi companie, legasem cu el oarecare camaraderie, aşa că am avut putinţa să constat la el multe stări sufleteşti, cărora azi, după groaznica tragedie, Ie găsesc toată explicaţia. Mi-aduc aminte ca eri: eu venisem cu o zi inaintea lui la regiment. El a venit pe seară in companie, cu un cîrd de moldoveni de la depozitul Piatra-NI. Parcă-1 văd, cum stătea pe un pat, tăcut şi gînditor, mai vechiu decît el, (cu o zi!) m’am apropiat binişor şi m'am aşezat lingă dînsul. Ne-am dat în vorbă : un accent simpatic şi curat moldovenesc. Îi stăpînea graiul; aflasem dela el, că are 4 clase de liceu, că a intrat apoi în şcoala de marină, ele unde a fugit, findu-i temută viaţa de marinar, că în urmă fusese suplinitor pe la cîteva şcoli primare din Dorohoi şi Botoşani. Ce e drept, avea o inteligenţă deosebită de a celorlalţi şi oarecare rudimente de cultură. Era mai întotdeauna pornit, pe ceartă, şi avea un dispreţ permanent pentru toate convenţiunile ostăşeşti. Nu putea suferi aproape pe tot superiorii, şi decît să fi zis ..trăiţi d-le cutare...” maî bine să-l fi prnd-. rit. Avea în el nesecate pretenţii şi suferea cu multă greutate traiul militar. Era mai mult pe la cancelaria companiei, unde era certat mereu din cauză că nu-î plăcea ..sâ scrie toate dobitociile“. Părintele lui îi scria rar; odată i-am citit o c. p. pe care o primise el de acasă : era într'un stil aproape crud, şi de-atuncî am ghicit că multă dragoste nu poate fi între el şi aî lui. Bani nu primea niciodată de-acasă. Fratele său Nicu îî trimetea arareori, cîte 10 lei, pe cari cînd ÎI primea îi cheltuia momentan. Visa întotdeauna plăcerile unui trai liber, îmbelșugat, fără muncă, dacă era posibil. Patriot nu era deloc. Scrisori primea multe de la fratele său ; acesta îi scria adesea, coaie întregi. În general, din toată firea lui, se desprindea cu o afirmare destul de tenace, următoarele : Era cheltuitor, dispreţuia, munca, familia, pe cît mi s’a părut, nu şi-o iubea; visa lux ,şi trai îmbelşugat, datorii făcea pe undeputea, sentimental nu era nici cum. Şi cu toateacestea, pentru figura şi graiul lui simpatic, era iubit de toţi cu care venea în contact, camarazii lui, îl iubeam mult. Ei după un an de oştire m-am liberat, i-am scris de multe ori, dar după cum am maî spus, la el sentimentele nu durau, căci, atare îmi răspundea. De un an n’am mai ştiut nimic de el, şi vestea despre groaznica tragedie m’a mişcat adînc. Cezar Grigoria-Nămoloaga Fraţii Filipovici se opria extrădarea Ier — Dela trimisul nostru special — RADAUTI, 30 Aprilie.— Azi dimineaţă la oreie 9 am stat din nou de vorbă cu frat’u Filipovici, în prezenţa ItrdecătoruIntrebindu-s care era menţuimaa lor venind în Bucovina, ei mi-au declarat că voiau să se stabilească în Bucovina, devenind cetăţeni austriaci. Nicu pregătise şi oarecari oferte către citeva case comerciale din Cernăuţi, oferte pe cari urma să le expedieze peste cîteva zile. Nicu Filipovici declară că va lupta din răsputeri ca să nu fie adus în ţară. In acest scop el şi-a angajat un avocat din Sucepina care să-l apere. Iorgu d©asemenea declară că va răraîne în Bucovina. Eh de altfel, nici nu poate fi extrădat. FRAŢII FILIPOVÎCI ŞI CRIMA DIN STRADA ITALIANA Aducînd vorba de crima din str. Italiană, Nicu Filipovici mi-a spus că știe din ziare că e bănuit ca asasin. El a protestat însă foarte indignat şi a spus ironic că sepira că nu î se aruncă în spinare toate crimele făptuite în ţara romînească şi nedescoperite. — In toată viaţa mea nu numai că nu veţi găsi nici un act criminal, dar nici măcar necinstit. In tot ce am făcut, am fost de bună credinţă. NICU FILIPOVÎCI DEZERTOR Intre altele, Nicu Filipovicî îmi spune că și el e dezertor din regimentul 40 infanterie şi deci nici el nu va putea fi extrădat, declararea lui ca falit fraudulos fiind rudă. E drept insă că Nicu Filipovicî n’a putut să-mi arate motivele pe cari se va baza pentru a explica nulitatea declarăreî sale ca falit fraudulos. IN NOAPTEA SINUCIDEREI Toată vine sinuciderea familiei lor, ei o aruncă asupra comerciantului Ștefănescu din calea Victoriei, un prieten al lor pe care l’a rugat cu insistenţă■ Miercuri seara să se ducă acasă la ei să împiedice sinuciderea COLECTA DIN FOCŞANI Ei pipăind noaptea la Focşani, şi aflînd acolo joi seara despre cele întîmplate, au apelat la Boncescu care a adunat de la 2—3 prieteni vreo 60 de lei, cu cari cei doi fraţi au plecat noaptea la orele 3 spre Burdujenî. COROANA PENTRU MORŢI lorgu Filipovicî îmi mai spune că a treia zi după tragedie, el a dat 8 lei unui ţăran din Patra ca să-i trimită cu mandat postul unui florar din Bucureşti — pe care i l-a încredinţat — şi pe dosul căruia scrisese „pentru o coroană „care să fie depusă pe mormîntul familiei Filipovici“. Probabil însă că ţăranul şi-a însuşit banii... FRAŢI! FILIPOVÎCI SPIONI? Cei doi fraţi au fost porniţi azi la orele 11 la Suceava. Ei sunt bănuiţi de autorităţile austriace de spionaj, făcut pe teritoriul austriac. , La percheziţia care li s’a făcut sau găsit oarecari documente cari, după cele ce susţin autorităţile austriace, sunt foarte compromiţătoare şi vor fi cercetaţi le chestiunea aceasta la Suceava. Urmează amănunte senzaţionale, A. Sandu Ce fire e 3erp fiHpsinci Despre Nicu Filipovicî s’au scris^ multe fratele său lorgu a fost lasat mai în umbră. Un cititor al nostru, fost camarad de aripe cu lorgu Filipovicî, ne scrie următoarele :Domnule Director, Zilnic urmăresc cu cea mai mare încordare, rezultatul cercetărilor pe cari ni le aUO0 preţiosul dv. ziar, cercetări referitoare groaznica tragedie din str. Popa Rusu. .. pentru că sînteţi singurul ziar, care într’această afacere, puneţi mai multa sturuinţă,pe cercetările ce-ar pune cît mai mult în evidenţă stările psihologice a acelor nenorociţi, vi« prin prezenta a vă da şi eu cîteva amănunte asupra lui lorgu Filipovici, despre care s’a scria prea puţin. L’am cunoscut pe Filipovicî Gheorghe (c’aşa ii zicea în armată) î».*,toamna anului --------------------------------------------------- ECOITMI ■ Aflăm cu plăcere că noua fabrică de ciocolată „Ideal“ hotărînd mărirea şi perfecţionarea instalaţianeexistente a comandat O LOCOMOBILA-SEMISTABILA HENRICH LANZ cu abur supra-încălzit şi Ventilsteuerung „Sistem Lentz“ de ISO ca putere. Fabrica va fi complect reinstalată şi pusă în funcţiune în noua sa clădire special construită din strada Honzik pe ziua de 1 August. Uzinele Lanz, Mannheim sunt, după cum se ştie,reprezentate în ţara noastră prin biroul technic Jacques Paucfcer. -------------**------------ALEGEREA rectorului universităţei din Bucureşti Se ştie că prin numirea d-lui Ermil Pangrati ca ministru al lucrărilor publice, a rămas vacant locul de rector al Universităţei din Bucureşti. Colegiul universitar s-a întrunit ori spre a alege trei candidaţi, dintre cari ministrul instrucţiuneî publice va desemna pe viitorul rector. Alegerea a început la orele 10 dim. şi a fost prezidată de d. I. Bogdan. Au candidat d-niî dr. Toma Ionescu care a obţinut 51 voturi; Ioan Bogdan 55 voturi ; C. Dissescu 39 voturi; dr. V. Babeş 27 voturi ,dr. C .I straie 12 si C. Demetrescu-lasî 4 voturi. Aiî maî obţinut d-niî C. Naca 9 voturi; D. Onciul 1 vot si dr. Măldărescu 1 vot. Universitatea va recomanda ministerului pe d-niî I. Bogdan, dr. Toma Ionescu şi C. Dissescu spre a numi pe unul din ei rector. Faptul că d. I. Bogdan, candidatul susţinut în special de profesorii universitari liberali, a obţinut patru voturi mai mult decît d. profesor dr. Toma Ionescu, se datoreşte intervenţiei directe a d-lui Panegrati, ministrul lucrărilor publice, care a venit ori la Universitate, în timpul suspendarea alegerei, și a insistat pe lîngă mai mulți profesori guvernamentali ca să voteze pe candidatul liberal. -------------**------------ * Accidentul unui biciclist ROMAN, 28 Aprilie. — In ziua de 28 Apri»lie curent, s’a întîmplat un grav accident de bicicletă în următoarele împrejurări: Tînărul George G. Climescu, agricultor, fiul preotului Climescu din Roman, întorci», du-se cu bicicleta dela proprietăţile sale din jud. Bacau, pe cînd scobora o pantă mare de pe şoseaua comunală1 a corn. Galbeni, mergînd spre gara Galbeni, din cauza prea mare viteze s’a demontat roata dinainte a biicleteî zvîrlind pe biciclist în şanţul şoselei într’o grămadă de pietre. In momentul căderi s’a descărcat şi pușca, ce o avea cu d-sa fără însă a-1 atinge. In stare gravă, cu maî multe contuziuni pe corp, a fost transportat cu trăsura la domiciliul lor, unde i s’au dat îngrijiri medicale. _ _ ---------------------------------------------- descoperire lugubră ------% BUZĂU. 29 Aprilie. — Locuitorul D. Angheloni, din com. Lipia, ducîndu-se cu căruţa cu boi în com. Stîlpu, a poposit spre seară în căt. Stălcînda, în apropiere de Stîlpu, unde a voit să-și adape boii la un put din acea localitate. Scotînd apă din puţ, mare i-a fost groaza cînd în găleata cu apă a văzut cadavrul unui prunc, in etate ca de o lună și jumătate, aruncat probabil acolo de o mamă denaturată.