Adevěrul, iulie 1912 (Anul 25, nr. 8190-8220)

1912-07-22 / nr. 8211

Ru­mînica 22 Iul­ie 1912 ■——asa iiiiii—i­m ULTIME liFOEHflUNI Corespondentul, nostru din Tirna ne informează, pe cute telegrafică, cum că se urm­ea­­ză acum, in cercurile diplo­matice, tratative foarte seri­oase pentru a se găsi o plat­formă de pace in tre Ta­reia fi Italia. Uit înalt personagiu politic din Turcia, a fost, la Viena ptnă erî, unde a tratat cu di­ferite personalităţi diploma­tice asupra condiţiilor de pace dintre cele două puteri angajate în războiul pentru Tripolis. De la Viena personagiul turc a plecat la Geneva. Se atribue, în cercurile di­plomatice, multă, importanţă acte­or tratative, cari, după păreri autorizate, ar fi me­nite, să aducă în curînd o înţelegere între cele două puteri. Ni se scrie din Govora că d. dr. Botescu, administratorul societăţei Govora-Călimăneşti, a dispus ca în acea localitate să funcţioneze rule­ta, din al cărei beneficiu — bene­ficiu sigur, bine 'nţeles! — să se construiască o biserică. Iată deci si pe brătienistî reve­nind la sentimente mai caritabile şi imitînd in mod servil pe prensul Griguţă, a cărui — bulă o înlocuesc cu ruleta care „curăţă" însă pe naivi cu aceeaşi promptitudine! Sintem­ curioşi să vedem ce cam­panie va duce presa brătienistă contra ruletei d-rului Botescu ins­tituită mai mult pentru a „înfrumu­seţa" staţiunea societăţeî brătienis­­te, şi a atrage clienţi, decit pentru a clădi lăcaşuri sfinte! 17. NicU Bălesciu din Piteşti, ale­gător in colegiul II de Camera şi. II ac comună, ni re plinge că a fost arestat „fără. nici uit motiv" de po­­liţăiul acelui, oraş, St. Călinescu şi de directorul poliţiei, N. lupa, cari lari, ţinut in­­­chis patru Me, m ultra­­tindu-l in mod sălbatec. Afară de aceasta, timp de .‘ifi de ore Caii ţinut, fără nici 0 hrană. îîupăiv autorităţile, superioare, să p­otdefte o anchetă serioasă -fi a­ pe­depsi pe poliţiştii abuzivi, dacă plin­­gerea care îi­ se adresează se va do­vedi întemeiată. Suveranul a decorat pmprio-motiv fie d. Grigore Breze­anu, iniţiatorul filmului cinematografic „Războiul­­Independenţei" cu medalia Bene­­i Merenti“. Doamna,­­victima accidentului de automobil din­­calea R­aho­vei, se nu­meşte Dulceanu şi nu­­d-na Hirsch, cum s-a dat din greşeală în primul moment. D-na Dulceanu este din Ploeşti. Muncitorul C. Haiducesc a fost din nou victima samavolniciilor adminis­tra­tive. De astă, dată, cel care a făcut is­prava este prefectul de Bacău, care, după ce­ a ordonat arestarea munci­torului în chestie, la maltratat, ca cel­ din urmă, agent poliţienesc. •• La, această operă înjositoare, a fost, ajutat de o brută ,de subcomisar a­­nume Gheorghiade. După ce Va ţinut închis 36 de­ ore, prefectul de Bacău a hotărît ,,trimi­terea la urmă“ a muncitorului Hă­­lăUtescu, pe jos­ jandarmii. Va f­ şi luat în primire, pe muncitorul şi cetăţeanul, pe spi­narea, căruia prefectul de Băcău­ îşi exercită aptitudinile, sale de admi­nistrator civilizat. Fără multe speranţe şi deşi c­onhi­banul, totuşi atragem, atenţiunea d-lui ministru de interne asupra a­­cestei noul neomenii a administraţiei sale. Lucrătorii călcători şi borangii din Bucureşti, vor ţine o întrunire pu­blică Luni seara, orele 8 şi jum., în scop de propagandă şi pentru modi­ficarea statutelor. D. Victor Macedonsky, comerciant din Brăila, a cumpărat de la NOUL AUTOGARAJ din București, Bd. de Barbare de Wesembeck, str. Lutera­nă 29—31, un automobil „PIPE“ cu o caroserie torpedo dublu-faeton. D. colonel Victor Verzea, directorul general al poştelor şi telegrafelor, lu­crează­­actualmente la un proect, du­pă care toate serviciile telefoanelor judeţene, vor fi trecute direcţiei ge­nerale a poştelor. Neînt­runiindu-se numărul de mem­bri cerut de statute, în ziua de­ 19 iulie a. c., d-nii membri ai societă­­ţ­eî funcţionarilor publici sunt convo­caţi în adunare generală extraordi­nară pentru ziua de 29 Iulie 1912, orele 9 a. m., la, sediul societăţii, pia­ţa Victoriei, fiind la ordinea zilei. Denunţarea spre modificare a mai multor articole din statutele socie­­tăţeî. Adunarea se v­a ţine cu orice nu­măr de membri vor fi prezenţi la ci­tata oră. FRA DIAVOLO, admirabila operă montată cu atîtea sacrificii de Ope­ra italiană Castellano la GRADINA „BLANDUZIA“, se reprezintă astăzi şi miine seară din nou, după una­nime cereri adresate direcţiune!. Diva Pieroni, alături de d-na Espo­sito, tenorul Santarelli, Mieu­, Man­­cert şi Rubele vor face ca reprezen­tarea operei PRA DIAVOLO să fie la înălţime. Nu va rămîne cu siguranţă nimeni care să lipsească de la aceste repre­zentaţi­uni. Ministerul de­­finanţe a acordat­­un concediu de o lună d-lui Stafie Ciortan, arhitectul şef al acestui mi­nister. In curtea caselor cu No. 19, din strada Puţul cu plopi, s’a găsit pă­răsit azi dimineaţă, un copil de sex femenin, ca de 2—3 luni. Circ. 6 caută pe denaturata mamă. Liga culturală, secţia Roman, a a­­nunţat pentru seara zilei de Dumini­că 22 Iulii, un mare concert coral în sala de tir din Paşcani, în beneficiul ligei.­­ Prefectura poliţie! Capitale! a în­cuviinţat ca societatea „Fulgerul“ a birjarilor din BracuriSftI, şi ds* Du­­mini­că 22 Iulie o serbare cimpenea­­­scă în grădina Bordeiul Vechili de la şosea, sub patronagiul d-luî Deşliu, ■preşedinte de onoare. Sublocotenenţii în rezerva Ionescu Emil din bat. 7 vinători, a fost îna­intat in batalionul 4 vinători şi An­gel­escu Constantin, din regimentul Radu Negru 28, in reg. Călugăreni 40. D-na Fl­orie a general Popescu şi d­-ra Maria C. Vilopescu, proprietari­­le moşiei Darvari, donînd terenul din satul Barvari în suprafaţă de 3336 m. p., pentru construirea unui local de şcoală, atît judeţul Ilfov rit şi comu­na le aduc mulţumiri pentru ofran­da făcută. Regimentul 9 roşiori, aduce la cu­noştinţa doritorilor că­tre vacante următoarele locuri de reangajaţi, plă­tiţi conform legei bugetare: 5 pluto­nieri; un plutonier trompet; 1 ser­genţi instructori; un sergent lemnar şi un sergent curelar. Pentru ocuparea acestor locuri nu vor adresa cererile de­cît numai bunii călăreţi şi cunoscători aprofun­daţi ai regimentelor, respectiv ai me­seriei; ei vor trebui să adreseze ce­rerile împreună cu actele ce vor fi posedînd spre a fi reangajaţi. Luni la orele ‘-10 dimineaţa se va ţine la Sinaia un consiliu de miniştri sub preşidenţia regelui. Astăzi se inaugurează la grădina Cinema „Splendid“, un program care va face o adevărată senzaţie. Sub titlul de „Vinovata“ se desfă­şoară o zguduitoare tragedie famili­ară din viaţa intimă a aristocraţiei. Programul mai cuprinde şi alte foucăţi pe cît de variate pe atît de in­teresante d­in cari direcţiunea Cine­ma Splendid şi-a creat o reputaţiune bine stabilită, îndemnăm pe cititorii şi cititoare­le noastre să se ducă să vază acest program senzaţional, Miine Duminică, matineu dela 10— 12 a. m. cu preţurile pe jumătate. Regele a­­acordat cuvenitul exequa­­tor­­d-lui Richter (Vladimir), vicecon­sul al Rusiei la Kulina, pentru întin­derea acti­vităţii sale consulare şi a­­supra portului din Constanţa. D. general Ghenea, locţiitor de se­cretar general al ministerului de războită, a sosit în Capitală venind de la Sinaia, unde a lucrat, cu d. D. Neniţescu, ministrul industriei și co­merțului și ad-interim la războiui. MIŞCARE în învâţămîntu! profesional co­mercial şi ai meseriilor La, ministerul cultelor şi instruc­ţiune! publice, s’a făcut următoarea mişcare : D. V. Neculau, în postul de maes­tru tinichigiu, la şcoala de meserii din Roman, în locul d-lui V. Cata­­nă, neprezentat, la post. D. Gr. Voicu, ajutor de maestru lemnar-rotar, la şcoala elementară de meserii d­in Adjuct, în locul d-lui Gavriliu, pus în disponibilitate. D. Z. Zefelman, maestru ferar, la şcoala elementară de meserii din Negreşti, în locul d-luî Em­anoil, transferat. D. Berea Mihail, şef ele cultură la şcoala elementară de agricultură din Strehaia, jud. Mehedinţi, în lo­cul d-lui Constantinescu, transferat. D-ra Bonea Maria, în postul de a­jutoare de maestră la şcoala profe­sională de fete din Constanţa. •D. Gh. Emanoil, actual maestru la şcoala elementară de meserii din Negreşti, la şcoala elementară de meserii din Olteniţa, în locul d-lui Putere, căruia i s’a primit demisia. D. Gr. Trancu, profesor de conta­bilitate, dela şcoala superioară de comerţ d­in Bucureşti, la şcoala su­perioară de comerţ din Galaţi, în locul d-lui G. P. Alexeanu, care trece în locul sǎu. D-nii C. Nicolau, profesor titular la şcoala comercială, elementară din T.­Severin şi I. Purcari, profesor ti­tular la gimnaziul din R.­Sărat, au fost­ transferaţi unul în­­locul al­tuia. ACCIDENTUL de automobil din Găeşti GĂEŞTI, 21 Iulie. — Urî la orele II dimineaţa, automobilul, cu No. 27 din Constanţa., trecând cu o viteză, vertiginoasă, prin localitate, a căi­cat în­ centrul oraşului pe băiatul­ Marin Ştefan Frusina, de 11 ani, din Găeşti, rănindu-l grav pe, corp şi la piciorul sting. Rănitul a fost internat în spitalul local. Automobili­știi au­ dispărut. Sta văr. Sinuciderea din halta Griviţa Azi dimineaţă un necunoscut s’a sinucis îu­ halta Griviţa, amnetndu-se înaintea unui tren. Iată amănuntele ce le avem­ în a­­ceastft privinţă: Intre staţiile B. M. şi Chitila, pe cînd trecea trenul ele Predeal, un in­divid s’a aruncat în faţa maşinei. El a fost oribil mutilat. Nu s’a putut stabili pînă în prezent cine este nenorocitul sinucigaș. Groaznica nenorocire din munţii Bucegi Fraţii Magheru s’au prăpastie - BUŞTENI, 20 Iulie.— In staţiunea noastră climaterică a străbătut, azi vestea unei groaznice nenorociri întîmplată pe munții Caraiman, pe care atiţia turişti l'au urcat şi tre­cut fără să se întîmple vre-un acci­dent. De astă dată însă fatalitatea a voit ca un eminent tînăr să-şi piardă viata, iar un altul să se aleagă cu­ răni grave, cari îi pun viata in primejdie.­­Victimele sunt fraţii Şerban şi Gheorghe Magheru, fiii defunctului general Romulus Magheru, ambii studenţi. Iată împrejurările în cari s’a în­­tîmplat nenorocirea. De cîtva timp se stabilise la Bușteni, pentru tim­pul vereî, familia Magheru. Tînărul Gheorghe Magheru, în vîrstă de 19 anî, student în anul al doilea al facultate! de medicină, care era un turist pasionat și care mai făcuse multe escursiunî, plă­nuia o nouă ascensiune pe muntele Caraiman. Zilele acestea sosind la Buşteni şi fratele său mai mare Şerban, student la politechnicul din Charlottenburg, cei doi tineri s'aui hotărît să urce Caraimanul, spre a admira frumuseţile sălbatice ale naturei din partea aceea a ţarei. Azi dimineaţă, cei doi tineri au pornit în escursiune. FA au­ suit cî­­teva, ore cinci trecind pe marginea unei prăpăstii adîncă de vre­o 100 de metri, o mişcare greşită îi făcu să se prăvălească în adincime. Fratele cel mai mare, Şerban, ră­mase mort pe loc. Capul îi fu zdro­bit, crcerii risipiţi, o mină şi un pi­cior îi fură zmulse din corp. Fratele mai mic Gheorghe se ale­se cu cîteva leziuni uşoare. El leşi­nă, dar după puţin durerile îl­ făcură să-şi revie în fire. Sărmanul tînăr începu să strige după ajutor atît cit îi îngăduiau puterile sale slăbite. * Din fericire, tocmai alunei trecea prin apropierea locului unde se în­­tîmplase nenorocirea un lucrător, David, care luîndu-se după direc­țiunea de unde veneau strigătele de ajutor, ajunse în fata prăpastiei. Cu multă precau­tiune, el se cobori în adincime unde dădu de tînărul Gheorghe Magheru. Acesta îi mai putu spune că la oarecare depăr­tare se află fratele săli, apoi leşină din nou­. Lucrătorul David, luă pe rănit în braţe şi cu multă greutate ajunse cu dînsul la Buşteni, unde vesti au­torităţile de cele întîmplate. Imediat, un caporal de jandarmi din Buşteni, notarul din această co­mună şi un sergent poliţienesc, por­niră să caute pe cealaltă victimă a nenorocitei ascensiuni. După ce ajunseră in fata­ prăpa­­stieî, nişte mineri din partea locului fură coborîti în prăpastie legaţi cu frînghii si scoaseră la lumină cada­vrul nenorocitului student Şerban Magheru. Corpul a fost depus la primăria din Buşteni, unde foarte multă lume a venit să-l vadă, de­­plîngînd în mod sincer pierderea unei vieţi atît de tinere. * Nenorocirea a produs o foarte dureroasă impresie atît în Buşteni unde familia Magheru e destul de cunoscută, deoarece vine de mai mulţi ani aci, cît şi în Capitală, unde tinerii cari au­ căzut victime se bucurau­ de multe simpatii în cer­curile studenţeşti­.­ — NOI AMĂNUNTE - Din Buşteni ni se mai comunică următoarele amănunte asupra groaz­­nice! nenorociri din munţii Bucegii Cei doi fraţi Magheru au plecat în escursiune la orele 7 dimineaţa; ei aveau ca ţintă să urce muntele Ca­­raiman, îşi luaseră şi merinde cu ei în acest scop, cu gindul ca seara să se poată înapoia în Buşteni. Spre a parcurge drumul mai repede ei au evitat cărarea care conduce la Ce­­raiman, şi au pornit’o printre brazi urcînd muntele pe povârnişul lui in destul de greu de urcat. Şerban Ma­gheru mergea înainte şi fratele său in urmă la vreo cinci paşi de el. Ajunseseră tocmai în dreptul ca­rierelor vechi, cînd Şerban Magheru propuse fratelui sau să ajungă mai repede la cărare, deoarece se simţia foarte obosit şi drumul era prea greu. Spre a ajunge însă la cărare trebuiau să treacă peste nişte blo­curi de piatră cari probabil se pră­văliseră de mult din munte. Ambii fraţi s’au urcat deci pe acele blo­curi de piatră şi mai aveau ciţiva. paşi pînă la cărare cînd blocul pe care se afla Şerban Magheru se pră­văli deodată cu acesta. Şerban Ma­gheru dete un ţipăt. Blocul de pia­tră în căderea lui, luă şi două pietre pe cari se alia tînărul student Gh. Magheru, astfel că cei doi fraţi se prăvăliră cu pietre cu tot pe povâr­nişul muntelui. Gheorghe Magheru, puţind să se agaţe cu mâinile de un alt bloc de piatră, rămase acolo nemişcat. Şer­ban Magheru se prăvăli însă pînă într’o groapă de lungă cariere, groa­pă de vreo patru metri, adincime. Blocul de piatră rostogolindu-se pes­te el, Şerban Magheru a rămas mort pe loc. Pe la ora 1 şi jumătate d. a., un lucrător de la carieră, David Gheor­­ghe, a descoperit pe Gheorghe Ma­gheru care avea mii,oile prinse în­tre blocuri de piatră, şi, ridicîndu-l pe braţe, la orele 3 l-a adus la sec­ţia de jandarmi din Buşteni. Acolo victima şi-a revenit în simţiri şi a pu­­tut spune cele ce păţise. Jandarmii au pornit atunci în căutarea fratelui sǎu, pe care după cum se ştie ,au găsit mort. AUTOPSIA TM Medicul comunal din Comarnic a făcut, dimineaţă, autopsia nenoroci­tului Şerban Magheru. S-a stabilit că el îşi fracturase cra­niul şi piciorul drept. Prezintă apoi numeroase leziuni interne şi ex­terne. Asupra înmormântării nu s’a luat Încă nici o dispoziţie, uimind ca fa­milia să decidă dacă înmormîntarea să se facă aici sau în cavoul familiei la Craiova. Rămăşiţele pământeşti ale neferici­tului tînăr au­ fost ridicate erî dela primărie unde fuseseră depuse la început şi au fost transportate la vila Verde unde locueşte familia Ma­gheru. STAREA LUI GHEORGHE MAGHERU Ştirile cari s’afi dist la început e­­sum­a stării lui Gheorghe Magheru au fost exagerate. Din fericire el nu s’a ales decit cu leziuni neînsemnate, cîteva ușoare zgîrieturi. * prăvălit într’o Ultima Ora Ap* Situaţia In­uncia GREAUA SITUAŢIE A GUVERNU­LUI Constantinopol, 20 Iulie. — Pentru a înţelege situaţiunea dificilă în ca­re se află guvernul în atitudinea lui faţă de Cameră, e de ajuns a semna­la că, după ştiri autentice, răsculaţii din Mitrovitza au adresat la 29 Iulie o telegramă cerînd dizolvarea Ca­merei în 48 de ore şi sultanul le-a răspuns sfătuindu-î să aibă răbdare. Marele vizir, căruia i s’a telegrafiat aceeaşî cerere, a răspuns că va tri­mite la Mitrovitza pe şeful misiunii Ibrahim spre a le acorda revendică­rile lor legitime. JUNII TURCI ŞI GRAŢIEREA CE­LOR 130 DE CONDAMNAŢI POLI­­TICI Constantinopol, 20 iulie. — ’ Comi­tetul junilor turci caută­­să exploa­teze în contra guvernului graţierea, retor 130 de miniştri, demnitari şi funcţionari ai, vechiului regim. O notiţă oficioasa zice că guvernul a­ procedat la această măsură pentru a observa in mod, strict Constituţia şi deoarece, după ridicarea stării de a­­sediu, graţierea, persoanelor exilate in mod administrativ era de neapă­rată trebuinţă PATRIARCHUL ECUMENIC IŞI RETRAGE DEMISIA Constantinopol, 20 Iulie. — In ur­­ma stăruinţelor consiliului mixt, patriarchul ecumenic şi-a retras de­­misiunea. OFIŢERII DE MARINA ŞI NOUL MINISTRU AL MARINEI , Constantinopol, 20 iulie. — Ziarul „Deniz“, organul ofiţerilor de mari­nă, publică un lung articol expri­­mînd regretul că ministerul de ma­rină nu a fost încredinţat unui mi­nistru eşit din corpul ofiţerilor de marină. — Gnys. U­lini io Han­g JUNII TURCI ŞI AMENINŢĂRILE ALBANEZILOR Salonic, 21 Iulie. — Faţă de ho­­tărirea arnăuţi­lor de a redeschide os­tilităţile şi de a merge spre Veskub în cazul cînd dorinţa lor de a vedea Camera dizolvată, nu s’ar îndeplini, cercurile comitetului tinerilor turci declară că au deplină încredere In divizia 9 din Veskuto, în divizia din Bedeagaci precum şi în trupele adu­nate la Ferizovicî. Şease batalioane ocupă defileul Katsanic. Garnizoana din Ipek şi 31 batalioane disponibile ar putea fi trimise în contra argba­­ţilor fără a vorbi de corpul de arma­tă din Salonic care e devotat comi­tetului. Chiar dacă trupele cari au decla­rat că se vor uni cu albanezii ar rea­liza această ameninţare, e lucru si­gur că aceste trupe nu vor trage u­­na în contra alteia. Comitetul nu ve­de un mare pericol în hotărîrea al­banezilor şi ar dori ca guvernul să mai aştepte desfăşurarea evenimen­telor * Salonic, 21 Iulie. — Albanezii din Djakova ameninţă de a merge numai­decit în contra oraşului Veskub, pe cînd cei din Priştina mai au spe­ranţă că negocierile în curs vor a­­vea succes. Cinci batalioane au fost trimise din Ipek la Gusinie spre a ocroti a­­cest oraş în contra năvăli­rei arnău­­ţilor. neînţelegeri intre­­şefii RĂSCULAŢILOR Constantinopol, 20 Iulie.— Ultim,d­­­e ştiri sosite, din Priştina anunţă că între fruntaşii albanezi din Priştina şi Iakovo ar fi izbucnit grave neînţe­legeri. Pe cînd, şefii răsculaţilor din Ia­­kovo, sínt pentru continuarea răs­coalei, cei din­ Priştina sînt­ hotărîţi să aştepte acţiunea guvernului- Se crede că ia, curînd, va­ sosi aci ma­reşalul Ibrahim Paşa care va înche­ia acordul cu răsculaţii şi va resta­bili astfel, liniştea. FERBEREA REÎNCEPE PRINTRE ARNAUŢI - Salonic, 20 Iulie. —Termenul ce­rut de, arnăuti pentru dizolvarea Ca­­rierei expirînd în curînd, din nou a început fierberea printre arnăuţi­ Se comunică din Gardista că 5 primari şi 52, de jandarmi au­, pără­sit, posturile lor şi au­ făcut cauză comună cu arnăuţii. Rebelii au­ forţat închisoarea de la Sienica şi au dat drumul la 152 de deţinuţi. O luptă a avut loc între malisori cu trupele Ungă Seldice; trupele au fost învinse şi dezarmat. MALISSORII ŞI MIRIDIŢII NE­MULŢUMIŢI Constantinopol, 20 iulie.­— Ziarele de aci primesc ştiri privitoare la mi­şcarea revoluţionară a malissorilor şi miridiţilor. In ultimul timp mali­­ssoriî şi miridiţiî au început să-și manifeste nemulţumirea contra re­gimului. Trupele au primit însă or­din să nu-l atace. CONGRESUL absolvenţilor şcoalelor de meserii Ziua II-a Congresişti! »’au­ întrunit astăzi di­mineaţă, la fabrica Wolff (Filaret). Aci au fost, întâmpinaţi de d-nii ingi­nerei Herman, Wanke, care le-a dat toate lămuririle necesare conducân­­du-i prin toate atelierele. Se vizitează atelierele: turnătorie în bronz, modelaj cazangerie, turnă­torie, etc., de la sus zisa fabrică. Se vizitează apoi fabrica Katz cu atelierele de fabricat obiecte menaje­re şi de turnătorie. Congresiştii vizitează apoi parcul Carol I (fosta expoziţie). Vizitele de dimineaţă se sfirşesc la fabrica d-luî M. Botez, din calea Vă­căreşti, unde s’au cercetat cu amă­nunţime toate atelierele. D. M. Botez a dat­­congresiştilor toate lămuririle necesare cu privire la atelierele speciale ale fabrice! d­­sale. După aceasta d. Botez a oferit congresiştilor o gustare întreţinîndu se cu fiecare în parte. La această animată gustare au luat cimntul d-niî inginer­: Mihăileanu, Pumitrin, Goangea, Sylla C. Mu­ro­şe­anu, Nastac, Georgescu, etc. D. Mihail Botez, mulţumeşte celor de faţă, închinând pentru prosperi­tatea absolvenţilor şcoalelor de me­serii. In urmă congresişti! au fost foto­grafiaţi în fata fabrice!. VIZITELE DE DUPĂ AMIAZA Congresişti!, la orele 4 după a­­miază au continuat cu vizitele ma­rilor fabrici şi ateliere. S’au vizitat fabricele : Ilorenstein. (de turnătorie) Lessel, Bucher şi Dürrer, manufactura de tutun „Bel­vedere“ cît şi fabrica de bere a fra­ţilor Czelli. Aci s’a servit o gustare din produ­sele fabrice­, cu care ocazie s’a fi ridi­cat mai multe toasturi cu privire la absolvenţi! şcoalelor de meserii. * Astăseară se va da o reprezentaţie în onoarea congresişt­ilor în grădina palatului „Locomotiva“. Miine, la orele 10 dimineața, vor continua la sala „Locomotiva“ dezba­terile­­congresului. — Miss. Accidentul lui Paul Pons Aproape de Langon ln Rieursec (Franța) luptătorul cunoscut şi pu­blicului nostru, Paul Pons, a fost victima unui accident de automobil. Pons este grav rănit la umăr și la brațul sting. HOLERA în RUSIA Vitebsk (Rusia), 21 Iulie. — Șoapte­sprezece cazuri de holeră au fost constatate pînă acum în districtul din Vitebsk; în ultimele două zile nici un caz nou nu a fost semnalat. Afacerea tricourilor din l­cwa York New-York, 20 Iulie. — Noul mărtu­risiri făcute dr. jucătorii arestaţi vi­rată că asasinarea, lui Rosenthal a fost pregătită de­ mult. Locotenentul Becher a vorbit în re­­pepite rinduri cu Jack Rose şi Brid­­gie Weber despre suprimarea lui Rosenthal. Ucigaşul fusese angajat încă pentru ziua, de, 6 Iulie. Becher­ia, tratat, pe Rose de las și a­ stăruit, asupra, repet,drei tentativei dr asasinat a lui Rosenthal. Cel A ucig şi au fost plăti 1i cu cttc 1000 dr. dolari. * Londra, 20 Iulie.­­ Din New-York se anunţă că Irr cursul zile! de azi s’a reuşit a se aresta unul din ucigaşii adevăraţi a! luî Rosenthal. E un anume Whitey Lewis, care se afla în vilegiatură, in munţi. Procurorul a stabilit că apărătorul locotenentului de poliţie Becker, a căutat pe arestatul Jackies Rose în ascunzătoarea acestuia, imediat după asasinarea lui Rosenthal. In aceasta procurorul vede o nouă dovadă de vinovăţie a luî Becker. Un înalt funcţionar poliţienesc de­clară că poliţia e complect demora­lizată prin chipul cum a fost, condu­să de către primarul Gayrtor. Fostul procuror Hyde, care e şi el pus sub acuzaţie,­p­rim­ prieten in­tim al lui Gaynor. grădina franuttzia Opera Italiană Castellano Mare succes! ? După cererea generală Sâmbătă ‘21 Iulie 1912 cu concursul divei Pieroni, d-nei Espo­sito, d-lui Santarelli, Mieu­, Mauceri și Rubeley Fra Diavolo Duminecii 22 Iulie 1912 Fra Diavolo In curînd serată în bene­ficiul basului Ma,ceri. Ia fie­care seară spectacol de operă Siletele la agenţia Feder şi seara la Casa Gradinei Blanduzia Parcul Qteteleşanu Comp. Cirică Const­­rigoriu Sâmbătă 21 Iulie 1912 se va juca: Duşmanul Femeilor Duminecă 22 Iulie 1912 Vagabondul Nemuritor Duşmanul Femeilor Marţi 24 Iulie 1912 După Divorţ Miercuri 25 Iulie 1912 5 Pentru prima oară Fifi în taximetru (Autoliebchen) Operetă în 3 acte, muzica de Gilbert Un practi­xt Bl un dacii­ de preferinţă rm caută urgent de mare casă corner, ierte la ziar­etb . POST PEVIA Se caută de către o vidre etern­ de cauciuc, un voiajor capab­l şi cu experienţă multă,să cunoasc­ă Hal­bele română, şi germană, eventual să poată depună o garanţie mate­rială. Cunoştinţa -n­rânşei nu se impune. Reflectanţi serioşi numai de familie bună să înainteze o­­ferte detailate sub : 1­. GOO“ la a­­genţia de publicitate Carol Schul­der et. Co.. București. CASA DE SCHIMB H. muta­t București, Str. Lipscani Mo.­tai Falat Baciu Romania primitra No. 1, hi i Cur­su­l pe ziua de 21J smaaaaawm, J| Cumpăr 4 „ Renta amorf. ISDSconv. SS^S 4 /t Renta internă S2 75 411 Oblig. Esm. lucunsti 91 — 5°/ , iod. tl Comunale 103 25 4’5 9850 5'/,, Bonuri Rurale. 10125 5°/, Ser. func. rurale 100 — 1% „ . 91401 5 /., „ * urb. B. 99,05 5'/o » » * lași 97 ,15 Ac.B. Națională . 600 — » Luni 23 Iulie 1912 cf . , Agricolă 1 650 — „ „ Dasla Bam. 1630 — „ B-ca Romín. 850 — Cor. val. austr. 105 — Mărci germane 123 50 Banc. f­ranceze 1 100 50 „ italiene 100 — „ rubi, hîrtii 265 — Yiiod 101 top.; 92 100­­! 7 562,,I­­S.Y 1640!— 86"!— 100! — 121»,j­un­iot — MIŞCAREA FLOTEI ITALIENE Constantinopol, 20 Iulie. — Ştiri sosite din Mitilene anunţă apariţia a 8 torpiloare şi a cîtorva crucişătoa­re italiene. — Guys. ~----—N­ #ii i ---— Escursiunea soc. filarmonice „Doina Do­brogei“ din Constanţa Comitetul societăţii „Doina Dobro­­gei“ din Constanţa, a hotărît a face zilele acestea o frumoasă escursiune pînă la Constantinopol, unde va da o serie de concerte cu un program destul de bog,aţ­in vederea acestei hotărîrî, mai mult­ membrii ai societăţii „Car­men“, dintre cari d-nii Gh­. Senescu, Emil I’csehi, Al­h. Boeriu, F. Atanasiu, C. lonescu, Th. Atanasiu, Cristen Gheorghe şi o parte din doamne şi domnişoare, au binevoit a da tot con­cursul lor, acestei societăţi. Itinerariul la ducere: Plecarea din Constanţa va avea loc Marţ! 24 Iulie a. c., orele 11 noaptea, şi sosirea la Constantinopol Mercur! 25 Iulie, orele 12 a. m. Itinerariul la în­toarcere: Plecarea din Constantinopol va avea loc Sîm­­bătă 28 Iulie, orele 2 şi jum. d. a., şi sosirea la Constanţa Duminică 29 Iulie 1912, orele 4 dimineaţa. Persoanele care ar dori să petrea­că la Constantinopol mai multe zile, pot pleca cu vaporul Marţ! 31 Iulie 1912, orele 3 d. a., biletele de partici­pare dînd dreptul la această ultimă prelungire. Taxa de participare este de le 1­20 de persoană, în care se cuprinde: călătoria, dus şi întors Constanţa- Constantinopol, taxa de îrnscriere, vizitarea gratuită a muzeelor, tezau­rului imperial şi cetăţii Eoli-Cule (şapte turnuri). Cei care vor călători în clasa II-a vor plăti 60 leî, avînd dreptul la cabină şi masă pe bord, a­­tît la ducere cît şi­ la întoarcere. Escursioniştii sunt scutiti de pa­şapoarte şi viza consulară de 5 lei. Cum e vremea Simbătă, 21 iuli’’ In vară.-- Timpul se menţine fru­mos şi cald pretutindeni. Termome­trul­­a trecut ziua de 28 gr. ma! In toată ţara şi a atins. 34 gr. la Perieţi şi T.-Severin. Noaptea rouă multă, cea mai coborâtă temperatură 10 gr. la Sinaia. A plouat numai la Tg­.-Ocna .3 mm. şi R.-Sărat 8 mm. Presiunea atmosferică se menţine către 759 mm. îr. yîmeâen grigtrm Fost Ant fii Prof Hotin«,­ şi Widal diri P a ti .**. - Fopfc p’fv ».■ nv-ri tvn unii Pu.st-nr Bo.ua: ist; ni'E si is ConsultatiuMi de.« (j p. m. *32, Strada Antim. 32 Răm­âne pe vară In Capitală ­­t?*-' A­A 1­V­s' • 'V .t,,. . . nsassss CINEMA Str. Doamnei, 5 e» Ventilatoare americane, pentru aspirarea aeru- t |lui viciat şi introducerea aerului curat, fac ca sala sa f Cf^înm­odEiigienic ventilată și^perfect_răcoroasă.^ Astăzi Sâmbătă 21 îulie 1812 MARE SUCCES NI CsS mal mare succes al CASEI PAT UE FilERES MAX LIB în cea mai hazlie, .comadie a altei Dragoste Încăpăţânată 600 metri lungime KTKTim Hik. Winter în contra bancherului Viol Celebră scenă dramatica din viaţa de detectiv Zăpada şi Ghiata Interesante şi instructive vederi după natură Reprezentaţii orare.­ Preţuri populare MegeSe lasoluî mmmmmmmr -t­i 1913 Iunie Cursa internaţionala in Alpin Austriaci «te 3100 K. Iarăş o victorie strălucită pentru automobilele OPEL. Din 95 con­curenţi singur team.nl OPEL sosit la destinaţie fără nici un punct rău I la plecare la sosire ci OPEI SUCC3E® FENOMENAL Representanţa generală: S. A. R.C. Soc. Anon. Română de Comerţ, Bucureşti Str. Smărdan I. Olin­e-Bi mB!­enaillauras sus ESO, Bll, 1039 si MO hgr. eapaelfals lîiîii Americane pi Lemne, Uite și Em DEPOZITAR GENERAL , JACQUES GOLD, București BIURCHI - TECHNIC, Strada Doamnei II To. 2!­DF. FEB TRANS­PORTASI

Next