Adevěrul, septembrie 1912 (Anul 25, nr. 8252-8281)
1912-09-15 / nr. 8266
Símbată joi septembrie 1912 Un sfat către podgoreni Cheltuelile la cari este supus podgoreanii au crescut continuu şi astăzi dacă nu se mai obţin producţiuni mari orice rentabilitate este iluzorie. Prin întrebuinţarea îngrăşămintelor chimice viticultorul îşi poate asigura un maxim deroducţiune. Pe lângă aceasta îngrăşămintele chimice mai au următoarele avantaje : 1) Asigură coacerea lemnului; 2) Grăbeşte coacerea strugurilor; 3) Apără viţele de ger ; 4) împiedică căderea timpurie a frunzelor; 5) Face viţele mai rezistente contra diferitelor boli; 6) Sporeşte cantitatea de zahăr a strugurilor şi deci conţinutul alcoolic al vinurilor. Fabrica de produse chimice Mărăşeşti S. A. Bucureşti, Bulevardul 1Elisabeta ÎS oferă d-lor podgoreni toate îngrăşămintele chimice necesare viilor în cele mai favorabile condiţiuni şi cu conţinutul garantat. — Broşuri lămuritoare, preţurile curente la cerere — f (PiBKICi DE CÍMEIT PORTLiiD — DÎN BRAILA — loan 4K. Cantacnzino — SOCIETATE ANONIMA — Aduce la cunoştiinţa clientelei sale ctt complectând instalaţiunile pentru mărirea producţiunei şi punând în funcţiune noul CURTOSL RO- I TATIV de cel mai perfecţionat sistem, şi cea mai mare ce s’a construit până acum, este în măsură a produce zilnic 300—350 tone ciment portland de o calitate neîntrecută, putând efectua comandele fără nici o întârziere. ^ Comenzile se vor adresa Societății Anonime ZWEIFEL & Co. "MISNT Calea Moşilor No. 31 şi la Direcţiunea fabricei în BUCUREŞTI, Str. ACADEMIEI No. 45. Atelier ^ is5»m.vrsi BUCUREŞTI Calea Victoriei 44. FURNIZORUL CURŢEI REGALE — vechi şi important magazin de sl BICICLETE . IHlVttOMANU Mare depozit de Biciclete din fabricele cele mai re- numite. Mare asortiment de accesorii de biciclete, precum cauciucuri, camere de aer, clopote, lămpi ! Bomboane Orientale Parfumează admirabil gura şi distrug orice miros urât al gurei provenit din tutun, dinţi stricaţi sau stomac devanşi mai uşoară 1a*. Cutia 50 bani la droguerii şi farca la orice aită vopsea de păr macii. Observaţi marca Semiluna cu Preţul Idei 2.50. La nemulţumire se stea singure veritabile, restime imediat costul. Cereţi numai adevăratul A se feri de contrafaceri şi de ape artificiale KALODONT PASTĂ de DINŢI ş. APA de GURĂ de vânzare la: PARFUMERII, FARMACII, DROGUERII etc. JKS.SAHG’s SOHN & C2., Vîena-Berlin-Paris. Repräsentant! Sam. Löh», Buearesti. ipsea tt păr UNS Carantat absolut nevătămătoare, vopseşte imediat pârul cărunţit sau albit în negru, brun, casta,niU sau blond într'un mod atit de,perfect şi denaturat încât nu se cunoaşte de expresa, neurastenia. Anemia historia, slăbiciunea generală, combate Hemofer Iteanu Unul din cele mai puternice reconstituante ale cornului slăbit. Preţul SiUt LV» Dureri reumatice "S'îiîn cap şi de dinţi vindecă sigur Pastilele Nevralgine JURIST Un flacon 2.50 la droguerie şi farmaci »as»« Bomboane purgative din suc de fructe. Uşor de luat de copil şi adulţi. Efect sigur. Excelente contra: Constipafiei, Leneviei intestinale, Hemoroizior, Congestiunei, •— Migrenei De vânzare« toate farmaciile și drocțienile Dr. A. KARASCH De la Facultatea din Faris Fost eleval profesorului Fournier Specialist în boale de Piele şi Sifilitice (Lumeşti) Boalele părului Calea Victorie 120 (lingă bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29/1 Telefon umil ar. i Primul institut de Optică modicat pentru alegerea, compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-luî Dr. George D. Fischer Str. Doamnei 27—Telefon 71/30 Consultaţiuni fără plată numai pentru alegerea ochelarilor cari, se cumpără la Ocularium şi in cazurile normale, adică in acea nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de Vf oră. rinstitului mmmii DE AGENŢI FIS1C1 Anexat la Baia CENTRALA Bucureşti, Str. Enei Tratamentele boalelor cronice ale sis- s temului nervos, aparatul circulator, digestiv, ale nutriţiunii generale, ale sistemului osos, articular şi muscular; c' ) neurastenia, nevralgii, paralizii, ar- |terioscleroză, constipaţia, artritism, t reumatism, gutta, scolioza prin ur mătoarele: 1 Hidroterapie complectă, ma f saj manual şi vibrator, masaj sub apă s (A.ix şi Vichy) sudaţiune Berthe, duse |a Plombiéres. | Electricitate medicală : gal- î (j vanizare, farudizare, curenţi sinusoi- f dali, franklinizare, d'Arsenvalizare, j, băi hidro-electrice, Roentgen. Băi de lumina şi (le aer su- ► pra Încălzit gen. şi parţiale. |Hecanoterapia sist. Ier. Zan- IIer şi Ortopedia. Bal de acid carbonic (Nauheim) Tratamentele se execută şi se supraveghează de medicii specialişti ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administraţia Se caută 0 Jupâneasă şi un i,. Răndaş ’ A se adresa Piaţa Cantacuzino 67. Se areimean Moşie Județul Covurlui, 804 hectare, regiunea T-a—8 kilometri de Galaţi, de la 23 Aprilie 1914. A se adresa d-lui Felix Javitzdirectorul Bancei Române deJomert şi Industrie, Bucureşti Str. Academiei No. 6. Br. Fischer Ialau fost operator la Clinica prof Fuchs din Viena. BOALE de OCHI Consult. 2 — 5, Dumineca 10—12 Bucureşti, 10, Strada Covaci. local ni a cal 35 m. pe ÎS m. DE ÎNCHIRIAT de la 26 Octombrie. A se adresa la ziar. br. Siri Miel Dela facultatea de medicină din Paris Boale genito-urinare şi de femei Consultaţiuni dels. 3—6 p. sa. Str. Tudor Vladimirescu 5 BUCUREŞTI Doctor I. BEJAN Specializat I» clinicelefin Paris fost Chirurg a Eforiei Spitalelor Consultaţiuni Chirurgicale şi Bolile femei Instalaţiune pentru Operaţiuni Strada ijt.lrbey-Vodă 17 Colţ cu Renaşterei Consult. ,1—5 şi 7—8. — Telefon 4(12 INUNDAȚIILE ------------------**----------------- pieile şi manevrele Se pot contramanda manevrele regale ? Am anunţat azi că ministrul de războiu a dat un ordin comandanţiol de corpuri prin care se aduce la cunoştinţă că li se lasă latitudinea de a suspenda sau continua manevrele regionale şi parţiale — din cauza ploilor cari cad. In ceea ce priveşte manevrele regale — din cercetarea pe care am făcut-o ori la marele stat major — putem anunţa următoarele: In Dobrogea ploile nu cad decit de trei zile încoace si — din cauza conformatii unei terenului care are multe scurgeri — nu sunt noroaie mari si nici băltoace. In ceea ce priveşte Dunărea pînă acuma nu s’a menţionat nici o revărsare. Aşa fiind, afară numai dacă ploile vor continua zilnic, manevrele regale vor avea loc. Eri s’ a şi luat, la marele stat major ultimele hotărîrî în ceea ce priveşte transportarea trupelor şi înmartierarea lor pe cîmpul de manevre. Rapoarte oficiale La ministerul de interne s'au mai primit următoarele rapoarte: Botoşani Din cauza ploilor multe locuinţe s’au dărîmat. Apele au rupt numeroase poduri şi podeţe. Ploile au mai încetat a cădea, şi apele au început să se retragă în matcele lor. Foarte multe pagube sunt de înregistrat. Rîul Siret a inundat şesurile din comunele Corni, Fîntînelele, Siminicea, Bucecea, Poiana şi Tudora. In comuna Fîntînelele, satul Roşcani, au fost inundate şi două case, iar în Bucecea s’a dărîmat o casă; au fost inundate 4 case şi 100 ha, pămînt cultivat. Rîul Suceava s’a revărsat pe teritoriul comunei Burdujenî, prinzînd vitele locuitorilor de pe cîmp, cari au fost salvate şi trecute în Suceava (Bucovina) de unde au fost aduse, prin graniţă în ţară. Pîrîul Jijia s’a revărsat în comuna Comîndăreşti, Todireni, Dîngeni, Truşeştî şi* Albeşti, rupînd mai toate podeţele. Recoltele din comuna Comîndăreşti sînt toate prinse de apă. In comuna Todireni a inundat 13 case, iar în Truşeşti şi Albeşti recoltele locuitorilor, precum şi lanurile cu sfeclă ale d-lor N. Enăşescu, Popovici-Bîznoşanu şiarendaşului Melţer. In, comuna Dîngeni *a fost ruptă şoseaua în dreptul podului, fiind întreruptă comunicaţia între Dîngeni şi Botoşani. In comuna Albeşti este de asemenea ruptă şoseaua, în dreptul podului care leagă satele Petreşti şi Jumătăţeni. Tot pe teritoriul acestei comune au fost rupte şi 3 iazurice erau pe moşia lacobeni. Pîrîul Meletin, care curge prin comunele Coşula, Cristeşti, revărsîndu-se, a întrerupt comunicaţia pe şoseaua naţională Botoşani-Iaşi, la Mm. 445, inundînd şi 40 locuinţe în Coşula şi 35 în Cristeşti, din cari parte s’au dărîmat. Pîrîul Başeu s’a revărsat pe teritoriul comunei Ştefăneşti, fără a inunda locuinţele. Recoltele au suferit considerabil din cauza acestor ploi. Pagubele nu se cunosc pînă acum toate, pînă nu se vor retrage apele. S’au luat măsuri energici şi se lucrează deocamdată la restabilirea comunicaţiilor ce au fost întrerupte, evacuîndu-se şi locuinţele ce au fost inundate. Brăila D, prefect Hiotu a fost în localităţile ameninţate de apele Siretului şi Buzăului şi a constatat că cele relatate de notarii comunelor Cotu Lung şi Latinu au fost exagerări, deoarece afară de satul Vizireni, vinde apa Buzăului a inundat 27 case ale locuitorilor, precum şi şcoala, nici o comună nu este inundată şi se speră chiar să scape în urma măsurilor luate. Apa Buzăului este în descreştere. Siretul staţionar, iar digurile destul de rezistente, în cazul dacă vor înceta ploile. Buzău De şapte zile plouă într’una în tot judeţul. Pînă la 11 c. nu s’au semnalat inundaţii în judeţ. Cîmpina Din cauza ploilor căzute, trei case din partea de jos a oraşului Cîmpine au fost inundate. Proprietarii au fost nevoiţi să le evacueze. Apele durilor Prahova şi Doftana venind mari ameninţă şi alte case cu inundarea, dacă ploile nu vor înceta. Focşani Apele Siretului au trecut peste maluri, revărsîndu-se peste locurile pretarea pe care Marioara Voicu lesen o dă Annei. Acest act se petrece în casa lui Ivan Pavlovici, un aristocat alcoolic, susţinător stupid si ridicol al regimului teroare!. El pleacă la Operă, nevastă-sa Varvara si Anna, care e nepoată-sa înconjurate de prietene citesc un manifest prin care se arata suferitele muncitorilor si revolutionarilor. Anna e fericită aflînd că Var■ara e cîştigată pentru cauză si că n biblioteca soţului el depozitează ece mii de manifeste. Wassili se urcă în salon si într’o scurtă, dar fişieroare întrevedere, în care Annaere cel puţin sase luni de fericire morului lor, Vassili ii cere, dinpotrivă, sacrificiul imediat ca dînsa să-î facă un semn cu lumina la fereastră în clipa cînd guvernorul va fi dela Operă. Zdrobită, ea consime să facă aceasta jertfă şi cînd momentul soseşte, lupta ei de a aprinde ori nu lumina care trebue să anunţe pe Vassili e un spasm înfiorător... In cele din urmă agită lumina la fereastră, se aude o detunătura si Anna, scoţînd un urlet, cade cu faţa la pămînt.... Dar repede, îşi ştergelacrămile şi ca luminată de aureola jertfei, se repede la fereastră şi strigătul ei, de „Înainte ! înainte“ pare că străbate profetic pînă in fundurile imensei Rusii. * Dacă în primul act, credinţa şi devotamentul către cauză au smuls Marioarel Voiculescu în Anna accente de a căldură si un avînt emoţionant, daca într’al doilea, în scena de dragoste cu Vassili a răscolit cele mai delicate şi mai blinde însuşiri ale inimei femeeşti, în al treilea Marioara Voiculescu s’a ridicat pînă la momente tragice pe cari nu a avut prilejul să ni le dea pînă azi. Renunţarea la fericire în folosul uine! cauze sfinte nu poate fi înfăţişată cu o durere mai nimicitoare ca aceea pe care o întrupează Marioara Voiculescu, cînd, după dispariţia ul Wassili, rămîne rezemată de peretele de lingă uşa pe care a dispărut odată cu el toată patima ei de femee. Cu o încordare de sensibilitate, care se confunda cu realitatea însăşi, a jucat apoi scena aprinderei luminărilor. E poate tot ce am văzut pînă azi mai zguduitor pe scena romînească şi efectul, s’a văzut în emoţiunea publicului care îşi reţinea suflarea, sub tremurul ei.... Cald şi foarte simţit a jucat d. Ion Manolescu pe Vassili, pentru care are toate resursele de sinceritate si aprindere. Din bătrînul Tantal d. Storin a făcut esantilionul fizic şi moral al revoluţionarilor hărţuiţi, ca fiarele sălbatice, schingiuite fără frică de oameni şi de Dzen, de către pravoslavnica poliţie rusească. Scurta sa povestire a suferinţilor a fost de un realism înfiorător. Sugestivă prin simţirea concentrată ce a pus în rolul Sofiei a fost d-ra Tina Barbu, care a asigurat astfel rolului un relief deosebit. Multă simţire a dus şi d-ra Falliera în mătuşa Anneî. In Antoska d. Economu a avut patima convinsă. In rolul episodic al bătrîneî Arina, al cărei fiu de lapte a murit de* asemenea măcelărit de cazar! în stradă, d-na Elvas a făcut o creaţie care onorează talentul acestei modeste artiste. Şi tot aşa de adînc mişcător a fost episodul elevului Saşa, care îş! proclamă de Pe băncile şcoaleî dorul sau de jertfă pentru ..cauză". D-ra Carmina Ciucurescu l-a jucat cu o pornire care a mers drept la inimă. Uit alt rol episodic, acela la unul tînăr revoluţionar, a recomandat pe d. Călin ca un tînăr care ştie să comunice simţirea şi prin accentele voce! şi prin ochi. D. Călin e aşteptat, căci e o speranţă. Şi d. Condora zice cu inimă şi d-ra Bebe Stănescu vibrează sincer, iar d-ra lonescu se prezintă bine în scenă. Corect în roluri secundare: d-na Crissenghi şi d. Constantinii. Cum cele mai multe din elemente joacă împreună de mai mulţi ani, s'a putut atinge o omogenitate și o rotunzime a spectacolului cari au făcut cea mai bună impresiune. Montarea rămîne fidelă mediului și atmosferei și d. Lecca, directorul de scenă, fiind și traducătorul piesei, a depus o muncă ce reese destul de vizibil. Publicul a consacrat piesei, interzisă fără noimă, acum trei ani, un succes care ia proportiunile senzatiunei. Interpretatiunea a fost formidabil aclamată si înseamnă pentru compania Marioara Voiculescu un început triumfa! Să terminăm cum termină ș! piesa aceasta închinată unui mare belea! : „înainte în minte“ ! Emil C. Fagure. de cultură şi imaşul locuitorilor din com. Domneşti, Pufeşti şi Pădurciiî. De asemenea Siretul s’a revărsat şi în satele Vaslui Roşea, comuna Vulturul şi în parte din comuna Năişeşti. A rupt digul de la punctul Blehani, inundînd acest sat pe toată întinderea lui, precum şi moşia, Nămoloasa cu toate focurile de cultură ale sătenilor. Locuitorii sunt cuprinşi de o panică indescriptibilă, iar lucrările de salvare se fac cu mare greutate din cauza lipsei de braţe. Comuna Vadu Roşea este sub aptă. Sătenii s’au retras pe un cîmp din apropiere cu copiii şi lucrurile ce au putut scăpa în grabă. Toate casele au fost inundate. Locuitorilor li se va da pîine de către prefectura judeţului Putna. La Blehani domneşte aceeaş jale şi mizerie. Comunicaţia cu Blehani şi Nămoloasa este cu desăvîrşire închisă. Locuitorii şi vitele au putut fi salvate. Apele Siretului au năvălit prin trei locuri în tîrgul Nămoloasa. S’au cerut ajutoare dela trupele din Brăila, cât şi cu bărci să vie să salveze locuitorii ameninţaţi să se înece. Apele durilor Buzau şi Siret au inundatsatele Voineşti şi Vizireni. Comunele Latinu şi Coiulung sunt ameninţate. Podul din comuna Latina e sub apă. Galaţi Siretul a inundat pe teritoriul comunei Piscu 150 ha. porumb, 59 ha. mei, 150 ha. imaş; pe teritoriul comunei Independenţa 240 ha. porumb 350 ha. imaş şi în comuna Slob.Conache o mică porţiune teren arătură. Roman In urma necontenitelor ploi, apele rîurilor Moldova şi Siret au eşit din albia lor, inundînd semănăturile locuitorilor, proprietarilor şi arendaşilor, în apropiere de aceste rîuri, şi făcînd pagube însemnate, cari nu se pot preciza pînă la retragerea apelor. In satele Mogoseştî, Volintireştî, Răchitienî, Ursăreşti, Adjudenî, Tăncăbeşti, Rotunda, Bursăneşti, Luţca de lîngă Siret *a intrat apa, locuitorii au fost scoşi la timp cu vitele şi* avutul lor. Podurile plutitoare de pe Siret au fost ridicate. Circulaţia este întreruptă în mai multe puncte ale judeţului, prin ruperea şoselelor, stricarea podeţelor şi ridicarea podurilor. La bociul de beton Brătianu s’a rupt terasamentul. Podul judeţului, de peste Moldova, la Cotul Vameş, a fost ridifiat, iar celui dela Corhana i s’au rupt şase picioare. In satul Corhana s’au surpat ca trei" hectare pămînt din vatra, satului. Totalul caselor inundate a de 500. Locuitorilor inundaţi li s’au trimis 2500 pîinî, fabricate la manutanţa diviziei a* şaptea. Accidente de persoane nu i s’au semnalat. Se aşteaptă retragerea apelor pentru a 1'^ măsuri de restabilirea comunicaţiilor, cînd se va întocmi şi înainta ministerului Situaţia exactă de pagubele pricinuite. Tecuci In comuna Cosmeşti, apa Siretului a mincat terenul după albie în satele Băltoreşti şi Satu Mare, pătrunzînd şi în subsolul fabricei, la maşini, cauzînd încetarea lucrului. Comuna Movileni a fost de asemenea inundată de apa Siretului; 23 case cu grădinile lor, 250 ha. imaş, 40 ha. porumb, 70 ha. fîneţi au fost complect inundate. La Umbrăreşti au fost inundate 50 ha. porumb, 10 ha. paring şi balastiera cu toată instalaţia ei. Pagubele sunt de 50.000 lei. La Buceşti sînt inundate 15 ha. paring, 40 ha. porumb şi 15 ha. vie. La Lieştî 60 ha. porumb, 30 ha. vie. La Şerbăneşti 50 ha. porumb, 20 ha. vie. La Iveşti 80 ha. porumb şi 1 ha. 79 arii grădinărie. La Vladimireşti 470 ha. porumb, fîneaţă şi vie, 30 ha. grădinărie. La Fundeni 500 ha. porumb, fîneaţă şi vie. Au fost inundate şi livezile, viile şi recoltele din comunele Corbasca, Corni şi Homocea. La confluenţa Bîrladuluî cu Siretul, apele s’au unit pînă aproape de comuna Lieştî. Ploaea ameninţă să continue, Tîrgovişte Apele Ialomiţeî şi vîlcele Strîmba, Crivăţul şi Chilianca au crescut în mod înspăimîntător. Strîmba şi Chilianca s’au unit, formînd în dreptul satelor Finta-Veche, Finta-Mare, Frasinul, o singură apă. Satele Ibrianu de Finta, Ibrianu de Frăsinu şi Hotăreştî, precum şi toate cîmpiile au fost inundate. In Hotăreşti apare de un metru. S’au evacuat aproape jumătatea din locuinţele acestui sat, aducînd pe locuitori în satul Cătunul. In satul Ibrianul nu s’a evacuat decît o singură casă, deoarece apa a intrat în toate locuinţele. Ploaia continuă. Apele crosc furioase. S’au luat măsuri pentru salvarea locuitorilor. Apa mănîncă acum malul despre satul I-Iotăreşti, ameninţînd dărimarea bisericeî şi a tuturor caselor. Urziceni De Joi dimineaţă, dela orele 8, apele au început a se retrage. S’au mai salvat încă 4 familii de cărămidari, de cari nu s’a ştiut pînă Miercuri seară. Pagubele sînt evaluate pînă acum la 35—40.000 Ioi, în cari intră și cărămida distrusă. .Celor salvato li s'au dat vestminte, hrană și adăposturi în oraș. Ploaia nu încetează. ueearea mmn ceam cu cărbun TULCEA. 12 Septembrie— Azi a plecat din port vaporul „Razelm“ a! administraţiei pescăriilor statului din Tulcea, remorcînd un ceam cu 200 tone cărbuni pentru canalul .,Rege!e Caro!". La Uzlina, pe cînd făcea rondou, din cauza unei manevre greșita ceamul s'a spart dueîndu-se la fund. D Condeescu, căpitanul portului Tulcea anclifiteazS ca tul, spre a as vedea asupra cu! cad respotsabilita* tile—Romulus - VIAŢA BUCUREŞTIANA PREMIERA. Marele eveniment teatral, aşteptat cu atîta nerăbdare de publicul iubitor* de artă: deschiderea stagiunei teatrului Modern, sub noua direcţiune a doamnei Marioara Voiculescu, a avut loc aseară cu un succes desăvirşit, jucîndu-se piesa Seara de pomină de L. Kampf, tradusă de d. Karalamb I.ecca. Evenimentul era cu atît mai interesant, cu cit pentru prima oară in tară la noi, o femee la direcţia unui teatru. Evident că, cu talentul şi priceperea d-nei Voiculescu, care a ştiut să, se înconjoare de, artişti şi artiste de mina întiî, precum şi fericita, alegere in persoana d-lujl Haralamb Lecca ca director de scenă, era de prevăzut ca ansablul interpretărei să cucerească întreaga sală, fiiind la înălţimea tuturor aşteptărilor. S’au făcut adevărate ovaţiunî artiştilor şi de sigur că publicul ştie să răsplătească energia şi munca cari dau rezultate atît de strălucite. Dorim nouei direcţiuni să urmeze tot astfel şi suntem convinşi că vor culege întotdeauna laurii celor mai frumoase succese. Sala era archiplină. Am remarcat pe: d. şi d-na V. G. Morţun, d-na Luisa Algiu, d. şi d-na Hercul Fulga, d. şi d-na Nicolae Cocea, d. şi d-na D. Neniţescu, d. şi d-na Hagi Anton, d. şi d-na N. Săveanu, d-na Haralamb Lecca, d. şi d-na G. Danielopol, d. şi d-na C. Schina, d-na Marioara Crătunescu, d. şi d-na Al. Blanck, d. şi d-na Nikita, d-na Grăjdănescu, d. şi d-na Mihnescu, d. şi d-na Mihail Protopopescu, d. şi d-na Ernest Doneaud, d. şi d-na Leon Popescu, d-na Jianu, d-na, Gudin, d. şi d-na dr. Niculescu, d. şi d-na N. Petrescu, d-na Urbeanu, d. şi d-na Stanovici, d-na Marie Răducanu, d. şi d-na I. Răducanu, d-na Novach, d. şi d-na D. Voinescu, d-na N. Voinescu, d. şi d-na C. Panaitescu, d. şi d-na Ştefan Bulandra, d. şi d-na Al. Teodorescu, d. şi d-na Pomponiu, d. şi d-na C. Apostoliadi, şi d-na Guţă Dumitrescu, d., d-na şi d-na Frenkel, d. şi d-na Ulvineanu. Domnii: C. C. Arion, C. Mille, I. Mitilineu, I. Bărbătescu, Vict. Verzea, I. Bacalbaşa, Ion T. Ghica, Pantazi, Balş, G. Diamandy, Dobrogeanu- Gherea, Gh. Rfidulescu, Th. Stoenescu, Mişu Cantuniari, Şerban Ghika, Rosenthal, Const. Dimopol, G. Robescu, Cesar Dimopol, G. Grand, Ruşaveţeanu, Mihai Mora, Leontopol, K. D. Stăncescu, căpitan N. Árion, Dinu Arion, Priboianu, Bogos Popovici, Elias, Finkelstein, Pauker, etc. Don Pedro aDEVERUL — LE JOURNAL din Parisîncepe Marţi 18 Septembrie publicarea 11RIILOR II TOSELLI ca răspuns la „ISTORIA VIEŢII MELE“ DE LUISA DE TOSCANA fosta regină a Saxoniei— soţia sa, acum divorţată, în urma unei înţelegeri cu „LE JOURNfL“ IN ACEEAŞI ZI VA ÎNCEPE ŞI „DIMINEAŢA" publicarea captivantei scrieri. Bărbatul Alteţei Sale MEMORIILE LUIS— — Slum TOM — răspuns — „ISTORIEI VIEŢII MELE" DE LUISA de TOSCANA MEMORIILE LUI SIGNOR TOSELLI, sínt o bucată din viaţă, palpitantă şi plină de peripeţii şi de lupte sufleteşti, sínt un întreg roman trăit, în care sărmana viaţă omenească ni se desfăşoară înainte ca pe filmul continuu al unui cinematograf. Toată lumea va citi cu interes — cu începere de Marţi 18 Septembrie: Bărbatul Alteţei Sale UMILE LUI — — SIGNOR TOSELLI *—răspuns — „ISTORIEI VIEŢII MELE“ de LUISA DE TOSCANA Cereţi REVISTA MODEI JEFUITORII BISERICILOR Spargerea bisericeî Apostolii din Calea VIT wor\j Văcăreşti —A încrezători în îndrăzneala lor, boţii pornesc fără sfială să jefuiască şi aşa se explică puţina temere ce s *au cînd pătrund chiar în lociuinţele în cari ştiu că au posibilitatea să se întîlnească piept la piept cu victimele. De obicei, în aceste aventuri ale lor, el se înarmează nu se dau îndărăt nici de la crimă atunci cînd se văd surprinși, după cum nu se dau îndărăt nici de la sinucidere, atunci cînd frica de pedeapsă le este mai puternică. Succesele le dau curaj; ei devin şi mai încrezători în ei şi proectează lovituri mai mari, imai periculoase. Jaful pentru ei este un fel de sport şi hoţii simt nevoia a se aventura tot mai mult, căici şi pe ei gloria îi predomină. Aşa se explică loviturile mari pe cari ei le dau din cînd în cînd, punîmd în încurcătură chiar şi pe cei mai abili poliţişti şi judecători de instrucţie. Ţinînid însă socoteală de stratul social care dă «cel mai mare contingent de făcători de rele, culmea îndrăznelei de care pot să dea dovadă este de a jefui* cele sfinte. Abatele criminale pledează în elestul pentru aceasta şi ilustrează cu exemple, cu imărturisirî chiar de ale răi fă!;*ătorilor, că înaintea săvîrşirei unu*uî delict sail unei crime, ei au cerut protecţia divină ca să nu fie prinşi. Pînă la focul ales de operaţiune, ei se închină la toate bisericile pe unde trec şi sunt şimărturisiri în cari hoţii arată că au plănuit să jefuiască şi biserici, dar s’au oprit sa împietriţi la uşa acestor locaşuri şi s’au văzut nevoiţi să renunţe la planurile lor. Alte fapte— şi să te tuăim de la noi — îţi explică şi mai mult această ternare a lor de a pune mina pe lucrurile sfinte. într’o comună din judeţuil Dolj, acum opt ani un hoţ, a pătruns în biserica şi a voit să i*a o salbă de aur care se afla, pusă pe o icoană. Hoţul .*1. fost găsit, a doua zi dimineaţă nori lingă icoană şi s’a dovedit că. acel individ era unul dintre tîlhariî cei mai vestiţi ai judeţului şi că făcuse în decurs de 22 ani 18 ani de omniţă. In judeţul Suceava, un alt tîihiar fost şi el de mai multe ori condaimnimat a încercat să pătrundă în biserica unui sat printre gratiile de la fereastră. El a lărgit gratiile im aşa fel încît aputut să introducă capul şi umerii şi cînd a î*n■ercat să treacă şi restul corpului, i-a fost imposibil. A doua zi dimineaţa, acest tîlhar a fost găsit tot între gratiile ferestreî, leşinat. Sims cu foarte multă uşurinţă dintre gratiile ferestrei el şi ia revenit in fire după trei ore şi atunci a, făcut mărturisiri interesante,care îţi denotă starea de spirit în care se găsea el cînd a săvîrşit acest furt: „'Prigonit de jandarmi Cari mă urmărea cu un mandat de trei ani închisoare nu puteam să-mi mai cîşt hrana muncind. încercasem vreo •inel lovituri pe la stime dar fără folos şi atunci necăjit rit D zefi TU-sunt ajuta, m’am gândit, să desbrac odoarele din biserică. Guim am intrat, însă cu capul şi corpul pe jumătate în biserică, am văzut cum chipurile ‘ de pe icoane se desprindea“ şi vroiau să pună imama pe mine şi am auzit chiar şi o trosnitură puternică. Am încerkait atunci să. mă dau înapoi, dar mi-a fost cu neputință. Simțeam că gratiile de ferestre mă «tringeau ca într’un clește. Mi-am făcut orUcp de *doua brT și apoi nu pal stiîi nimic", Dediu ai ia -'vc-■* făcută de Gheorghe Iosup, în 1884,. — căci așa se numea atest tîlhar — aim găsit-o în decanii lui la Parchetul de Suceava şi eu cred ca explică îndeajuns starea în care seaflă tîlhariî cînd se cred dotaţi cu atîta îndrăzneală încît să străbată şi să jefuiască chiar locaşurile sfinte. Dar să-i lăsăm pe cei doi tîlharî de miai sus şi să venim la unul mai proaspăt, unul care a încercat chiar astă i noapte să jefuiască biserica Apostolu din cartea Văcăreşti. Tîlhlarul acesta care, în momentul cînd scria aceste rîndurî a rămas necunoscut poliţiei, s’a urcat astă* noapte în clopotniţa bisericeî Apos* tolu, a tăi at frînighiile de la leloport şi apoi s’a urcat cu ele pe acoperişul bisericeî. A deschis apoi o fe*reastră de la turn şi Jegîind frânghia sus s’a coborît *pe ea îin biserică. Ce s’o fi petrecut cu acest tîlhar este greu de ştiut pînă bînd autorităţile vor pune mina pe el, ceea ce a păţit el însă se cunoaşte. In primul rînd el n’a putut să fure nimic din sfîntul Iopaş; în al doilea rînd în mijlocul bisericeî s’a găsit un lac de singe, care îţi arată că el numai teafăr nu a putut scăpa de acolo, dar a avut încă puterea să tragă zăvorul dela uşă altarului şi să dispară. Cu certitudine se poate spune în’să că el a fost cuprins de aceeaşi teamă de cari au fost cuprinşi şi cei doi dintîî şi că, în teama lui, a căzut de pe frînghie a dat peste candelabra şi apoi, cînd îşi va fi revenit în simţiri a căutat scăpare prin uşa altarului. Toată poliţia a fost azi dimineaţă la biserica Apostolu, luînd urmele lăsate *de hoţ, urme cari sînt atît de evidente, îneît, ţinînd socoteală că hoţul va avea nevoe şi de îngrijire medicală, se poate da cu siguranţă prinderea lui. Mărturisireape care o va face şi actel hoţ va fi cu o siguranţă tot atît de interesantă da şi a celorlalți doi. Tis. Supeul Beia Boulevard Aseară după spectacolul de deschidere dat cu atîta strălucit succes de către compania Marioara Voiculescu, s'a servit în sala de marmoră a hotelului Boulevard un supeu la care au fost invitate peste cincizeci de persoane. Au participat între alţii, d-niîi Jean Mitilineu, Pantazi, Gh. Diamandy, N. D. Cocea, Victor Eftimiu ; d-nele Maria Ciucurescu, Maria Giurgea şi Maria Filotti, dala Teatrul Naţional; d-nii Emil D. Fagure, Uhrinowsky, Mavrodi, Metaxa-Doro, Locusteanu, Barbu Voinescu şi toţi artiştii companiei Marioara Voiculescu în frunte cu directoarea. S’a petrecut 2—3 ore în mijlocul celei mai vii însufleţiri şî a unei mari veselii, ciocnindu-se în sănătatea primei directoare de teatru în ţara noastră, — şi urîndu-se Companiei Marioara Voiculescu în viitor aceeaşi izbîndă pe care a repurtat-o aseară, la prima reprezentaţie. După supeu, în timpul căruia Crîstache Ciolac a fost frenetic aclamat, s’a trecut în sala de lectură, transformată în sală de dans şi frumoasele noastre artiste au fost încîntata să bostoneze mai bine de o oră. Acce ^ntul de la fibrica „ Vulcan» Azi la orele 11, ucenicul Atanasa Lepădaţii, domiciliat în str. Măgurele No. 140, voind a da ajutor unor lucrători să ridice nişte table de fer, o tablă i-a căzut peste piciorul stîng, rănindu4 grav. ■ Copilul a fost dus, cu ambutan^f Salvarel la spitalul '1