Adevěrul, noiembrie 1912 (Anul 25, nr. 8313-8342)
1912-11-25 / nr. 8337
L stuTunica 25 noambrie 19122 APE NATURALE Apollinaris • Apă minerală de cură si d© masă, cu o reputation® * ' mondială Recunoscută de Statul Prusiei -ca apă minerală de întrebuinţat de toată lumea. Medalia Statului Prusiei, 1902. Grand Prix Bruxelles» 1910. Depozit: L. Cohen, H. Massott 8c Co., Bminesti Stf- t arai 1. BANCA SI SCHIMB H. FI8KELS Bucureşti, Str. Lipscani Ho 10 îshI Falat flatla Romania prănălU Ra. 1. »tal! Cursul pe ziua »le 21 Noembrie fiha amort. R05 canalenta internă Stil. Com. T nemeţii „ Jud. ţlscramnalt 9« It W •* Bonuri rurale Ser. func. rur. „ gt urb. B. . . . Ia?» Ac.B. Naţională „ , Agricolă „ „ lada Sum. „ B-ca Romín Cor. val. austr. Măr. germane Ban. franceze —* italiene „ rubl. hîrlii singur in curte, elegant mobilat, confort modern este de închiriat in Str. Speranței No. 18 intre orele 1—8 d. p. Dir. GALIMIR Htr. DOAMNEI 1 (Telefon) Special in BOALE VENERICE ANALIZA SÂNGELUI pentru Spiis (Wassesmann) — Ifi SI Mi 12 m. uo 35 m. Sr. Sterie M. Ciurcu Viena VIII Kcchgasse No. 29 Consultafiuni ca Profesorii Facilitatei medicale.—Informaţiimi telefonice Bucureşti— Viena intre orele S-10 a.m 2-4 P m. v Telefon No 10765 Dr. E. Uscatu Specializat la Berlin şi Paris în B.ii de Piele, Sifilitice şi Denito-nrmare Analiza sîngelui pentru sifilis. Injecţii cu 606. Bd. Elisabeta 8. Vara la Câlimăneşti Conanltaţiuni dela 3—6 Telefon 10 7? imbalanost operator la Clinica prof Tuchs din Viena BOAldB de ©CHI Cnsult. 2 — 5. Dumineca 10—12 Bucuret, 10, Strada Copaci. — BUCUREŞTI -De vînzare Maculatură (ziare întregi) Dela 10 kgr. în sus. A se adresa la administraţia ziarelor no'3-nse Jena' De la clinica Prof. Finger din Vie»a Holi genVourina*« sifilitice și Boli de piele Consult 2—5 p. m. Duminica 0— It u. m București, Str. DinBmoci S3 Undor iss iUediöIssä ÂBTUflKfIMl DEÉVTlrfl1 fost Asistent al t linjeeî de perSecțiune dentară, din Borin Onpa opractică de mai mulți ani la Galați s’a stabilit iu îin”curești. STR. % Ut «Al» Alt 14 4°/o 4. 4 5° 4L V\Cfl #+ j|ll Hui I se adresata ziar. ORIMAT J JUBONMET A Cal. VICTORIEI 68 (faţa Teatr. Naţional) Asortat cu tot felul de încălţăminte Preţurile simnt absolut fixe şi aratitagroase pentru ca publicul să se convingă că această casă merită încredere. SWJZ3 ^ * f=f=P/JX im TONÎCI pentru Bărbaţi’ Dame şi Copiii în formele cele mai noi existente din Anglia şi America, cari sunt chiar creaţiunea acestei firme ce poseda acolo fabrici şi magazine de încălţăminte sub aeeiaşi denumire. Iinil Constantin Dissescu, prinţul de Fürstenberg, Blendei, Mihail Fere- He, general G. Văleanu, G. Cretzeanu, de Ramaix, Iskritzky, Hamerlie, (Je Waldburg, Peatehevitch, de Pamelici , Scott, de Monteforfce, Bourguignon, Bronsard de Schelendorf, v. Toroceanu J. H. Arion, maior G. Manu, Zara, Cita Davila, etc. Don Pedro Balotsgiile colegiului 11 de Senat _....V . Iunia înscris! 594. Votant! 303. Anulate 12 Emil Lahovary, cons. 291 v. ales Ştefan Graur, liberal, retras. DÎMBOVIŢA înscrişi 394. Votant! 252. Anulate 9 Mihail Tălăngescu, c.d. 239 v. ales Opoziţia şi-a retras candidatul. Carierii spectacolelor Sîmbătă, 24 Noembrie .■* TEATRUL NAŢIONAIU -Se va juca .Actriţa“« TEATRUL MODERN. — Compania dramatică Marioara. Voiculescu: „Voia inimii“. TEATRUL COMOEDIA. — Compania lirică Bărcănescu : „Cavaleria uşoară* §i „Nunta cu Felinare“, TEATRUL LEON POPESCU. _ Tw«pa franceză Cu Henriette Loggers: „La flambée‘‘. CIRCUL SIDOLI. — Cinematograf parizian. DIVERSE SPECTACOLE TEATRUL CINEMA-,,LUX“, strada Doamnei 3. Reprezentaţii orare de la S—^12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 3 orî pe săptămînă. Program seral variat. VIAŢA BUCUREŞTEANA TEATRUL LEON POPESCU Aseară la teatrul Leon Popescu s-a jurat „La vierge foile“ de Henri Bataille cu Henriette Roggers. Piesa a avut mult succes şi artiştii au fost mult aplaudaţi de o sală arhiplină şi distinsă. Am recunoscut pe: D. şi drift Searlet Virnav, cî na Olga Stolojan, d. şi d-na dr. D. Brătijanu, d. şi d-na Ivan Ferekyde, d- şi d-na Scarlat Lahovary, d. şi d-na Nicolae Oţeteleşanu, d. şi d-na Emil Socec, d. şi d-na Ştefan Şepdrea, d. şi d-na Nicolae Mureş, d. şi d-na dr. T. Nasta, d. şi d-na dr. Constantin Orăscu, d. şi d-na Vasiîe Antonescu, d-na şi d-na Corbescu, d. şi d-na Ştefănescu-Priboi, d. şi d-na Mihail Sipsomo, d-na şi d-na Leopold Niculescu, d. şi d-na dr. Dona, d-na Drăgulinescu, d-na Alexandrina Tătăranu, d-na Jeanna Kalinderu, d-na Lizetta Kalinderu, d-na Margot Diamapoly, d-na Constanţa Soutzl, d. şi d-na Iilpiu Hodoş, d-na Duculescu, d. şi d-na Mina Minovici, d-na şi d-rele general Th. Gheorghiu, d- şi d-na M. Papamihalopol, d. şi d-na Halfon, d şi d-na Braicoff, d. şi d-na C. Săvescu, d-na C. Nacu, d. şi d-na Athanasie Bolintineanu, d. şi d-na Benzal, etc. il-nia Ales, D. Florescu, A. Djuvara, colonel Baranga, R. Catargi, V. Lămotescu, Marcel Lecca, Jean Vlădoianu, maior Duca, Const. Leonida, D. Dimitriu, Emil Dendrino, Lehiu. Wahman, dr. Niculescu, Const. Gărdăreanu, S. Gărdăreanu, etc. TEATRUL NAŢIONAL La Teatrul Naţional a avut loc aseară, premiera „Actriţa", piesa în 3 acte de d. Emil Nicolau. Rcunosc vi sala pe d. şi d-na Alexandru Ottobeşanu, d. şi d-nă Paul Theodora, colonelul şi d-na Solaculu, d-na şi d-ra G. loan,, d. şi d-na Alexandru Dobriceanu, d. şi d-na Nicolae Petrescu, d-ra Petrescu, d. şi d-na Urbeanu, d-na Urbeanu, d. şi d-na Papacostea, d. şi d na Vasiliu, d şi d-na Gregorie Dumitrescu, d-na Elena Olmazu, d-na Novak, d. şi d-na Nicolae Voinescu, d. şi d-na D. Voinescu, d. şi d-na căpitan Bacaloglu ,d. d-na şi d-na Fraenkel, etc. D-nii Alexandru Davilla, I. T. Chica, Emil Nicolau, M. Sipsomo, R. Rosetti, baron Bellu, dr. Ilaralamb, de Hertz, Jîhrinovsky, G. Corbescu, Procopiu, Paul Ventura, Alex. Lupescu, I. G. Paulescu, Arapu, dr. Manolescu, D. Angliei, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Dimitriu, lt. Zamfirescu, Paul Prodan, Citta Davilla, lt. Daviila, It. I. Zamfirescu, Dima, etc. CERCULANALELOR“ La institutul Pompilian, la cercul „Analelor” a citit Vineri seara d-na Elena Văcărescu o piesă a sa „Maurea”, dramă în 2 acte. Piesa d-nei Văcărescu a plăcut şi distinsa azistenţă a aplaudat mult. Printre selectul auditori fi am observat: D-na şi d-ra general Mavrocordat, d-na şi d-ra Michail Haliadora, d-na Elena Bălăceanu-Stolnicî, colonelul şi d-na Mihail Caribolu, d-na Alexandra Fălcoianu, d-na Anna de lăncile, d. şi d-na Th. D Florescu, d-na şi d-ra Gcaleo, d-na şi d-rele de Mignano, d-na şi d-ra Meitani d. şi d-na Victor Popp, d-ra Popp, d. şi d-na C. Mavrodin, d-rele Pompilian, d-na Michail Raidivan, d-na şi d-rele Filitis, d-na Lujcaşcu, d-ra Nicola Butculescu, d-ra Bogdan, d. şi d-ra Beller, d-na şi d-ra Raicoviceani, d-ra David Emanuel, d-rele Bernard d. şi d-na D. Zossima, d-na Trotianu, d-na Zisman, d-na Zanne, d-na G Munteanu, d-na Ulubeanu, d-na şi d-na Ritta Asians, d-na loan Văcărescu, d-na Atanasovicî, d-na Trasnea Greceanu, D-nii Radu Fălcoianu, Ştefan Fălcoianu, Serge Lecca, Mircea Leca, G Dimu, N. D. Cocea, Meitani, Lupaşku, Melicescu, Fundăţeanu, Kremer, etc. etc. PRINZ D. şi d-na Alexandru Darvari a fi oferit aseară un prînz urmat de recepţie. In azistenţă am remarcat pe: d-na Take Ionescu, d. şi d-na de Vredenburek, d. şi d-na Waldhausen, d. şi d-na Viperselie de Strihou, d. şi d-na Faseiotti, d. şi d-na, Sofa Bey, d-na general Mavrocordat, d. şi d-na dr. Toana Ionescu, d. şi d-na Ion Cămărăşescu, d. .şi d-na A. Simu, d. şi d-na dr Costinescu, d-na Nathaia Darvari, d. şi d-na Radu Florescu, d. şi d-na Filp Lahovary. ■ America Curtea cu jurați din Giurgiu GIURGIU, 23 Noembrie. — Azi Curtea cu jurați a judecat procesul locuitorului Stan Gheorghe Puleacă, din comuna Daița, acuzat ca în seara de 15 Mai 1912 a aplicat cu voință maî multe lovituri cu ciomagul asupra luî Stan Bătrînul, cauzîndu-i moartea. Curtea a fost prezidată de d. M. Balş, membru la Curtea de apel, asistat de d-nii C. Barbelian, preşedintele tribunalului şi Al. Antoniescu, judecător de şedinţă. Acuzarea a susţinut-o d. procuror Racoviceanu. Grefier d. C. Papadopol. Partea civilă a fost reprezentată prin soţia victimei, care a fost asistată de d. avocat Tony Iliescu. Acuzatul a fost apărat de d-nii avocaţi Jean Th. Florescu din Bucureşti, Vasile Miculescu, Mihail Urlici şi Nicolae Pascal din Giurgiu. Curtea, în urma pledoariilor avocaţilor şi pe baza verdictului afirmativ al juraţilor, a condamnat pe acuzat la 2 ani închisoare corecţiorială şi 600 lei despăgubiri civile. Curtea, a mai judecat şi procesul femeii Ioana M. Vlăduca, din Petreşti, acuzată că în noaptea de 6 Mai 1912 a comis omucidere cu voinţă asupra soţului ei, Ion Vlăduca. Curtea a fost prezidată tot de d. Matei Balș, membru la Curtea de apel din București. Acuzarea a fost făcutăde d. procuror Racoviceanu. Acuzata a fost apărată de d. avocat Tony Iliescu. Curtea, în urma frumoasei pledoarii a apărătorului, a achitat pe acuzată. — Idem. _ Beta „Cercul Analelor“ CONFERINŢA D-REI ELENA VACARESCU In faţa unei săli pline de tot ce are Bucureştiul mai distins, sărbătorita şi marea noastră poetă, d-ra Elena Văcărescu, a citit o prea frumoasă piesă de teatru în versuri intitulată: Maurea. Distinsa scriitoare anunţă la Începutul torturei că subiectul piesei nu a existat decit în imaginaţia sa, şi nu trebue căutat în lumea reală. Vă voiui citi, zice d-ra Văcărescu o piesă foarte simplă, care e inutil să preocupe pe istoricii noştri. Cu o voce argintie, plină de calde nuanţări, o dicţiune desăvîrşită, d-ra Văcărescu. Începu apoi lectura piesei sale. Mairea, principesă bizantină fiica unui voevod fanariot din primele timpuri ale dominaţiuneî greceşti în ţările noastre, iubeşte pe Fuior, un tînăr valah de origină nobilă. Tatăl ei însă, un tiran din cei mai aspri, voeşte peirea tînărului romin şi spune Maureeî că Fuior e logodit cu o fată frumoasă. Maurea, de disperare îşi aruncă în Dunăre toate bijuteriile cu cari era împodobită. Tînăra principesă însă, dintr’o convorbire avută cu Fuior nu întirziă a descoperi că şi el o iubeşte deşi e în luptă cu acest sentiment. Cu toată dragostea tinerilor, voevodul fanariot, urmăreşte cu ura lui pe Fuior şi spune fiicei sale că din ordinul Sultanului el trebue înecat în Dunăre. Văzînd deriziunea nestrămutată a tatălui săfi, Maitrea se aruncă şi ea în apă cu iubitul ei Fuior. In actul al II-lea, vedem cum Maurea şi iubitul ei au fost salvaţi. Nefericita principesă e Insă nebună şi Fuior rătăceşte mereu prin ţară, urmărit de ura voevodului fanariot. Stăpînit de dorul iubitei, tînărul român vine pe furiş la palatul princiar şi se întilneşte cu Maurea care în nebunia ei crede că vede fantoma lui. Zadarnic nenorocitul Fuior îi spune că e viu, principesa nu crede şi atunci cîrid el o chiamă la sinul ei, ea strigă: Da, iubite, vin, iată-mă, primeşte-mă la tine... şi cu un pumnal se ucide. Fuior atunci în culmea disperărei se omoară şi el... Alesul public ce umplea vasta sală a institutului Pompilian, a răsplătit cu flori şi aplauze pe marea noastră poetă care a fermecat pe toţi cu frumuseţea versurilor şi măreţia subiectului dramei sale. ADEVF.RU . II IMI JULIID mim || I Simbâtă 24 £ «J A apărat No. 2 din: freriieisrpiiti Revistă periodică a D-lui C. G. Costa-Foru. 15 bani exemplarul. Redacţia şi administraţia: Bucureşti str. Sărindar 4. mim D. Take Ionescu a avut cri o întrevedere cu ministrul Angliei. Miine, Duminecă, la orele 3 d. a., va avea loc adunarea generală a membrilor clubului social-democrat din Capitală, la clubul din Piaţa Anisei, pentru a se discuta asupra apropiatelor alegeri comunale. D. Al. Bădără ş, ministru de lucrări publice, a sosit azi dimineaţă în Capitală. Corpul nefericitului căpitan Mitru, are s’a sinucis în Capitală, a fost transportat aseară, într’un vagon de marfă ataşat la trenul de Iaşi, la Roman, spre a fi înmormîntat la Bogzeştî. ||n acelaş tren se aflau şi fraţii căpitanului Mitru. Aveţi cele maî mari şanse de ciştig cumpărînd lozuri de clasa I-a la colectară Felix Grün. București, strada Academiei 1. Sucursala în calea Grivii si 112. Cu vaporul „Daria“ au plecat aseară din Constanta, spre Constantinopol, d-nii Waltern Maurice, viceconsul al Belgiei, Tribout, curier din tomatic francez, dr. Klaus Norbesti, Angele Louis, conducătorul Cruce roşie olandeză, însoţit de medicul Brentel Baden, 8 infirmieri şi 1 surori de caritate. Ambulanţa are un vagon cu material sanitar. Tot cu acest vapor au plecat spre Constantinopol şi 18 ofiţeri turci. D-nii St. Constantinescu, Vasile Popescu şi Gh. Răduiescu, actuali impiegaţi auxiliari cl. Il-a în direcţia contribuţiunilor directe şi fondului comunal afi fost înaintaţi la cl. l-a, în locurile ce ocupă. Cine vrea SA CÂŞTIGE LA LOTE-1 TUE să’ţî cumpere bilete numai la: BANCA LOTO, Bucureşti, str. ACADEMIEI 3, unde s'au cisligat cele mai multe şi mai mari ciştiguri, între cari şi PREMIUL de. LEI&O.OOO, (Un sfert de milion). D. profesor V. Maniu de la liceul Matei Basarab a luat iniţiativa unor agape colegiale pentru strângerea relaţiunilor între membrii corpului didactic. Prima agapă oferită de d. Maniu colegilor săi, va avea loc astăzi Sîmbâtă seara la orele S şi jum, la locuinţa d-sale din strada Graţioasă No. 6. In ziua de 1 Decembrie se va ţine examenul pentru obţinerea stabilităţii de către ofiţerii de poliţie. Ministerul de interne a fost autorizat să primească donaţia făcută de d-na Coralia Baldur, proprietară în comuna Cătină, jud. Buzăui, donaţie constînd dintr’un teren pe care se va construi localul infirmeriei din numita comună. Pegele a semnat un decret prin care se aprobă 38 nouă brevete de invenţiune şi 3 de importaţiune. Un cititor ne roagă să punem următoarea întrebare direcţiei monopolurilor statului: Pe pachetele cu ţigarete Pelişor,tă scrisă „Vîrf aurit cu carton“. N’ar fi mai romîneşte: „Vîrf cu carton aurit“? Şi dacă cei din fruntea instituţiunilor mai de seamă ale statului, stîlcesc astfel biata limbă romînească, ce să maî zicem şi la:ce să mal rîdem de firmele caraghioase de fie calea Văcăreşti?! Ministerul de războiţi a acordat un concediu de douî ani in streinâtate d-luî locotenent-aviator Ştefan Protopopescu din batalionul I de pionieri, pentru a urma cursurile şcoalei civile superioare de aeronautică şi construcţii mecanice din Paris. Ceasoarnice şi bijuterii cu preţuri de engros la fraţii Roller, tamisaria Curţii regale, Smirdan 35,telaj. înfiinţăm depozite de ziare în orice localitate din ţară unde nu exista astfel de depozite. Cei cari doresc să se ocupe cu vânzarea ziarelor, să adreseze ofertele la administrația ziarului nostru. Intre primul act şi al doilea precum şi la sfîrşit, d. Eugeniiî Stelescu, profesor de muzică a cîntat din fluer cîteva bucăţi pline de sentiment. — Faimen Ilii! Noul primar din C.-Kang C. -LUNG, 23 Noembrie. — Astăzi s’a întrunit consiliul comunal spre a alege un nou primar în locul d-luî Al. Muş&tescu, ales deputat-Au fost de faţă toţi consilierii. Alegerea s’a făcut cu vot secret. D. Petre Gheorghiu, actual ajutor de primar, obţinînd majoritatea voturilor, a fost ales primar. In locul de ajutor de primar a fos ales d. Gabriel Dimitriu, actual consilier. A mai candidat, pentru demnitatea de primar şi d. N. Costea, ofițer al stărei civile — Coresp. I dm2Reprezenta^iiRomânia^ IJ § Operă originală complectă readu- jj| \M [■ să după cererea generală cu mari | jj| m sacrificii din Paris, unde s'a prezentat cu ocazia sărbătorire! autorului ei, Victor Hugo I 2 Reprezentații 3 I | la casilul Elena Doamna, iar la 1878 la hirotonisit preot de mir pe seama capelei de la acel azil. La 1877, în urma concursului ce a depus, a fost numit profesor de religie şi la liceul Mihai Viteazu din Capitală. Urmînd cursurile facultăţilor deştere şi teologie din Bucureşti, le-a absolvit pe ambele, obţinînd titlul de licenţiat în litere şi filozofie. Puţin după aceasta la 1886 a fost numit profesor la şcoala normală a societăţii pentru învăţătura poporului român.A rămas în corpul didactic pînă la 1896 cînd a fost trimes ca superior al capelei române de la Paris, unde a stat pînă la 1 Februarie 1902, cînd a fost rechemat în ţară pentru a fi hirotonisit ca arhiereu, grad pe care la obţinut la 23 Aprilie acelaş an cînd a primit titlul de Bacaoanul şi a fost numit vicar al mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi ca egumen al bisericei Sf. Spiridon din Iaşi. La 22 Martie 1909, marele colegiu electoral îl alese ca episcop şi-î încredinţa eparhia Rîmniculuî şi Noului Severin. Cu această ocazie a rostit în Parlament un remarcabil discurs care a scos în relief înaltele calităţi sufleteşti şi marea dragoste de Biserică, pe care regretatul defunct le poseda cu multă prisosinţă. Asta-noapte, la orele 10 şi 45, a încetat din viaţă, la locuinţa sa din strada Toamnei No. 35, episcopul Ghenadie alRitmicului, membru al Sinodului şi al Consistoriului superior bisericesc. Înaltul prelat, era bolnav de mai bine de o lună de antrax. A intrat la un sanatoriu din Capitală şi în urma ajutoarelor medicale ce i său dat, se spera că va putea fi salvat. La începutul săptămineî acesteia chiar, episcopul Ghenadie, s’a simţit mult maî bine şi cum avea o constituţie robustă, convingerea tuturora era că va putea învinge boala. Din nenorocire, insă, de cîteva zile, starea înaltului prelat sa înrăutăţit, şi medicii, în cura cărora se afla, pierduseră orice speranţă ca să-l scape. Vineri dimineaţa, episcopul Ghenadie a fost dus de la sanatoriu la locuinţa sa. Era extrem de slăbit, nu mai putea vorbi şi nici nu mai recunoştea pe cei din jurul său. Orî dimineaţă înaltul prelat a intrat în agonie, care a ţinut piuă la orele 10.45 noaptea, cină şi-a dat ultima suflare. La patul înaltului prelat, au stat în permanenţă, de orî dimineaţă, patru preoţi cari făceau rugăciuni cari au dat împărtăşania episcopului. Ultimele momente ale înaltului prelat In agonie chiar, înaltul prelat a avut dese momente lucide. Recunoştea pe cei de faţă, rudele şi cunoscuţii săi, dicta răspunsuri telegramelor şi scrisorilor ce i se adresau sau privitor la starea sănătăţei sale. Către seară înaltul prelat intră în faza acută a agoniei, nemişcat, rece, fără să vorbească. Cu puţin înainte el se rugă în azistenţa rudelor şi diaconilor. „Dă-mî Doamne viaţa, ca să-mî închin şi restul zilelor pentru binele Bisericeî şi neamului“ au fost ultimele cuvinte ce a mai putut rosti. In cursul zile! de erî, episcopii Nifon, Calist şi Teodosie afi venit personal să se intereseze de starea bolnavului. De asemenea alaltă er au venit d-nii Carist. Dissescu, ministrul instrucţiune! publice, Spiru Haret, fost ministru, d-niî profesor Gîrboviceanu şi Dragomir Demetrescu, etc. Pe la 10 şi 44 min., înaltul prelat îşî dădu duhul, plîns de numeroase rude, şi de surorile sale, d-nele Ecaterina Bucurescu şi Sevastiţa Constantinescu, cum şi nepoţii săi, d-nii Georgescu, Bucurescu, Stăncescu, etc. Ma!erafi de fată protoerei judeţelor Dolj şi Mehedinţi, părintele Stavrofor P. Partenie, directorul cancelariei episcopale şi numeros! preot şi diacon! din episcopia de Rîmnic. Wolo biosrafâee Iată cîteva note biografice : Episcopul Ghenadie Georgegen al Râmnicului şi Noului Severin, s’a născut la 30 Aprilie şi din Petreştiide sus, comuna Greci, jud. Dîmboviţa. La 1875 după ce a terminat studiile Seminarului Central din Capitală, a fost numit profesor de religie Episcopul Ghenadie lasă o destul de însemnată avere personală care se compune din cîteva corpuri, de case şi numerar. Testament autentic nu a lăsat, poate cumva să fi depus vreunul olograf. — Vy. La 4V, ziua şi la 9 seara Muzica Regiuientului 4 Roşiori I Preţuri Populare , n p ■ — Sala bine aerisită şi încălzită — & hirlsa 8pkr.3paM" Sleiaii® al Elmiliului Prin moartea episcopului Ghenadie, biserica pierde pe unul din cei maî de seamă membri ai ei. Era o fire blindă, dar energică și atunci cină își propunea ceva, imital prelat nu se lăsa pină nu îndeplinea, oricare ar fi fost piedicile ce i s‘ar fi pus în cale. In eparhia sa, de tind a fost ales episcop. înaltul ierarh a desfășurat o activitate extraordinară ,a restaurat şi organizat mai multe mînăstirî, a înfiinţat ateliere de ţesătorie pe lingă mînăstire de călugăriţe şi cu prilejul organizăreî expoziţiei produselor mînăstirilor din ţară în localul Casei Bisericei, ţesăturile expuse de mînăstire din eparhia sa au fost mult admirate. A vizitat toate bisericile din eparhia ce păstorea. A stăruit şi obţinut ca seminarul de la mînăstirea Bistriţa să fie mutat la R.Vîlcea, unde a luat iniţiativa construirea unui local propriu pentru această şcoală. ,a scris şi dirijat timp de 3 ani şi bunătate revista bisericească Luminătorul a intereselor eparhiei ce conducea. A luat iniţiativa construirea unuiamin preoţesc pe lingă episcopia de Tutink ce va avea de scop găzduirea preoţilor ce vin din interiorul e în scurta vizită a d-luî Const. Dissescu, episcopul Ghenadie îi spuse că-şî simte sîrşitul zilelor apropiat şi că roagă să i se facă o inmormîntare ca unui simplu monah, iar odăjdiile şi hainele de episcop să fie dăruite bisericei Sf. Spiridon din laşi, unde a slujit ca arhiereui şi egumen timp de şeapte ani. Mai roagă de asemenea ca inmormîntarea să se facă la cimitirul „Bellu“, în apropierea locului unde e înmormîntat fratele să fi decedat, generalul doctor Șerban Georgescu. Cînd va fi înmormîntat Familia decedatului a fixat ziua de Duminică pentru înmormîntare. Rămîne de văzut dacă ministrul iar șiei la sediu in interes de servi- instrucţiune publice, asupra căruia amwi 'steam’in imeres ae sm cade grija înmormîntărei, nu va fixa altă zi. iă. Episcopul Ghenadie, reuşise în scurt timp, să se facă iubit, atit de arcofi, cit şi de locuitorii din eparhia sa. In timpul conflictului simbid, episcopul Ghenadie a avut o atitudine împăciuitoare. A fost singurul care, pînă la sfîrşit, a insistat pe timp cei doi înalţi prelaţi, mirromlitul Afanasie şi episcopul Satiir Cfi ş. Cum va fi înmormântat Lucru hotărît e, că se va respecta dorinţa defunctului şi va fi înmormîntat ca simplu monah, adică îmbrăcat în rasa monahală şi închis într’un sicriu, iar nu după cum datinele şi uzul stabiliseră, că trebue înmormîntat un episcop, stînd pe scaun îmbrăcat cu toate odăjdiile sfinte, cu mitra pe cap, şi cu cîrja episcopală în mîinî. Alte amănunte EPISCOPUL GHENADIE AL RIMNICULUI America Cum e vremea — Sîmbătă, 24 Noembrie — In ţară. — Elî a mai căzut lapoviţă sau ninsoare în vestul ţârei, pînă în districtul Vlaşca. Către dimineaţă în multe părţi cerul s’a înseninat pe scurtă durată. Peste noapte Îngheţ general, iar pe alocuri în partea de sus a ţârei şi la munte brumă. La Sinaia şi Rucăr îngheţul a fost neîntrerupt ziua ca şi noaptea. Cele maî ridicate temperaturi au fost •1 4 gr. la Roman, R.-Sărat şi Buzău, -f 5 gr. la Hîrlău şi + 7 gr. la Huşi, iar cele mai coborîte —9 gr. la Dorohoî şi Fălticeni şi --10 gr. la Doina. Presiunea atmosferică a crescut puţin, cu 2—3 mm., fiind în mijlociu către 772 mm. In Europa la 23 Noembrie. — Ca şi în ziua precedentă regimul de înaltă presiune, peste 770 mm., ocupă centrul şi estul Europei, întirmindu-se pînă în Rusia şi marca Nen-jJI' grft. Presiunea a fost în creştere nd* .partea de sud-vest a Europei şi îh regiunea măreţ Negre, în celelalte părţi a fost în scădere, fiind sub 760 mm. în nord-vestul Europei. Temperatura s’a coborît în centrul şi estul Europei. In partea de jos a Romijaiei, în Rusia şi în peninsula Bal-' canică a căzut la povîţă safi zapacan