Adevěrul, iunie 1912 (Anul 25, nr. 8160-8189)
1912-06-11 / nr. 8170
er’.... 1 ? T !! Ti ? fi 191?3 * I 1 Spion al lilei MH59H i al » . loinaire a ziaruluiRustioe Sic«o Compania Mellas-Panaitescu-Weissmann Cum opera această bandă.—Uneltirile din Iaşi.—Asociaţia internaţională de spionaj. — Uneltirile din Bulgaria, Serbia şi Dobrogea.— Cum a răsplătit Rusia serviciile iftseow», D Iunie.Piti ,,JLlaisioe Ster«“ urnește «lin snpjjhiic pozitivă din £*etrr»*tmrjj, irmătusire «s c«»mn nlcare senzaț'e* »ala, asupra» carierei șefului Nijjfstriînței generale române, l*anaites cu. Acesta și-a început cariera sa ca spien rtas. in această privință * jarul comunică următoarele: „In anul 1902 guvernul rusesc observase că un mare număr de scrieri revoluţionare ruseştii, tipărite în străinătate, erau introduse pe ascuns lu Muşin prin Rominia. In urma acestei descoperiri guvernul rusesc a însărcinat pe şeful secţiei de spionaj a poliţiei secrete ruseşti, Uzulowicî, să cerceteze şi să lămurească această afacere. „Uzuloivici însărcina la rîndul său cu ceretarea acesteia pe spionul rus în Balcani Alexandru Weissmann. Acesta s’a pus imediat pe lucru şi intră în legătură cu cunoscutul spion rus Hellas. „Fireşte, guvernul remin fu imediat înştiinţat despre înfiinţarea umil asemenea comitet şi despre necesitatea ca acesta să fie siepraveghiat de aproape, . „Deoarece guvernul rusesc nu ştia nimic despre toate aceste uneltiri, Mellas şi IWeissmann fură plătiţi regulat de către acesta şi Weissmann fu ridicat la rangul de nobil. „Panaitescu la rîndul său nu fu numai foarte bine plătit, dar şi sprijinit în mod eficace pentru ca să poată obţine fie la guvernul român postul de şef suprem al poliţiei de siguranţă din Rominia, ceea ce s’a şi întîmplat. „Abia acum s’a stabilit că oamenii aceştia n’au lucrat pentru guvernul rusesc tocmai cu atîta credinţă cum vroiau ei să-i facă să creadă. Recunoaşterea acestui fapt însă a venit prea tîrziu“. „De la început Weissmaim ceru lase Bellas să»* recomande un ajutor român. Delias îî răspunse CA CUNOASTE PE UN TSNAR ROMIN CAME ÎI TĂCUSE IN REPETATE RINDURI NUMEROASE SERVICII. ERA PANAITESCU. ,,Acesta fu angajat imediat şi în curînd el reuşi să descopere c u i b u l contrabandiştilor de scrieri revoluţionare. Era cineva la Iaşi, la care se afla un depozit bogat de cărţi revoluţionare. Agenţii ruşi, cu ajutorul poliţiei din Iaşi, năvăliră in casa persoanei respective şi confiscatorii,a numai curţile dar şi corespondenţa, din care se cercetă in special şi s’au putut afla în chipul acesta şi adresele expediatorilor de cărţi din Occident, precum şi acelea ale adresanţilor din Rusia „Odată în posesiunea acestor adrese, Panaitescu a comandat de urgenţă o nouă serie de cărţi revoluţionare pe cari le-a... confiscat imediat ce au sosit. ,,In chipul acesta Weissmann, Mellas şi Panaitescu stiu distins de două ori faţă de superiorii lor din Petersburg, deoarece ei au avut grija să prezinte cea de-a doua... „confiscare“ nu ca o înscenare a lor, ci ca o nouă descoperire. „Fireşte, ei fură pentru asta răsplătiţi în mod strălucit şi Panaitescu fu şi el avansat. Anume el fu trimis, împreună cu Weissmann, în Bulgaria pentru ca să continue acolo spionagiul rusesc. Acolo însă cei doi spioni se ocupară mai puţin cu spionagiul pentru Rusia, lucrind în special pentru spionagiul internaţional şi înfiinţînd un birou de spionagiu internaţional. ,,Biroul acesta lucra în toate direcţiunile; pentru Sebala împotriva Bulgariei; pentru Bulgaria împotriva Serbiei; pentru România împotriva ţărilor balcanice şi vice-versa. „Mai mult decât atâta. Penaintesev oferise serviciile sale şi a Austro-Ungariei şi obţinu dela aceasta mulţi bani, în special pentru pretinsa sa activitate în Macedonia. „In acelaş timp se înfiinţa de în Dosbrogea un aşa min..unitet liberator, care av ea de scop dezlipirea Dobro» ol de Rominia. 1912, modificindu-se repartizarea notarilor pe clase I, II şi III, vă aducem la cunoştinţă că la înaintările ce veţi face în locurile de clasa I şi II-a ce e’au atribuit în plus, şi acordat preferinţă absolvenţilor şcoalelor de notari, ţinînd bine înţeles seama de aptitudinea, activitatea şi purtarea de care au dat dovadă înserviciu şi de dispoziţiunile art. 124 din legea pentru organizarea comunelor rurale şi administraţiunea plăşilor. Ministerul de interne a făcut cunoscut autorităţilor că s’a acordat cuvenitul exequator d-lui Louis Schondorf, vice-consul al Marei Britanie la Bucureşti. I. PANAITESCU şeful siguranţei generale din România Conferinţa d-rului Racovski — „Tactica mişcărei socialiste*6 Şedinţa de aseară a clubului social-democrat a fost foarte populată. A prezidat d. D. POPP care a făcut comunicări asupra chestiunilor la ordinea zilei, privitoare la organizaţiunile muncitoreşti şi a comentat diferitele evenimente politice interne. * D. dr. C. RACOVSKI, primit cu îndelungate aplauze, şi-a început apoi dezvoltarea conferinţei d-sale : Tactica mişcărei socialiste". La început vorbitorul s-a ocupat de acţiunea liberalilor la sate şi a adăugat că ar fi interesant de ştiut dacă el nu mai consideră deşteptarea ţăranilor la viaţa politică ca „escrocherie", cum au considerat-o acum 20 ani, cînd s’au dus la sate Banghereanu, Frcşinescu şi alţii. Deosebirea dintre aceste două acţiuni e un adevăr mare : pe cînd socialiştii împărţeauă ţăranilor Constituţia, liberalii le împart... fotografiile d-luî Radovicî, sfinţesc cluburile săteşti şi îşi aduc laude unul altuia, formînd un fel de „Societate de elogii mutuale"! Liberalii nu elaborează la sate principii şi nu enunţă reforme folositoare ţăranilor. In continuare, d-lul Racovski se ocupă de atitudinea liberală faţă de muncitori şi demonstrează că şi aci ei sunt făţarnici, căci caută prin diferite subterfugii şi prin fraze bombastice în articolele ziarelor lor să amăgească pe lucrători, caută să-şi facă de fapt interesele şi să-şî menajeze afacerile lor. E nevoe de ştiut dacă liberalii venind în viitor la guvern vor face legi pentru muncitori fără a-i consulta şi pe ei şi dacă vor acorda votul universal. Nu este însă de crezut că liberalii vor face aceasta, căci ar fi să se distrugă ei înşişi. Aşa fiind liberalii nu pot obţine simpatiile muncitorilor. * D-rul Racovski intră apoi în dezvoltarea conferinţei d-sale. Defineşte tactica mişcărei socialiste şi sindicale : lupta de clasă, revoluţionară şi mişcarea de massă. Socializmul este izvorît din nevoile muncitorile. Se ocupă în special de Rominia, unde industria s‘a dezvoltat mult în ultimii ani. Citează cifre asupra progresului industriei sub toate raporturile de cîtiva ani încoace, a industriei protejate de stat, afară de celelalte industrii, între cari în primul rînd este industria petrolului. In raport cu progresul industriei mari, se constată enorma scădere a industriei mici. Acelaş fenomen, al scădere! micilor proprietari de terenuri şi al creştere! marilor proprietari de pămînturi, se constată şi la ţară, în aceiaşi luminoasă măsură. Se vădeşte aci un fiasco al obştiilor săteşti şi al băncilor populare, cari nu pot face decît proletarizarea majorităţeî ţăranilor şi împroprietărirea unora dintre ei. Aceste instituţiunî, evitate atît de mult de naţionalişti, liberali şi poporaniştî, nu fac dec! decit să îmbogăţească pe unii şi să sărăcească pe alţii. Deci, sub forma democratică a acestor instituţiuni, nu se ascunde decît o durere înăbuşită acum şi care într’un viitor va trebui să izbucnească. Aceste constatări, făcute după date oficiale, vor folosi tacticei socialiste, căci dovedesc că proletarizarea se întinde la noi. Concluzia este deci că lupta de clasă prinde mereu teren şi ea fiind o consecinţă a progresului, capitalizmului, crează terenul favorabil socializmului. Socialiştii persistă în lupta lor pentru o societate viitoare egalitară şi el se bazează tocmai pe progresele societăţei capitaliste care, ajungînd la apogeu, Se va descompune şi locul eî îl va lua formaţiunea socialistă. * Conferenţiarul se ocupă apoi de tactica mişcărei socialiste. Socialiştii se ridică contra sabotajului, această luptă violentă, căci prin aceasta muncitorii distrug însăşi munca lor pe care tot ei vor trebui să o refacă. Dacă însă sabotajul nu poate fi preconizat ca mijlocele luptă de către socialiști, eî însă îl scuză atunci cînd împrejurările speciale sînt extraordinare. Socialiștii condamnă sabotajul ca sistem. Lupta de clasă este un fapt, o realitate, nu e inventată de oameni. Ea există în toate locurile printre muncitori, chiar acolo unde nu este mişcare socialistă şi sindicală. Cînd muncitorii se răscoală şi cer drepturile lor, ei aplică ceea ce se numeşte lupta de clasă. Socialiştii nu caută decit s’o organizeze, pentru ca rezultatele ei să fie folositoare muncitorime. Lupta de clasă, in viitor, nu se va putea termina decît cu izbînda proletariatului şi cu înfrîngerea burgheziei. Aceasta nu va fi decît repetarea istoriei. La întrebarea dacă înfăptuirea societăţeî socialiste va fi sfîrşitul luptelor de clase, d-rul Racovski dă răspunsul clar: „Manifestul comunist al lui Marx şi Engels arată precis că luptele anterioare erau pentru cucerirea drepturilor unora în detrimentul altora, pe cînd socialismul însemnează triumful egalităţei, a drepturilor tuturora. D-rul Racovski îşi documentează această parte a conferinţei cu numeroase citate din „Manifestul comunist". Se ocupă de atitudinea ce tubue s-o aibă, muncitorii organizaţi faţă de cei neolrgahizaţi cari apelează la sprijinul lor şi spune că nu trebue să fie decit simpatică, pentru că în primul rînd sînt cu toţii fraţi de muncă. Privitor la denumirea de revoluţionară a mişcărei socialiste, d-rul Racovski arată pe larg ce însemnează revoluţionarizmul. Arată că revoluţionarem fac comercianţii la noi neapucînd legea repausului duminical, adeseoriI fac partidele politica In, diferite Împrejurări, etc. Revoluţionarizmul se explică şi lş, socialişti după împrejurări şi dacă societatea socialistă sa va înfăptui prin bună voe sau prin revoluţie, depinde de tactica adversarilor, a burgheziei. # In a treia parte a conferinţei d-sale, Mişcarea de massă, d-rul Racovski spune că socialiştii vor să introducă tot poporul muncitor în lupta pentru mai bine, să organizeze această luptă. De aceia nu se împacă cu acţiunea anarchiştilor care poate avea rezultat momentan, fără a obţine însă ceva temeinic, trainic. Socialismul aşteaptă izbînda sa dela eroizmul masselor, dela eroizmul întregului popor muncitor. # şedinţa s’a terminat la orele 12 noaptea. 6. Dobândă anuală plăteşte la orice sume depuse zilnic, săptămânal şi lunar Banca Reală de Comerţ şi industrie KOVIETATI, anonima Bucureşti, Strada Academiei 6 Face şi toate operaţiunile de Bancă unili Ziarul „Românul" din Arad vorbind de noul rector al Universităteî din Bucureşti, spune că „după multe intrigi tesute inpotriva d-luî Bogdan de adversarii d-sale" a fost ales si întărit ca rector. Confratele nostru ardelean a fost indus în eroare: nu s’a tesut nici o intrigă pentru a împedeca alegerea ca rector a d-luî Bogdan, dar după alegere s’au descoperit intrigile ce le-a tesut d-sa pentru a stoarce voturile colegiului universitar si d. Dissescu, decanul facultăteî de drept, este acela care a dat pe fată atitudinea echivocă a d-lui Bogdan, atitudine care l’a făcut absolut imposibil ca rector. Acesta-i adevărul asupra alegereî d-luî Bogdan. In cercurile guvernamentale se afirmă că d. Titu Maiorescu va avea o întrevedere, la 20 Iunie, cu d. Take Ionescu la Munich. Trei la mină. Un cetitor ne scrie următoarele: „Prundișul e o chestie veche pentru brătieni. „D. Ionel I. C. Brătianu are, începînd din dealul viei de la Viorica, o chingă foarte lungă de pădure, care îmbracă coama dealurilor din cătunele Florica si Isvoranî si se apleacă spre Stefănestî Prin toată această fâsie de pădure era un drum de picior. Sub trecuta guvernare liberală, acest drum s’a transformat în sosea, si a fost prundită soseaua asta cu zile de prestatie. Ea serveşte pentru uzul exclusiv al căruţelor „la Domnu Onel“. „Şoseaua începe aproape de gara Florica şi are în capul ei o tabelă cu inscripţia „Şosea particulară—Circulaţia oprită", sau cam aşa ceva". Membrii clubului social-democrat din Capitala, sînt convocaţi pentru azi după darai azi la orele 2 în adunare generală extraordinară pentru a se discuta asupra apropiatului congres socialist ce se va ţine în Bucureşti. Cu acest prilej se vor alege şi delegaţii bucureşteni la congres. D. general din. Papilian directorul serviciului sanitar al armatei s’a înapoiat în Capitală din inspecţiile ce le-a făcut la garnizoanele Tulcea, Galaţi şi Brăila. Luni la orile 2 după amiază va avea loc în sala Aurora (fost Pomul Verde) o întrunire publică a meseriaşilor de încălţăminte din Capitală, pentru a stabili doleanţele lor faţă de situaţia a le o crează fabricanţii tăbăcari prin urcarea preţului pieilor. Comuna Brezoiu din judeţul Vilcea a fost autorizată să perceapă mai multe taxe pentru verificarea şi marcajul periodic al cîntarilor şi balanţelor. La Grădina Blanduzia, Opera italiană Castellano, cintă astăseară Duminică „Rigoletto“ cu diva Pieroni, contra-alto Esposito, baritonul Maiî, tenorul Santarellî şi basul Mancerri, o distracţie care va face admiraţia publicului. Pînă la amiază biletele se găsesc la Agentia Feder. Dela 5 p. m. în sus la Grăc*.!la Blanduzia. j.iîiue Luni, pentru prima oară „Sonnambuta? cu diva Pieroni. Astăzi, Durrinica, 10 Iunie, a.inversarea naştere! principelui Eduard Albert, principe al Galilor. Principele s’a născut în anul 1894. Ministerul de interne a trimis d-lor prefecţi următoarea circulară: „Prin deriziunea ministerială din 5 Iunie Banchetul de la Enescu Absolvenţii liceului Sf. Sava, promoţia anului 18912, s-au întrunit aseară, la un banchet care a avut loc în sala restaurantului Enescu. Au luat parte la banchet, d-nii I. Bianu, profesor universitar, şi Sabba Ştefănescu, din partea profesorilor liceului. Din absolvent au luat parte d-nii Eugen Ștefănescu, V. Miculescu, Orghidan, inginer la C. F. R., Gr. Lahovari, Gr. Dănescu, profesor, S. Rădulescu, A. Ciurea, Gr. Enescu, P. Antonescu, dr. Zurner, dr. I. Reiner și Gr. Zocu. La șampanie au toastat d-nii inginer Anghelescu, A. Ciurea, D. Dimitriu, I. Florescu, I. Bianu, D. Miculescu, etc. Banchetul a luat sfîrșit la orele 12 noaptea. manevre austriace la graniţa sîrbească T I,, -1 — ALARMAREA SERBIEI — Belgrad, 9 Iunie. — Pe malul Dunărei manevrează de citva timp trupe austriace cari se îndeletnicesc cu construcţii de poduri peste Dunăre. Deoarece populaţia sirbească e aclamată din această cauză, guvernul a dispus ca două batalioane cu efectiv de război și să fie trimise la Dobrovița. Ţarul şi activitatea Dumei Berlin, 9 iunie. Ziarului „Vossische Zeitung“ i se telegrafiază din Petersburg. Două sute şaptezeci şi cinci de deputaţi ai Dumei au fost primiţi în audienţă de ţar în castelul său de la Zarskoe-Selo. Ţarul a întrebat pe preşedinte dacă deputaţii sînt în număr complect. Preşedintele răspunzând afirmativ, ţarull’a mai întrebat odată pe un ton mai sever. Preşedintele răspunse pe un ton şovăitor, că afară de deputaţi! bolnavi, tot ceilalţi sînt prezenţi. Pe cît se pare, ţarul a observat că peste 100 deputaţi erau absenţi. Ţarul s’a întreţinut apoi cu fiecare deputat în parte, întrebîndu-l dacă toti deputaţii departamentului săfi sînt de faţă. Fostul preşedinte al Dumei Gutzkow nu a fost recunoscut de ţar, care l’a întrebat din ce oraş e. Impresia generală a audienţei a fost atît de nefavorabilă îneît oktobriștii au și început să agite chestiunea că președintele Camerei va demisiona. ADEVERUL Următorii elevi au absolvit clasa VIII, modernă, liceul Lazăr: Alexandrescu Alfred, Andreescu Pitre, Arie Napoleon, Băicoianu Alex., Bottea Constantin, Botoşineanu Leon, Chiriţescu Ion, Eliescu Dodel, Gheţu Gheorghe, Rastriş Dorin, Panea Gh., Popescu Ioan, Protopopescu Tachi, Rosetti-Bălănescu Ion, Singer Moise Stănculescu Ion, Struţeanu Scarlat şi Vlădoianu Nicolae. Veterinarul locot de rezervă Necşulescu Nicolae şi farmacistul locotenent în rezervă Lăzărescu Dumitru de la comandamentul diviziei X-a, sunt invitaţi a’şî face cunoscut de îndată acestui comandament adresele unde domiciliază. Locuitorii din cătunul Bella, comurca Jilava (lingă Capitală) au adresat de multă vreme, o cereale deliul prefect a! judeţului Illfov, pentru pietruirea şoselei Nupuiul, de cari au oateolutilă nevoile. Plană în prezent, dl. prefect nu le-a răspuns în nici un fal. Ne facem interpreţii tacuîtoriilor, certând şi noi d-luî prefect împlinirea, lipsei pe care o rimt atît de mult bieţii oameni. Mai mult! locuitori din strada Trifoi (lingă hala Traian) nu se plîng de balul in care se află acea stradă fiind cu totul lipsită de canalizare şi de lumină. De asemenea această stradă, deşi aliniată, n’are nici trotuare, aşa incit trecătorii înoată In noroi. Atragem atenţia celor în drept mm tele gr« grave turburăţi în lisabona Lisabona. 9 Iunie. — Greviştii au dat foc pe piaţa Riccio la mai multe vagoane de tramvai. Intervenind poliţia, a avut foc o crincenă ciocnire, în care a fost omorîtă şi persoană şi nenumărate alte grav rănite. Seara a avut demonstraţii turbulente pe piaţa Don Pedro, demonstraţii organizate de anarchişti. Au fost aruncate mai multe bombe. Focurile de revolver au continuat pînă tîrziu noaptea. * Lisabona, 9 Iunie—Noaptea şi dimineaţa de azi au fost liniștite, oraşul reluîndu-și fizionomia normală. Tramvaele circulă parțial fără să se provoace incidente. Nu e nici o grevă. Londra, 9 Iunie. — Joia trecută a dispărut din hotelul în care locuia, contele Alexandru Welsburg, fiul marelui duce de Oldenburg, căpitan al regimentului de gardă prusia® şi prietenul intim al împăratului Wilhelm. Poliţia a fost înştiinţată. Detectivi au fost trimişi în toate părţile. Unul din ei a găsit pe duce în apropiere de Derbyshire rătăcind pe cîmp, cu hainele rupte. El sufere de o mare deprimare sufletească şi de o pierdere momentană a memoriei. Sînt totuşi speranţe că starea lui se va îmbunătăţi. ATENTAT PROIECTAT CONTRA MOŞTENITORULUI AUSTRIAC Laibach, 8 Iunie. — Ziarul „Slovensky Narod" află din Goerz . In Rouzina a fost arestat ua om în virstă anume Gyripar, î»vi»u 15 că ar fi îndemnat pe doi cunoscuţi ai sM să eăvîrşeaeoâ -o» atentat asupra automobilului arcVdaaeLal Frenz Ferdinand cu ocazia treceri acestuia prin Alpi. Colnar ar fi oferit cunoscuţilor săi 50 şi 100 coroane şi mai mult chiar, dacă atentatul ar reuşi. CALATORIA REGELUI BULGARIEI 9 Iunie.— Regele Ferdindifta -Tessburg, plecat la Pistyamar, re.mu Gravă situaţie în China — TRUPELE SE BASCOALA CONTRA REPUBLICEI — Colonia, 9 Iunie. — „Kölnische Zeitung" află din Petersburg că situația în China e foarte pesimistă. Guvernul lui Yuanshikkal se află în fața prăpăstieî. Primul-minîstru a dispărut luind cu sine cea mai mare parte din sumele primite dela sindicatele Internaţionale de scont. * Peking, 9 Iunie. — Trupa gardeî s’a răsculat contra republice şi a început să prade şi să măcelărească populaţia în întreaga regiune . In Kannuen-Fu a fost asasinat un misionar spaniol. UN ZIAR VIENEZ DESPRE ARMATA ROMINA Viena, 9 Iunie. — Oficiosul ..Fremdenblatt“ publică in numărul său de azi un articol despre noua şcoală de subofiţeri de infanterie din Bucureşti.Mult îndureraţi!: Nicolae şi Aneta R. Căpităneanu, cu fiul lor Gheorghe; Maria şi Mihai Dumitrescu, cu copiii lor Elena, Victoria, Aneta şi Gheorghe; Elisa şi Alexandru Christescu, Mariana şi Aurel Andreescu, cu fiul lor Nicolae; Alice Căpitaneanu, Douglas şi Elisabeta Căpitan Căpităneanu, cu fiul lor şi Maria Petrescu, au durerea de a încunoştiinţa încetarea din viaţă a iubitei lor mamă, mamă-mare, soacră, cumnată, mătuse şi vară primară Elena Hapitaam decedată, după o lungă suferinţă, in ziua de 9 iunie, ora 7 fi un sfert seara, in etate de 70 ani. Inmormîntarea va avea loc Luni 11 Iunie, ora 5 d. a., la cimitirul Bellu, corpul depunîndu-se in capela acelui cimitir In seara zilei de 10 Iunie. Aceasta ţine loc de orice invitare. iSfiif Trupa de Comedie Franceză cu d soara tmiiliTTE CLAREL LAVMOIVSVICK Marţi 12 Iunie 1912 La Flambée Miercuri 3 Iunie 1912 Dora l’i sprostise Joi 14 Iunie LA RAFALE Vineri 15 Iunie SAMSON Simbătă 16 Iunie ÎS 3 X ŞTII CT Duminecă 17 Iunie X.de Cheminean Luni 8 Iunie Fieardâ froi noir şi Si. n est pas Uisais La fille Glisa Reprezentaţiile de Luni 18 şi Marţi 19 Iunie sunt interzise d-şoarelor. Preţurile locurilor: Loja 30 lei, Fotoliu 8, 6 şi 4 lei, Balon 3 şi 2 lei. Biletele în cursul zilei şi seara la Teatrul ,Compedia*.— Telefon ?5 21. grădina Blanduzia Opera italiană Castell no Dumineca 10 Iunie 1912 PIERONI-ESPOS1T0 MIELI-SANTARELLI-MAUCERRI RIGOBE1 TO Luni 11 Iunie 1912 pentru prima oară Pieroni—Santarelli— Maucert Sonnambula Spectacole de Opera in fiecare seară Biletele: ziua la AGNIA FEDER, iar seara la Cassa GHADINEI BLANDUZIA mi „numii Crupa germaul sie comsDii, operete — şi varieté — Azi, Dumineca 10 Iunie 1912 Penultima REPREZENTAŢIE Der Behemne Sis Die Ilabriaspartie Program de variét© cu totul nou Miine, Luni, irevocabil ultima reprezentaţie Biletele în cursul zilei şi seara la Teatrul „Comoedia“.—Telefon 25i?4 _ — mrnmsmmsm D OCTOR George D. Fischer BOALE OE OCHI şi URECHI Strada Doamnei No. 27 BUCUREŞTI Sa Sztetid COMEDIA BUFA Compania Artiştilor Asociaţi sub cond. d-lui Regisor : V. ENESCU Astăzi, Duminecă 10 Iunie 1912 orele 9 seara Comedie cu cântece şi dansuri in 3 acte de Naja şi Mennequin. PRETURILE: Loja 12 Lei, Rezervat 2 Lei (primele 2 rinduri 3 Lei) Stal X la masă X Leu. Biletele se găsesc din vreme la Magazinul de muzică JEAN FEDER. IN CURÂND Comedie cu cântece şi dansuri in 3 acte de Naja si Mennegain. PRETURILE: Loja 12 Lei, Rezervat 2 Lei (primele 2 rinduri 3 Lei) Stal X la masă 1 Leu. Biletele se găsesc din vreme la Magazinul de muzică JEAN FEDERIN CV JR AND 10 Miaute Is* Automobil 10 Miaute In Automobil PRIMARIA URBEI CRAIOVA Direcţiunea administrativă OPUBUCAŢIUNE In ziua de 1 August 1912, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică în localul primăriei pentru darea în întreprindere a lucrărilor de canalizare a pîriului Tabacilor, conform planurilor și cactuluide sarcini,aprobate de consiliul technic superior, cari se pot vedea în orice zi la diresiunea adiministrativă. Ofertele trebuee depuse la termenul fixat pe formularele ce se vor libera la cerere. Condiţiunile legei comptabilităţeî statului se aplică la această licitaţie. PRIMĂRIA URBEI CRAIOVA Direcţiunea administrativă PUBUCAŢIUNE In ziua de 1 August 1912, Orele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică în localul primăriei pentru darea în întreprindere a lucrărilor de canalizare a pîriuluî Tabacilor, conform planurilor și cadtuluîi de sarcini,aprobate de consiliul tectonic superior, cari se pot vedea în orice zi la dircțiurnea adiministrativă. Ofertele trebuesc depuse la termenul fixat pe formularele ca se vor libera la cerere. Condiţiunile lege! comptabilităţei statului se aplică la această, licitaţie. Primar, I. K. Pessacov Secretar general, S. Pesacov. Xcs Constanţa Primar, I. K. Pessacov Secretar general, S. Pesacov.La Consta pierdut în ziua de Mercuri 6 Iunie, *\ *****£ fără altâ valoa~ U UI a|Cfi & re de cât aceia de suvenir, ( ine o va găsi este rugat a o aduce la portarul Hotelului Carol din Constanța și va primi o bună recompensă. ftPa piercSsit în ziua de Mercuri 6 Iun'»o A a târă altă valoa-U Ol£l|€fl€l re de cât aceia de suvenir, ( ine o va găsi este rugat a o aduce la portarul Hotelului Carol din Constanţa şi va primi o bună recompensă. ' wm m s ai v ar bâITSts CEREALE (Samovare) „POLIJISK“ autoriz de Onor. Servic. de Măsuri şi Greutăţi CELE MAI PRECISE iREŢUEI EF’ilNE De vinzare la Jacques Paucker Str da SMARBAN No. 51 — Bucureşti — Devansare Prin licitaţie publică pentru euro din indivizie în ziua de 11 iunie a. c., la Trib. Ilfov Notarat, imobilele din Calea Griviţei 69 şi 71, pe o întindere de 1.600 ai. p. precum ş ceie din Calea Dorobanţilor 79, 81, 83, 85 şi Nisipuri 31 cu o întindere de 4.500 ai. p. A se vedea dosarul No. 10806 bis şi „Monitorul Oficial“ No. 31912, arendatt imediat MOŞIE aprope de oraşul Fălticeni, 500 hectare. Adresa: avocat Cihoski, Str. N. Crolescu 14, Bucureşti. «•©•»©♦♦❖«©ÎM ,GO SecaiVâfpiFiiiiijBi ca chirie, compas (liu camere şi bucătărie. se adresa la ziar prin scrisori sub „M. I.“ Dr. ANGHELOVIU MEDIC PRIMAR se va stabili de la 1 Iunie a. c. la Govora (vila Eftimiu) Consult, și carnete pentru bai de la 7-11 a. n. și 2,6 p. m. ANALIZA SÂNGELUI PENTRU SIFILIS Tratamentul Boalelor venerice Dr. & AUDI1S Str. Doamnei 1 Telefocularii în Primul Institut de optică medical? pentru alegerea, compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-hu Dr. George D. Fixher Str. Doamnei 27—T1I2Î8B1/38 Consunaţii, fără piaţă numai pentru alegerea ochelarilor cari, se cumpără la Ocakariam şi un căzute normale, adică in ace ant este .levoe de o examinare mai încetun gată de literă. ”Dr. COBILOVICI de la faculatea de medicină din Paris SPECIALIST IN de Gât, Nas si Urech S’A MUTAT In Calea Victoriei Ro. v 7 Consultaţii 3—5p. m. TNEBUNIREA UNUI MARE GERMAN DEMNITAR ST Mare succes Cinematograful LUX i 9 î gW8p T entdatoare sistemati -♦ • ce, pentru aspirarea aera- . î tui viciat și introducerea ne - t rul ui curat, fac ca sala să & i fie în mod higienia ventilată ș ^ • și perfect răcoroasă. j ULTIMA ZI Astăzi Duminecă 10 Tunic ULTIMA ZI Str. Doamnei No. 5 Gelozia unei Surori Dramă Familiară MJO metri plină de învăţăminte folositoare Cei trei îndrăgostiţi Gomedie de mare humor jucate de cei mai mari artişti Reprezentaţii orare începînd de la ora 4. Preţuri populare. Marţi 19 Iunie Săptămâna Femeist Americans B3ES Spania Pitorească Splendide vederi după natura regiuni muntoase, prăpăstioase, etc. etc. PENTRU