Adevěrul, septembrie 1912 (Anul 25, nr. 8252-8281)

1912-09-15 / nr. 8266

Sím­bată joi septembrie 1912 Un sfa­t că­tre podgoreni Cheltuelile la cari este supus podgoreanii au crescut continuu şi astă­zi dacă nu se mai obţin producţiuni mari ori­ce rentabili­tate este iluzorie. Prin întrebuinţarea îngrăşămintelor chimice viticultorul îşi poate asigura un maxim de­­­roducţiune. Pe lângă aceasta îngrăşămintele chimice mai au următoarele avantaje : 1) Asigură coacerea lemnului; 2) Grăbeşte coacerea strugurilor; 3) Apără viţele de ger ; 4) împiedică căderea timpurie a frunzelor; 5) Face viţele mai rezistente contra diferitelor boli; 6) Sporeşte cantitatea de zahăr a strugurilor şi deci conţinu­tul alcoolic al vinurilor. Fabrica de produse chimice Mărăşeşti S. A. Bucureşti, Bulevardul 1Elisabeta ÎS oferă d-lor podgoreni toate îngrăşămintele chimice necesare viilor în cele mai favorabile condiţiuni şi cu conţinutul garantat. — Broşuri lămuritoare, preţurile curente la cerere — f (PiBKICi DE CÍMEIT PORTLiiD — DÎN BRAILA — loan 4K. Cantacnzino — SOCIETATE ANONIMA — Aduce la cunoştiinţa clientelei sale ctt complectând instalaţiunile pen­tru mărirea producţiunei şi punând în funcţiune noul CURTOSL RO- I TATIV de cel mai perfecţionat sistem, şi cea mai mare ce s’a con­struit până acum, este în măsură a produce zilnic 300—350 tone ciment portland de o calitate neîntrecută, putând efectua com­andele fără nici­­ o întârziere. ^ Comenzile se vor adresa Societății Anonime ZWEIFEL & Co. "MISN­T Calea Moşilor No. 31 şi la Direcţiunea fabricei în BUCUREŞTI, Str. ACADEMIEI No. 45. Atelier ^ is5»m­­.vrsi BUCUREŞTI Calea Victoriei 44. FURNIZORUL CURŢEI REGALE — vechi şi important magazin de sl BICICLETE . IHlVttOMANU Mare de­pozit de­­ Biciclete din fabri­cele cele mai re-­ numite.­ Mare a­­sortiment de ac­­­cesorii de bicicle­te, precum cauciu­curi, camere de aer, clopote, lămpi ! Bomboane Orientale Parfumează admirabil gura şi d­istrug ori­ce mi­ros urât al gurei prove­nit din tutun, dinţi stri­­caţi sau stomac devan­­şi mai uşoară 1a*. Cutia 50 bani la droguerii şi far­­ca la ori­ce aită vopsea de păr­ macii. Observaţi marca Semiluna cu Preţul Idei 2.50. La nemulţumire se­ stea singure veritabile, restime imediat costul.­­ Cereţi numai adevăratul A se feri de contrafaceri şi de ape artificiale KALODONT PASTĂ de DINŢI ş. APA de G­URĂ de vânzare la: PARFUMERII, FARMACII, DROGUERII etc. JKS.SAHG’s SOHN & C2., Vîena-Berlin-Paris. Repräsentant! Sam. Löh», Buearesti. ipsea tt păr UNS Carantat absolut ne­­vătămătoare, vopseşte imediat pârul cărunţit sau albit în negru, brun, casta­­,niU sau blond într'un mod atit de,perfect şi denaturat în­cât nu se cunoaşte de expresa, neurastenia. Anemia historia,­­ slăbiciu­nea generală, combate Hemofer Iteanu Unul din cele m­ai puternice reconsti­­tuante ale cornului slăbit. Preţul SiUt LV» Du­reri reumatice "S'îiîn cap şi de dinţi vindecă sigur Pastilele Nevralgine JURIST Un flacon 2.50 la droguerie şi farmaci »as»« Bomboane purgative din suc de fructe. Uşor de luat de copil şi adulţi. Efect sigur. Excelente contra: Constipafiei, Leneviei intestinale, Hemoroizior, Congestiunei, •— Migrenei De vânzare­­« toate farmaciile și dro­­cțienile Dr. A. KARASCH De la Facultatea din Faris Fost eleval profesorului Fournier Specialist în boale de Piele şi Sifilitice (Lumeşti) Boalele părului Calea Victorie 120 (lingă bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29/1 Telefon umil ar. i­­ Primul institut de Optică modicat pentru alegerea, com­punerea şi pro­curarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-luî Dr. George D. Fischer Str. Doamnei 27—Telefon 71/30 Consultaţiuni fără plată numai pen­tru alegerea ochelarilor cari, se cum­pără la Ocularium şi in cazurile nor­male, adică in acea nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de Vf oră. rinstitulu­i mmmii DE AGENŢI FIS1C1 Anexat la Baia CENTRALA­­ Bucureşti, Str. Enei Tratamentele boalelor cronice ale sis- s tem­ului nervos, aparatul circulator,­­ digestiv, ale nutriţiunii generale, ale­­­­ sistemului osos, articular şi muscular; c' ) neurastenia, nevralgii, paralizii, ar- |­terioscleroză, constipaţia, artritism, t­­ reumatism, gutta, scolioza prin ur­­­ mătoarele: 1­­ Hidroterapie complectă, ma­ f saj manual şi vibrator, masaj sub apă s (A.ix şi Vichy) sudaţiune Berthe, duse |­a Plombiéres. | Electricitate medicală : gal- î (j vanizare, farudizare, curenţi sinusoi- f dali, franklinizare, d'Arsenvalizare, j, băi hidro-electrice, Roentgen. Băi de lumina şi (le aer su- ► pra Încălzit gen. şi parţiale. |Hecan­oterapia sist. Ier. Zan- I­­Ier şi Ortopedia. Bal de acid carbonic (Nauheim) Tratamentele se execută şi se su­praveghează de medicii specialişti ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administraţia Se caută 0 Jupâneasă şi un i,. Răndaş ’ A se adresa Piaţa Canta­­cuzino 67. Se areimean­ Moşie Județul Covurlui, 804 hec­tare, regiunea T-a—8 kilometri de Galaţi, de la 23 Aprilie 1914. A se adresa d-lui Felix Javitz­­directorul Bancei Române de­­Jo­­mert şi Industrie, Bucureşti Str. Academiei No. 6. Br. Fischer Ialau fost operator la Clinica prof Fuchs din Viena. BOALE de OCHI Consult. 2 — 5, Dumineca 10—12 Bucureşti, 10, Strada Covaci. local ni­ a cal 35 m. pe ÎS m. DE ÎNCHIRIAT de la 26 Octombrie. A se adresa la ziar. br. Siri Miel Dela facultatea de medicină din Paris Boale genito-urinare şi de femei Consultaţiuni dels. 3—6 p. sa. Str. Tudor Vladimirescu 5 BUCUREŞTI Doctor I. BEJAN Specializat I» clinicele­­fin Paris fost Chirurg a Eforiei Spitalelor Consultaţiuni Chirurgicale şi Boli­­le f­emei Instalaţiune pentru Operaţiuni Strada ijt.lrbey-Vodă 17 Colţ cu Renaşterei Consult. ,1—5 şi 7—8. — Telefon 4(12 INUNDAȚIILE ------------------**-----------------­ pieile şi manevrele Se pot contramanda ma­nevrele regale ? Am anunţat azi că ministrul de războiu a dat un ordin comandanţi­­ol de corpuri prin care se aduce la cunoştinţă că­ li se lasă latitudinea de a suspenda sau continua mane­vrele regionale şi parţiale — din cauza ploilor cari cad. In ceea ce priveşte manevrele re­gale — din cercetarea pe care am făcut-o ori la marele stat major — putem anunţa următoarele: In Dobrogea ploile nu cad decit de trei zile încoace si — din cauza conformatii unei terenului care are multe scurgeri — nu sunt noroaie mari si nici băltoace. In ceea ce priveşte Dunărea pînă acuma nu s’a menţionat nici o re­vărsare. Aşa fiind, afară numai dacă ploile vor continua zilnic, manevrele re­gale vor avea loc. Eri s’ a şi luat, la marele stat ma­jor ultimele hotărîrî în ceea ce pri­veşte transportarea trupelor şi în­­martierarea lor pe cîmpu­l de mane­vre. Rapoarte oficiale La ministerul de interne s'au mai primit următoarele rapoarte: Botoşani Din cauza ploilor multe locuinţe s’au dărîmat. Apele au rupt nume­roase poduri şi­ podeţe. Ploile au mai încetat a cădea, şi a­­pele au început să se retragă în mat­­cele lor. Foarte multe pagube sunt de înregistrat. Rîul Siret a inundat şesurile din comunele Corni, Fîntî­­nelele, Siminicea, Bucecea, Poiana şi Tudora. In comuna Fîntînelele, satul Roşcani, au fost inundate şi­ două case, iar în Bucecea s’a dărîmat o casă; au fost inundate 4 case şi 100 ha, pămînt cultivat. Rîul Suceava s’a revărsat pe teri­toriul comunei Burdujenî, prinzînd vitele locuitorilor de pe cîmp, cari au fost salvate şi trecute în Suceava (Bucovina) de unde au fost aduse, prin graniţă în ţară. Pîrîul Jijia s’a revărsat în comuna Comîndăreşti, Todireni, Dîngeni, Tru­­şeştî şi­* Albeşti, rupînd mai toate po­deţele. Recoltele din comuna Comîn­dăreşti sînt toate prinse de apă. In comuna Todireni a inundat 13 case, iar în Truşeşti şi Albeşti recol­tele locuitorilor, precum şi lanurile cu sfeclă ale d-lor N. Enăşescu, Po­povici-Bîznoşanu şi­­arendaşului Melţer. In, comuna Dîngeni *a fost ruptă şoseaua în dreptul podului, fiind în­treruptă comunicaţia între Dîngeni şi Botoşani. In comuna Albeşti este de aseme­nea ruptă şoseaua, în dreptul podu­lui care leagă satele Petreşti şi Ju­mătăţeni. Tot pe teritoriul acestei comune au fost rupte şi 3 iazuri­­ce erau pe moşia lacobeni. Pîrîul Meletin, care curge prin co­munele Coşula, Criste­şti, revărsîn­­du-se, a întrerupt comunicaţia pe şoseaua naţională Botoşani-Iaşi, la Mm. 445, inundînd şi 40 locuinţe în Coşula şi 35 în Cristeşti, din cari parte s’au dărîmat. Pîrîul Başeu s’a revărsat pe teri­toriul comunei Ştefăneşti, fără a i­­nunda locuinţele. Recoltele au sufe­rit considerabil din cauza acestor ploi. Pagubele nu se cunosc pînă acum toate, pînă nu se vor retrage apele. S’au luat măsuri energici şi se lu­crează deocamdată la restabilirea comunicaţiilor ce au fost întrerupte, evacuîndu-se şi locuinţele ce au fost inundate. Brăila D, prefect Hiotu a fost în­ locali­tăţile ameninţate de apele Siretului şi Buzăului şi a constatat că cele re­latate de notarii comunelor Cotu Lung şi Latinu au fost exagerări, de­oarece afară de satul Vizireni, vinde apa Buzăului a inundat 27 case ale locuitorilor, precum şi şcoala, nici o comună nu este inundată şi se speră chiar să scape în urma măsurilor luate. Apa Buzăului­ este în descreştere. Siretul staţionar, iar digurile destul de rezistente, în cazul dacă vor în­ceta ploile. Buzău De şapte zile plouă într’una în tot judeţul. Pînă la 11 c. nu s’au sem­nalat inundaţii în judeţ. Cîmpina Din cauza ploilor căzute, trei case din partea de jos a oraşului Cîmpine au fost inundate. Proprietarii au fost nevoiţi să le evacueze. Apele duri­lor Prahova şi Doftana venind mari ameninţă şi alte case cu inundarea, dacă ploile nu vor înceta. Focşani Apele Siretului au trecut peste maluri, revărsîndu-se peste locurile pretarea pe care Marioara Voicu lesen o dă Annei. Acest act se petrece în casa lui Ivan Pavlovici, un aristocat alcoo­­lic, susţinător stupid si ridicol al re­gimului teroare!. El pleacă la Operă, nevastă-sa Varvara si Anna, care e nepoată-sa î­nconjurate de prietene citesc un manifest prin care se arata sufe­­ritele muncitorilor si revolutionari­­lor. Anna e fericită aflînd că Var­­■ara e cîştigată pentru cauză si că n biblioteca soţului el depozitează ece mii de manifeste. Wassili se urcă în salon si într’o scurtă, dar fişieroare întrevedere, în care Anna­­ere cel puţin sase luni de fericire morului lor, Vassili ii cere, din­potrivă, sacrificiul imediat ca dînsa să-î facă un semn cu lumina la fe­­reastră în clipa cînd guvernorul va fi dela Operă. Zdrobită, ea consim­­e să facă aceasta jertfă şi cînd mo­mentul soseşte, lupta ei de a aprinde ori nu lumina care trebue să anunţe pe Vassili e un spasm înfiorător... In cele din urmă agită lumina la fe­­reastră, se aude o detunătura si Anna, scoţînd un urlet, cade cu faţa la pămînt.... Dar repede, îşi şterge­­lacrămile şi ca luminată de aureola jertfei, se repede la fereastră şi stri­gătul ei, de „Înainte ! înainte“ pare că străbate profetic pînă in funduri­le imensei Rusii. * Dacă în primul act, credinţa şi de­votamentul către cauză au smuls Marioarel Voiculescu în Anna ac­cente de a căldură si un avînt emo­ţionant, daca într’al doilea, în sce­na de dragoste cu Vassili a răscolit cele mai delicate şi mai blinde în­suşiri ale inimei femeeşti, în al trei­lea Marioara Voiculescu s’a ridicat pînă la momente tragice pe cari nu a avut prilejul să ni le dea pînă azi. Renunţarea la fericire în folosul ui­ne! cauze sfinte nu poate fi înfăţişa­tă cu o durere mai nimicitoare ca aceea pe care o întrupează Marioa­ra Voiculescu, cînd, după dispariţia ul Wassili, rămîne rezemată de pe­retele de lingă uşa pe care a dis­părut odată cu el toată patima ei de femee. Cu o încordare de sensi­bilitate, care se confunda cu reali­tatea însăşi, a jucat apoi scena a­­prinderei luminărilor. E poate tot ce am văzut pînă azi mai zguduitor pe scena romînească şi efectul, s’a văzut în emoţiunea publicului care îşi reţinea suflarea, sub tremurul ei.... Cald şi foarte simţit a jucat d. Ion Manolescu pe Vassili, pentru care are toate resursele de sinceritate si aprindere. Din bătrînul Tantal d. Storin a făcut esantilionul fizic şi moral al revoluţionarilor hărţuiţi, ca fiarele sălbatice, schingiuite fără fri­că de oameni şi de D­zen, de către pravoslavnica poliţie rusească. Scur­ta sa povestire a suferinţilor a fost de un realism înfiorător. Sugestivă prin simţirea concen­trată ce a pus în rolul Sofiei a fost d-ra Tina Barbu, care a asigurat astfel rolului un relief deosebit. Multă simţire a dus şi d-ra Fal­­liera în mătuşa Anneî. In Antoska d. Economu a avut patima convinsă. In rolul episodic al bătrîneî Arina, al cărei fiu­ de lapte a murit de* asemenea măcelărit de cazar! în stradă, d-na Elvas a făcut o creaţie care onorează talentul acestei modeste artiste. Şi tot aşa de a­­dînc mişcător a fost episodul ele­vului Saşa, care îş! proclamă de Pe băncile şcoaleî dorul sau de jertfă pentru ..cauză". D-ra Carmi­­na Ciucurescu­ l-a jucat cu o pornire care a mers drept la inimă. Uit alt rol episodic, acela la unul tînăr re­­voluţionar, a r­ecomandat pe d. Că­lin ca un tînăr care ştie să comuni­ce simţirea­ şi prin accentele voce! şi prin ochi. D. Călin e aşteptat, căci e o speranţă. Şi d. Condora zice cu inimă şi d-ra Bebe Stănescu vibrează sincer, iar d-ra lonescu se prezintă bine în scenă. Corect­ în roluri secundare: d-na Crissenghi şi d. Constantinii­. Cum cele mai multe din elemente joacă împreună de mai mulţi ani, s'a putut atinge o omogenitate și o rotunzime a spectacolului cari au făcut cea mai bună impresiune. Montarea rămîne fidelă mediului și atmosferei și d. Lecca, directorul de scenă, fiind și traducătorul pie­sei, a depus o muncă ce reese des­tul de vizibil. Publicul a consacrat piesei, inter­zisă fără noimă, acum trei ani, un succes care ia proportiunile senzati­­unei. Interpretatiunea a fost formi­dabil aclamată si înseamnă pentru compania Marioara Voiculescu un început triumfa! Să terminăm cum termină ș! piesa aceasta închinată unui mare belea! : „înainte î­n m­­inte“ ! Emil C. Fagure. de cultură şi imaşul locuitorilor din com. Domneşti, Pufeşti şi Pădurciiî. De asemenea Siretul s’a revărsat şi în satele Vaslui Roşea, comuna Vul­turul şi în parte din comuna Năi­­şeşti. A rupt digul de la­ punctul Blehani, inundînd acest sat pe toată întinderea lui, precum şi moşia, Nă­moloasa cu toate focurile de cultură ale sătenilor. Locuitorii sunt cu­prinşi de o panică indescriptibilă, iar lucrările de salvare se fac cu mare greutate din cauza lipsei de braţe. Comuna Vadu Roşea este sub aptă. Sătenii s’au retras pe un cîmp din a­­propiere cu copiii şi lucrurile ce au putut scăpa în grabă. Toate casele au fost inundate. Locuitorilor li se va da pîine de către prefectura ju­deţului Putna. La Blehani domneşte aceeaş jale şi mizerie. Comunicaţia cu Blehani şi Nămoloasa este cu de­­săvîrşire închisă. Locuitorii şi vitele au putut fi salvate. Apele Siretului au năvălit prin trei locuri în tîrgul Nămoloasa. S’au cerut ajutoare dela trupele din Brăila, cât şi cu bărci să vie să salveze locuitorii ameninţaţi să se înece. Apele durilor Buzau şi Siret au inundat­­satele Voineşti şi Vizireni. Comunele Latinu şi Coiulung sunt a­­meninţate. Podul din­ comuna Latina e sub apă. Galaţi Siretul a inundat pe teritoriul co­munei Piscu 150 ha. porumb, 59 ha. mei, 150 ha. imaş; pe teritoriul co­munei Independenţa 240 ha. porumb 350 ha. imaş şi în comuna Slob.­Co­­nache o mică porţiune teren arătură. Roman In urma necontenitelor ploi, apele rîurilor Moldova şi Siret au eşit din albia lor, inundînd semănăturile lo­cuitorilor, proprietarilor şi arenda­şilor, în apropiere de aceste rîuri, şi făcînd pagube însemnate, cari nu se pot preciza pînă la retragerea apelor. In satele Mogoseştî, Volintireştî, Răchitienî, Ursăreşti, Adjudenî, Tăncă­­beşti, Rotunda, Bursăneşti, Luţca de lîngă Siret *a intrat apa, locuitorii au fost scoşi la timp cu vitele şi* avutul lor. Podurile plutitoare de pe Siret au fost ridicate. Circulaţia este în­treruptă în mai multe puncte ale ju­deţului, prin ruperea şoselelor, stri­­carea podeţelor şi ridicarea poduri­­lor. La bociul de beton Brătianu s’a rupt terasamentul. Podul judeţului, de peste Moldova, la Cotul Vameş, a fost rid­i­fiat, iar ce­lui dela Corhana i s’au rupt şase pi­cioare. In satul Corhana s’au surpat ca trei" hectare pămînt din vatra, satu­lui. Totalul caselor inundate a de 500. Locuitorilor inundaţi li s’au trimis 2500 pîinî, fabricate la manutanţa di­viziei a* şaptea. Accidente de persoa­ne nu i s’au semnalat. Se aşteaptă re­tragerea apelor pentru a 1'^ mă­suri de restabilirea comunicaţiilor, cînd se va întocmi şi înainta ministe­rului Situaţia exactă de pagubele pri­cinuite. Tecuci In comuna Cosmeşti, apa Siretu­lui a mincat terenul după albie în satele Băltoreşti şi Satu Mare, pă­­trunzînd şi în subsolul fabricei, la maşini, cauzînd încetarea lucrului. Comuna Movileni a fost de ase­me­nea inundată de apa Siretului; 23 case cu grădinile lor, 250 ha. imaş, 40 ha. porumb, 70 ha. fîneţi au fost complect inundate. La Umbrăreşti au fost inundate 50 ha. porumb, 10 ha. paring şi ba­lastiera cu toată instalaţia ei. Pagu­bele sunt de 50.000 lei. La Buceşti sînt inundate 15 ha. paring, 40 ha. porumb şi 15 ha. vie. La Lieştî 60 ha. porumb, 30 ha. vie. La Şerbăneşti 50 ha. porumb, 20 ha. vie. La Iveşti 80 ha­. porumb şi 1 ha. 79 arii grădinărie. La Vladimireşti 470 ha. porumb, fîneaţă şi vie, 30 ha. grădinărie. La Fundeni 500 ha. porumb, fî­­neaţă şi vie. Au fost inundate şi li­vezile, viile şi recoltele din comu­nele Corbasca, Corni şi Homocea. La confluenţa Bîrladuluî cu Sire­tul, apele s’au unit pînă aproape de comuna Lieştî. Ploaea ameninţă să continue, Tîrgovişte Apele Ialomiţeî şi vîlcele Strîmba, Crivăţul şi Chilianca au crescut în mod înspăimîntător. Strîmba şi Chi­lianca s’au unit, formînd în dreptul satelor Finta-Veche, Finta-Mare, Fra­­sinul, o singură apă. Satele Ibrianu de Finta, Ibrianu de Frăsinu şi Hotă­­reştî, precum şi toate cîmpiile au fost inundate. In Hotăreşti apa­re de un metru. S’au evacuat aproape ju­mătatea din locuinţele acestui sat, aducînd pe locuitori în satul Cătu­­nu­l. In satul Ibrianul nu s’a evacuat decît o singură casă, deoarece apa a intrat în toate locuinţele. Ploaia con­tinuă. Apele crosc furioase. S’au luat măsuri pentru salvarea locuitorilor. Apa mănîncă acum malul despre sa­tul I-Iotăreşti, ameninţînd dărimarea bisericeî şi a tuturor caselor. Urziceni De Joi dimineaţă, dela orele 8, ape­le au început a se retrage. S’au mai salvat încă 4 familii de cărămidari, de cari nu s’a ştiut pînă Miercuri seară. Pagubele sînt evaluate pînă acum la 35—40.000 Ioi, în cari intră și cără­mida distrusă. .Celor salvato li s'au dat vestminte, hrană și adăposturi în oraș. Ploaia nu încetează. ueearea mmn ceam cu cărbun TULCEA. 12 Septembrie— Azi a plecat din port vaporul „Razelm“ a! administraţiei pescăriilor statului din Tulcea, remorcînd un ceam cu 200 tone cărbuni pentru canalul .,Re­ge!­e Caro!". La Uzlina, pe cînd făcea rondou, din cauza unei manevre greșita cea­­mul s'a spart dueîndu-se la fund. D Condeescu, căpitanul portului Tulcea anclifiteazS ca tul, spre a as vedea asupra cu! cad respot­sabilita* tile—Romulus -­ VIAŢA BUCUREŞTIANA PREMIERA. Marele eveniment teatral, aşteptat cu atîta nerăbdare de publicul iubi­tor* de artă: deschiderea stagiunei teatrului Modern, sub noua direc­ţiune a doamnei Marioara Voicu­­lescu, a avut loc aseară cu un succes desăvirşit, jucînd­u-se piesa Seara de pomină de L. Kampf, tradusă de d. Karalamb I.ecca. Evenimentul era cu atît mai inte­resant, cu cit pentru prima oară in tară la noi, o femee la­ direcţia unui teatru. Evident că, cu talentul şi pricepe­rea d-nei Voiculescu, care a ştiut să, se înconjoare de, artişti şi artiste de mina întiî, precum şi fericita, alegere in persoana d-lujl Haralamb Lecca ca director de scenă, era de prevăzut ca ansablul interpretărei să cucerească întreaga sală, fiiind la înălţimea tu­turor aşteptărilor. S’au făcut adevărate ovaţ­iunî ar­tiştilor şi de sigur că publicul ştie să­ răsplătească energia şi munca cari dau rezultate atît de strălucite. Dorim nouei direcţiuni să urmeze tot astfel şi suntem convinşi că vor culege întotdeauna laurii celor mai frumoase succese. Sala era archi­plină. Am remarcat pe: d. şi d-na V. G. Morţun, d-na Luisa Algiu, d. şi d-na Hercul Fulga, d. şi d-na Nicolae Cocea, d. şi d-na D. Neniţescu, d. şi d-na Hagi Anton, d. şi d-na N. Să­­vea­nu, d-na Haralamb Lecca, d. şi d-na G. Danielopol, d. şi d-na C. Schina, d-na Marioara Crătunescu, d. şi d-na Al. Blanck, d. şi d-na Nikita, d-na Grăjdănescu, d. şi d-na Mih­­­nescu, d. şi d-na Mihail Protopo­­pescu, d. şi d-na Ernest Doneaud, d. şi d-na Leon Popescu, d-na Jianu, d-na, Gudin, d. şi d-na dr. Niculescu, d. şi d-na N. Petrescu, d-na Urbeanu, d. şi d-na Stanovici, d-na Marie Ră­­ducanu, d. şi d-na I. Răducanu, d-na Novach, d. şi d-na D. Voinescu, d-na N. Voinescu, d. şi d-na C. Panai­­tescu, d. şi d-na Ştefan Bulandra, d. şi d-na Al. Teodorescu, d. şi d-na Pomponiu, d. şi d-na C. Apostoliadi,­­ şi d-na Guţă Dumitrescu, d., d-na şi d-na Frenkel, d. şi d-na Ulvineanu. Domnii: C. C. Arion, C. Mille, I. Mitilineu, I. Bărbătescu, Vict. Verzea, I. Bacalbaşa, Ion T. Ghica, Pantazi, Balş, G. Diamandy, Dobrogeanu- Gherea, Gh. Rfidulescu, Th. Stoenes­­cu, Mişu Cantuniari, Şerban Ghika, Rosenthal, Const. Dimopol, G. Ro­­bescu, Cesar Dimopol, G. Grand, Ru­­şaveţeanu, Mihai Mora, Leontopol, K. D. Stăncescu, căpitan N. Árion, Dinu Arion, Priboianu, Bogos Popo­­vici, Elias, Finkelstein, Pauker, etc. Don Pedro aDEVERUL — LE JOURNAL din Paris­­începe Marţi 18 Septembrie publicarea 11RIILOR II TOSELLI ca răspuns la „ISTORIA VIEŢII MELE“ DE LUISA DE TOSCANA fosta regină a Saxoniei— soţia sa, acum divorţată, în urma unei înţelegeri cu „LE JOURNf­L“ IN ACEEAŞI ZI VA ÎNCEPE ŞI „DIMINEAŢA" publicarea captivantei scrieri. Bărbatul Alteţei Sale MEMORIILE LUI­S— — Slum TOM — răspuns — „ISTORIEI VIEŢII MELE" DE LUISA de TOSCANA MEMORIILE LUI SIGNOR TOSELLI, sínt o bucată din viaţă, palpitantă şi plină de peripeţii şi de lupte sufleteşti, sínt un întreg roman trăit, în care sărmana viaţă omenească ni se desfăşoară înainte ca pe filmul continuu al unui cine­matograf. Toată lumea va citi cu in­teres — cu începere de Marţi 18 Septembrie: Bărbatul Alteţei Sale UMILE LUI — — SIGNOR TOSELLI *—răspuns — „ISTORIEI VIEŢII MELE“ de LUISA DE TOSCANA Cereţi REVISTA MODEI JEFUITORII BISERICILOR Spargerea bisericeî Apostolii din Calea VIT wo­r\j Văcăreşti —A încrezători în îndrăzneala lor, bo­ţii pornesc fără sfială să jefuiască şi aşa se explică puţina temere ce s *au cînd pătrund chiar în lociuin­­ţele în cari ştiu că au posibilitatea să se întîlnească piept la piept cu victimele. De obicei, în ac­este aventuri ale lor, el se înarmează nu se dau îndă­răt nici de la crimă atunci cînd se văd surprinși, după cum nu se d­au îndărăt nici de la sinucidere, atunci cînd frica de pedeapsă le este mai puternică. Succesele le dau curaj; ei devin şi mai încrezători în ei şi proectează lovituri mai mari, imai periculoase. Jaful pentru ei este un fel de sport şi hoţii simt nevoia a se aventura tot mai mult, căici şi pe ei gloria îi predomin­ă. Aşa se explică loviturile mari pe cari ei le dau din cînd în cînd, pu­­nîmd în încurcătură chiar şi pe cei mai abili poliţişti şi judecători de instrucţie. Ţinînid însă socoteală de stratul social care dă «cel mai mare contin­gent de făcători de rele, culmea în­­drăznelei de care pot să dea dovadă este de a jefui* cele sfinte. Abatele criminale pledează în eles­tul pentru acea­sta şi ilustrează cu exemple, cu imărturisirî chiar de ale răi fă!;*ătorilor, că înaintea săvîrşi­­r­ei unu*uî delict sail unei crime, ei au cerut protecţia divină ca să nu fie prinşi. Pînă la focul ales de opera­ţiune, ei se închină la toate bisericile pe unde trec şi sunt şi­­mărturisiri în cari hoţii arată că au plănuit să jefuiască şi biserici, dar s’au oprit sa împietriţi la uşa acestor locaşuri şi s’au văzut nevoiţi să renunţe la planurile lor. Alte fa­pte— şi să te tuăim de la noi — îţi explică şi mai mult această ternare a lor de a pune mina pe lu­crurile sfinte. într’o comună din judeţuil Dolj, a­­cum opt ani un hoţ, a pătruns în bi­serica şi a voit să i*a o salbă de aur care se afla, pusă pe o icoană. Hoţul .*1. fost găsit, a doua zi dimineaţă nori lingă icoană şi s’a dovedit că. acel individ era unul dintre tîlhariî cei mai vestiţi ai judeţului şi că­ fă­cuse în decurs de 22 ani 18 ani de omniţă. In judeţul Suceava, un alt tîihiar fost şi el d­e mai multe ori condaimnimat a încercat să pătrundă în biserica unui sat printre gratiile de la fereastră. El a lărgit gratiile im aşa fel în­cît a­­putut să intro­ducă capul şi umerii şi cînd a î*n­­■ercat să treacă şi restul corpului, i-a fost imposibil. A doua zi dimineaţa, acest tîlhar a fost găsit tot între gratiile feres­­treî, leşinat. Sims cu foarte multă uşurinţă dintre gratiile ferestrei el şi­ ia revenit in fire du­pă trei ore şi atunci a, făcut mărturisiri interesan­­t­e,­­care îţi denotă starea de spirit în care se găsea el cînd a săvîrşit acest furt: „'Prigonit d­e jandarmi Cari mă ur­mărea cu un mandat de trei ani în­chisoare nu puteam să-mi mai cîş­­t hrana muncind. încercasem vreo •inel lovituri pe la stime dar fără folos şi atunci necăjit rit D­ zefi TU-sunt ajuta, m­’am­ gândit, să desbrac odoarele din biserică. Guim am in­trat, însă cu capul şi corpul pe ju­mătate în biserică, am văzut cum chipurile ‘ de pe icoane se desprin­dea“­ şi vroiau să pună imama pe mi­ne şi am auzit chiar şi o trosnitură puternică. Am încerk­ait atunci să. mă dau înapoi, dar mi-a fost cu neputință. Simțeam că gratiile de ferestre mă «tringeau ca într’un clește. Mi-am făcut orUcp de *doua brT și apoi nu pal stiîi nimic", Dediu ai ia -'vc-■* făcută de Ghe­orghe Iosup, în 1884,. — căci așa se numea atest tîlhar — aim găsit-o în decanii lui la Parchetul de Suceava şi eu cred ca explică în­­deajuns sta­­rea în care se­­află tîlhariî cînd se cred dotaţi cu atîta îndrăzneală în­cît să străbată şi să jefuiască chiar locaşurile sfinte. Dar să-i lăsăm pe cei doi tîlharî de miai sus şi să venim la unul mai proaspăt, unul care a încercat chiar astă i noapte să jefuiască biserica A­­postolu din cartea Văcăreşti. Tîlhlarul acesta care, în momentul cînd scria aceste rîndurî a rămas ne­cunoscut poliţiei, s’a urcat astă* noapte în clopotniţa bisericeî Apos* tolu, a tăi­ at frînighiile de la leloport şi apoi s’a urcat cu ele pe acoperi­şul bisericeî. A deschis apoi o fe*­reastră de la turn şi Jegîind frân­ghia sus s’a coborît *pe ea îin bise­rică. Ce s’o fi petrecut cu acest tîlhar este greu de ştiut pînă b­­înd autori­tăţile vor pune mina pe el, ceea ce a păţit el însă se cunoaşte. In primul rînd el n’a putut să fure nimic din sfîntul Iopaş; în al doilea rînd în mijlocul bisericeî s’a găsit un lac de singe, care îţi arată că el numai teafăr nu a putut scă­pa de acolo, dar a avut încă pute­rea s­ă tragă zăvorul dela uşă alta­rului şi să dispară. Cu certitudine se poate spune în­’­să că el a fost cuprins de aceeaşi teamă de cari au fost cuprinşi şi cei doi dintîî şi că, în teama lui, a căzut de pe frînghie a dat peste candelabra şi apoi, cînd îşi va fi re­venit în simţiri a căutat scăpare prin uşa altarului. Toată poliţia a fost azi dimineaţă la biserica Apostolu, luînd urmele lăsate *de hoţ, urme cari sînt atît de evidente, îneît, ţinînd socoteală că hoţul va avea nevoe şi de îngri­jire medicală, se poate da cu sigu­ranţă prinderea lui. Mărturisirea­­pe care o va face şi actel hoţ va fi cu o siguranţă tot atît de interesantă d­a şi a celorlalți doi. Tis. Supeul Beia Boulevard Aseară după spectacolul de deschi­dere dat cu atîta strălucit succes de către compania Marioara Voiculescu, s'a servit în sala de marmoră a ho­telului Boulevard un supeu la care au fost invitate peste cincizeci de per­soane. Au participat între alţii, d-niîi Jean Mitilineu, Pantazi, Gh. Dia­mandy, N. D. Cocea, Victor Eftimiu ; d-nele Maria Ciucurescu, Maria Giurgea şi Maria Filotti, dala Tea­trul Naţional; d-nii Emil D. Fagure, Uhrinowsky, Mavrodi, Metaxa-Doro, Locusteanu, Barbu Voinescu şi toţi artiştii companiei Marioara Voicu­lescu în frunte cu directoarea. S’a petrecut 2—3 ore în mijlocul celei mai vii însufleţiri şî a unei mari veselii, ciocnindu-se în sănăta­tea primei directoare de teatru în ţa­ra noastră, — şi urîndu-se Compa­niei Marioara Voiculescu în viitor a­­ceeaşi izbîndă pe care a repurtat-o aseară, la prima reprezentaţie. După supeu, în timpul căruia Crîs­­tache Ciolac a fost frenetic aclamat, s’a trecut în sala de lectură, trans­formată în sală de dans şi frumoa­­sele noastre artiste au fost încîntata să bostoneze mai bine de o oră. Acce ^ntul de la fibrica „ Vulcan» Azi la orele 11, ucenicul Atanasa Lepădaţii, domiciliat în str. Măgu­rele No. 140, voind a da ajutor unor lucrători să ridice nişte table de fer, o tablă i-a căzut peste piciorul stîng, rănindu4 grav. ■ Copilul a fost dus, cu ambutan^f Salvarel la spitalul '­­1

Next