Adevěrul, iunie 1912 (Anul 25, nr. 8160-8189)

1912-06-10 / nr. 8169

, 10 iunie 1918 C­iv 11N­ME INfORMITIBII O noua mistificare din partea d-lui Bog­din rectorul magnificus. Aseară un profesor universitar de la fa­cultatea de litere, amic al d-lui Bogdan, a fost însărcinat să comunice presei rezul­­tatul unei consfătuiri care ar fi avut loc la universitate și la care mai mult: pro­fesori ar fi dat un fel de certificat de bună purtare d-lui Bogdan, dar după ce au fost asiguraţi de rector că e gata să demisioneze. In acest sens s’a strecurat azi o notă prin mai multe ziare. In realitate însă n’a fost nici o convo­care la universitate. Convocarea o face rectorul sau şapte profesori universitari şi o adresează tuturor profesorilor. O asemenea convocare nu s’a făcut. A fost dar o consfătuire intimă a cîtorva co­legi şi amici personali ai d-lui Bogdan şi cu certificatul de complezenţă dela aceşti amici d. Bogdan încearcă să mistfice cer­curile universitare şi politice. Am Întrebat azi pe d-nii profesori dr. Toma Ionescu, decanul facultăţei de medi­cină ; Davidoglu, dela facultatea de ştiin­ţe ; Dem. Negulescu, dela facultatea de drept şi Ovid Densuşeanu, dela facultatea de litere şi toţi ne-au declarat că n’au nici o ştiinţă de vreo convocare a profe­­sorilor şi prin urmare comunicatul dat a­­seară ziarelor asupra consfătuire! de la Universitate este o mistificare. Conflictul universitar nu se poate apla­na decit prin plecarea d-luî Bogdan de la rectorat. Azi se Inaugurează la Cinema Splendid din Calea Victoriei 71 un film care este­ ultima creaţie a celebrei casei Nor­disk din Copenhaga, şi care poartă titlul „Seducerea apei orfane". Este un film care nu poate fi îndeajuns lăudat şi care, desigur, va fi privit de onor­ public cu cea mai mare simpatie. Spectacolul se va începe cu o prea fru-­ moasă comedie şi, probabil, că va cuprinde şi surprize in afară de program, din carei Direcţia Cinematografului Splendid pare assi fi făcut o specialitate. Spectacolul se va începe la orele 5 p. m. şi va continua pînă la orele 9 seara, în sală, iar de la orele 9 în grădina splendid anMe­naj­at­ă. Soarta lui George FlUpovici, care a în­soţit pe fratele săfi Nicu FlUpovici în fuga acestuia in Bucovina, e pe depln lămurită. Miercuri ,tribunalul din Suceava a ju­decat pe George FlUpovici pentru însuşire de nume fals şi l-a condamnat la 24 ore, închisoare. Odată cu această sentinţă, s’a dat şi ho­tărî­rea de expulzare împotriva lui George FiUpovici. Acesta a făcut recurs însă şi re­cursul i-a fost admis, aşa că îi s’a îngă­duit să rămînă în Austria. George Filipo­­vici va mai sta vreo două săptămîni la Suceava, pînă ce se va termina procesul de extrădare al fratelui său, Nicu, apoi va pleca la Cernăuţi, unde îşi va căuta o ocupaţiune. D. Take Ionescu, se află azi la Galaţi şi mâine va fi la Sinaia. Numărul participanţilor la Primul con­curs cu premii în valoare de peste 2000 lei, pentru cititorii „Dimineţeî", este con­siderabil. In zilele de 1­5 iunie ghişeurile Admini­straţiei noastre au fost asediate de către ci­titorii din Capitală, cari aduceau personal cupoanele strînse, iar poşta ne-a predat o adevărată avalanşă de plicuri şi pache­tele continind cupoanele sosite din toate unghiurile tarei. Pentru triarea şi transpor­tare acestei corespondente imense şi care întrecea mijloacele sale obicinuite, ser­viciul poştal a fost nevoit să facă uz de e­­chipe speciale de factori cari, trebue s’o re­cunoaştem, s’au­ achitat în mod elogios de sarcina lor. Verificarea şi clasarea cupoanelor sa fă­cut, grafie măsurilor luate, în cea mai per­fectă ordine, iar tragerea are loc după cum cum am anunţat mîine Duminică 10 Iunie, orele 9 dimineaţa. Necruţîfld nici un sacrificiu şi, pentru a fa­ce o surpriză plăcută cititorilor săi doritori de a asista la decernarea premiilor. Admi­nistraţia „Dimineţeî" a convenit cu direc­ţia teatrului Cinema­„LUX" din strada Doamnei No. 5, ca tragerea să se facă în cocheta sală a acestui nou cinematograf. După tragere va avea loc o reprezentaţie gratuită. Se vor produce cele mai frumoase filme americane şi franceze, cari prin varie­tatea lor vor stîrni admiraţia tuturor asis­tenţilor. Direcţia vămilor din ministerul de finan­ţa a dat următoarele două circulă­rî pe la toate punctele vamale din ţară: 1) Se va aplica mărfurilor provenite din Egipt tariful convenţional al naţiuneî celei mai favorizate, dacă bine­înţeles, sunt înso­ţite de certificate din care să se constate că sunt de origină egipteană. 2) Comisiunea de experţi din ministerul de finanțe — în urma analizei făcute plă­cilor de gramofon — constatind ca sunt fa­bricate difer’o compoziţie de reşină, bumbac şi cărbune de fum, a decis clasarea tor la la­ art. 809 bis din tarif cu 100 lei de kgr. Dacă, însă, se vor găsi şi plăci fa­brica­te numai din celuloid, ele vor urma regimul art. 1S1 din tarif. Regele a semnat decretul prin care se în­scrie la fondul rentei pe seama ministerului d agricultură și domenii, pe Ungă cel­e.0OO.OOO lei înscriși dinainte, un credit, de 8.000.000 lei pentru plata pădurilor ce se vor cumpăra de către Casa Pădurilor. Acest credit se va acoperi prin emisiuni de rentă, 4 la sută pentru cumpărări de pă­duri, care se va emite treptat cu trebuinţele. D. dr. RacovsM va vorbi în şedinţa de as­­tăseară, Sîmbătă, a clubului social-democrat din Capitala despre: „Tactica mişcărei so­cialiste­". Frumoasa „Bohema" a luî Pnecreî va fi datată astâseară la Grădina Blanduzia de către diva Pieronî, primadona Rodrigo, te­norul Santarel, baritoni! Mieli şî basul Mancerri, ceea ce asigură o excelentă in­terpretare. Milne Duminică, RIGOLETTO. Biletele la Feder. D. N. Strej­escu, se înaintează impiegat cl. I în administraţia centrală a direcţiei sa­nitare, serviciul veterinar, în locul d-luî A­­postoliu, trecut în altă funcţie. D. Florea Strâculescu şi înaintează im­piegat în aceeaşi direcţie. Poliţiile din ţară au fost înştiinţate să ur­mărească şi să prindă pe următorii indi­vizi : Erenia Alexandru Garoboff, zis şi Gor­­gor, supus rus, urmărit pentru crimă şi o­­mor; Gh. Vasiliu, din comuna Baia din ju­deţul Suceava, urmărit pentru faptul că du­cin­du-se ca din partea Casei Rurale a cău­tat să înşele pe locuitori că le va da pămînt; Sulim Zissman, care a furat un mare nu­măr de piei de chevreaux din Iaşi; Dola Giovani, dispărut din Plaeşti; Mculaa Po­­mitroff, supus bulgar, urmărit pentru furt; \rt­mone Vlasso zis Carol Kheescu zis N­i­­i*'la« Tîmgşescu, »la Zadowski şî *wko, ex-f’jt/at din Bucovina; nn. Petrescu zis O' porobc a] Ciungei şi Ion Hereza zis şi f­uta iIerta, supus ungur, urmăriţi pentru că au luat parte la o tib­arh­ şi C. Cosm­ana, antreprenor de lucrări publice, urmărit de parchetul de Prahova pentru escrocherii. Astăzi, Sîmbătă, la orele 5 după amiezi, va avea loc în sala Ranzingher din strada Ilfov o Întrunire a patronilor brutari şi franzelari din Capitală pentru a cere res­pectarea drepturilor lor. Comitetul de acţiune a lansat un mani­fest în vederea acestei întruniri şi care se termină astfel: „Nu voim să răpim drepturile nimănui. Voim, insă pentru ultima oara să cerem în­tronarea drepturilor ce ni s-au­ răpit. „Va fi ultima încercare, va fi ultimul apel legal ce'l vom face celor in drept. Am fost destui oameni de ordine și ne-am­ ales cu dezordinea. Locot. în rezervă Nicolescu N. Ion, din reg. 6 Tecuci 24, a fost mutat în reg. Călu­­gâreni 40. D-na Smara, depunînd raportul său asu­pra școalelor vizitate de d-sa în Italia, a primit următoarea adresă din partea mi­nisterului instrucţiune­ public« „Doamnă, Am onoare a vă face cunoscut că minis­terul vă aduce mulţumiri pentru raportul d- voastră foarte bine studiat şi alcătuit a­­supra şcoalelor medii şi a instituţiunilor filantropice, culturale şi artistice din Ita­lia şi cari au fost vizitate de d-voastră”. În ziua de 17 Iunie curent, va avea loc in comuna Măicăneşti, judeţul R.-Sărat, i­­naugurarea monumentului ridicat in par­cul comunal, în amintirea eroilor plăşei Măicăneşti morţi în războiul ddia 1877-78. D. general de divizie T. Argitoianu, mini­stru de războini, a plecat aseară la Craiova. D. căpitan în rezervă Slobozeanu Con­stantin, din reg. 3 artilerie, a fost mutat in reg. 8 artilerie. D. sublocotenent în rezervă Cristescu Pe­tre, din reg. 8 artilerie, a fost mutat in reg. 3 art. Din Berlin ni se scrie că la 16 Iunie st. nori, a avut în marea sală Filarmonică examenul elevilor conservatoriuluî Stern și că un român, tînărul Theodor Popovici din București, fiul cunoscutului coafor La­­zăr Popovici, s'a distins ca un violonist de mare talent. D. Theodor Popovici a executat întreg concertul de violină a lui Bruch cu o măestrie care a captivat ne­admiratorii de muzică prezent­ la examen. In auditoriu s’au aflat 1-T mai mulţi ro­­mîni cari stau la Berlin. Aveţi cele mai mari şanse de cîştig cum­­părind lozuri de clasa I-a la colectură Felix Gran, Bucureşti, strada Academiei 1. Sucursala în calea Griviţei 112. Informaţia noastră despre debutul, trupei franceze a d-rei JULIETTE CLAREL la tea­trul „Comoedia" a făcut ca imediat să se şi reţie la cassa acestui teatru bilete pentru reprezentaţiile anunţate. Unii şi-au asigu­rat locuri pentru toate 8 spectacole, cătă aici una din piesele anunţate nu va fi re­petată. Interesul publicului pentru această trupă e cu atît mai justificat, cu cit artiştii prin­cipali, d-şoara Clarei şi d. Laumonier, se bucură de un frumos renume, iar repertori­­ul cuprinde tot o® s'a scris mai de seamă, în ultimiî ani, în literatura dramatică fran­ceză. Pentru primele 3 reprezentaţiunî au ră­mas puţine loji şi fotolii de orchestră. S’a aprobat regulamentul liceului militar dela Minăstirea Dealului. , La şcoala primară de fete No. 5 din Ca­pitală ivindu-se un caz de scarlatina şi ţi­nut de angină difterică, ministerul culte­lor şi al instrucţiunei a dispus ca anul şcolar să se închee la această şcoală în ziua de 15 iunie. Escursiunea proectată pentru mîine, la Coroana de către vechea societate generală a funcţionarilor­­comerciali, s-a am­­ânat pentru ziua­­de 24 iunie, din cauza­­timpului nefa­vorabil. Ducesa Victoria Allelan­dia de Saxa-Co­­burg a­­dat naştere unei fiice. Regele a acordat „Bărbăţie şi credinţă” clasp. III d-lui C. Hurezeanu, subcomisar clasa III în poliţia Capitalei, şi sergentu­lui Ioniță Nicolae, din serviciul de pază al Capitalei. Celui dintîî îi s’a­­d­at mddad­ia cu ocazia urmărirei criminalului Alexandru Neagu, iar ceîuî de -al doilea pentru că a dovedit curaj în urmărirea bande de răufăcători de sub conducerea dezertorului Florea Georgescu zis Troacă. Cunoscutul preparator special de învă­ţător N. Georgescu a fost autorizat de mi­nisterul instrucţiune! publice să ţină la Ga­laţi în timpul vacanţii, un curs de prepara­­ţie pentru elevii concurenţi la şcoala nor­mală, seminar­­ii ce­hi, etc. Pentru orice informaţiune a se adresa d-lui N. Georgescu, strada Mieu­ Em­inescu, No. 56 Galaţi. La şcoala de fete Polizu No. 8 comisiu­nea examinatoare pentru cursul primar se compune din d-nele: Olira Negulic, preşe­dintă, Fulvia Marinescu, Maria Bold­escu şi Amelia M. Marinescu, membre. ------------------------------------------------------­De la societatea pentru profilaxia tuberculozei Azi a avut loc în amfiteatrul spitalului Colţea, adunarea generală trimestrială a so­cietate! pentru profilaxia tuberculozei pusă sub preşedenţia d-luî dr. Pet­rini­ Galaţî. Şedinţa s’a deschis la orele 10 şi jumătate dimineaţa, cînd d. preşedinte a rostit o cu­­vîntare în care arătînd mersul societăţeî pînă în prezent, cere dela membri o mai mare tragere de inimă şi spor pentru înde­plinirea datoriei, deoarece mi­nortul poate să pornească dela oficialitate. Apa­­d. dr. O. Proca, secretarul general al societăţeî, citeşte o amănunţită dare de sea­mă asupra bolnavilor vindecaţi, carî au tre­­cut sau au beneficiat de ajutorul societăţeî. In 1911, s’au primit la sanatorii 1­a bol­navi dintre care 43 s’au ameliorat; la spi­tale s’au primit 278 bolnavi, dintre cari a­­melioraţi sînt: 158. In total numărul bolnavilor căutaţi a fost de 1291. La sfîrşit d. dr. Proca cere maî mult sa­­crificiu din partea medicilor, membri în so­cietate. D. preşedinte, luîftd cuvîntul, cere şi d-sa aceasta, întru­ cît numai aşa o să se aducă la îndeplinire măreaţă operă al cărei ţel o urmăreşte societatea. D. dr. Dudumi, casier general, citeşte darea de seamă a consiliului de administraţie de venituri şi cheltuelî, cerînd descărcarea gestiune!. Din diferite consttuiri şi fonduri veniturile societăţeî au fost în sumă gmieriilă (!■;­­7 mii 129,27 lei, cheltuelil au­ fost de ll.bU.151); au mai rămas deci societăţeî 5.235,77 lei. D. dr. Tomescu, vicepreşedintele societa­te!, ia cuvîntul şi cere stăruitor crearea unui fond special care să combată boala tubercu­lozei dela rădăcina ei, reaua stare higienică avîndu-se în vedere clădirea de locuinţe în­tru totul sănătoase şi higienice. D. avocat Porumbaru, însărcinat de so­cietate cu aducerea la îndeplinire a legatului Sitei Manolescu, spune că va trebui să cer­ceteze în amănunţime averea rămasă de pe urma decedatei, căci testamentul spune că numai restul ce va rămînea în urma împăr­ţire! diferitelor legate, se va da societăţeî. Se aleg apoi, după statut, patru membri în consiliul de adminisraţie. In unanimitate sunt aleşi d-nii d­ nn: Poe­­naru-Căplescu, Oprescu, Babeş şi Costine­­scu. După aceasta se ia în discuţie chestiunea dacă o societate din Galaţi, constituită în­­tr’un scop identic cu societatea din Bucu­reşti, poate fi considerată ca filială, sau­­ de sine stătătoare. După discuţiunî la cari iati cuvîntul d. avocat Poenaru, d-niî d-ni Costinescu şi To­mescu şi d. preşedinte, se admite ca socie­tatea din Galaţi să poată fi conside­rată ca filială numai cînd va schimba sen­sul unui articol din statut, care nu indică aceasta. Cea din urmă chestiune e ridicată de d. Costinescu, care cere să se intervină la so­cietatea „Crucea Roşie“ pentru căutarea bolnavilor la domiciliu fiindcă aceasta intră şi în atribuţiile societăţea „Crucea Roşie“ şi prin aceasta s-ar putea aduce un real folos bolnavilor. Se admite această intervenţie şi şedinţa se ridică la orele 1“ şi aplică in capul tatălui mai multe lovi­turi atît de puternice incit rămase aproa­pe fără simţiri. Intr’o stare disperată victima a fost transportată la spital unde după puţin timp a încetat din viaţă. Criminalul fiu a fost arestat şi înaintat parchetului şi depus în arestul preventiv. G. -------------------stto--------------------­ Inundaţiile din Sulina SULINA, 8 Iunie. — Apele din bălţile ce înconjoară oraşul dinspre sud au crescut a­­şa de mult, că au inundat oraşul în acea parte şi anume străzile Lascar Catargiu pe toată Întinderea, strada independenţei şi Alexandru Lahovari, partea de vest pe o mică porţiune. Apele cresc mereu şi locuitorii sînt în­grijoraţi de soarta lor căci în curînd apa va pătrunde şi în locuinţe. E de datoria edi­lilor a lua măsuri mai din vreme. ----------------------—-jţHjs------------------------­ N. L P. - ----------------------------------------------Sf-Sf.--------------------------------­ Regele şi Ţara "Cu privire l­a articolul publicat sub acest titlu în „Adevărul“ de la 31 Martiie a. c., d. R. Şt. Castaniu, ne trimite următoarele r­în­duri: Domnule Director, Am crezut că fac o faptă patriotică şi utilă căutîmd să distribui în judeţul meu artico­lul apărut în ziarul d-voastră la 31 Martie a. c. Se vedie însă cri ciocoii vreunei admi­nistraţii oarecare au fost de altă părere de vreme ce, îndată ce au prin® de vaste, au pus matma pe o bună parte din numeriile ex­pediate. Pe lingă abuz şi pungăşiei căci nu mi s a restituit barim nici costul numeri­lor, nici francarea lor... Vă rog, prin urmare, să binevoiţi a-mî pune la dispoziţia numeriile de­­cari Intlm­­plător aţi mai dispune, cu articolul în chestie, avînd a lua de astădată m­ăsuri mal sigure pentru a-m’î atinge scopul. Cu distinsele mele salutări şi mulţumiri, E. St. Cesianu. Ministrul justiţiei la Fălticeni FĂLTICENI, 8 Iunie. — Astăzi a sosit cu automobilul în localitate, venind din Pia­­tra-N„ prin Brosterd, d. Mişu Cantacu­zino, ministrul justiţiei. D-sa era însoţit de d. Toneanu, procuror general, d. Panaitescu, inspector judiciar şi d. Constantinescu, şeful de cabinet. D. ministru a vizitat palatul justiţiei cu care ocazie, d. Toneanu şi d. Panaitescu au făcut inspecţie. Asemenea au mai făcut, ins­pecţie şi la judecătoria ocolului Fălticeni, de unde au plecat apoi tot pentru acest scop la judecătoria Boroaia. Astă seară vor pleca spre Bucureşti. D. prefect Al. Filostrat le-a eşit înainte la Broştenî, iar tn urmă a însoţit pe d. mi­nistru în toate comunele. — Mnns. —-------------------------------------­ . ...........­................................................................**---------— Ciocnirea dela Mărăşeşti TERMINAREA ANCHETEI MĂRĂŞEŞTI, 9 Iunie. — Ancheta care se instituise pentru a căuta responsabilităţile în ciocnirea din gara locală, a găsit vinovat ■pe mecanicul T. Tudor dela trenul separat No. 863. Mecanicul acesta conducea maşina No. 1077 şi n’a dat­ atenţiune semnalului de la intrarea în staţie care era închis şi in­dica oprirea. — V. B. --------------------------------------------------­ Crima din Galu (Neamț) — UN TATA OMORIT DE FIUL SAU — PIATRA N., 8 Iunie.— Locuitorul Vasile Anastasie din comuna Galu veni întrio seară beat acasă Și căuta ceartă cu lumi­narea. Se năpusti asupra femeei sale luîndu-o la bătae. Fiul sau Gheorghe nn etate de 22 ani voind să Intervie lu și el lovit. Atunci acesta din urmă luă un ciomag Spargerea din calea Dudeşti La brutăria d-luî Hinas, din calea Dudeşti No. 91, s’a introdus un spărgător, care ru­­pind tejghreaua a furat suma de 50 lei care se afla acolo. Siguranţa Capitalei făcînd cercetări, a­­genţii au prins pe spărgător şi l’a fi adus la poliţie. El este cunoscutul spărgător de tejgele I­lie Gheorghe zis Mielul lui Dumne­zeu. D. comisar Gaspard, anchetînd pe hoţ, a căpătat de la acesta mărturisiri complecte. Hoţul a fost înaintat astăzi parchetului. -------------------------------------------------­ Otrăvirea din strada Despot-Vodă Cîrpac­ul de ghete Constantin Iliescu, ca­re staţiona în strada Despot Vodă No. 20 a încercat să se sinucidă azi dimineaţă bînd spirt denaturat. Sergentul de stradă a condus pe sinucigaş la spitalul Col­entina. Cauza sinucidere­ este mizeria. A apărut „Facla“ cu următorul sumar : Colectiviştii printre muncitori, de Em. Ar­gin; Oficializarea d-luî Iorga, de Al. Fili­­mon ; seziunea Sinodului de primăvară, de Ex-ierodiaconul Iosif Teodorescu ; cronica politică, de Justus; unui popă din Blaj, de Emil Isac; un plan muscălesc al d-luî lor­­ga, de Ş.; Pentru glorie şi franci (scriitorii noştri şi Academia) de T. Arghezi; D. lor­­ga poet; Regele la Zorleni, etc. ADEVERI Catastrofa de pe Ruşk­e CERNAVODA. 9 Iunie. — Se afirmă fără a se fi stabilit încă precis, că sînt 40 de victime. Tînărul Panait Farnache din Cerna-Vo­­da declară că a văzut ş sîrbî lucrători, să­rind în apă şi inecindu-se. De asemenea şi doi studenţi sîrbî sau bulgari, iar Azi noapte la orele ti cu remorcherul „Nor­ma" au plecat în anchetă spre Paşova, la punctul „Petris” unde s'a petrecut catastro­fa; d-nii Mavriciu de Pomony, directorul general al societăţeî de navigaţie ungară din Budapesta, Bester, şef inginer­ naval, inspector general al societăţeî, Maximilian Nagel, inspector al navigaţiei ungare din Galaţi, Griff­ore Cian In, avocatul societăţeî, Dragoş Alexandru, agentul societăţeî din Cervu-Vodă, şi V­asivgher Nicolaus, coman­dantul vasuuluî incendiat. La orele fl dimineaţa cu vaporul „Norma" au­ plecat in g.cee.şi direcţie d-nii: Ischard Tr­elf,, consulul austro-ungar din Constanţa; Ion Ghimbăşeanu ofiţer consular şi cores­pondentul nostru din Constanţa. Asta noapte a fi sosit din Brăila, d-nii G. Dumitrescu şi Alecu Cuţit­anu, socrul şi cumnatul şefului ocolului silvic din Os­trov, Vasîle Battrubam care probabil s’a înecat. *• Unul din cei salvați, comerciantul Mihăi­­îescu, ne declară că, cafegiul vaporului i-a mărturisit că In timpul catastrofe! matelo­­țiî s’au dedat la furturi. Multor călător! scăpați le lipsesc suite de bani și nume­roase obiecte. Sandu. ....... A fost im atentat Vorbind cu d. Ciuntu din Galaţî, avo­catul societăţeî de navigaţie ungară, d-sa ne spune că impresia sa e că vaporul a fost obiectul unui atentat. Focul s’a întins cu o repeziciune de par’că ar fi fost uns într’adins cu o ma­terie inflamabilă. Căpitanul vasului declară că în cinci mi­nute focul a cuprins camera de maşini, cabinele călătorilor şi aie ofiţerilor şi sa­lonul clasei I. Conducta princîpaîâ de aburi s’a spart îndată şi maşina a încetat de a mai func­ţiona. Din cauza propagare! focului, montarea pompei cu aburi a fost imposibilă şi stin­gerea s’a încercat aruncîn­du-se apă cu căldările. * Vaporul era asigurat în parte la societa­tea „Providența" din Viena. Focul a distrus vreo patru tone de măr­furi destinate diferitelor porturi, în plus bagajele echipajului și ale călătorilor. * După terminarea anchetei, o comisiune de. specialiști va hotărî dacă vasul va fi reparat sau va fi abandonat. — A. Sandu. Victimele sîist numeroasa CERNA­V^DA, 9 luni®. — Din declara­tion­le multora dintre cei salvați recse că victimele catastrofei irefou® sa fie nu­meroase. Femeca '’■nBasa Ardreiade, îmbarcată la Gali4î pentru T.­Mân­orele şi salvată de studentul Stanislav Raicovici, declară că a văzut multă lume încetndu-se. Lipsa bărcilor de salvare Vaporul incendiat, după chiar declara­­ţîunile comandantului său, n'avea decit două bărci de salvare din cari una a fost distrusă de foc, aşa că salvarea tuturor pasagerilor trebuia să se facă cu o singură barcă. Inmormintarea mașinistului M­­orbert Strotzne Din Turnu-Severin ni se telegrafiază următoarele : T.­SEVERIN, 9 Iunie. — Eri cu un va­por de pasageri a fost transportat la Orșo­va cadavrul primului-mecanic Norbert Strotzne de pe vaporul Erszebet-Kiralyne, care va fi împormilisat acolo cu o pompă deosebită. Gr­­avrul a fost însoţit de un medic din oraşul nostru. — Cor. Ancheta CERNA­VODA, 3 Iunie.— Căpitanul por­tului local, d. Rădu­can Petrescu, continuă ancheta lumii declaraţiunile personalului vaporului naufragiat. Au fost ascultaţi pînă în prezent Erdélyi Pahl, şef de echipaj, Herman Jacob, fo­chist. Interesantă este declaraţiunea lui Cring Janoş, prim pilot. El declară că la orele 11 pe cînd se afla la post, a auzit strigăte şi­ crezu că cineva a căzut în Dunăre. Iutii a văzut focul în dreptul eşirei fochiştilor. Vi­­rînd cîrma la dreapta pentru a eşi la mal şi pînă să ajungă vaporul lingă uscat, fo­cul s’a întins cu o iuţeală vertiginoasă şi flăcările se ridicau la înălţime de vreo şase metri. „Simţii, declară primul pilot, un miros străin, ciudat, maî mult de pucioasă, ceea ce mă face să deduc că n’a fost lucru cu­rat. Cred că vaporul a fost uns cu ceva“. Intîi a dat ajutoare la clasa I, unde peg­riedul era mai mare și apoi călătorilor din clasa H-a. Focul acesta pare cu atît mai suspect, cu cit in 1897 un foc declarat la împrejurări analoage a fost stins imediat. Toate împre­jurările duc deci la concluzia, judecind după proporția focului pe vaporul „Erzsé­bet Királyné*", că la mijloc e un atentat. SANDU ----------------------------------30K pregm­narul și activitatea Dumei DISCURSUL LUI NICOLAE AL II-LEA Petersburg, 3 iunie.— Iată discursul pro­­nunţat de către împărat la recepţiunea deputaţilor Dumei. Timp de cinci ani am observat cu aten­ţiune dezvoltarea la star­or Dumei. Ne vele ascund® în faţa dv. că unele măsuri legis­lative v’a fi primit direcţiunea cât mi se părea de dorit. Socotesc că dezbaterile nu au fost totdeauna de un crimier calm, că a ipsit liniştea esenţială succes. Dar c­ele altă parte, slut mulţuişii $5 cons­tat că aui consacrat sîliaţele dv. la solu­­ţiunea chestiunilor pe cari Ie socotesc mai de seamă; acestea slut: legislaţiunea a-Cinematograful LUX Str. Doamnei No. 5 gravă pentru ţărani, asigurarea ajutoare­lor pentru familiile lucrătorilor, instrucţiu­nea publică, toate chestiunile privitoare la cheltuelile naţionale. Aţi votat er, alocarea unor credite con­siderabile pentru urmarea construcţiilor navale, ceea ce mi-a procurat ol satisfac­­ţiune sinceră. Vă urez întoarcere fericită la căminurile ilv. Cu­ despr® cei ce vor intra In a patra Dumă, le urez muncă liniştită şi rodnică pentru satisfacţiunea mea şi pentru ferici­­rna iubitei noastre Rusii. La revedere, domnilor. ÎNCETAREA GREVEI DIN LENA Rodaibo, 9 iunie. — La reîntoarcerea la lucru a celor 4000 de lucrători dela spălăto­riile de aur de pe Lena s’a celebrat un ser­viciu divin. Senatorul Manusin a mulţumit lucrătorilor pentru atitudinea lor şi le-a făgăduit că, conform cu cererile lor, va re­mite ţarului asigurarea devotamentului lor. CALATORIA REGELUI BULGARIEI Pressburg, 9 Iunie.— Regele Ferdinand a plecat la Pistyaniar, regina la Viena. ŞANSELE LUI TAFT Chicago,­­9 Iunie.— După ultimele, infor­­maţiunî luate dela­ şedinţa comisiunei pen­tru verificarea mandatelor delegaţilor pen­tru numirea preşedintelui, d. Taft pare a a­­vea avantaj asupra d-lui Roosevelt. LUPTELE DIN PERSIA Taebris, 9 Tunie.— Mai multe triburi rre şahsevenî, pînă acum vrăjmaşe între ele, s’au­ aliat contra ruşilor. Comunicaţiunea cu Taebris este întreruptă. MARI INUNDAŢII IN CAUCAZ — Numeroşi morţi — Tiflis, 9 Iunie. — Din cauza ploilor to­renţiale căzute, calea ferată pe linia Bess­­ian-Slieptowsk spre VladKcaucaz a fost distrusă pe o lungime de 46 verste. Se zvo­neşte că s’ar fi înecat 40 persoane. GRAVE TURBURARI IN LISABONA — Luptă intre grevişti şi poliţie — Lisabona, 9 Iunie. — Spre seară greviş­­tiî de la tramvaie au manifestat pe străzi împedecînd circulaţia tramvaielor. S’aă fă­cut maî multe arestări. In principelele artere ale oraşului s’aă format mari atrupări. Pe la 11 seara, în piaţa Don Pedro, trei bombe au izbucnit în mijlocul mulţimei. Cavaleria a şarjat împrăştiind lumea. S’au tras focuri. A fost un mort şi mai mulţi răniţi printre cari agenţi de poliţie. Mulţimea s’a împrăştiat în cele din urmă, liniştea restabilindu-se. Senatorul Arthur Costa, fratele lui Al­fonso Costa, a fost lovit cu pietre. PLECAREA ITALIENILOR EXPULZAŢI DIN TURCIA Constantinopol, 9 Iunie. — Plecarea în mici grupe a italienilor continuă. Pînă er, consulatul german a liberat pa­şapoarte pentru 8203 persoane. Spitalul italian va fi închis. Bolnavii vor fi duși la spitalul austriac sau la spitalul Violi. Italienii rămaşi nici nu sunt 600 la nu­măr. HIR­­ Sil­v H­­ttili­u; Mult îndureraţii Alexandru şi Marioara N. Gussi cu fiul lor­ Nicuşor; Virgiliu şi So­fia Gussi cu fiicele lor Nicoletta, Verginica, Florica, şi Antoanetta; Traian şi Margareta N. Gussi; Vintilă şi Victorina N. Gussi; Cesarina şi Nicolae Popovici, Elena N. Gussi, Paul şi Zoe N. Gussi cu fiul lor Dinu; fii, fiice, nurori şi ginere, nepoţi şi nepoate precum şi familiile I. Bunescu, Maria dr. Jugureanu şi loan P. Grădîşteanu, surori, frate şi cumnat au nemărginita durere de a anunţa decesul mult adoratei şi iubitei lor mame şi surori Elisabetha N. Gussi care s’a săvîrşit din viaţă în noaptea de Vi­­nniri ,spre Sîmbătă orele 1 jumătate. Inmormîntarea va avea loc Duminică 10 Iunie 1912, orele 4 p. m. la moşia Leordenî. Gara Leordenî. Rugaţ­i-vă pentru dînsa. Amicii şi cunoscuţii, cari din eroare nu vor fi primit încunoştiinţarea sint rugaţi a considera aceasta ca atare. Leordenî, 9 Iunie 1912, ltralia Blandnzia Opera italiană Castellino Sîmbătă, 9 Iunie PIER 03S­­-RODRIGO SANTARELLI­­MIELI-MAUCERI II O HEM Duminecă 10 Iunie 1912 PIERONI­ ESPOSITO MIELI-SANTA­VELLI-M A UCERR­I RÎ& OIEJ TG Spactacole de Operă 1st fiecare seară Biletele: ziua la AGENŢIA PEDER, iar seara la Cassa & AI3I Ei BLANDUZIA Pared Oteteleşanu Comp. Lirică Const. Grigoriu Sâmbătă 9 şi Duminică 10 Iunie Piatra Neamț-Piatra Olt ’ odevil in 4 acte localizat de d­e Gusty allei lit -mii de vîn­zare la Magazinul Con­servatorului Lalea Victoriei No.72, lângă Djaburov. DOCT&R jaliA î jjjgsr* Ventilatoare sistemati- ! f ce, pentru aspir­ar­ea aeru- • I lui viciat și introducerea ae-1 i rului curat, fac ca sala să j. j fie in mod higienia ventilată | ♦ și perfect răcoroasă. 'Grădina Ambasadorf COMEDIA BUFA Compania Artiştilor Asociaţi sub cond. d-lui A­iculescu-Iliizfta Regisor. V. ENESCU Astăzi, Slmbătă 9 Iunie 1912 orele 9 seara 3­3EB3ES Comedie cu cântece şi dansuri în 3 acte de Naja­çi Hennequin. PREŢURILE: Loja 12 Lei, Reservat 2 Lai (primele 2 rinduri 3 Lei) Stal I la masă 1 Leu. Biletele se găsesc din vreme la Magazinul de muzică JEAN FEDER­­IN CURAND În Mimiie în Automobil Intri J101H" Trupa de Comedie Franceză !| cu d soara !(JLI£TT£ CLAREL I lâAVIMOMlflER Marţi 12 Iunie 1912 La Flambée Miercuri 13 Iunie 1912 Dora l’Espionne Joi 14 Iunie LA RAFALE SAMSON Simbătă 16 Iunie L’INSTIECT Duminecă 17 Iunie Ian Chemb­ean Luni 18 Iunie Fleur âe frotîoir şi S. E. n’est pas de­ssis . La fii 11 e Glisa Reprezentaţiile de Luni 18 şi Marţi 19 || Iunie sunt interzise d-şoarelor. Preţurile locurilor: Loja 30 lei, Foto g liu 8, 6 şi 4 lei, Balcon 3 şi 2 lei.­­ Biletele în cursul zilei şi seara la Tea-­­ trul „Comordia“.— Telefon ?5­94. «BEBE*. Bjilfil Crupa germani de comedii, operele i: — şi variété — Azi, Sâmbătă 9 Iunie 1912 se va juca: Der Beheene ! Die Klabh­asparn­e 1. Program de variete cu totul nou B Duminecă 10 şi Luni 11 Iunie irevocabil B ULTIMELE 2 REPREZENTAŢII­­ Biletele în cursul zilei şi seara la Teatrul H „Comoedia“ — Telefon 25124 B­SHKananaBBaRti« * Se caută A se adresa la administra»­­ia ziarului „Adeverul". BANCA si SCHIMB 1. FUELS iîm?resti, Str. Lipscani No. fisul Palat Dacia Bontania prăvălia ia. 1. In Cursul pe ziua de 9 Iunie Cumpăr­­ând 4 5 4 J etnia amorf 1505 mut. 93 — 93 25 t Renta internă 94 50 94 85 4° 'I Ctiig. Sfm. tBCuresti 9­­25 91 75 4®/ . iit. B BiiiBunaia 103 25 103 75 ! . * . . »8 - 98 50 5/ Bonuri Fturale. 103­ —| 103 25 5 Ser. func. rurale 102 40 102 65 •°/o . . . 93 -1 93 50 5 /. , „ urb. B. 101 75 102 25 i'/o - - - 99 75 100 25 Ac. B. Națională 5580 — 5600 — , . Agricolă 675 — 685 25 „ . Biela Bsm. 1605 — 1615 — „ B-ca Romín. 805 — 815 — Lor. val. austr. 105 — 106 —­­ Marci germane 124 — 125 — I Banc. franceze 100 50 101 — I » italiene 100 — 101 — , rubl. hîrtii 266 — 269 — I A­VIZ pentru orice curse angajaţi automobilul JIAT No. 538, cu preţuri convenabile şi mers sigur condus de excelentul şofer Petre Ştefănescu, Str Vodă Ca­ras­eu 10. Se cau ELEVI la tipografia zia­relor „Adeveruri“ şi „Dimi­neafia“. Se arendează Moşie j­udeţu­l Covurlui, 804 hectare, regiunea l­a—8 kilometri de Galaţi, de la 23 Aprilie 1914. A se adresa la d. Avocat Iconomui, Bulevardul Pake 7. CITIŢI Revista lode* MâFO succes — Săptămâna Filmelor Americane Gelozia unei Surori | Spania Pitorească Dramă Familiară 800 metri plină de învăţăminte folositoare Splendide vederi după natură regiuni muntoase, prăpăstioase, etc. etc. Cei trei îndrăgostiţi comedie de mare humor jucate de cei mai mari artişti Reprezentaţii orare Incepînd de la ora 4.­Preţuri populare. Karlsbad Astă­zî Sâmbătă 9 Iunie CASA ZAWOJSKY MARKTPLATZ «. A-rel-aă Meu«. IJsi Vineri 15 Iunie Marţi 19 Iunie Í0 coi}.,

Next