Adevěrul, iunie 1912 (Anul 25, nr. 8160-8189)
1912-06-25 / nr. 8184
! Cea mai mare fabrică din leme de pluguri cu aburi PlUGURILE ORIGINALE„FOWLER“ — Heajimso de nici o îmi Naţiune — în Munca zilnică, Durabilitate şi Economie, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai bune sub orice împrejurări. Cari au obţinut PUSTII BftO OS3 PREMII IJSTAi şi singurele cari din toate sistemele cu cablu au obţinut I — OK AND FRIX şi MEDAli A de AUR — ( La Expoziţia Universală din Bruxelles 1910 şi Grand Prix la Expoz. internaţională din Turin 1911 Peste 13.000 maşine »FOWLER“ vândute tn toată lumea In cap.1 culture! ou aburi In ROMANIA ea află: Ad. dom. Cor. a Casei Regale cu 7 pluguri „Fowler“ Exc. Sa Gr. Gr. Cantacuzino cu Casa Principilor Ştirbei cu Principele O. D. Soutzo cu Casa Marghiloman-Ferediide cu Ministerul Agriculturei cu D-na El. Nevrouz Khan cu Exc. Sa P. P. Carp cu şi alţi mari proprietari in total ca. 80 plugari cu aburi .Originale Fowler* care au fost puse în funcţiune personal de D-l JULIUS SAXON Inginer specialist şi reprezentant general al Domnilor JOHN FOWLER Comp. SUCURI.8TX.—Strada Armaşului Ho. G. W. B. Maşinal® noastre „COMPOUND“ au tobe mărite Secare cu câte â&0 metri cablu, sunt special construite pentru ardere de paie, lemne şi cărbuni şi îa cerere le furnizăm ei cu instalaţiune patentată de supraîncălzire (HeissSampf). M W T “t"”*'■MMMMTOMMg «pif VITE ALTOITE ALSE8SIEHE Otpa Gustave, proprietar, Micelina»Iaşi — Decorat Ofiţer meritului Aprical Paris, 14 Iunis 1911. SINGUR REPREZENTANT SI DEPOSITAR A MARELOR PEPINIERE FETOUIL DIN ALGERIA Se anunţă clientela că, d-l Olge Gustave va fi in luna Iunie la 17 şi 18 in Bucureşti, Hotel Splendid; la 19, Ploieşti, Hotel Europa; la 22, Galaţi, Grand Hotel ; la 23, R.Sărat, Hotel Dacia; la 24, Odobeşti, Hotel Regal; la 25, Focşani, Hotel Bristol; la 26, Panciu, Hotel Gâţă ; unde d-nii cumpărători îl pot găsi pentru a-şi cumpăra viţe altoite algeriene cu preţuri convenabile. „JULETA FOTOGRAFUL CURŢEI REGALE *■ - S’a mutat: CALEA VICTORIEI. No. 44 -1 — Vis-a-vis de Grădina Sărindar — Avtnd o instalaţie modernă. Salon de fotografiat şi va ia lumina zilei şi noaptea la lumina electrică plnă la 1 noaptea. Se efectuează cărţi poştale w 1 CU LEI 4 DUZINA — PERFECT REUŞITE — SPECIALITATE IN FOTOGRAFIAREA COPIILOR Grand HOTEL — GALAŢI — de primul rang, confort occidental, lumină electrică, curăţenie exemplara. S’a deschis de la 1 Ianie a. c. Camere de la lei. 4 Antreprenor: Carol Dienst 0 cui 2 rlum Primul Institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-luî Dr. George D. Fischer Str. Doamne! 27—Titeible Zî SI Consultaniur’ fără plată numai uentru alegerea ochelarilor tari, se cumpără la Oca Uiiuu fi in catul 'le normale, aoicd in acean u este *ievoe de o examinare mai *neiungată de la oră.___________________________ Dr. COBILOVICI da la facultatea de medicină, din Paris SPECIALIST IN Bolile de Gât, Nas şi Urechi S’A MUTAT in Calea Victoriei No. 97 Consultaţii S.5p. m. Dr. N. Athanasescu Boli chirurgicale, de femei, aparate ri gips reîntoreându-se şi a reluat ocupaţiune. MNIMă POMPUIU torta Soarelui) Dr l.Crăciunescu HEHIBU (Herculesbad) analiza sângelui PENTRU SIFILIS Tratamentul Rontelor venerice Inr. GAMAmm Str. Doamnei 1 Telefon He închis de la Sf. Dumitru Magazinul şi apartamentele OCUPATE DE PORTOIX & FIX A se adresa 1» Portoix şi Fix Soc. Anon. Cas» Handy fl i L i i T Ei: PRIÎTJtţT CEREALE (Samovare) „POLLKIi«« autoriz. de Onor. Servle. de Măsuri şi Oreuticl ? CELE MAI PRECISE PREŢURI EF ilNE De oîmare la Jacques Paucker fStr.da 8MARBAM No. »1 — Bnoaresti — „BAiLE BKEBU“ Pri» gara Câmpiaa şi Dofteaa, Băi e&ratd, reci fi calda. Staţiano clima tarla L de pnmul rang. Informaţiuni Cooperativa „Băile Brebii" şi dala ă Eaachescu Modestie 34 Bucureşti. itu bki mta ,l«j sTiiissr-1 imn Vinuri %9 Iunie 191% orele 9 .seara In Mare Ppai nrranta de bal cu TOMBOLĂ Program ales şi reprezentaţii de cinematograf________ DOCTOR George D. Fischer BOALE BE OCHI și URECHI Strada Loaramai No. 27 1. FUSELS BB?isresii, Sir. Lipscaoi Ho. IQ fugi Paisi' Dssia larisnia prăvălia No. 1, ia ebe!] O ursul pe ti iun de 84 Iunie ii «r.inpe^şei irwi!«i„iwm ţfrwnaw»» 4 J Bruia autori. 1SB5ram. S3 25 öS 6 i Ji Renta internă 94 75 95 2? 4 Cbig. lini. IiitUFEtll Oi —Hot 50 0•/ , ltd. fi So Wäll 103 50 103 7í A J , „ . „ öS 75 99 25 5/1 Bonuri Rurale. 103 40 103 65 5 Ser. iuue. rurale 100 100 25 <9/j 91 3' Ü1 "5 5/1 ! ' urb.”B. 99 50 I01, - 5/1 . , „ Iași 97 50 181 Ac.B.Nationala 0600 — 562) — . . Agricolă 665 TM* 675 — , „ Gssia Ita 1625 - 1635 _ „ BiCaRovila. 815 — 83 — ! Cor. val. austr. 105 ~ 106*• I ' Märet germane 124 — l25 —Banc. Franceze 100 SO H l , Italiene jj 100 — 101 — , rabi. hírül 266 — 269 ~I 10 pluguri «Fowler“ 5 pluguri „Fowler* 4 pluguri „Fowler* 4 pluguri „Fowler“ 3 pluguri „Fowler* 2 pluguri „Fowler" plug „Fowler“ (Prahova) Wiad Se făcură percheziţiuni, cari avuseră descoperirea a numeroase documente. Se căpătă convingerea că noul comitet avea aceleaşi tendinţe ca şi asociaţia care se formase în 1909. Se făcea apel la fanatismul religios şi se acuza guvernul că e ostil credinţei religioase. In acelaşi timp, se răspîndea zvonul că guvernul tînăr-turc vinde ţara duşmanilor. Această asociaţie căuta să-şî recruteze tovarăşi mai cu seamă în Albania. Ea formase subcomitete la Terepe, Dibre, Ferizovici. Dar numărul membrilor săi nu putuse să treacă de cifra de 200. Programul săli stăruia asupra necesităţii de a fi asasinate toate persoanele cari s’ar opune realizărei maximelor sale politice. Faptul că se alesese Ferizoviei, care era centrul operaţiunilor militare, dădea de bănuit că asociaţia caută mijlocul de a-şi face adept în armată. Nu se intra în această asociaţie decit după ce se făcea un jurămînt. Se bănuueşte că ea era în relaţion cu comitetul partizan al lui Şerif paşa. Căpitanul Hadji Ali era unul din membrii săi cei mai activi. la cearta care a precedat asasinarea lui Hassan Bahri, el declarat că se vor lua Împotriva guvernului, compus din atei şi persoane fără religie, măsuri cari vor corespunde dorinței poporului mahomedan. R- A. Guys " —*—-—------------------------------—— întrunirea debitanţilor de tutunuri O importantă hotărîre în privinţa repaosului la debitele R. D. S. Astarfi s’a ţinut la berăria „Cânuţa“ o întrunire a debitanţilor de tutunuri din Capitală pentru a se discuta asupra repaosului la debitele R. M. S. Aţ participat numeroşi debitanţi de tutunuri. A prezidat d. DUMITRU RADULESCU, care a explicat scopul întrunire!. De comun acord, debitanţii de tutunuri prezenţi au luat următoarele hotărâri: ACT DE ANGAJAMENT „Subsemnaţii, debitanţi de tutunuri din Capitală, întrunindu-tre astăzi, 23 iunii 1912, in scopul de a hotărî asupra modului cum să ne recretăm şi noi o jumătate de zi Duminica, de la orele 1 după arotazî piuă Luni dimineaţa, după cum comisiunea compusă din d-pii Dumitru Răduîescu, Craja şi Rohre Grigorescu a şi expus d-luî director general al R- M. S., această reformă, iar d-sa, a acceptat-o verbal şi apoi a comunicat acest lucru şefilor de depozite, Onvingîiidu-nî de necesitatea acestui repaos. Decidem să apelăm la d-niî debitanţi de tutunuri ca să existe intre d-lor o prealabilă înţelegere, pentru a nu se da loc la concurenţe şi alte nemulţumiri. Pentru binele acestei cauze a noastră a tuturor, ne luăm următoarele angajamente: 1) Subsemnaţii debitanţi de tutunuri din Dumiteşti* ne obligăm ca pe viitor, cu începere de la 1 Iulie 1912, să închidem debiţele noastre Duminica, de la ora 11 p. m. prin Luni dimineaţa; 2) Acei ce se vor abate de la acest angajament, vor plăti o amendă: prima oară de 16 lei; a doua oară de 100 lei; şi a treia oară de 200 lei, sumă ce se va vărsa prin comisiunea aleasă primăriei Capitalei,,în folosul săracilor; 3) Acei ce vor depăşi şi mai mult acest angajament, vor fi boicotaţi; 4) Ne obligăm pe onoarea noastră de a respecta în totul acest angajament, pentru care semnăm. (Urmează semnăturile debitanţilor prezenţi). Acest act de angajament va fi supus sem-, năturei tuturor debitanţilor de tutunuri din Capitală, cari n’aţi putut fi prezenţi la această Întrunire. In acest scop a fost delegată aseară o comisiune de zece persoana care, începînd da mtine, Luni, se va prezenta la debitanți spre a semna actul. DA. Banca Fortuna — Societate anonimi — CAPITAL LE.I 1.000.000 București, 10, Str. Lipscani 10 plătește pentru — Depozitul spre fructificare — la cerere 6° 13 pe an *■!*•* Distribuirea obiectelor de mesagerii — UN ORDIN CIRCULAR AL DIRECŢIEI POŞTELOR — Direcţiunea generală a poştelor, telefoanelor şi telegrafelor, a adresat următorul ordin circular oficiilor din ţară cu privire la distribuirea obiectelor de mesagerii: In ultimul timp conductorii însărcinaţi cu distribuirea coletelor la domiciliu au perdut în cursul transportului pachete cu valori mari, pentru cari trebue să se plătească despăgubiri celor în drept; vi se face cunoscut ca, pe viitor pentru a se înlătura asemenea pierderi, să nu mai încredinţaţi conductorilor spre distribuire pachetele cu o valoare declarată mai mare de 100 lei, ci să consideraţi aceste trimeteri ca Valori Şi Să le liberaţi destinatarilor la oficiat, procedînd cu avizarea lor ca pentru grupuri şi scrisori de valoare. De la data prezentului ordin, pachetele cu o valoare mai mare de 500 lei nemaîfiind duse la domicilie nu se vor mai supune la taxa de forţat. Totdeodată luaţi măsuri ca conductorii ce achită mandatele la domicilie să ia toate precavjţUnile pentru a nu pierde banii în drum. -----------—SSHIt-------—-• .. _ Accidentul de automobil din Buzăi - UN COPIL OMORIT Şî O FEMES RA,NITA MORTAL — BuzftU. 23 Iunie. — Un grav accident d automobil s’a întîmplat astăseară pe îa orele 7 jumătate. Automobilul de piaţă No. 13, condus de şoferul lonescu Gheorghe în serviciul d.lui Olt Pliniceanu pe cind traversa şoseaua Naţionala, cotind la stingă pentru a o lua pe şoseaua Bîlciul Drăgaica a călcat pe seţia factorului poştal Iorgu Zaharia care avea in braţe un copil in etate de doi ani şi jumătate. Copilul a fost strivit şi omorît pe loc. Femeia în agonie avînd piciorul sting fracturat, şi grave leziuni interne a fost transportată la spitalul Brătianu-Boierul a, fost imediat arestat, trebue amintit că ,acelaşi şofer a cauzat acum o lună un alt accident de automobil în pădurea Dumbrăvei, cînd a sîărîmat o trăsură, rănind două persoane. « C«r . ■c. " ■ " ' ^ ^ ■ " \ ^ ^ ---------------**------------- - Convorbire cu dl. procuror Vernescu, Instructorul afacerei. Responsabilitățile. Ancheta. C. F. vor plăti despăgubirea. *- la moriaintarea lui Chilot. Starea răniţilor. — CRAIOVA, 23 iunie. — In urma intervenţiei d-lui deputat Mişu Pop, la minister, ancheta în privinţa accidentului urmează cu multă activitate, la cabinetul 2 de instrucţie. Am căutat să am o convorbire cu procuror Vernescu, primul care a fost la locul accidentului, şi care a făcut primele cercetări. Cu o deosebită gentileţă, s-a pus la dispoziţia mea, dîndu-mi următoarele relaţiuni: „Am fost chemat telegrafic la orele 6 dimineaţa. Bucureştiul fusese înştiinţat înaintea noastră. „Transportîndu-mă la locul accidentului am găsit cadavrele întocmai cum au fost anunţate că se află de Adevĕrul. „Răniţii fuseseră duşi la spitalul din Balş. Cei morţi fuseseră lăsaţi pe loc. „Adresîndu-mă canionerului Ol Antonie, acesta a dat răspunsuri evasive. „Am luat de asemeni declaraţiile picherului Creţu şi şoferului Ionescu, pe care l-am adus de la spital, la Craiova, cu mine, unde luindu-i declaraţia am complectat ancheta preliminară, în care s’a opinat, că, cauza nenorocire! a fost bariera deschisă şi lipsa canionerului de la postul lui. Soneria clopotului a fost de asemeni stricată. „Toate aceste au contribuit la accident. „In ceea ce priveşte chestiunea jefuirea cadavrelor, nu pot spune deocamdată nimic. Am luat în cercetare acest fapt, făcînd o percheziţie la locuinţa cantonerului Oh. Antonie şi a picherului Creţu care era de serviciu în noaptea accidentului. „La percheziţia cadavrelor lui Chilot şi Petroianu n’am găsit nimic. Dacă jefuirea s’a făcut, atunci n’a fost făcută decit de nişte trecători, cari însă, au rămas necunoscuţi plnă în prezent. „Am arestat apoi pe cantonierul din a cărui neglijenţă s’a întîmplat catastrofa. „Am mai luat declaraţii apoi d-lui senator Tîrnoveanu, şefului de echipă Balan, revisorului Lăzărescu şi picherului Creţu. „Acum lucrez spre a vedea exact asupra cui cad responsabilităţile. In tot cazul, încheie d. Vernescu, direcţiunea C. F este responsabilă. Am mulţumit d-luî procuror Vernescu pentru amănuntele date, iar D-sa ne-a felicitat de modul precis, şi de exactitatea perfectă a informaţiunilor noastre. In cabinetul parchetului am găsit şi pe şeful staţiei Pieleşti, d. Lăzărescu, care venise să aducă tocmai lucrurile ce se găsiseră asupra cadavrului lui Oroveanu. Intrebîndu-i asupra faptului, dacă ştie cine a făcut cea dintii percheziţie cadavrelor, mi-a răspuns că a auzit, că picherul Creţu, fără vreun alt martor, deoarece omul ce fusese luat cu dînsul, îl trimesese să caute pe şeful de echipă Bălan, şi care la întoarcere a declarat că Creţu fusese singur la percheziţie, arătînd că nu a găsit decit suma de 3 fr. 50 bani, un lanţ de ceas şi şapte bilete de liber parcurs. Dacă a mai găsit şi altceva, nu putem şti. Ramine ca aceasta s’o afle justiţia. Astăzi au fost din noi aduşi la cabinetul de instrucţie, cantonierul Mchiţă Antonie şi şofelui Ionescu, spre a li se lua din nou un interogator. '* De asemeni azi au venit la parchet familiei® victimelor accidentului, cerînd o anchetare cit mai riguroasă a cazului. Se crede că familiele ari intenţia să acţioneze în judecată căile ferate şi că ceară despăgubiri de peste 1 milion * Mîine la orele 9 şi jumătate dimineaţa, are loc la biserica catolică, ceremonia religioasă pentru regretatul Chilot, care va fi apoi pornit cu trenul de 12 spre Paris. La această solemnitate vor asista toate autorităţile. La biserica catolică, lumea face un adevărat pelerinaj, depuind pe cosciugul nefericitului profesor. * Starea răniților e satisfăcătoare, 'ifi Ambii sunt în afară de orice pericol. Xam. Vizita d-lui ministru Lahovari la şcoala din Brăneşti In ziua de9 Iunie curent d. I. Lahovari, ministrul agriculturii şi domeniilor, a inspectat şcoala superioară de silvicultură din Brăneştî, szistînd la examenele de filie de an, D-sa a sosit cu automobila, la orele 4 fără im sfert, însoţit fiind de d. Cudalbu, administratorul Casei Pădurilor, care in prezent se ocupă foarte mult de reorganizarea învăţărîntului nostru silvic. Cahrăneşti, d. ministru şi d. administrator al Casei Pădurilor, însoţiţi de d. inspector general silvic N. G. Popovici, directorul şcoalei, şi de corpul didactic prezent, au primit defilarea elevilor din secţia superioară a inginerilor silvici şi a celor din secţia secundară a brigadierilor silvici, toţi fiind puşi sub regimul militar. Defilarea a impresionat vid pe d-nul ministru şi ţinuta ireproşabilă a tuturor elevilor a făcut să se vadă că introducerea serviciului militar în şcoală, întocmai ca le şcoala de poduri şi şosele, treime înfăptuită cât mai curînd, elevii din secţia inginerilor silvici fiind toţi absolvenţi ai clasei s emile şi trebuind să urmeze cursurile şcoaîeî dinBrăneştî timp de 4 ani. Apel d. ministru a trecut In revistă ambe'e secţiuni ale elevilor aranjaţi în faţa şcoaleî, cu care ocazie s’a interesat despre fiecărei elev tn parte. Attt defilarea cit, şi trecerea în revistă a« fost rincroatografiate prin d. conferenţiar de fotografie al şcoalei S. Fuchs. EXAMENELE SECŢIEI SUPERIOARE După aceasta d. ministru a intrat la examenele din secţia inginerilor şi vid, azistînd la cursul de botanică al anului l-iii, la cursul de drept din anul II şi la cursul de meteorologie din anul III rămînînd deplin sati făcut de răspunsurile judicioase ale Glegilor. VIZITAREA MUZEELOR ȘI COLECȚÎUNILOR ȘCOALEI In urmă d. ministru însoțit de d. administrator al Casei Pădurilor, de d. director X. G. Popovici, ele d. subdirector I. Em. Baleban, d-nii profesori: inspector general P. Antonescu, N. lacobescu, V. P. Gheorghiu și de d-nîi conferențiari Dinu, S. Drîmbă, V. Stinghe, M. Drăcea și Ionescu Gheorghe, a vizitat laboratoarele de chimie, muzeu de botanică, unde a admirat lucrările de microscopie referitoare la maladiile arboriorin pădure, ale d-luî profesor N. lacobescu, secundat cu multă, competinţă de d. Ione* Ipu Gheorghe, şi nubleate In alatele Academiei die ştiinţe din Paris. A intrat în urmă în muzeul de instrumente topografice, aranjat într’un mod foarte . „ i. . a 2 J,.« K a AAtiînf aia m a domo r. istomatic şi după toate cerinţele moderne, 1© d. inginer silvic şi conferenţiar D. Plimbă. Domnul ministru ffteînd cerc cu cei prezenţî, a făcut o măgulitoare constatare, arăînd că d. ingner Saligny l’a încredinţat iniverse rîndurî că absolvenţii şcoaleî din Brăneşti se disting în mod deosebit întotdeauna în lucrările topografice da planimetria şi altimetrie cu prilejul diferitelor măsurători ce se execuăt de ministerul de domenii cît și de cel de lucrări publice S’a Vizitat apoi muzeul de tehimlogie silvică, unde d. ministru a cercetat de aproape debitul şi fasonarea diverselor specii de lemn de construcţii, colecţiunea de instrumente pentru culoarea arborilor în picioare -i doborîţi, cu care ocazie d. profesor P. Anonescu a dat interesante relaţiuni d-lui maistru. _ VIZITAREA PARCURILOR, GRADINILOR ŞI PEPINIERILOR ŞCOALEI După vizitarea interiorului şcoaleî, s’a început vizitarea parcurilor, grădinilor, imstalaţiunilor hidraulice, peţpiniereior şi serelor şcoaleî, pretutindeni constatindu-se cea piai desăvîrşită ordine şi curăţenie, datou8 ei etpcumî şi entuziastului droctor d. N. G- Peipovicî care a desfăşurat, o vastă activitate spre a îndruma această şcoală, unde totul era de făcut, pe o cale de progres şi la înălţimea cerinţelor unei şcoale superioare. Cu această ocazie d. ministru, care este un iubitor al pădure!, a vizitat, şi o pădure de stejar din parcul şcoalei sămănată cu plugul acum 12 ani, şi care acum a ajuns la starea de dezvoltare în care se pot vedea elementele care vor forma viitorul codru şi acelea care sunt destinate să cadă în lupta pentru existenţă, evocînd oare şi cum pădurea Dumbrava roşie, cea sămănată de Ştefan cel Mare cu polonii. Aici d. director Popovicî şi cl inspector general silvic Antonescu au dat d-lui ministru şi d-luî ad-ministrator al casei Pădurilor desluşirile ştiinţifice cele mnai practice, asupra operaţiunilor culturale ce sînt de efectuăt în pădurile noastre, care se duc pe zi ce trees*, iftslnd In urma lor rinele si sărăci» SECŢIA SECUNDARA A BRIGADIERILOR ________________SILVICI ____ Dela secţia superioară, d. ministru a trecut la secţia brigadierilor silvici, ataşată pe lingă şcoala suprioară de silvicultură din Brăneştî. Elevii acestei şcoli sunt toţi absolvenţi a 4 clase primare iar unii chiar a 4 clase gimnaziale, şi şcoala lor este destinată să producă ajutoarele şefilor de şcoale silvice, ceea ce sunt conductorii în serviciul podurilor şi şoselelor. Aici, urmărindu-se reorganizarea corpului de brigadieri, din serviciul statului, d. ministru a ţinut să pună întrebări chiar d-sa personal la cursurile de silvicultură, drept, topografie şi horticultură Datorită d-lui inginer silvic D. Drîmbă, conferenţiarul cursului de topografie, elevii au excelat în răspunsurile asupra măsurătorilor pe faţa pămîntului, prezentînd şi planuri de măsurători executate de dînşii cu multă dibăcie. D. administrator Cudalbu ,a ţinut să recomande d-lui ministru pe d. D. Drîmbă, care, predând cursul de topografie timp de 5 ani la şcoală, după experienţele ce a făcut cu seriile de brigadieri, ce s’au perindat în acest timp, a izbutit să stringă într’un curs de topografie, pus într’o limbă romînească pe înţelesul tuturor şi după măsura înţelegere! brigadierului, toate chestiunile de măsurători pe faţa pămîntuluî care îi vor preface în nişte ajutoare prcepute şi preţioase, atît ale şefilor de şcoale cît şi ale inginerilor care măsoară şi hotărniceşte pădurile statului. Apoi d. ministru a asistat la lucrările practice de horticultură şi altoire, de sub conducerea d-luî conferenţiar V. P. Gheorgiuu, elevii atrăgînd atenţia tuturor asupra îndemînăreî cu care au executat diversele lucrări cerute de d. ministru. VIZITAREA ADMINISTRAŢIUNEI ŞCOALEI Către orele 7 d. ministru a inspectat administraţia şcoaleî şi în special contabilitatea şi gestiunea şcoaleî ae sub conducerea d-luî cubairector l. Emn. Balaban, pe care le-a găsit in cea mai perfectă ordine. S’a interesat apoi de nevoile şcoaleî şi de măsurile ce trebuesc luate pentru viitorul eî. D. ministru Ion Lahovari, după ce s’a fotografiat împreună cu toată şcoala, a mulţumit tuturor d-lor profesori şi conferenţiari pentru munca depusa în folosul şcoalei şi a încredinţat pe d. director N. G. Popovici de tot concursul trebuitor pentru V p în administraţie şi gospodărie a găsit-o model. La orele 7 jum. d. ministru, însoţit de d. Cudalbu şi de d. Antonescu inspector general, au părăsit școala plecînd cu automobilul la București. ---------* ITr-------- Mişcare în învăţămîntul profesional, comercial şi al meseriilor Următoarea mişcare s’a făcut la ministerul cultelor şi instrucţiune! publice: D. Tiberiu Arembrisier, in postul de maestru lemnar rotar, la şcoala elementară de meserii din Clejani indeţul Vlasca, în locul d-lul Ştefan Alexandrescu, demisionat. D. Niaralamb Costăchel, absolvent al şcoalei superioare de arte şi meserii din Iaşi, în postul de maestru ferar la şcoala inferioară de agricultură şi meserii din Nucet, judeţul Dîmboviţa, în locul d-lui V. Dobrovici, demisionat. D. D. I. Tănăsescu, absolvent al şcoaleî de meserii „Vasne, rappa" um varea Bou- U'î-Pisbo-'o noştri de maestru dostar, de la şcoala elementară de viticultură şi dogărie din Valea Călugărească, jud. Prahova, în locul d-luî C. Apostolescu, demisionat pe aceiaşi zi. D. I. Comoniţă, absolvent al şcoalei superioare de arte şi meserii din Iaşi, în postul de maestru lăcătuşi, la şcoala inferioară de meserii din Botoşani, îa locul d-lui P. Penţu, demisionat Regele a semnat decretul prin care s’a aprobat ca cuviosul ieromonah Vladimir Făogşanu, de la mănăstire: ,,orovei, fie întărit superior al acelei mănăstiri pentru care a fost ales de soborul mănăstire, un loc vacant. Cereţi „REVISTA MODEI“ ADEVERUL Bisera Cine nu l-a văzut să vie azi la OISMIIHU Deschiderea liceului militar dela Minastirea Dealului şi condiţiunile de amitere Inspectoratul general al şcoalelor din ministerul de război, a luat următoarea deriziune: Pentru anul şcolar viitor, se vor admite elevi numai In clasa I şi a V-a a liceului militar dela minăstirea Dealului. Condiţiunile ce trebue să îndeplinească candidaţii, actele ce urmează să prezinte şi probele la cari vor fi supuşi sunt cele prevăzute la art. 8, 9 şi 10 din regulamentul acestui liceu, publicat în „Monitorul Oficial" din 17 Iunie a. c., şi în „Monitorul Oastel" din 15 Iunie a. c. Condiţiunile pentru admitere la examen: Să satisfacă prescripţiunie art. 2, 3 şi 4 din regulamentul şcoalelor secundare. Să aibă pentru clasa I-a, etatea 11-12 ani împliniţi pînă la 1 Septembrie al anului da admitere; pentru clasele următoare, condiţiunea de etate se măreşte cu cite un an pentru fiecare clasă. Să probeze printr’un certificat că a avut o bună purtare. Să înainteze actele trebuitoare, din cari să se constate situaţiunea, onorabilitatea şi moralitatea părinţilor, după natura celor cerute la şcoalele militare (certificatul M, litera B. şi mod. lit. Bl). Acel cam Aspiri să obţie bursă, să probeze printr’un certific , sprijinit pe acte doveditoare In regulă că părinţii sunt lipsiţi de mijloace în raport cu greutăţile familieî. Mod. lit. A). Actele ce trebuesc să înainteze: Pentru a se înscrie în şcoală, părintele sau epitropul candidatului trebue să înainteze cel mai tîrziu pînă la 1 August, direcţiunea şcoalelor milits.ro( ministerul de război şi) o cerere de înscriere cu arătarea numelui şi pronumelui candidatului, cum şi a părintelui sau epitropuluî, adresa şi clasa pentru care candidează. Această cerere să fie însoţită de următoarele acte: Extractul de naştere al candidatului, întocmit conform legei; certificatele prevăzute de mai sus, la lit. a, b, c, d și e,; recipisa Casei de depuneri consemnaţiuni prin care să se constate că s’a depus, pe numele candidatului, suma de 250 lei odată pentru totdeauna ca taxă de instalare şi cărţi. Această din urmă condiţie nu se cere celor ce concurează pentru burse, cari sunt scutiţi de plata acestor tax EXAMENUL Examenul va începe în ziua de 15 August la şcoala militară de infanterie și va consta din : Pentru clasa I, concursul va privi materiile prevăzute în regulamentul şcoalelor secundare pentru admitere în clasa I (publicat în „Monitorul Oficial" din 16 Octombrie 1911). Pentru clasa V-a„ un examen oral asupra materiilor din clasa precedentă și 3 probe scrisa O probă din: limba romînă asupra geografiei, istoriei sau ştiinţelor naturale , din limba franceză sau germană. Din matematici, eventual cu aplicaţîilî din ştiințele fizico-chimica . im...u'-jŞHft.' ............ .... Vizita esperantiştilor bulgari Astăzi vor sosi la orele 9.45 dimineaţă în gara Filaret un număr de aproape 200 esperantişti bulgari din Rusciuk spre a întoarce vizita esperantiştilor români. Din gara Filaret escursioniştii împreună cu esperantiştii romîni vor face un pelerinaj la mormîntul regretatului dr. G Robin întemeetorul mişcăreî esperantiste în Romînia. Escursioniştii bulgari vor depune o coroană cu acest prilej. D. Parisii reprezentant ofici al Camerei de comerţ din Los Angeles, California, va ţine din nou conferinţa sa despre California în onoarea escursioniştilor bulgari, conferinţa va avea loc în sala Teatrului Cinematograf Venus de la 120 1 dimineaţa. Starea seMnătmiei La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte: Dolj. Timpul în cursul săptămînii trecute a fost călduros. Griul a ajuns la maturitate și pe unele locuri s’a început seceratul. Se simte nevoe de ploae pentru porumb. T :',T°zile naturale și locurile de pășune sint bune. . ..Mm. A plouat în zilele de 13, 15, 18 şi în noaptea de 19 spre 20 iunie. Ploaia căzută a fost însoţită şi de puţina grindină care a făcut neînsemnate stricăciuni în unele comune din plotşile Negrăiţi şi Soleşti. Semănăturile, în general sunt bune, se continuă cu prăsila a 2-a la porumb, cum şi la cositul fineţelor. Covurnul. Timpul senin şi călduros. A plouat puţin pe teritoriul plăşilor Bujor şi Prut de Jos, asemenea a plouat pe teritoriul comunei Pechea din plasa Pechea. Pe teritoriul comunelor Vinători, Folteşti şi Smulţi a căzut grindină cauzînd oarecare pagube arendaşilor şi locuitorilor din zisele comune. Semănăturile in general se menţin bine. Marii agricultori au început secerişul păşunelor Locuitorii se ocupă cu a doua praşilă a porumbului care e pe sfîrşite. Porumbul şi fineţele au mare nevoe de ploae. -------------------------------- #