Adevěrul, iulie 1912 (Anul 25, nr. 8190-8220)
1912-07-22 / nr. 8211
Rumînica 22 Iulie 1912 ■——asa iiiiii—im ULTIME liFOEHflUNI Corespondentul, nostru din Tirna ne informează, pe cute telegrafică, cum că se urmează acum, in cercurile diplomatice, tratative foarte serioase pentru a se găsi o platformă de pace in tre Tareia fi Italia. Uit înalt personagiu politic din Turcia, a fost, la Viena ptnă erî, unde a tratat cu diferite personalităţi diplomatice asupra condiţiilor de pace dintre cele două puteri angajate în războiul pentru Tripolis. De la Viena personagiul turc a plecat la Geneva. Se atribue, în cercurile diplomatice, multă, importanţă acteor tratative, cari, după păreri autorizate, ar fi menite, să aducă în curînd o înţelegere între cele două puteri. Ni se scrie din Govora că d. dr. Botescu, administratorul societăţei Govora-Călimăneşti, a dispus ca în acea localitate să funcţioneze ruleta, din al cărei beneficiu — beneficiu sigur, bine 'nţeles! — să se construiască o biserică. Iată deci si pe brătienistî revenind la sentimente mai caritabile şi imitînd in mod servil pe prensul Griguţă, a cărui — bulă o înlocuesc cu ruleta care „curăţă" însă pe naivi cu aceeaşi promptitudine! Sintem curioşi să vedem ce campanie va duce presa brătienistă contra ruletei d-rului Botescu instituită mai mult pentru a „înfrumuseţa" staţiunea societăţeî brătieniste, şi a atrage clienţi, decit pentru a clădi lăcaşuri sfinte! 17. NicU Bălesciu din Piteşti, alegător in colegiul II de Camera şi. II ac comună, ni re plinge că a fost arestat „fără. nici uit motiv" de poliţăiul acelui, oraş, St. Călinescu şi de directorul poliţiei, N. lupa, cari lari, ţinut inchis patru Me, m ultratindu-l in mod sălbatec. Afară de aceasta, timp de .‘ifi de ore Caii ţinut, fără nici 0 hrană. îîupăiv autorităţile, superioare, să potdefte o anchetă serioasă -fi a pedepsi pe poliţiştii abuzivi, dacă plingerea care îi se adresează se va dovedi întemeiată. Suveranul a decorat pmprio-motiv fie d. Grigore Brezeanu, iniţiatorul filmului cinematografic „RăzboiulIndependenţei" cu medalia Benei Merenti“. Doamna,victima accidentului de automobil dincalea Rahovei, se numeşte Dulceanu şi nud-na Hirsch, cum s-a dat din greşeală în primul moment. D-na Dulceanu este din Ploeşti. Muncitorul C. Haiducesc a fost din nou victima samavolniciilor administrative. De astă, dată, cel care a făcut isprava este prefectul de Bacău, care, după ce a ordonat arestarea muncitorului în chestie, la maltratat, ca cel din urmă, agent poliţienesc. •• La, această operă înjositoare, a fost, ajutat de o brută ,de subcomisar anume Gheorghiade. După ce Va ţinut închis 36 de ore, prefectul de Bacău a hotărît ,,trimiterea la urmă“ a muncitorului HălăUtescu, pe jos jandarmii. Va f şi luat în primire, pe muncitorul şi cetăţeanul, pe spinarea, căruia prefectul de Băcău îşi exercită aptitudinile, sale de administrator civilizat. Fără multe speranţe şi deşi conhibanul, totuşi atragem, atenţiunea d-lui ministru de interne asupra acestei noul neomenii a administraţiei sale. Lucrătorii călcători şi borangii din Bucureşti, vor ţine o întrunire publică Luni seara, orele 8 şi jum., în scop de propagandă şi pentru modificarea statutelor. D. Victor Macedonsky, comerciant din Brăila, a cumpărat de la NOUL AUTOGARAJ din București, Bd. de Barbare de Wesembeck, str. Luterană 29—31, un automobil „PIPE“ cu o caroserie torpedo dublu-faeton. D. colonel Victor Verzea, directorul general al poştelor şi telegrafelor, lucreazăactualmente la un proect, după care toate serviciile telefoanelor judeţene, vor fi trecute direcţiei generale a poştelor. Neîntruniindu-se numărul de membri cerut de statute, în ziua de 19 iulie a. c., d-nii membri ai societăţeî funcţionarilor publici sunt convocaţi în adunare generală extraordinară pentru ziua de 29 Iulie 1912, orele 9 a. m., la, sediul societăţii, piaţa Victoriei, fiind la ordinea zilei. Denunţarea spre modificare a mai multor articole din statutele societăţeî. Adunarea se va ţine cu orice număr de membri vor fi prezenţi la citata oră. FRA DIAVOLO, admirabila operă montată cu atîtea sacrificii de Opera italiană Castellano la GRADINA „BLANDUZIA“, se reprezintă astăzi şi miine seară din nou, după unanime cereri adresate direcţiune!. Diva Pieroni, alături de d-na Esposito, tenorul Santarelli, Mieu, Mancert şi Rubele vor face ca reprezentarea operei PRA DIAVOLO să fie la înălţime. Nu va rămîne cu siguranţă nimeni care să lipsească de la aceste reprezentaţiuni. Ministerul definanţe a acordatun concediu de o lună d-lui Stafie Ciortan, arhitectul şef al acestui minister. In curtea caselor cu No. 19, din strada Puţul cu plopi, s’a găsit părăsit azi dimineaţă, un copil de sex femenin, ca de 2—3 luni. Circ. 6 caută pe denaturata mamă. Liga culturală, secţia Roman, a anunţat pentru seara zilei de Duminică 22 Iulii, un mare concert coral în sala de tir din Paşcani, în beneficiul ligei. Prefectura poliţie! Capitale! a încuviinţat ca societatea „Fulgerul“ a birjarilor din BracuriSftI, şi ds* Duminică 22 Iulie o serbare cimpenească în grădina Bordeiul Vechili de la şosea, sub patronagiul d-luî Deşliu, ■preşedinte de onoare. Sublocotenenţii în rezerva Ionescu Emil din bat. 7 vinători, a fost înaintat in batalionul 4 vinători şi Angelescu Constantin, din regimentul Radu Negru 28, in reg. Călugăreni 40. D-na Florie a general Popescu şi d-ra Maria C. Vilopescu, proprietarile moşiei Darvari, donînd terenul din satul Barvari în suprafaţă de 3336 m. p., pentru construirea unui local de şcoală, atît judeţul Ilfov rit şi comuna le aduc mulţumiri pentru ofranda făcută. Regimentul 9 roşiori, aduce la cunoştinţa doritorilor către vacante următoarele locuri de reangajaţi, plătiţi conform legei bugetare: 5 plutonieri; un plutonier trompet; 1 sergenţi instructori; un sergent lemnar şi un sergent curelar. Pentru ocuparea acestor locuri nu vor adresa cererile decît numai bunii călăreţi şi cunoscători aprofundaţi ai regimentelor, respectiv ai meseriei; ei vor trebui să adreseze cererile împreună cu actele ce vor fi posedînd spre a fi reangajaţi. Luni la orele ‘-10 dimineaţa se va ţine la Sinaia un consiliu de miniştri sub preşidenţia regelui. Astăzi se inaugurează la grădina Cinema „Splendid“, un program care va face o adevărată senzaţie. Sub titlul de „Vinovata“ se desfăşoară o zguduitoare tragedie familiară din viaţa intimă a aristocraţiei. Programul mai cuprinde şi alte foucăţi pe cît de variate pe atît de interesante din cari direcţiunea Cinema Splendid şi-a creat o reputaţiune bine stabilită, îndemnăm pe cititorii şi cititoarele noastre să se ducă să vază acest program senzaţional, Miine Duminică, matineu dela 10— 12 a. m. cu preţurile pe jumătate. Regele aacordat cuvenitul exequatord-lui Richter (Vladimir), viceconsul al Rusiei la Kulina, pentru întinderea activităţii sale consulare şi asupra portului din Constanţa. D. general Ghenea, locţiitor de secretar general al ministerului de războită, a sosit în Capitală venind de la Sinaia, unde a lucrat, cu d. D. Neniţescu, ministrul industriei și comerțului și ad-interim la războiui. MIŞCARE în învâţămîntu! profesional comercial şi ai meseriilor La, ministerul cultelor şi instrucţiune! publice, s’a făcut următoarea mişcare : D. V. Neculau, în postul de maestru tinichigiu, la şcoala de meserii din Roman, în locul d-lui V. Catană, neprezentat, la post. D. Gr. Voicu, ajutor de maestru lemnar-rotar, la şcoala elementară de meserii din Adjuct, în locul d-lui Gavriliu, pus în disponibilitate. D. Z. Zefelman, maestru ferar, la şcoala elementară de meserii din Negreşti, în locul d-luî Emanoil, transferat. D. Berea Mihail, şef ele cultură la şcoala elementară de agricultură din Strehaia, jud. Mehedinţi, în locul d-lui Constantinescu, transferat. D-ra Bonea Maria, în postul de ajutoare de maestră la şcoala profesională de fete din Constanţa. •D. Gh. Emanoil, actual maestru la şcoala elementară de meserii din Negreşti, la şcoala elementară de meserii din Olteniţa, în locul d-lui Putere, căruia i s’a primit demisia. D. Gr. Trancu, profesor de contabilitate, dela şcoala superioară de comerţ din Bucureşti, la şcoala superioară de comerţ din Galaţi, în locul d-lui G. P. Alexeanu, care trece în locul sǎu. D-nii C. Nicolau, profesor titular la şcoala comercială, elementară din T.Severin şi I. Purcari, profesor titular la gimnaziul din R.Sărat, au fost transferaţi unul înlocul altuia. ACCIDENTUL de automobil din Găeşti GĂEŞTI, 21 Iulie. — Urî la orele II dimineaţa, automobilul, cu No. 27 din Constanţa., trecând cu o viteză, vertiginoasă, prin localitate, a căicat în centrul oraşului pe băiatul Marin Ştefan Frusina, de 11 ani, din Găeşti, rănindu-l grav pe, corp şi la piciorul sting. Rănitul a fost internat în spitalul local. Automobiliștii au dispărut. Sta văr. Sinuciderea din halta Griviţa Azi dimineaţă un necunoscut s’a sinucis îu halta Griviţa, amnetndu-se înaintea unui tren. Iată amănuntele ce le avem în aceastft privinţă: Intre staţiile B. M. şi Chitila, pe cînd trecea trenul ele Predeal, un individ s’a aruncat în faţa maşinei. El a fost oribil mutilat. Nu s’a putut stabili pînă în prezent cine este nenorocitul sinucigaș. Groaznica nenorocire din munţii Bucegi Fraţii Magheru s’au prăpastie - BUŞTENI, 20 Iulie.— In staţiunea noastră climaterică a străbătut, azi vestea unei groaznice nenorociri întîmplată pe munții Caraiman, pe care atiţia turişti l'au urcat şi trecut fără să se întîmple vre-un accident. De astă dată însă fatalitatea a voit ca un eminent tînăr să-şi piardă viata, iar un altul să se aleagă cu răni grave, cari îi pun viata in primejdie.Victimele sunt fraţii Şerban şi Gheorghe Magheru, fiii defunctului general Romulus Magheru, ambii studenţi. Iată împrejurările în cari s’a întîmplat nenorocirea. De cîtva timp se stabilise la Bușteni, pentru timpul vereî, familia Magheru. Tînărul Gheorghe Magheru, în vîrstă de 19 anî, student în anul al doilea al facultate! de medicină, care era un turist pasionat și care mai făcuse multe escursiunî, plănuia o nouă ascensiune pe muntele Caraiman. Zilele acestea sosind la Buşteni şi fratele său mai mare Şerban, student la politechnicul din Charlottenburg, cei doi tineri s'aui hotărît să urce Caraimanul, spre a admira frumuseţile sălbatice ale naturei din partea aceea a ţarei. Azi dimineaţă, cei doi tineri au pornit în escursiune. FA au suit cîteva, ore cinci trecind pe marginea unei prăpăstii adîncă de vreo 100 de metri, o mişcare greşită îi făcu să se prăvălească în adincime. Fratele cel mai mare, Şerban, rămase mort pe loc. Capul îi fu zdrobit, crcerii risipiţi, o mină şi un picior îi fură zmulse din corp. Fratele mai mic Gheorghe se alese cu cîteva leziuni uşoare. El leşină, dar după puţin durerile îl făcură să-şi revie în fire. Sărmanul tînăr începu să strige după ajutor atît cit îi îngăduiau puterile sale slăbite. * Din fericire, tocmai alunei trecea prin apropierea locului unde se întîmplase nenorocirea un lucrător, David, care luîndu-se după direcțiunea de unde veneau strigătele de ajutor, ajunse în fata prăpastiei. Cu multă precautiune, el se cobori în adincime unde dădu de tînărul Gheorghe Magheru. Acesta îi mai putu spune că la oarecare depărtare se află fratele săli, apoi leşină din nou. Lucrătorul David, luă pe rănit în braţe şi cu multă greutate ajunse cu dînsul la Buşteni, unde vesti autorităţile de cele întîmplate. Imediat, un caporal de jandarmi din Buşteni, notarul din această comună şi un sergent poliţienesc, porniră să caute pe cealaltă victimă a nenorocitei ascensiuni. După ce ajunseră in fata prăpastieî, nişte mineri din partea locului fură coborîti în prăpastie legaţi cu frînghii si scoaseră la lumină cadavrul nenorocitului student Şerban Magheru. Corpul a fost depus la primăria din Buşteni, unde foarte multă lume a venit să-l vadă, deplîngînd în mod sincer pierderea unei vieţi atît de tinere. * Nenorocirea a produs o foarte dureroasă impresie atît în Buşteni unde familia Magheru e destul de cunoscută, deoarece vine de mai mulţi ani aci, cît şi în Capitală, unde tinerii cari au căzut victime se bucurau de multe simpatii în cercurile studenţeşti. — NOI AMĂNUNTE - Din Buşteni ni se mai comunică următoarele amănunte asupra groaznice! nenorociri din munţii Bucegii Cei doi fraţi Magheru au plecat în escursiune la orele 7 dimineaţa; ei aveau ca ţintă să urce muntele Caraiman, îşi luaseră şi merinde cu ei în acest scop, cu gindul ca seara să se poată înapoia în Buşteni. Spre a parcurge drumul mai repede ei au evitat cărarea care conduce la Ceraiman, şi au pornit’o printre brazi urcînd muntele pe povârnişul lui in destul de greu de urcat. Şerban Magheru mergea înainte şi fratele său in urmă la vreo cinci paşi de el. Ajunseseră tocmai în dreptul carierelor vechi, cînd Şerban Magheru propuse fratelui sau să ajungă mai repede la cărare, deoarece se simţia foarte obosit şi drumul era prea greu. Spre a ajunge însă la cărare trebuiau să treacă peste nişte blocuri de piatră cari probabil se prăvăliseră de mult din munte. Ambii fraţi s’au urcat deci pe acele blocuri de piatră şi mai aveau ciţiva. paşi pînă la cărare cînd blocul pe care se afla Şerban Magheru se prăvăli deodată cu acesta. Şerban Magheru dete un ţipăt. Blocul de piatră în căderea lui, luă şi două pietre pe cari se alia tînărul student Gh. Magheru, astfel că cei doi fraţi se prăvăliră cu pietre cu tot pe povârnişul muntelui. Gheorghe Magheru, puţind să se agaţe cu mâinile de un alt bloc de piatră, rămase acolo nemişcat. Şerban Magheru se prăvăli însă pînă într’o groapă de lungă cariere, groapă de vreo patru metri, adincime. Blocul de piatră rostogolindu-se peste el, Şerban Magheru a rămas mort pe loc. Pe la ora 1 şi jumătate d. a., un lucrător de la carieră, David Gheorghe, a descoperit pe Gheorghe Magheru care avea mii,oile prinse între blocuri de piatră, şi, ridicîndu-l pe braţe, la orele 3 l-a adus la secţia de jandarmi din Buşteni. Acolo victima şi-a revenit în simţiri şi a putut spune cele ce păţise. Jandarmii au pornit atunci în căutarea fratelui sǎu, pe care după cum se ştie ,au găsit mort. AUTOPSIA TM Medicul comunal din Comarnic a făcut, dimineaţă, autopsia nenorocitului Şerban Magheru. S-a stabilit că el îşi fracturase craniul şi piciorul drept. Prezintă apoi numeroase leziuni interne şi externe. Asupra înmormântării nu s’a luat Încă nici o dispoziţie, uimind ca familia să decidă dacă înmormîntarea să se facă aici sau în cavoul familiei la Craiova. Rămăşiţele pământeşti ale nefericitului tînăr au fost ridicate erî dela primărie unde fuseseră depuse la început şi au fost transportate la vila Verde unde locueşte familia Magheru. STAREA LUI GHEORGHE MAGHERU Ştirile cari s’afi dist la început esuma stării lui Gheorghe Magheru au fost exagerate. Din fericire el nu s’a ales decit cu leziuni neînsemnate, cîteva ușoare zgîrieturi. * prăvălit într’o Ultima Ora Ap* Situaţia Inuncia GREAUA SITUAŢIE A GUVERNULUI Constantinopol, 20 Iulie. — Pentru a înţelege situaţiunea dificilă în care se află guvernul în atitudinea lui faţă de Cameră, e de ajuns a semnala că, după ştiri autentice, răsculaţii din Mitrovitza au adresat la 29 Iulie o telegramă cerînd dizolvarea Camerei în 48 de ore şi sultanul le-a răspuns sfătuindu-î să aibă răbdare. Marele vizir, căruia i s’a telegrafiat aceeaşî cerere, a răspuns că va trimite la Mitrovitza pe şeful misiunii Ibrahim spre a le acorda revendicările lor legitime. JUNII TURCI ŞI GRAŢIEREA CELOR 130 DE CONDAMNAŢI POLITICI Constantinopol, 20 iulie. — ’ Comitetul junilor turci cautăsă exploateze în contra guvernului graţierea, retor 130 de miniştri, demnitari şi funcţionari ai, vechiului regim. O notiţă oficioasa zice că guvernul a procedat la această măsură pentru a observa in mod, strict Constituţia şi deoarece, după ridicarea stării de asediu, graţierea, persoanelor exilate in mod administrativ era de neapărată trebuinţă PATRIARCHUL ECUMENIC IŞI RETRAGE DEMISIA Constantinopol, 20 Iulie. — In urma stăruinţelor consiliului mixt, patriarchul ecumenic şi-a retras demisiunea. OFIŢERII DE MARINA ŞI NOUL MINISTRU AL MARINEI , Constantinopol, 20 iulie. — Ziarul „Deniz“, organul ofiţerilor de marină, publică un lung articol exprimînd regretul că ministerul de marină nu a fost încredinţat unui ministru eşit din corpul ofiţerilor de marină. — Gnys. Ulini io Hang JUNII TURCI ŞI AMENINŢĂRILE ALBANEZILOR Salonic, 21 Iulie. — Faţă de hotărirea arnăuţilor de a redeschide ostilităţile şi de a merge spre Veskub în cazul cînd dorinţa lor de a vedea Camera dizolvată, nu s’ar îndeplini, cercurile comitetului tinerilor turci declară că au deplină încredere In divizia 9 din Veskuto, în divizia din Bedeagaci precum şi în trupele adunate la Ferizovicî. Şease batalioane ocupă defileul Katsanic. Garnizoana din Ipek şi 31 batalioane disponibile ar putea fi trimise în contra argbaţilor fără a vorbi de corpul de armată din Salonic care e devotat comitetului. Chiar dacă trupele cari au declarat că se vor uni cu albanezii ar realiza această ameninţare, e lucru sigur că aceste trupe nu vor trage una în contra alteia. Comitetul nu vede un mare pericol în hotărîrea albanezilor şi ar dori ca guvernul să mai aştepte desfăşurarea evenimentelor * Salonic, 21 Iulie. — Albanezii din Djakova ameninţă de a merge numaidecit în contra oraşului Veskub, pe cînd cei din Priştina mai au speranţă că negocierile în curs vor avea succes. Cinci batalioane au fost trimise din Ipek la Gusinie spre a ocroti acest oraş în contra năvălirei arnăuţilor. neînţelegeri intreşefii RĂSCULAŢILOR Constantinopol, 20 Iulie.— Ultim,de ştiri sosite, din Priştina anunţă că între fruntaşii albanezi din Priştina şi Iakovo ar fi izbucnit grave neînţelegeri. Pe cînd, şefii răsculaţilor din Iakovo, sínt pentru continuarea răscoalei, cei din Priştina sînt hotărîţi să aştepte acţiunea guvernului- Se crede că ia, curînd, va sosi aci mareşalul Ibrahim Paşa care va încheia acordul cu răsculaţii şi va restabili astfel, liniştea. FERBEREA REÎNCEPE PRINTRE ARNAUŢI - Salonic, 20 Iulie. —Termenul cerut de, arnăuti pentru dizolvarea Carierei expirînd în curînd, din nou a început fierberea printre arnăuţi Se comunică din Gardista că 5 primari şi 52, de jandarmi au, părăsit, posturile lor şi au făcut cauză comună cu arnăuţii. Rebelii au forţat închisoarea de la Sienica şi au dat drumul la 152 de deţinuţi. O luptă a avut loc între malisori cu trupele Ungă Seldice; trupele au fost învinse şi dezarmat. MALISSORII ŞI MIRIDIŢII NEMULŢUMIŢI Constantinopol, 20 iulie.— Ziarele de aci primesc ştiri privitoare la mişcarea revoluţionară a malissorilor şi miridiţilor. In ultimul timp malissoriî şi miridiţiî au început să-și manifeste nemulţumirea contra regimului. Trupele au primit însă ordin să nu-l atace. CONGRESUL absolvenţilor şcoalelor de meserii Ziua II-a Congresişti! »’au întrunit astăzi dimineaţă, la fabrica Wolff (Filaret). Aci au fost, întâmpinaţi de d-nii inginerei Herman, Wanke, care le-a dat toate lămuririle necesare conducându-i prin toate atelierele. Se vizitează atelierele: turnătorie în bronz, modelaj cazangerie, turnătorie, etc., de la sus zisa fabrică. Se vizitează apoi fabrica Katz cu atelierele de fabricat obiecte menajere şi de turnătorie. Congresiştii vizitează apoi parcul Carol I (fosta expoziţie). Vizitele de dimineaţă se sfirşesc la fabrica d-luî M. Botez, din calea Văcăreşti, unde s’au cercetat cu amănunţime toate atelierele. D. M. Botez a datcongresiştilor toate lămuririle necesare cu privire la atelierele speciale ale fabrice! dsale. După aceasta d. Botez a oferit congresiştilor o gustare întreţinîndu se cu fiecare în parte. La această animată gustare au luat cimntul d-niî inginer: Mihăileanu, Pumitrin, Goangea, Sylla C. Muroşeanu, Nastac, Georgescu, etc. D. Mihail Botez, mulţumeşte celor de faţă, închinând pentru prosperitatea absolvenţilor şcoalelor de meserii. In urmă congresişti! au fost fotografiaţi în fata fabrice!. VIZITELE DE DUPĂ AMIAZA Congresişti!, la orele 4 după amiază au continuat cu vizitele marilor fabrici şi ateliere. S’au vizitat fabricele : Ilorenstein. (de turnătorie) Lessel, Bucher şi Dürrer, manufactura de tutun „Belvedere“ cît şi fabrica de bere a fraţilor Czelli. Aci s’a servit o gustare din produsele fabrice, cu care ocazie s’a fi ridicat mai multe toasturi cu privire la absolvenţi! şcoalelor de meserii. * Astăseară se va da o reprezentaţie în onoarea congresiştilor în grădina palatului „Locomotiva“. Miine, la orele 10 dimineața, vor continua la sala „Locomotiva“ dezbaterilecongresului. — Miss. Accidentul lui Paul Pons Aproape de Langon ln Rieursec (Franța) luptătorul cunoscut şi publicului nostru, Paul Pons, a fost victima unui accident de automobil. Pons este grav rănit la umăr și la brațul sting. HOLERA în RUSIA Vitebsk (Rusia), 21 Iulie. — Șoaptesprezece cazuri de holeră au fost constatate pînă acum în districtul din Vitebsk; în ultimele două zile nici un caz nou nu a fost semnalat. Afacerea tricourilor din lcwa York New-York, 20 Iulie. — Noul mărturisiri făcute dr. jucătorii arestaţi virată că asasinarea, lui Rosenthal a fost pregătită de mult. Locotenentul Becher a vorbit în repepite rinduri cu Jack Rose şi Bridgie Weber despre suprimarea lui Rosenthal. Ucigaşul fusese angajat încă pentru ziua, de, 6 Iulie. Becheria, tratat, pe Rose de las și a stăruit, asupra, repet,drei tentativei dr asasinat a lui Rosenthal. Cel A ucig şi au fost plăti 1i cu cttc 1000 dr. dolari. * Londra, 20 Iulie. Din New-York se anunţă că Irr cursul zile! de azi s’a reuşit a se aresta unul din ucigaşii adevăraţi a! luî Rosenthal. E un anume Whitey Lewis, care se afla în vilegiatură, in munţi. Procurorul a stabilit că apărătorul locotenentului de poliţie Becker, a căutat pe arestatul Jackies Rose în ascunzătoarea acestuia, imediat după asasinarea lui Rosenthal. In aceasta procurorul vede o nouă dovadă de vinovăţie a luî Becker. Un înalt funcţionar poliţienesc declară că poliţia e complect demoralizată prin chipul cum a fost, condusă de către primarul Gayrtor. Fostul procuror Hyde, care e şi el pus sub acuzaţie,prim prieten intim al lui Gaynor. grădina franuttzia Opera Italiană Castellano Mare succes! ? După cererea generală Sâmbătă ‘21 Iulie 1912 cu concursul divei Pieroni, d-nei Esposito, d-lui Santarelli, Mieu, Mauceri și Rubeley Fra Diavolo Duminecii 22 Iulie 1912 Fra Diavolo In curînd serată în beneficiul basului Ma,ceri. Ia fiecare seară spectacol de operă Siletele la agenţia Feder şi seara la Casa Gradinei Blanduzia Parcul Qteteleşanu Comp. Cirică Constrigoriu Sâmbătă 21 Iulie 1912 se va juca: Duşmanul Femeilor Duminecă 22 Iulie 1912 Vagabondul Nemuritor Duşmanul Femeilor Marţi 24 Iulie 1912 După Divorţ Miercuri 25 Iulie 1912 5 Pentru prima oară Fifi în taximetru (Autoliebchen) Operetă în 3 acte, muzica de Gilbert Un practixt Bl un dacii de preferinţă rm caută urgent de mare casă corner, ierte la ziaretb . POST PEVIA Se caută de către o vidre etern de cauciuc, un voiajor capabl şi cu experienţă multă,să cunoască Halbele română, şi germană, eventual să poată depună o garanţie materială. Cunoştinţa -nrânşei nu se impune. Reflectanţi serioşi numai de familie bună să înainteze oferte detailate sub : 1. GOO“ la agenţia de publicitate Carol Schulder et. Co.. București. CASA DE SCHIMB H. mutat București, Str. Lipscani Mo.tai Falat Baciu Romania primitra No. 1, hi i Cursul pe ziua de 21J smaaaaawm, J| Cumpăr 4 „ Renta amorf. ISDSconv. SS^S 4 /t Renta internă S2 75 411 Oblig. Esm. lucunsti 91 — 5°/ , iod. tl Comunale 103 25 4’5 9850 5'/,, Bonuri Rurale. 10125 5°/, Ser. func. rurale 100 — 1% „ . 91401 5 /., „ * urb. B. 99,05 5'/o » » * lași 97 ,15 Ac.B. Națională . 600 — » Luni 23 Iulie 1912 cf . , Agricolă 1 650 — „ „ Dasla Bam. 1630 — „ B-ca Romín. 850 — Cor. val. austr. 105 — Mărci germane 123 50 Banc. franceze 1 100 50 „ italiene 100 — „ rubi, hîrtii 265 — Yiiod 101 top.; 92 100! 7 562,,IS.Y 1640!— 86"!— 100! — 121»,juniot — MIŞCAREA FLOTEI ITALIENE Constantinopol, 20 Iulie. — Ştiri sosite din Mitilene anunţă apariţia a 8 torpiloare şi a cîtorva crucişătoare italiene. — Guys. ~----—N #ii i ---— Escursiunea soc. filarmonice „Doina Dobrogei“ din Constanţa Comitetul societăţii „Doina Dobrogei“ din Constanţa, a hotărît a face zilele acestea o frumoasă escursiune pînă la Constantinopol, unde va da o serie de concerte cu un program destul de bog,aţin vederea acestei hotărîrî, mai mult membrii ai societăţii „Carmen“, dintre cari d-nii Gh. Senescu, Emil I’csehi, Alh. Boeriu, F. Atanasiu, C. lonescu, Th. Atanasiu, Cristen Gheorghe şi o parte din doamne şi domnişoare, au binevoit a da tot concursul lor, acestei societăţi. Itinerariul la ducere: Plecarea din Constanţa va avea loc Marţ! 24 Iulie a. c., orele 11 noaptea, şi sosirea la Constantinopol Mercur! 25 Iulie, orele 12 a. m. Itinerariul la întoarcere: Plecarea din Constantinopol va avea loc Sîmbătă 28 Iulie, orele 2 şi jum. d. a., şi sosirea la Constanţa Duminică 29 Iulie 1912, orele 4 dimineaţa. Persoanele care ar dori să petreacă la Constantinopol mai multe zile, pot pleca cu vaporul Marţ! 31 Iulie 1912, orele 3 d. a., biletele de participare dînd dreptul la această ultimă prelungire. Taxa de participare este de le 120 de persoană, în care se cuprinde: călătoria, dus şi întors Constanţa- Constantinopol, taxa de îrnscriere, vizitarea gratuită a muzeelor, tezaurului imperial şi cetăţii Eoli-Cule (şapte turnuri). Cei care vor călători în clasa II-a vor plăti 60 leî, avînd dreptul la cabină şi masă pe bord, atît la ducere cît şi la întoarcere. Escursioniştii sunt scutiti de paşapoarte şi viza consulară de 5 lei. Cum e vremea Simbătă, 21 iuli’’ In vară.-- Timpul se menţine frumos şi cald pretutindeni. Termometrula trecut ziua de 28 gr. ma! In toată ţara şi a atins. 34 gr. la Perieţi şi T.-Severin. Noaptea rouă multă, cea mai coborâtă temperatură 10 gr. la Sinaia. A plouat numai la Tg.-Ocna .3 mm. şi R.-Sărat 8 mm. Presiunea atmosferică se menţine către 759 mm. îr. yîmeâen grigtrm Fost Ant fii Prof Hotin«, şi Widal diri P a ti .**. - Fopfc p’fv ».■ nv-ri tvn unii Pu.st-nr Bo.ua: ist; ni'E si is ConsultatiuMi de.« (j p. m. *32, Strada Antim. 32 Rămâne pe vară In Capitală t?*-' AA 1Vs' • 'V .t,,. . . nsassss CINEMA Str. Doamnei, 5 e» Ventilatoare americane, pentru aspirarea aeru- t |lui viciat şi introducerea aerului curat, fac ca sala sa f Cf^înmodEiigienic ventilată și^perfect_răcoroasă.^ Astăzi Sâmbătă 21 îulie 1812 MARE SUCCES NI CsS mal mare succes al CASEI PAT UE FilERES MAX LIB în cea mai hazlie, .comadie a altei Dragoste Încăpăţânată 600 metri lungime KTKTim Hik. Winter în contra bancherului Viol Celebră scenă dramatica din viaţa de detectiv Zăpada şi Ghiata Interesante şi instructive vederi după natură Reprezentaţii orare. Preţuri populare MegeSe lasoluî mmmmmmmr -ti 1913 Iunie Cursa internaţionala in Alpin Austriaci «te 3100 K. Iarăş o victorie strălucită pentru automobilele OPEL. Din 95 concurenţi singur team.nl OPEL sosit la destinaţie fără nici un punct rău I la plecare la sosire ci OPEI SUCC3E® FENOMENAL Representanţa generală: S. A. R.C. Soc. Anon. Română de Comerţ, Bucureşti Str. Smărdan I. Oline-Bi mB!enaillauras sus ESO, Bll, 1039 si MO hgr. eapaelfals lîiîii Americane pi Lemne, Uite și Em DEPOZITAR GENERAL , JACQUES GOLD, București BIURCHI - TECHNIC, Strada Doamnei II To. 2!DF. FEB TRANSPORTASI