Adevěrul, iunie 1912 (Anul 25, nr. 8160-8189)

1912-06-25 / nr. 8184

! Cea mai mare fabrică din leme de pluguri cu aburi PlUGURILE ORIGINALE„F­OWLE­R“ — Heajimso de nici o îmi Naţiune — în Munca zilnică, Durabilitate şi Economie, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai bune sub ori­ce împrejurări. Cari au obţinut PUSTII BftO OS3 PREMII IJSTAi şi singurele cari din toate sistemele cu cablu au obţinut I — OK AND FRIX şi MED­Ali A de AUR — ( La Expoziţia Universală din Bruxelles 1910 şi Grand Prix la Expoz. internaţională din Turin 1911 Peste 13.000 maşine »FOWLER“ vândute tn toată lumea In cap.1 culture! ou aburi In ROMANIA ea află: Ad. dom. Cor. a Casei Regale cu 7 pluguri „Fowler“ Exc. Sa Gr. Gr. Cantacuzino cu Casa Principilor Ştirbei cu Principele O. D. Soutzo cu Casa Marghiloman-Ferediide cu Ministerul Agriculturei cu D-na El. Nevrouz Khan cu Exc. Sa P. P. Carp cu şi alţi mari proprietari in total ca. 80 plugari cu aburi .Originale Fowler* care au fost puse în funcţiune personal de D-l JULIUS SAXON Inginer specialist şi reprezentant general al Domnilor JOHN FOWLER Comp. SUCURI.8TX.—Strada Arm­aşului Ho. G. W. B. Maşinal® noastre „COMPOUND“ au tobe mărite Secare cu câte â&0 metri cablu, sunt special construite pentru ardere de paie, lemne şi căr­buni şi îa cerere le furnizăm ei cu instalaţiune patentată de supraîncălzire (HeissSampf). M W T “t"”*'■MMMMTOMMg «pif VITE ALTOITE ALSE8SIEHE Otpa Gustave, proprietar, Micelina»Iaşi — Decorat Ofiţer meritului Apri­cal Paris, 14 Iunis 1911. SINGUR REPREZENTANT SI DEPOSITAR A MARELOR PEPINIERE FETOUIL DIN ALGERIA Se anunţă clientela că, d-l Olge Gustave va fi in luna Iunie la 17 şi 18 in Bucureşti, Hotel Splendid; la 19, Ploieşti, Hotel Europa; la 22, Galaţi, Grand Ho­tel ; la 23, R.­Sărat, Hotel Dacia; la 24, Odobeşti, Hotel Regal; la 25, Focşani, Hotel Bristol; la 26, Panciu, Hotel Gâţă ; unde d-nii cumpărători îl pot găsi pen­­tru a-şi cumpăra viţe altoite algeriene cu preţuri convenabile. „JULETA FOTOGRAFUL CURŢEI REGALE *■ - S’a mutat: CALEA VICTORIEI. No. 44 -1 — Vis-a-vis de Grădina Sărindar — Avtnd o instalaţie modernă. Salon de fotografiat şi va ia lumina zilei şi noaptea la lumina electrică plnă la 1 noaptea. Se efectuează cărţi poştale w 1 CU LEI 4 DUZINA — PERFECT REUŞITE — SPECIALITATE IN FOTOGRAFI­ARE­A COPIILOR Grand HOTEL — GALAŢI — de primul rang, confort occidental, lu­mină electrică, curăţenie exemplara. S’a deschis de la 1 Ianie a. c. Camere de la lei. 4 Antreprenor: Carol Dienst 0 cui 2 rl­um Primul Institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea şi procu­rarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-luî Dr. George D. Fischer Str. Doamne! 27—Titeible Zî SI Consultaniur’ fără plată numai uentru ale­gerea ochelarilor tari, se cumpără la Oca Uiiuu fi in catul 'le normale, aoicd in ace­­an u este *ievoe de o examinare mai *n­eiun­­gată de la oră.___________________________ Dr. COBILOVICI da la facultatea de medicină, din Paris SPECIALIST IN Bolile de Gât, Nas şi Urechi S’A M­UTAT in Calea Victoriei No. 97 Consultaţii S.5p. m. Dr. N. Athanasescu Boli chirurgicale, de femei, aparate ri gips reîntoreându-se şi a reluat ocupaţiun­­e. MNIMă POMPU­IU to­­rt­a Soarelui) Dr­ l.Crăciunescu H­EHIBU (Herculesbad) analiza sângelui PENTRU SIFILIS Tratamentul Rontelor venerice Inr. GAMAmm Str. Doamnei 1 Telefon He închis de la Sf. Dumitru Magazinul şi apartamentele OCUPATE DE PORTOIX & FIX A se adresa 1» Portoix şi Fix Soc. Anon. Cas» Handy fl i L i i T Ei: PRIÎTJtţT CEREALE (Samovare) „POLLKIi«« autoriz. de Onor. Servle. de Măsuri şi Oreuticl ? CELE MAI PRECISE PREŢURI EF­ ilNE De oîmare la Jacques Paucker fStr.da 8MARBAM No. »1 — Bnoaresti — „BAiLE BKEBU“ Pri» gara Câmpiaa şi Dofteaa, Băi e&ratd, reci fi calda. Staţiano clima tarla L de pnmu­l rang. Informaţiuni Cooperativa „Băile Brebii" şi dala ă Eaachescu Modes­tie 34 Bucureşti. itu bki mta ,l«j sTiiissr-1 imn Vinuri %9 Iunie 191% orele 9 .seara I­n Mare Ppai nrranta de bal cu TOMBOLĂ Program ales şi reprezentaţii de cinematograf________ D­OCTOR George D. Fischer BOALE BE OCHI și URECHI Strada Loaramai No. 27 1. FUSELS BB?isresii, Sir. Lipscaoi Ho. IQ fugi Paisi' Dssia larisnia prăvălia No. 1, ia ebe!] O ursul pe ti iun de 84 Iunie ii «r.inpe^şei irwi!«i„iwm ţfrwnaw»» 4 J Bruia autori. 1SB5ram. S3 25 öS 6 i Ji Renta internă 94 75 95 2? 4 Cbi­g. lini. IiitUFEtll Oi —H­ot 50­ 0•/ , ltd. fi So Wäll 103 50 103 7í A J , „ . „ öS 75 99 25 5/1 Bonuri Rurale. 103 40 103 65 5 Ser. iuue. rurale 100 100 25 <9/j 91 3' Ü1 "5 5/1 ! ' urb.”B. 99 50 I01, - 5/1 . , „ Iași 97 50 18­­1 Ac.B.Nationala 0600 — 562) — . . Agricolă 665 TM* 675 — , „ Gssia Ita 1625 - 1635 _ „ BiCaRovila. 815 — 83 — ! Cor. val. austr. 105 ~ 106­­*• I ' Märet germane 124 — l25 —­Banc. Franceze 100 SO H l , Italiene jj 100 — 101 — , rabi. hírül 266 — 269 ~­I 10 pluguri «Fowler“ 5 pluguri „Fowler* 4 pluguri „Fowler* 4 pluguri „Fowler“ 3 pluguri „Fowler* 2 pluguri „Fowler"­­ plug „Fowler“ (Prahova) Wiad Se făcură perch­eziţiuni, cari avuseră des­­coperirea a numeroase documente. Se că­pătă convingerea că noul comitet avea a­­celeaşi tendinţe ca şi asociaţia care se for­mase în 1909. Se făcea apel la fanatismul religios şi se acuza guvernul că e ostil credinţei religi­oase. In acelaşi timp, se răspîndea zvonul că guvernul tînăr-turc vinde ţara duşma­nilor. Această asociaţie căuta să-şî recruteze tovarăşi mai cu seamă în Albania. Ea for­mase subcomitete la Ter­epe, Dibre, Feri­­zovici. Dar numărul membrilor săi nu pu­tuse să treacă de cifra de 200. Programul săli stăruia asupra necesită­ţii de a fi asasinate toate persoanele cari s’ar opune realizărei maximelor sale poli­tice. Faptul că se alesese Ferizoviei, care era centrul operaţiunilor militare, dădea de bănuit că asociaţia caută mijlocul de a-şi face adept­ în armată. Nu se intra în această asociaţie decit după ce se făcea un jurăm­înt. Se bănuueşte că ea era în relaţion­ cu comitetul partizan al lui Şerif paşa. Căpi­tanul Hadji Ali era unul din membrii săi cei mai activi. la cearta care a precedat asasinarea lui Hassan Bahri, el declarat că se vor lua Împotriva guvernului, compus din atei şi persoane fără religie, măsuri cari vor co­respunde dorinței poporului mahomedan. R- A. Guys " —*—-—------------------------------—— întrunirea debitanţilor de tutunuri O importantă hotărîre în pri­vinţa repaosului la debi­tele R. D­. S. Astarfi­ s’a ţinut la berăria „Cânuţa“ o în­trunire a debitanţilor de tutunuri din Ca­pitală pentru a se discuta asupra repaosu­­lui la debitele R. M. S. Aţ­ participat numeroşi debitanţi de tu­tunuri. A prezidat d. DUMITRU RADULESCU, care a explicat scopul întrunire!. De comun acord, debitanţii de tutunuri prezenţi au­ luat următoarele hotărâri: ACT DE ANGAJAMENT „Subsemnaţii, debitanţi de tutunuri din Capitală, întrunindu­-tre astăzi, 23 iunii 1912, in scopul de a hotărî asupra modului cum să ne recretăm şi noi o jumătate de zi Du­minica, de la orele 1 după arotazî piuă Luni dimineaţa, după cum comisiunea compusă din d-pii Dumitru Răduîescu, Craja şi Ro­hre Grigorescu a şi expus d-luî director ge­neral al R- M. S., această reformă, iar d-sa, a acceptat-o verbal şi apoi a comunicat a­­cest lucru şefilor de depozite, Onvingîiidu-nî de necesitatea acestui re­pa­os. Decidem să apelăm la d-niî debitanţi de tutunuri ca să existe intre d-lor o preala­bilă înţelegere, pentru a nu se da loc la concurenţe şi alte nemulţumiri. Pentru binele acestei cauze a noastră a tuturor, ne luăm următoarele angajamente: 1) Subsemnaţii debitanţi de tutunuri din Dumiteşti* ne obligăm ca pe viitor, cu înce­pere de la 1 Iulie 1912, să închidem d­e­biţele noastre Duminica, de la ora 1­1 p. m. prin­ Luni dimineaţa; 2) Acei ce se vor abate de la acest anga­jament, vor plăti o amendă: prima oară de 16 lei; a doua oară de 100 lei; şi a treia oară de 200 lei, sumă ce se va vărsa prin comi­siunea aleasă primăriei Capitalei,,în folosul săracilor; 3) Acei ce vor depăşi şi mai mult acest angajament, vor fi boicotaţi; 4) Ne obligăm pe onoarea noastră de a res­pecta în totul acest angajament, pentru ca­re semnăm. (Urmează semnăturile debitanţilor pre­zenţi). Acest act de angajament va fi supus sem-, năturei tuturor debitanţilor de tutunuri din Capitală, cari n’aţi putut fi prezenţi la a­­ceastă Întrunire. In acest scop a fost dele­gată aseară o comisiune de zece persoana care, începînd da mtine, Luni, se va prezen­ta la debitanți spre a semna actul. D­A. Banca Fortuna — Societate anonimi — CAPITAL LE.I 1.000.000 București, 10, Str. Lipscani 10 plătește pentru — Depozitul spre fructificare — la cerere 6° 13 pe an *■!*•*­ Distribuirea obiectelor de mesagerii — UN ORDIN CIRCULAR AL DIRECŢIEI POŞTELOR — Direcţiunea generală a poştelor, telefoa­­nelor şi telegrafelor, a adresat următorul ordin circular oficiilor din ţară cu privire la distribuirea obiectelor de mesagerii: In ultimul timp conductorii însărcinaţi cu distribuirea coletelor la domiciliu au perdut în cursul transportului pachete cu valori mari, pentru cari trebue să se plă­tească despăgubiri celor în drept; vi se face cunoscut ca, pe viitor pentru a se în­lătura asemenea pierderi, să nu mai încre­dinţaţi conductorilor spre distribuire pache­tele cu o valoare declarată mai mare de 1­00 lei, ci să consideraţi aceste trimeteri ca Valori Şi Să le liberaţi destinatarilor la oficiat, procedînd cu avizarea lor ca pen­tru grupuri şi scrisori de valoare. De la data prezentului ordin, pachetele cu o valoare mai mare de 500 lei nemaîfiind du­se la domicilie nu se vor mai supune la taxa de forţat. Totdeodată luaţi măsuri ca conductorii ce achită mandatele la domicilie să ia toate precavjţUnile pentru a nu pierde banii în drum. -----------—SSHIt-------—-• .. _ Accidentul de automobil din Buzăi - UN COPIL OMORIT Şî O FEMES RA,­NITA MORTAL — BuzftU. 23 Iunie. — Un grav accident d automobil s’a întîmplat astăseară pe îa orele 7 jumătate. Automobilul de piaţă No. 13, condus de şo­­ferul lonescu Gheorghe în serviciul d.lui Olt Pliniceanu pe cind traversa şoseaua Naţio­nala, cotind la stingă pentru a o lua pe şo­seaua Bîlciul Drăgaica a călcat pe seţia fac­torului poştal Iorgu Zaharia care avea in braţe un copil in etate de doi ani şi jumă­tate. Copilul a fost strivit şi omorît pe loc. Fe­meia în agonie avînd piciorul sting fractu­rat, şi grave leziuni interne a fost transpor­tată la spitalul Brătianu-Boierul a, fost imediat arestat, trebue amintit că ,acelaşi şofer a c­auzat acum o lună un alt accident de automobil­ în pădurea Dumbrăvei, cînd a sîărîmat o tră­sură, rănind două persoane. «­ C«r . ■c. " ■ " ' ^ ^ ■ " \ ^ ^ ---------------**-------------­ - Convorbire cu dl. procuror Vernescu, Instructorul afacerei. Responsabilitățile. Ancheta. C. F. vor plăti despăgubirea. *- la moriaintarea lui Chilot. Starea răniţilor. — CRAIOVA, 23 iunie. — In urma inter­venţiei d-lui deputat Mişu Pop, la minister, ancheta în privinţa accidentului urmează cu multă activitate, la cabinetul 2 de ins­trucţie. Am căutat să am o convorbire cu­­ pro­curor Vernescu, primul care a fost la lo­cul accidentului, şi care a făcut primele cercetări. Cu o deosebită gentileţă, s-a pus la dispoziţia mea, dîndu-mi următoarele relaţiuni: „Am fost chemat telegrafic la orele 6 di­mineaţa. Bucureştiul fusese înştiinţat îna­intea noastră. „Transportîndu-mă la locul accidentu­lui am găsit cadavrele întocmai cum au­ fost anunţate că se află de Adevĕrul. „Răniţii fuseseră duşi la spitalul din Balş. Cei morţi fuseseră lăsaţi pe loc. „Adresîndu-mă canionerului Ol Anto­nie, acesta a dat răspunsuri evasive. „Am luat de­ asemeni declaraţiile piche­rului Creţu şi şofe­rului Ionescu, pe care l-am adus de la spital, la Craiova, cu mine, unde luindu-i declaraţia am complectat ancheta preliminară, în care s’a opinat, că, cauza nenorocire! a fost bariera deschisă şi lipsa canionerului de la postul lui. Sone­ria clopotului a fost de asemeni stricată. „Toate aceste au contribuit la accident. „In ceea ce priveşte chestiunea jefuirea cadavrelor, nu pot spune deocamdată ni­mic. Am luat în cercetare acest fapt, fă­­cînd o percheziţie la locuinţa cantonerului Oh. Antonie şi a picherului Creţu care era de serviciu în noaptea accidentului. „La percheziţia cadavrelor lui Chilot şi Petroianu n’am găsit nimic. Dacă jefuirea s’a făcut, atunci n’a fost făcută de­cit de nişte trecători, cari însă, au rămas necu­noscuţi plnă în prezent. „Am arestat apoi pe cantonierul din a cărui neglijenţă s’a întîmplat catastrofa. „Am mai luat declaraţii apoi d-lui sena­tor Tîrnoveanu, şefului de echipă Balan, revisorului Lăzărescu şi picherului Creţu. „Acum lucrez spre a vedea exact asupra cui cad responsabilităţile. In tot cazul, încheie d. Vernescu, direc­ţiunea C. F este responsabilă. Am mulţumit d-luî procuror Vernescu pentru amănuntele date, iar D-sa ne-a fe­licitat de modul precis, şi de exactitatea perfectă a informaţiunilor noastre. In cabinetul parchetului am găsit şi pe şeful staţiei Pieleşti, d. Lăzărescu, care venise să aducă tocmai lucrurile ce se găsi­seră asupra cadavrului lui Oroveanu. Intrebîndu-i asupra faptului, dacă ştie cine a făcut cea dintii percheziţie cadavre­lor, mi-a răspuns că a auzit, că picherul Creţu, fără vre­un alt martor, de­oare­ce omul ce fusese luat cu dînsul, îl trimesese să caute pe şeful de echipă Bălan, şi care la întoarcere a declarat că Creţu fusese singur la percheziţie, arătînd că nu a găsit de­cit suma de 3 fr. 50 bani, un lanţ de ceas şi şapte bilete de liber parcurs. Dacă a mai găsit şi altceva, nu putem şti. Ramine ca aceasta s’o afle justiţia.­­ Astăzi au­ fost din no­i aduşi la cabine­tul de instrucţie, cantonierul Mchiţă Antonie şi şofe­lui Ionescu, spre a li se lua din nou­ un interogator.­­ '* De asemeni azi au­ venit la parchet fa­miliei® victimelor accidentului, cerînd o anchetare cit mai riguroasă a cazului. Se crede că familiele ari intenţia să ac­ţioneze în judecată căile ferate şi că ceară despăgubiri de peste 1 milion * Mîine la orele 9 şi jumătate dimineaţa, are loc la biserica catolică, ceremonia re­ligioasă pentru regretatul Chilot, care va fi apoi pornit cu trenul de 12 spre Paris. La această solemnitate vor asista toate autorităţile. La biserica catolică, lumea face un ade­vărat pelerinaj, depuind pe cosciugul ne­fericitului profesor. * Starea răniților e satisfăcătoare, 'ifi Ambii sunt în afară de orice pericol. Xam. Vizita d-lui ministru Lahovari la şcoala din­ Brăneşti In ziua de­­9 Iunie curent d. I. Lahovari, ministrul agriculturii şi domeniilor, a in­spectat şcoala superioară de silvicultură din Brăneştî, szistînd la examenele de filie de an, D-sa a sosit cu automobila­, la orele 4 fă­ră im sfert, însoţit fiind de d. Cudalbu­, ad­ministratorul Casei Pădurilor, care in pre­zent se ocupă foarte mult­ de reorganizarea învăţăr­întului nostru silvic. Ca­hrăneşti, d. ministru şi d. administra­­tor al Casei Pădurilor, însoţiţi de d. in­spector general silvic N. G. Popovici, direc­torul şcoalei, şi de corpul didactic prezent, au primit defilarea elevilor din secţia su­perioară a inginerilor silvici şi a celor din secţia secundară a brigadierilor silvici, toţi fiind puşi sub regimul militar. Defilarea a impresionat vid pe d-nul mi­nistru şi ţinuta ireproşabilă a tuturor elevi­lor a făcut să se vadă că introducerea servi­ciului militar în şcoală, întocmai­ ca le şcoala de poduri şi şosele, treime înfăptui­tă cât mai curînd, elevii din secţia ingineri­lor silvici fiind toţi absolvenţi a­i clase­i s emile şi trebuind să urmeze cursurile şcoa­­îeî din­­Brăneştî timp de 4 ani. Apel d. ministru a trecut In revistă am­­be'e secţiuni ale elevilor aranjaţi în faţa şcoaleî, cu care ocazie s’a interesat despre fiecărei elev tn parte. Attt defilarea cit, şi trecerea în revistă a« fost rincroatografiate prin d. conferenţiar de fotografie al şcoalei S. Fuchs. EXAMENELE SECŢIEI SUPERIOARE După aceasta d. ministru a intrat la exa­menele din secţia inginerilor şi vid, azis­­tînd la cursul de botanică al anului l-iii, la cursul de drept din anul II şi la cursul de meteorologie din anul III rămînînd deplin sati făcut de răspunsurile judicioase ale G­­legilor. VIZITAREA MUZEELOR ȘI COLECȚÎU­­NILOR ȘCOALEI In urmă d. ministru însoțit de d. admi­nistrator al Casei Pădurilor, de d. director X. G. Popovici, ele d. subdirector I. Em. Ba­leban, d-nii profesori: inspector general P. Antonescu, N. lacobescu, V. P. Gheorghiu și de d-nîi conferențiari Dinu, S. Drîmbă, V. Stin­ghe, M. Drăcea și Ion­escu Gheorghe, a vizitat laboratoarele de chimie, muzeu­ de botanică, unde a admirat lucrările de mi­croscopie referitoare la maladiile arbori­or­­in pădure, ale d-luî profesor N. lacobescu, secundat cu multă, competinţă de d. Ione* Ipu Gheorghe, şi nubleate In alatele Acade­miei die ştiinţe din Paris. A intrat în urmă în muzeul de instrumen­te topografice, aranjat într’un mod foarte . „ i. . a 2 J,.« K a AAtiînf aia m­­ a domo r. istomatic şi după toate cerinţele moderne, 1© d. inginer silvic şi conferenţiar D. Plim­bă. Domnul ministru ffteînd cerc cu cei pre­­zenţî, a făcut o măgulitoare constatare, ară­­înd că d. ingner Saligny l’a încredinţat in­iverse rîndurî că absolvenţii şcoaleî din Brăneşti se disting în mod deosebit întot­deauna în lucrările topografice da planime­tria şi altimetrie cu prilejul diferitelor mă­surători ce se execuăt de ministerul de do­menii cît și de cel de lucrări publice S’a Vizitat apoi muzeul de tehimlogie sil­vică, unde d. ministru a cercetat de aproape debitul şi fasonarea diverselor specii de lemn de construcţii, colecţiunea de instru­mente pentru culoarea arborilor în picioare -i doborîţi, cu care ocazie d. profesor P. An­­onescu a dat interesante relaţiuni d-lui ma­­ist­ru.­­ _ VIZITAREA PARCURILOR, GRAD­INILOR ŞI PEPINIERILOR ŞCOALEI După vizitarea interiorului şcoaleî, s’a început vizitarea parcurilor, grădinilor, im­stalaţiunilor hidraulice, peţpiniereior şi sere­­lor şcoaleî, pretutindeni constatindu-se cea piai desăvîrşită ordine şi curăţenie, dato­­u8 ei­ etpcumî şi entuziastului dr­octor d. N. G- Peipovicî care­ a desfăşurat, o vastă activitate spre a îndruma această şcoală, unde totul era de făcut, pe o cale de pro­gres şi la înălţimea cerinţelor unei şcoale superioare. Cu această ocazie d. ministru, care este un iubitor al pădure!, a­ vizitat, şi o pădure de stejar din parcul şcoalei sămănată cu plugul acum 12 ani, şi care acum a ajuns la starea de dezvoltare în care se pot ve­dea elementele care vor forma viitorul co­dru şi acelea care sunt destinate să cadă în lupta pentru existenţă, evocînd oare şi cum pădurea Dumbrava roşie, cea sămăna­tă de Ştefan cel Mare cu polonii. Aici d­. director Popovicî şi cl inspector general silvic Antonescu au dat d-lui ministru şi d-luî ad-ministrator al casei Pădurilor des­luşirile ştiinţifice cele mnai practice, asupra operaţiunilor culturale ce sînt de efectuăt în pădurile noastre, care se duc pe zi ce trees*, iftslnd In urma lor rinele si sărăci» SECŢIA SECUNDARA A BRIGADIERILOR ________________SILVICI ____ Dela secţia superioară, d. ministru a tre­cut la secţia brigadierilor silvici, ataşată pe lingă şcoala suprioară de silvicultură din Brăneştî. Elevii acestei şcoli sunt toţi absolvenţi a 4 clase primare iar unii chiar a 4 clase gimnaziale, şi şcoala lor este destinată să prod­ucă ajutoarele şefilor de şcoale sil­vice, ceea ce sunt conductorii în serviciul podurilor şi şoselelor. Aici, urmărindu-se reorganizarea corpului de brigadieri, din serviciul statului, d. ministru a ţinut să pună întrebări chiar d-sa personal la cur­surile de silvicultură, drept, topografie şi horticultură Datorită d-lui inginer silvic D. Drîmbă, conferenţiarul cursului de topografie, elevii au excelat în răspunsurile asupra măsură­torilor pe faţa pămîntului, prezentînd şi planuri de măsurători executate de dînşii cu multă dibăcie. D. administrator Cudalbu ,a ţinut să re­comande d-lui ministru pe d. D. Drîmbă, care, predând cursul de topografie timp de 5 ani la şcoală, după experienţele ce a fă­cut cu seriile de brigadieri, ce s’au perin­dat în acest timp, a izbutit să stringă în­­­tr’un curs de topografie, pus într’o limbă rom­înească pe înţelesul tuturor şi după măsura înţelegere! brigadierului, toate chestiunile de măsurători pe faţa pămîn­­tuluî care îi vor preface în nişte ajutoare prcepute şi preţioase, atît ale şefilor de ş­­coale cît şi ale inginerilor care măsoară şi hotărniceşte pădurile statului. Apoi d. ministru a asistat la lucrările practice de horticultură şi altoire, de sub conducerea d-luî conferenţiar V. P. Gheor­­giuu, elevii atrăgînd atenţia tuturor asu­pra îndemînăreî cu care au executat diver­sele lucrări cerute de d. ministru. VIZITAREA ADMINISTRAŢIUNEI ŞCOALEI Către orele 7 d. ministru a inspectat ad­ministraţia şcoaleî şi în special contabili­tatea şi gestiunea şcoaleî ae sub conduce­rea d-luî cubairector l. Emn. Balaban, pe care le-a găsit in cea mai perfectă ordine. S’a interesat apoi de nevoile şcoaleî şi de măsurile ce trebuesc luate pentru vii­torul eî. D. ministru Ion Lahovari, după ce s’a fotografiat împreună cu toată şcoala, a mulţumit tuturor d-lor profesori şi confe­renţiari pentru munca depusa în folosul şcoalei şi a încredinţat pe d. director N. G. Popovici de tot concursul trebuitor pentru V p în administraţie şi gospodărie a găsit-o model. La orele 7 jum. d. ministru, însoţit de d. Cudalbu şi de d. Antonescu inspector gene­ral, au părăsit școala plecînd cu automo­bilul la București. ---------* ITr--------­ Mişca­re în învăţămîntul profesional, co­mercial şi al meseriilor Următoarea mişcare s’a făcut la ministe­rul cultelor şi instrucţiune! publice: D. Tiberiu Arembrisier, in postul de maes­tru lemnar rotar, la şcoala elementară de meserii din Clejani indeţul Vlasca, în lo­cul d-lul Ştefan Alexandrescu, demisionat. D. Niaralamb Costăchel, absolvent al şcoa­­lei superioare de arte şi meserii din Iaşi, în postul de maestru ferar la şcoala infe­rioară de agricultură şi meserii din Nucet, judeţul Dîmboviţa, în locul d-lui V. Dobro­­vici, demisionat. D. D. I. Tănăsescu, absolvent al şcoaleî de meserii „Vasne, r­appa" um varea Bou- U'î-Pisbo-'o noştri de maestru dostar, de la şcoala elementară de viticultură şi dogărie din Valea Călugărească, jud. Pra­hova, în locul d-luî C. Apostolescu, demi­sionat pe aceiaşi zi. D. I. Comoniţă, absolvent al şcoalei su­­perioare de arte şi meserii din Iaşi, în pos­­tul de maestru lăcătuşi, la şcoala inferioa­ră de meserii din Botoşani, îa locul d-lui P. Penţu, demisionat Regele a semnat decretul prin care s’a aprobat ca cuviosul ieromonah Vladimir Fă­o­gşanu, de la mănăstire: ,,orovei, f­ie întărit superior al acelei mănăstiri pentru care a fost ales de soborul mănăstire­, un loc vacant. Cereţi „REVISTA MODEI“ ADEVERUL Bisera Cine nu­ l-a văzut să vie azi la OISMIIHU Deschiderea liceului militar dela Minastirea Dealului şi condiţiunile de a­mitere Inspectoratul general al şcoalel­or din ministerul de război­, a luat următoarea deriziune: Pentru anul şcolar viitor, se vor admite elevi numai In clasa I şi a V-a a liceului militar dela minăstirea Dealului. Condiţiunile ce trebue să îndeplinească candidaţii, actele ce urmează să prezinte şi probele la cari vor fi supuşi sunt cele prevă­zute la art. 8, 9 şi 10 din regulamentul a­­cestui liceu, publicat în „Monitorul Oficial" din 17 Iunie a. c., şi în „Monitorul Oastel" din 15 Iunie a. c. Condiţiunile pentru admitere la examen: Să satisfacă prescripţiuni­e art. 2, 3 şi 4 din regulamentul şcoalelor secundare. Să aibă pentru clasa I-a, etatea 11-12 ani împliniţi pînă la 1 Septembrie al anului da admitere; pentru clasele următoare, condi­­ţiunea de etate se măreşte cu cite un an pentru fiecare clasă. Să probeze printr’un certificat că a a­­vut o bună purtare. Să înainteze actele trebuitoare, din cari să se constate situaţiunea, onorabilitatea şi moralitatea părinţilor, după natura celor cerute la şcoalele militare (certificatul M­, litera B. şi mod. lit. Bl). Acel cam­ Aspiri să obţie bursă, să pro­beze printr’un certific , sprijinit pe acte doveditoare In regulă că părinţii sunt lipsiţi de mijloace în raport cu greutăţile fami­­lieî.­ Mod. lit. A). Actele ce trebuesc să înainteze: Pentru a se înscrie în şcoală, părintele sau epitropul candidatului trebue să înainteze cel mai tîrziu pînă la 1 August, direcţiunea şcoale­­lor milits.ro( ministerul de război şi) o ce­rere de înscriere cu arătarea numelui şi pronumelui candidatului, cum şi a părin­telui sau epitropuluî, adresa şi clasa pen­tru care candidează. Această cerere să fie însoţită de urmă­toarele acte: Extractul de naştere al candidatului, în­tocmit conform legei; certificatele prevăzu­­te de mai sus, la lit. a, b, c, d și e,; recipisa Casei de depuneri consemnaţiuni prin care să se constate că s’a depus, pe numele can­didatului, suma de 250 lei odată pentru tot­deauna ca taxă de instalare şi cărţi. Această din urmă condiţie nu se cere ce­lor ce concurează pentru burse, cari sunt scutiţi de plata acestor tax EXAMENUL Examenul va începe în ziua de 15 August la şcoala militară de infanterie și va consta din : Pentru clasa I, concursul va privi materii­le prevăzute în regulamentul şcoalelor se­cundare pentru admitere în clasa I (publi­cat în „Monitorul Oficial" din 16 Octombrie 1911). Pentru clasa V-a„ un examen oral asupra materiilor din clasa precedentă și 3 probe scrisa O probă din: limba romînă asupra geogra­fiei, istoriei sau ştiinţelor naturale , din lim­ba franceză sau­ germană. Din matematici, eventual cu aplicaţîilî din ştiințele fizico-chimica . im...u'-jŞHft.' ............ .... Vizita esperantiştilor bulgari Astăzi vor sosi la orele 9.45 dimineaţă în gara Filaret un număr de aproape 200 esperantişti bulgari din Rusciuk spre a întoarce vizita esperantiştilor români. Din gara Filaret escursioniştii împreu­nă cu esperantiştii romîni vor face un pe­lerinaj la mormîntul regretatului dr. G Robin întemeetorul mişcăreî esperantiste în Romînia. Escursioniştii bulgari vor de­­pune o coroană cu acest prilej. D. Parisii r­eprezentant ofici­ al Came­rei de comerţ din Los Angeles, California, va ţine din nou conferinţa sa despre Ca­­lifornia în onoarea escursioniştilor bulgari, conferinţa va avea loc în sala Teatrului Ci­­nematograf Venus de la 120 1 dimineaţa. Starea seMnătmiei La ministerul de interne s’au primit ur­mătoarele rapoarte: Dolj. Timpul în cursul săptămînii trecu­te a fost călduros. Griul a ajuns la matu­ritate și pe unele locuri s’a început sece­ratul. Se simte nevoe de ploae pentru porumb. T :',T°zile naturale și locurile de pășune sint bune. . ..Mm. A plouat în zilele de 13, 15, 18 şi în noaptea de 19 spre 20 iunie. Ploaia căzută a fost însoţită şi de puţina grindină care a făcut neînsemnate strică­ciuni în unele comune din plotşile Negrăiţi şi Soleşti. Semănăturile, în general sunt bune, se continuă cu prăsila a 2-a la porumb, cum şi la cositul fineţelor. Covurnul. Timpul senin şi călduros. A plouat puţin pe teritoriul plăşilor Bujor şi Prut de Jos, asemenea a plouat pe terito­riul comunei Pechea din plasa Pech­ea. Pe teritoriul comunelor Vinători, Folteşti şi Smulţi a căzut grindină cauzînd oare­care pagube arendaşilor şi locuitorilor din zisele comune. Semănăturile in general se menţin bine. Marii agricultori au început secerişul păşu­­nelor­ Locuitorii se ocupă cu a doua praşilă a­ porumbului care e pe sfîrşite. Porumbul şi fineţele au mare nevoe de ploae. --------------------------------­ #

Next