Adevěrul, ianuarie 1913 (Anul 26, nr. 8371-8400)
1913-01-24 / nr. 8393
joi -*ai ianuarie 1 - ......................mi—' I in Inpjiiii_Iiii_*a Dr. E. Uscatu Specializat la Berlin şi Paris în B 1U de Piele, Sifilitice şi Genito-urinare Analiza sîngelui pentru sifilis. — Injecţii cu 606. Bd. Elisabeta 8. Vara la Călimăneşti Consultatiuni dela 30 6 Telefon 1072________________ B. LESSEL Industria Lemnului Exploatărei de Păduri Societate Anonimă Română BUCUREŞTI CONVOCARE Domnii acţionari ai Societăţii sunt convocaţi in Adunare Generală Extraordinară în ziua de 9/22 februarie 1913, ora 5 p. m, la sediul societăţii, Calea Plevnei 195, pentru a se rosti asupra cumpărărei unui teren. Depunerea acţiunilor pentru vot se va face conform art. 34 din statute la sediul Societăţei sau la The Bank of Haumania Ltd, Bucureşti- Bucureşti, 22 Ianuarie (4 Februarie) 1913. Consiliul De Administraţie 12 m. no 35 ut. de memiiAT A se adresa la ziar. De vinzare Maculatură (ziare întregi) Dela 10 kgr. în sus. A se adresa la administraţia ziarelor noastre. CASA ŞI SCHIMB M. FIHKELS Bucureşti, Str. Lipscani Ho 10 hal falat Dacia Romania pihalliSn* 1, ii m'î Cursul pe ziua de 22 Ianuarie Cmnpir Vând . Plătim cupoanele de Rentă 4® „xt. expirate şipr. Ianuarie 1913 fără lui un scăzămînt. Ir. turni De la clinica Prof. Finger din Viena Boli genUo-urinare sifilitice și Boli de piele Consult 2—op. m. Duminica 9—11 a m București, Sltr. DoamnelSB n*erto!n!ca^VIAtA^ Grivireî 101, Matache Măcelaru Consult pentru toate boalele Tratamentul special al Boalelor Lumeşti în fiecare zi de la 8—12 şi 2—9 Un leu consultaţiunea Cabinet Dentar Modern luicrări solide în aur, cau- 1 cur, şi platină ! Ocuîaţii în Primul Institut De Optică medicală pentru alegerea,compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-luî Dr.George D. Fischer Str. Doamnei 27—TElBlon Zî 38 Consultapuri fără plată numai pentru alegerea ochelarilor cari, se cumpără in Ocalarium și in cazur'le normale, aaică vnnceanu este nevoe ae examinare mai inaelungată aeo prătit Dr. Sterie N. Cimcn Viena Viii Kochgasse No 29 Consultatiuni ca Profesorii Facilitatei medicale.—Informaţiunî telefonice Bucureşti— Viena între orele 8-10 a. m 4-6 p. m.___________ Telefon No 7510 IPmintrator îi,Moşie CAUT POST Moşie nare, prefer proprietar Adresa : I. Alexin, Post Restant Bucureşti. 40/ 4/4/ 5',4*2 5« f. 5% 5 VIfrtmurt. 1305 luni Renta internă Oblig. Com. ineursţii „ iod. si comunali ) », » r Bonuri rurale Ser. func. rur. I „*urb B. » . , Iași Ac.B. Națională * , Agricolă „ „ Uliți dom. „ B-ca Roman Cor. val. austr. Măr. germane Ban. franceze —„ italiene » rubL hîrtii 91 125 902; 85 101 92 98 95 25 88 75 93 75 91 75 5100 520 1530 650 107 126 103 101 26775 90 91 51 86 101 93 99 96 89 25 94 50 92 50 5150 530 1550 670 108 128 104 101 275 învătămîntul particular interview cu d. Rădulescu-Motru, profesor universitar -din Ziarele au publicat in ultimele zile cîteva informaţiunî asupra unuii proect de lege asupra învătămîntulu particular, care ar fi sa se depună din iniţiativă parlamentară, de către d. Rădulescu-Motru, profesor și deputat. Tntilnind azi pe d. Rădulescu-Motru, am cerut să ne confirme ce este adevărat în aceste informatului și d-sa ne-a răspuns următoarele : — Cu învătămîntul particular m’am ocupat de mult. Un plan de reformă a acestui învățămînt voiam Să propun încă din1906, pe cînd eraul inspector general al învătiimîntuluî secundar si superior, dar din cauze politice a trebuit sad amîn. Acum, cînd am văzut că statul este silit să-și restringă budgetul pentru școala, pentru a fi mai liber să dispună de credite neutru armată, m’am gîndit că este momentul, oportun sa venim cu o lege asupra şcolilor particulare. Aceste şcoli particulare sînt menite să ajute statul în ce priveşte mai ales învăţămîntul secundar. Statul va fi în chipul acesta mai liber sa se ocupe de armată şi de învăţămîntul primar. — Credeţi că d. ministru Dissescu va susţine proectul dv. 7 —Proectul se găseşte astăzi în mîinile d-luî ministru şi nimic nu mă face să cred, că dînsul va fi contra lui. Il cunosc demult pe d. Dissescu, ca un snirît larg şi luminat. Un jurist filosof, ca domnia-sa, este tocmai omul care poate înţelege mai bine drepturile şcoalrî înfiinţate din iniţiativă particulară. Apoi, d. Dissescu, este vechiul meu profesor, prin urmare sunt în măsură să-î cunosc ideile. Dar ceilalţi miniştri vor fi de acord, în special d. Take Ionescu? — Nu pot să pretui obiecţiunile, cari s’ar aduce de ceilalţi miniştri. Am însă, încrederea că proectul meu va corespunde vederilor întregului partid conservator. — Nu credeaţi că era mai bine ca d. Dissescu să vină cu alt proect de lege, la care să fi colaborat și d-voastră ? — In condîţiimile guvernării de astăzi cred că nu. .Ministerul actual este prea ocupat cu chestiunile externe, pentru ca sa se mai poată ocupa şi cu chestiunile de învăţămint. Apoi mi se pare ca şi parlamentul are un drept la muncă. Ce iei, cînd d-nii miniştri sunt aşa de ocupaţi cu afacerile externe, parlamentul sa n’aibă dreptul măcar sau ajute în chestiunile interne ? Eu cred ca d-nii miniştri nu vor fi de loc supăraţi. De altfel sper ca d. Dissescu să dea aprobarea sa proectului şi atunci el nul va mai veni din iniţiativa parlamentară. Nu va suferi disciplina partidului prin faptul ca deputaţii vin cu proecte de legi din iniţiativa lor? Din potrivă se va întări, fiii voi depune proectul după ce-mi voi fi dezvolta interpelarea asupra politicei şcolare a guvernului. Cu aceasta evaziune se va vedea din cuvântările diferiţilor deputaţi, fiindcă se vor asocia, mai mulţi deputaţi la interpelarea mea, cari sint ideile conservatoare în materie de invățămint si astfel organizatiunile partidului conservator se vor întări prin elucidarea unuit punct important din programul lor. — Ce zice d. Take Ionescu în privința proectului ? — N'atti discutat încă, cu d-sa in această privinţă, dînsu! fiind prea ocupat cu altele, cum prea bine ştiţi. Dar ideile din proect se potrivesc cu cele exprimate de d. Take lonescu în multe din discursurile sale. D. Take Ionescu ştie apoi prea hine Că singura mea specialitate în politică este sa mă ocup cu chestiunile școlare, și mi-a arătat pina acum destulă încredere in această ramură,așa că mi bănuesc să-mi retragă brusc favoarea sa tocmai acum. — O ultimă întrebare. Veti avea cu dv. și partidul liberal ? — Deocamdată poate că nu. Proectul meu diferă de proectul depus acum vreo doi ani de răposatul Maret şi pentru liberali aceasta este un argument suficient ca sa mă combată. In tot căzui şi în partidul liberal toată lumea este convinsă că o lege asupra învăţamîntuluî particular este necesară. Unii liberali cu cari, am putut vorbi, adoptă chiar în totul dispozitiunile noului proect. — Rep. VIAŢA BUCUREŞTEANĂ PRINZ D. deputat şi d-na Barbu Catargi au oferit aseară un prînz urmat, de recepţie la domiciliul d-lor din str. Frumoasă. Printre convivi erau ministrul Olandei şi d-na de Vredenburch, d. Alexandru Marghiloman, ministru de finanţe, d. şi d-na Mişu Marghiloman, d. şi d-na Paul Grecianu, d-na colonel Sturdy,a, d. şi d-na Alex. Zănescu, d-na Simk'jr Lalovary, contele Peatchevitch, Grigore C. Bălăceanu, locotenent Carp. După masa a fost, o mica recepţie la care au luat parte d. Alexandru Catargi fost ministru la Londra, d-na şi d-ra Olga Catargi, d-na Constanța Cantacuzino, d-na Grigorie Cantacuzino, a. și d-na. Nicolaa Polizu, d. Georges Crețianu, d. Lexi Catargi, d. §erban G. Cantacuzino, d. Nicu Lahovari, d. Matila Costiescu, d. Demitre Ghika, etc., etc.— Don Pedro. SCRISORI DIN BULGARIA telegrafi ţâră sîrmă în timpul războiului (Dela corespondentul cular) nostru partî-Sofia, 23 Ianuarie. — In timpul războiului, armata bulgară a utilizat 4 staţiuni de telegrafie fără sîrmă. Staţiunile acestea sint, toate de construcţie franceză şi de acelaş sistem de care se servesc francezii în Maroc. Fiecare staţiune este misă sub comanda unui ofiţer căruia îi sunt ataşaţi 30 de specialişti. întregul serviciu a fost, organizat de doi ingineri francezi. La începutul operaţiunilor de război şi, două staţiuni făceaţ legături între armata a 2-a de sub comanda generalului Ivanoff şi armata a 3-a de sub comanda generalului Radko Dimitrieff. Staţiunea radiotelegrafică a armatei a Il-a a continuat sä räminä în Mustafa Paşa, pe cînd aceea a armatei a IlI-a a fost transportată la Viniţa, Erikle şi Kirki Lisse. A 4-a staţiune radiotelegrafică a stat în legătură cu brigada de cavalerie care opera la Hajrából şi Javer Paşa. Mai tîrziu ea a fost aşezatăla sud de Adrianopol, avînd rolul să împiedece comunicaţia radiotelegrafică între cetate şi Constantinopol. Pare că în această privinţă staţiunea radiotelegrafică bunmre şi-a Îndeplinit misiunea. Ea a prins şi descifrat multe radiotelegrame trimise din Adrianopol la Constantinopol, între altele, o radiotelegramă în limba franceză a unui consul din cetate către ministrul său din capitala Turciei, prin care primul anunţa că intr’un caz de bombardare va fi greu cetăţei să reziste şi că consulul rus şi-a mutat domiciliul. Ini general armata bulgară s’a servit foarte puţin de telegrafia fără strnia din lipsă de personal special. Stok Orzoaică de Moldova Mazăre Victoria sămama De vinzare la Administraţia Moşiei • Gara Tutova MARELE MAG de MUZICA MMIO BJeanFeder W ** «SS 15 dig M în Furnizorul Curtel & agale CU MARE RABAT *l|n Bucureşti Cal» Victoriei 54 Maleftin ca ori unde.Cataloage gratis Comandele din provincie se efect, prompt O scrisoare D. Al. Popovici-Taşcă, profesor la Universitatea din Iaşi, adresează Următoarea Scrisoare - somaţiune d-lui Matei Catacuzino, colegul său de la aceiaşi universitate, şi pe care ne roagă s’o publicăm • Domnule, * In şedinţa dela 11 Ianuarie a. c. a onor. consiliul facultăţeî de drept din Iaşi, la care nu am putut lua parte, am suferit din partea d-voastră grave incriminări. Mi-aţî reproşat că ar plana asupra mea „des choses trés graves qui sont en l’air et qu’on ne peut pas dire“. Din împrejurările în care s’a produs discuţiuniea reese foarte clar, că nu poate fi vorba de obligaţiunile mele profesionale, ci aluziunea ce aţi făcut se raportează direct la chestiuni de un ordin cu totul privat. În asemenea condiţiuni, şi avînd în vedere greutatea acuzaţiuneî ce aţî făcut să planeze asupra mea, cred că veţi înţelege că este de datoria d-voastră ca în termenul cel mai scurt posibil, să daţi toate lămuririle necesare pentru explicarea afirmaţiuniilor ce aţi făcut. Fără de aceasta cele ce aţi spus vor rămîne nişte simple insinuaţiuni şi autorul lor, oricare ar fi el, se expune la urmările naturale actelor de felul acesta. Atît pentru momerit. Al. Popovici-Taşcă prof. supt, univers, din Iaşi. Ştiri teatrale Joi, 24 Ianuarie, d. Const. Mărculescu dă, cu concursul d-nelor Jenny Ioanin, El. Sterescu şi al d-lor Achil Fopes.m. Decu, Protopopescu, o reprezentaţie la teatrul „Comoedia“ cu piesa „Bărbaţii de azi“ de Sardou. Bilete la Independenţa şi la cassa teatrului „Comoedia“. ------------— ■«■num*11 mill—«-11 — Comunicat Direcțiunea generală a C. F. Ti. a duce la cunoștința generală a persoanelor cari au suferit vre-o leziune cu ocazia ciocnire! trenurilor No. 163 cu 17 între București-hitilă, in seara zilei de 21 Ianuarie st. v. (3 Februarie st. a? să se prezinte în termen de trei zile de la prezenta comunicare la d. dr. Crisopol, medic al C. F. R„ calea Griviței No. 112. Acei ce nu pot părăsi casa, să binevoiască a face cunoscut adresa, spre a fi vizitaţi la domicilii. Direcţiunea generală Curierul spectacolelor MIERCURI 23 IANUARIE " Teatrul Naţional. — Se vor juca : „Păiajenul“ şi „Cînd ochii plîng“. Teatrul Modern. — Compania Marioara Voiculescu: „Din dragoste“. Teatrul Leon Popescu. — Compania Const. Grigoriu : „Fifi în taximetru“. Tircuî Sidoli. — Reprezentaţie la orele 9 seara. Teatrul Cinema„Lux“, strada Doamnei 5. Reprezentaţii orare de la 3—12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săptămînă. De la cercul Analelor Astaseara la orele 9. Va avea loc in sala cea mare a institiuuluî Pompilian conferință dolar Take Anagnostiade, despre „opera lul Edmond Rermand ". D-sa continuă feeria conferințelor organizate de către cercul Amicii Analelor de sub prezidenția ilustrei noastre poete lua Elena Văcărescu. Intrarea o libera pentru abonații Cercului. Ful. Ifillli Degete a semnat decretul prin care se suspendă pe termen de încă trei luni, cu începere de la 9 Ianuarie 1918, taxa vamală de export de 2 lci la suta kgr. asupra lăfîţelor.La. Gazette d" Hollande" anunţă că, după rugămintea reginei Elisabeta a României, cintareţii olandezi PisSuise şi Brekzyl vor da, o serată la palatul regal din Bucureşti la 17 Februarie st. n. (30 Ianuarie st. v.). Cântăreţii oldulezi vor face apoi un tunica in Rominita. Atragem atenţiunea cititorilor asupra destrabălareî, ce domneşte in conservatoarele noastre; in privinţa aceasta Rampa are un documentat articol in numărul său de azi. Societatea jubilară de binefacere şi ajutor reciproc „Carol “ din laşi, a fost autorizata să primească donaţiinea făcută de d-na Profira Vasiliu, consistînd dintr’un imobil situat în Iaşî, str. Albîneţ 43. Candidaţii cari se înscriu pentru examenul de capacitate în învăţămîntul secundar, pot, conform legeî învăţămintul profesional din 19 Aprilie 1912, sâ fie numiţi şi îa şcoala superioară de comerţ dacă vor trece una din probele examenului din programa şcolilelor superioare de comerţ. In arest sens, ministerul instrucţiune! publice a luat dispoziţia ca să aducă la cunoştinţa canaluayior cari ar voi sa funcţioneze in învăţărmntul comercial. Femeile şi fetele de constituţie delicată sau debilă, trabuc să întrebuinţeze VINUL NOURRY, iodolemie, a cărei, acţiune este tonică şi reconstituantă, VINUL NOURRY toate farmaciile din Ron 4.25 flaconul obţine un epodtmn de Piciorul. Camil Ressu extraordinar succes cu i la Ateurii. Deschisă doibiei la t:1 Ianuarie aproape toate lăuzele ai fost cumpărate de cei mai cunoscuţi armadori de urlă dein noi. Ilovistu„Facla“ care strînde in jurul săi, toate talentele adevărate, are bucuria de a anunţa pe cititorii săi, că începi un chiar cu numărul ce apan- SiribăUl şi-a asigurat colaborarea acestui riguros talent. In fiecare, tumăr al „Faclei”, cititorii vor avea o pagină ilustrată de llessu. Desenul, din Sâmbăta aceasta va, scrni o adevărată senzaţie in cercurile artistica. Cu, privire la subscripţiile pentru flota naţională, am dori să se ia toate măsurile ca să nu, se facă abuzuri. De pildă, ni sesemnalează următorul caz: în atelierele C. F. O.., din Paşcani lucrătorii au strius, bucuroşi între ei, 1300 de lei pentru flotă. Acum însă sunt siliţi să cumpere şi bilete pentru un bal pe care conducătorii ateliere lor -au organizat tot in folosul flotei naţionale. Credent că aceasta e e un exces de zel. Lucrătorii atî. dat odată din modestul lor câştig: acu n trebue.se lăsaţi in pace. viude ia cu IIPR ţ' MIERO^ DepU speri j!ul fabriceî de bere Triumf. Zilnic concert, orchestra vicneză, restaurkul de prim ordin. Preţuri populare. Ziarul „Românul" din Arad anunţa ca d. Vasile Stroescu, cunoscutul mecenate al romînilor de peste munţi, a dăruit pentru aeroplanul „Vlaicu” al III” suma de 1000 lei. La 24 Ianuarie fiind, aniversarea a 8 ani dela revoluţia rusa şi dela reînvierea, misefiroî socialists române. Cercul cultural din Călăraşi comemorează aceste, două evenimente printr’o serată literară ce o va da joi 24 curent, la, orele 8 seara in localul Cercului (casei de Perieteanu). Intrarea liberă. Regele ai semnat decretul d. N. R. Săraru, directoru preventiv din jud. Buzău, tituit din timpțume, prin cai a restuli fost de-Regele a lucrat azi înainte de amiază cu d. general Hîrjeu, ministru de războiți. Erî după amiază s’a întrunit la ministerul lucrărilor publice comisiunea parlamentară sub preşedinţia d-luî Al. Bădărătt, ministrul lucrărilor p publice. Comisiunea s’a ocupat cu modificarea legei drumurilor. Azi după- amiază la orele 3 se va Întruni la ministerul lucrărilor publice comisiunea iriginarilor inspectori generali sub preşidenţia d-luî Al. Bădărăi, ministrul lucrărilor publice. Comisiunea se va ocupa cu formarea tablourilor deavansare a inginerilor de la gradul de inginer şef cl. II la gradul de inginer şef clasa l-a. C. C. Popescu, actual subsef de secţie în serviciul exterior general al finanţelor din administraţia financiară a Capitale!, a fost însărcinat şef de secţie la administraţia financiară Vîlcea, în locul d-luî H. Iliescu, care a fost transferat la administraţia nanciară a Capitalei. Corpul ofiţerilor contabili din armata austriacă, cari se recrutat pină acum dintre subofiţerii contabili, se va putea de aci înainte recruta şi dintre locotenenţii, sublocotenenţii şi cădeţi! corpurilor de trupă prin concurs. Numărul cartuşelor de carabină în Austria s’a ridicat anul acesta dela 50 la 80. Din această cauză s’a mai adăugat un cal pentru transportul muniţiei. Cercul de studii genito-urinare va ţine şedinţă Vineri 25 ianuarie orele 9 seara, în amfiteatrul spitalului Colţea, la ordinea zilei fiind: 1) Profesor P. Herescu : Strictură congenitală a calului vezical. Excizie. Vindecare. 2) Dr. C. Poenaru-CăplescuiIntervenţia chirurgicala în Neoplasmul recto-vaginal. 3) D. M. Cohir: Oeraţie cesariana radicală pentru strîmtorare de basm. Vindecare. Prefectura poliţiei Capitalei a înaintat parchetului, împreună cu actele încheiate, pe individul Traian Georgescu, care a făcut mai multe escrocherii în lumea artștilori D. Gonci. Solomonescu, directorul prefecture! poliţie! Capitalei, care a suferit o uşoară Operaţiune In un pictor, este pe deplin val.bilii. In cursul lupei . Septembrie 1912, au fost in Rusia, 2683 cazuri de morvă (răpciugă) în 1193 de comune. „Dinastia“ apărată de un partizan»» Adică de ce n'ar avea dreptul un partizan al „Distanței’’ să-șî apere pragmatia prin „Adeven.il“. mai a les cînd o apără atît de nostim și cînd ne pune la ambit, sfidîindu-ne că no să ne dea mina să-î publicăm scrisoarea , truc sigur ca să reușească a, șî.o. publica. Uite cji a reuşit şi că am făcut cheful : Domnule Miile, De o bucată de vreme observ că ziarul dv. „Adevărul“ duce o campanie înverşunata — pe tema colectei naţionale — împotriva marelui partid „naţional-liberal“, a marelui nationalist si patriot „Ionel Brătianu" şi a „Băncei naţionale“. Mai iuţii de toate, cred că veţi concede, d-le Miile, că nu poate fi nici vina liberalilor, nici a d-lui Brutiarlu pentru că ,„Banca Naţională“ a contribuit numai cu 20.000 lei pentru „flota . .naţională“,, deoarece aceasta bancă deşi', intitulată naţională, ca nu este proprietatea particulară nici tv partidului nostru, nici a d-luî Brâtianui, ca să poată partidul să dispună de fondurile de sub pretext că se ajută ţara, ci este proprietatea acţionarilor ei, în majoritate conservatori şi chiar lakişti de-ai dv. Al H-lea.: faptul că d. Ionel Brătianu şi ceîlaltî liberali marcanţi, ail cam ezitat, pină acum a subscrie sume mai mari, asta nu înseamnă că al lor nu sint patrioţi sail că nu şi-ar iubi ţara, ci re! mult denotă o lipsă de încredere în actualii eternitorî, cărora nu voesc a le încredinţa fără .'■czcrvă fonduri mai însemnate. La dovadă este faptul, că nici Majestatea Sa Regele Carol Mii, care este cel mai bogat om din Europa (după, cit vorbeşte lumea) a refuzat totuşi să subscrie pentru flota naţională, nici măcar «a craiţar nemţesc, desigur pentru aceleaşi motive mai sus arătate ,şi cu toate acestea, cine i-ar putea contesta patriotismul şi sentimentele rouTmcştî ale Iul Carul I iă de Hollenzollern ! ! Al llt-li Şefii noştri, afară i aceasta sunt în genere relativ cu mult, mal săraci, comparativ cu nababul conservatorilor, Ştirbey, Marghiloman, Moruzi şi mulţi alţii, aşa că şi suma donată de liberali, trebueşte socotită în proporţie cu averea lor. Aceste argumente peremptorii, dolegiile, ca om drept şi imparţial cum te pretinzi că eşti, ar fi trebuit să le ai in vedere, înainte de a îndrăzni să suspectezi patriotismul şi naţionalismul „Marelui Partid Naţional- Liberal" şi a vrednicului său şef Ionel Brătianu. D-ta însă eşti prea pătimaş, ca să vorbeşti, drept despre noi, de aceea sunt sigur, că nu-ţi va da mina să publici, această scrisoare, ci vei continua înainte cu calomniile împotriva patriotismului sfînt, dovedit de liberali în toate momentele de grea cumpănă, pentru ţară. Am zis ! ! Dar vom reveni ! ! UN LIBERAL CONVINS ŞI din Acum, cîteva observaţii partea noastră : 1) Pe takişti să nu ni-i arunce nouă în spinare „convinsul liberal“. 5.H ţie pentru partidul d-sale, fiindcă Opsirî pfin’dte bine, cum s-a prins si in afacerea tramvaelor. 2) Daca unii au încredere (sic !) în actualii cirmuiton ca să subscrie pentru flota naţională, să subscrie şi sa verse banii la Banca Naţionala, dar să bage de, seamă sa nu se întîmpie ce s'a întîmplat cu fondurile pentru monumentul lui Ion Uralimul ! • ’). Daca știe că regele a refuzat sa subscrie pentru fiola fiindcă mi's la putere Cei Trei Fraţi, cel mai lesne lucru, o, ca „Distanta“ să ceara puterea pentru ca regele s i poată subscrie:!) Pe „dar vom reveni“ de la sfîrşitul epistoliei să nu l ia în serios, fiindcă odată vede nașul....... coloanele ..A deveni lui“. Si iaca așa , am satisfăcut toată lumea ! ! 1—r rn-T-------«iutii iniiwin i mic, dac putem să ne închipuim, cum s’a făcut represiunea acestui complot inexistent, şi ce se cuprinde în această enunțare simplă că „s’au făcut arestări în massă“. Ar fi timpul ca guvernele europene să pue capăt acestor nemaî pomenite grozăvii. 13» asati’asaasiianiwBi SÎS cu U mm td e i m Morți Principel". Eitel Frîederic a scăpat prin minune O teribilă1 ciodalie «1®, tremer» sJ» âwtimpSat axe! noapte îwtr© ar©8® I—-2 î-jî»! tre stați sic Var©s | și Kis-Kapus (C®|rsa r-nîWj eă) clin SJmjjieria. Direcfia genes'ală a ©ăi-j I®#* noastre ferate a pH», mit ştirea care amssista ca»’| tastrofaf «i trimisseafă ia! oreie S© jum. Ştirea a pr®«la«is o adina| că emoţie deoarece tele-1 grama arată că msîmî ' t&m j tresaurile ciocnite e trenuri css Mo. 6©!, care plecase aseară la orele S dlin Predeal şi la care se ataşase' şi «agoffiul »funerar* cu care: părăsea țara noastră prin- cipeie Estei Friedericfa,; wenst din parte«’ impara-j ttenus Germaniei să asiste la footesul principelui Filir-' cea. Ciocnirea s’a produs în-' tre treiswl ©Ol și un tren de marfă și ea a fost teri* bilă. Cea mai mare parte dip călătorii dormeau, fiind miesul nopie* şi s’au trezit ©odată într’o syudtsitură şî tsn sgomot grosav. Imediat după ciocnire persopsalwl trenului desmuticindu-se din panica produsă, a căutat să vadă ci'te victime sîwt„ S5 a constatat că sínt doi morfi .şi maî mulţi răniţii« Cum se ştia că cu ac©» laşi tren călătoreşte şî ps’ifists'J german, persana» iui trenului a alergat spre vă^onul său, dar aci a pu* tut. constata cu o mulţumire lesne explicabilă că prinţul Eitel Friederich «săpase ca prin minune, fără cea mai mică rană. De asemenea şs membri» suitei sale au scăpat ne»atînss. yD ■Curtea noastră regală a fost imediat înştiinţată de ciocnirea intimplată, arătimhi’i-se că oaspetele imperial nu s'a ales decit cu spaima din primejdia grozavă prin care trecuse împreună cu ceilalţi numeroşi călători ai trenului ciocnit, ca ADEVÉRÜL Fapte diverse Atentatul din calea Şerban-Vodă Azî dimineaţă, pe la orele 10, pe calea Şerban-Vodă, în apropiere de bulevardul Neatîrnărel s’a săvîrşit un atentat în împrejurările următoare: Doi puşcăriaşi Ion N. Niţă zis Bicicliştii şi Dumitru Ion zis Olteanu se duşmăneaţi, de mai mult timp, din cauza unei femei şi de cite ori se intllneau, fie pe stradă, fie în localuri publice se luaţi la ceartă, ba dese ori chiar la bătae. Era dimineaţă. Dumitru Ion, trecea, cu o prietenă a lui, pe calea Şerban-Vodă şi în apropiere de bulevardul Xeatîrnăreî s’au întîlnit faţă in faţă cu Ion N. Niţă.. Prima mişcare, pe care a făcut’o acesta, a fost să scoată un revolver şi a trage un foc asupra adversarului său, fără însă a’l lovi. Un tînăr, care trecea cu mama sa pe acea stradă, in acel moment, era, cit p’aci , sil cadă. Victima acestui atentat. , Intervenind mai mulţi trecători, atentatorul a fost dezarmat şi dus la, circa 26, unde d. comisar Scarlat Ionescu, a, făcut ancheta. '«'.a In Macedonia continuă grozăi r eprimarea unui pretins complot al aromînilor . Corriere della Sera din Milano primește din Salonic o scrisoare foarte alarmantă despre ororile ce se petrec in Macedonia. Grecii, de o parte, comit grozăvii nemaipomenite asupra turcilor ; aceștia la riadul lor — zice corespondentul — se răzbună şi ei cînd şi cum pot. gc Pe malul Vardarului — la ciţiva kilometri de Salonic — 71 turcî, făcuţi prizonieri, au fost legaţi împreună şî, astfel, împinşi cu putere în apa, unde s’au înecat, toţi grămada. Unul singur dintre acei nenorociţi, scăpat ca prin minune înainte de a fi legat iot groaznicul mănichiu, a reuşit să ajungă în Salonic, unde a povestit autorităţilor consulare grozăviile întîmplate. Consulii au şi înştiinţat guvernele respective.„ Trei sate turceşti de lingă Pomi, au trebuit să-şî abjure credinţa, trecînd la creştînizm, şi mimai aşa au putut scăpa cu viaţă. Altminteri toţi locuitorii, bairîni şi tineri, femei şi copii, aveaui să fie trecuţi prin baionete. 4. Din Persicîan, Nevrokop, Drama, Doxat, Priştina, Mitroviţa şî împrejurimile lor, vin ştiri groaznice despre femei şi fete violate şi ucise, despre bărbaţi măcelăriţi. Cine reuşeşte să scape de barbaria soldaţilor şi bandiţilor, moare de foame, căci toate satele turceşti sunt bîntuite de foametea cea mai cumplită. # La nudul lor turcii, în fiara fior disperată, se răzbună ori de cite ori au prilejul şi fără nici o cruţare. Mai cu seamă la Monastir şi la Ochrnda au vărsat mult sînge creştin. Pe unde au trecut, fugăriţi de soldaţii aliaţilor, au incendiat regiuni întregi, au ucis pe cine a fi întilnat în cale, şi de cite ori le-a permis numai timpul, au jupuit de vii bărbaţi, femei şi copii. Macedonia şi Tracia se golesc necontenit de turci, cari nu pot trăi sub dominaţia creştină. Zilnic se întîlnesc convoiuri interminabile, ele femei şi copii, aproape în pielea goală — abia dacă mai au cămăşile pe ei — fugind de urgie. Ultimul refugiu spre care ţintesc e Siria, unde speră să găsească linişte. / * . Spre a justifica erorile se născocesc interese superioare de apărare raafiffîsaală, conî§s Sol târî ș5 atentate pars frefewe paralizate saw pedepsite» As$f®8 aceiaș corespon» d©ţgf lui nCorriere" zice că la ICaraferia^- la dowa ceasuri de Salon!«—a«itor8tă|!le grecești ai« descoperit un compiot organizat tfe musulman» și de cufoxiahsg din partea Io» chimÎj îîi scopul de a ras- S«iE;3«a stăptnărea greacă. S’au făcut arestări nu s’au confiscat multe arme; iosnitimnî și dinamită« Se poate lesne înţelege că acest complot nu a pnî-y.f ’cxîsttf, pe ateu că şi furchi şi cuțovnihii nu puteau să nu-şi den seama că el nu nuten duce la m. SiiHificarea din şoseaua C nngaşî Femow Elenâ Râdulescu ,din şos. Crîngaşi No. 1.2, care, acum două zile, în urma Uriei certe avute cu soţul ei a înghiţit osubstanţă toxică, a încetat din viaţă azLdimineaţS. Pareliatul a dispi»« t ra n spor ta re a cadavrulu ila institutul tmdicn-.legal pentru a i s-o rue autopsia. Focul din strariviceni Fn incendiu s*a declarat, azi dioineaţa, pe la orele 3 şî julii State, pe str. Crivinettî No. 21, la atelierul de împlurie al d-lin Gheorghe Popescu. Focul a, luat naştere dela roşul rmaşiitei ce servea, la Încălzire...ato.Heru!u . . Au ars mobilierul din..iaţ,ejior şi acoperişul. Pompierii de la poistul Foişor sosind la faţa locului, după. „muncă de ajutsape o oră, aţi stins focul. Pagubele sunt de aproape 2000 de lei. --------------------—«agg»--*—aaaw------------------ Pentru Boia Natîonala Graba cu curs, publicul Capitalei a răspuns la apelul cinematografului „Lux” din str. Doamnei 3, dovedeşte în deajuns mîndria neamului nostru. Tot os Capitala are mai select a istat Luni şi Marţi la reprezentaţiile speciale organizate, reprezentaţi cari er dau pentru ultima oară astăzi. Miercuri, 23 Ianuarie, începând de la orele 3 d. a. Se ştie că jumătate din produsul intrărilor acestor reprezentaţiuni se dlau pentru FLOTA NAŢIONALA. Teatru-fiizica TEATRUL NATIONAL. — O căsnicie, comedie în .3 acte, de C. Ut* saelii. D. Davila împlineşte 'o veche ţie* voe şi dorinţă, adesea amintită in coloanele acestui ziar : d-$ai constitue un repertoriu permanent al Teatrului Naţional, începînd Cu Piesele autorilor romîtii. Astfel s’a reluat pe rinei, afara de teatrul lui Caragiale : „Răzvan şi Vidra“, „Fîntîna Blanduzieî“, „Sanda“ şi aseară „O căsnicie”, care s’a dovedit a fi rămas una din comediile originale cele mai gustate de public. A asistat un public foarte numeros şi succesul obţinut, va da încă multe seri bune Teatrului Naţional. Subiectul, tras din căsniciile de azi, minate de toate cusururile unei educaţiuni orientale, sau mai bine zis a unei totale lipse de educaţiune, este tratat cu destulă îndemânare, cu o cinstită şi simpatică tendinţă, personagiile sunt bine aşezate si dialogul are multe cuvinte fericite şi calde cari proovaca sublinieri spontane din partea publicului. Pe lingă succesul comediei se adaugă o interpretare caretrebue citata printre cele mai strălucite ale trupei de comedie a Teatrului Naţional. Dacă n'ar fi decit în adevăr extra ordinara Coana Zinca a d-net Maria Ciucurescu, încă ar fi în de-ajuns de motivată reluarea acestei comedii. Dar aseară pe lingă Coana Zinca a fost d. Demetriade care a jucat rolul soțului cu o naturaleță de mare comedian ; a fost Brezeanu, care e inenarabil în mitocanul louiţă Pipirig, a fost foarte bine d-ra Mihăilescu în rolul soţiei şi o copie după natură d-na Mărculescu în servitoarea unguroaică. A mai fost d-na Leonescu, excelentă în faţa serioasă, crud înşelată de logodnicul ei şi d-na Atanasescu, care ne-a mişcat cu adevărat în simpaticul rol al femeii care îşi plînge amar infidelitatea Conjugală. Just şi de un comic discret în avînturile de sinceritate ale unui tinăr amorezat a fost d. Atanasescu. „O căsnicie“ este încă un pas de a întări repertoriul românesc la teatrul Naţional şi am convingerea că publicul va cere cit mai des această comedie, care are şi avan,tajul unei interpretări, ce prin ea însăşi este un deliciu TM cuvînt care nu conţine, de astădată nici o exagerare. ___. .. ____ E. D. F. CERETI Mel