Adevěrul, ianuarie 1913 (Anul 26, nr. 8371-8400)

1913-01-14 / nr. 8383

Anul a! XXYUhm IU »3*8 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Strada Doamnei, He. 8 EL I. — Telefon 3/» BIROURILE ZIARULUI­­ București, Strada Sărindar No. 1! ctrvîntul vaîî nu este a! Punctul nostru de vedere se cu- i pomană noaste. El nu-î deloc războinic. Cînd J nostru, ci ai presei străine, soarta războiului s’a pronunţat pen­tru statele balcanice aliate, noi am întrevăzut putinţa unei orienta­ţiuni n­ouî în politica generală şi a­nume o îndrumare spre alianţa tu­turor statelor mici din sudul răsări- Itean a! Europei. Era dlar foarte natu­rial, ca înainte de toate acest punct de vedere sa primeze—cu conditi­unea bine înţeles ca aceleaşi senti­mente şi avîntaje să fie şi din par­­tea celorlalte state de peste Dună­r­e • După atîtea greşeli şi amînarî, se pare că ne-afti hotărît pentru o ac ¡une mai categorică şi mai energi­că. In adevăr, dacă Silistra şi Kavar­na sînt pentru noi puncte fără di cari strategii noştri se pronunţă ci apărarea noastră naţională ar f compromisă, discuţia a fost şi e inutilă. Trebuia de mobilizat si dt pus chestia limpede: ori războiu or» cele două puncte revendicate. Dacă * *• - ______ PCÎJIC l-'unci ww.»-------­re. Nu e de ajuns ca să-ţî deschizi Silistra şi Kavarna, nu au­ valoarea braţele, ci trebue şi concursul celor­ militară de care se vorbeşte, a­­ilaltî ca să facă acest gest de înfră- t»ncî­ ? la înțelesul fiecăruia că ar tire, gest care pînă acum, am regre­t stupid să facem un războiu pen tul să constat, că nu s’a prea făcut, tru a capata citiva chilometri pă Pe lingă aceasta, de îndată ce s’a tras ,ae Pămuit Si a ne certa dej schimbat echilibrul dintre statele de i11?31"*6 1CU„U*J s*a*, cu care avem, 3a Dunăre,—în afară dacă s’o face interesul sa fim prieteni si cu carii ori nu s’o face alianța dintre ele— |,U‘J 00 exc^us ca vom­ h pne* | O HS'eA^. guvernul se vede că înclină % h ' 10bu,nu aITMra £ sPre Prima solutiune, aceea de-a TM e.-e ei?e* en*trU ,'r.erne di nu mai aştepta, de-a pune neted şi pace si frăţie, acestea toate nu au categoric chestiunea şi de-a proce­­ptet. Nu tot astfel este pentru caz energic. Dacă este convins că e de duşmănie si războiul în interesul absolut al defensivei • •• noastre să avem Silistra pe Dună-Am făcut neertata greşală de a tre 5‘ havarna la mare, ceea ce-a nu pune cărțile pe fată cu hulea-1 hotărît să facem acum. ar fi trebuit .......... 1 să se îndeplinească de la început • • ~ ’------•». riî înainte de începerea ostilităţilor ---- ■ . . cu turcii. N'am făcut-o fiindcă re- E in adevăr regretabil, ca lucrurile j gele nostru robit politicei austriace, nu :s9 p.°* rezolvi.pe caie pașnică,­ s’a lăsat a fi tras pe sfoară si a lă- in interesul mei al nostru, mc. | sat ca și tara lui să fie păcălită. Era al vecinilor noștri, ca, sa ne dusma-­j aproape de mintea fiecăruia, că a- nirî? d!n nou; pentru marele. foiof. al tuncî nu putea fi vorba de altceva noastre cogiune si perude decît de o înțelegere limpede și ho- Al,fa; dar'“daca■ a,.n a”!"sa,Clv tărîtă asupra atitudiitei noastre E- aces* 51 nodld £°r* - - V . __ dian, vorba d-lui Carp. nu poate fi rai datori sa spunem Bulgariei cu .jectf tăiat cu sabia, îie si această J.e P..c^ -11 °tenm neutralitatea, gra- soluțiune. pe care o deplîngem. dar tie careia dinsa a putut zdrobi pe contra căreia nu putem zice .altceva maciuca. ... ------ _. Printr’un singur gest al Turciei, turci. Nu putea să fie vorba, după cît constatăm încă odată cît căreia, trîntită la păm­înt, puterile și cum am spus de atîtea ori, de de stupid sînt conduse popoarele și puseseră unghia în beregată, toate lipsă de lealitate ori de surprindere. Contra intereselor lor castelele de cărţi ale diplomaţiei *— -*-* -1' s- '' 'mmm ' s’au Prăbuşit. Şi zăpăciţi stari toţi „ . . , . . .. „ , marii diplomaţi­ei se’ntreabă ce s’a De aicie, răspunderea acestei sr întîmpîat si ce-î de făcut, tuaţium, acestui impas in care cele gjr Qfey) care mai erî ducea un două state sint, cade de o potrivă anibagiu ai.it de mîndru, nu are­ pe condu­catori^și ai Bulgariei si ai peîltru bietul domn Dancu­ decit a noștri, cari n au Știut sa procedeze mîngiiere, aceea a neputinței și re­­asttel, ca interesele cele mari sa semnăreî: — răbdare prevaleze, “ ^ fT fost cel puțin o politică. Puteam j, intern vinovați că nu ne-am g 'drept că e cam greu­ de văzut fi cu statele balcanice, — o neutra- infe^es cu .ma^f int.e~ jocul tinerilor turci, litate binevoitoare lor—dar cu folos ':ereu ostilitutuar m balcani cînd Nu e de crezut că ei au făcut lo centra noi, la caz de vie toricit ?.?*? as,'L! V1 saț h lîat vitura lor fără a’șî asigura mai în­îiatilor noștri CU $l ain t* /w» baza a­­tîlii concursul vreunei mari puterî. N’am fost nici cu furcii, n’am fost viitoare­ . v O telegramă a corespondentului no­ pici cu aliații am dus o politică în­ Bulgara suut vinovaţi cina cred ca stru din Constantinopol, de obicei­­doelnică graţie căreia turcii ne-aft­st profita de greşelile noastre sind atît de bine informat, telegramă ca­mspectat şi aliaţii tot astfel­­ refuza acest gaj al alianţei viitoare, ce a trecut cenzura foarte severă, " ‘ - ' mult mai importantă şi pentru ea şi spune curat că acest concurs, tinerii pentru noi decît fâşia de pamînt turci şi l-au­ asigurat şi adaogă: „în dintre Silistra şi Kavarna, ' curînd tripla înţelegere va suferi un E se vede însă scris, ca ceea ce eşec răsunător“, este firesc să nu se întîmple, este Puterea al cărei concurs ’şî l’au stăzî înainte 4» mm pare că sortit ca şi de Austria să fie stăpînă în Balcani, să domineze pe bulgari, speriindu-î cu noi şi pe noi speriindu-ne cu bulga­rii şi semănînd ura şi zavistia între toate popoarele de la Dunăre. • «10 In tot cazul atitudinea de azi a guvernului începe­­cel puţin să fie o atitudine, care poate duce la un rezultat, bun ori rail, paşnic ori răz­boinic, dar la un rezultat pozitiv, care să fie altul decît basmul cu cocoşul roş­u al tratativelor de pînă llUm­e se redeschid Camerele şi acum, cam­ începute de doua luni, se că dacă va fi interpelat a­tui dau ceva, ce îmi dai tu în. Ischimb ? Ori, n’am făcut aceasta şi azî toa­tă lumea politică se întreabă: cum am fost aşa de gagăuţi ca să nu cla­rificăm acest punct şi să avem o a­­titucîine limpede şi hotărîtă? Puteam îi cu turcii — o neutralitate binevoi­toare turcilor. Ar fi fost rău, dar ar Numai cînd războiul s’a suspen­dat prin armistiţiul dela Ceatargea,­­atunci indirect, prin cabinetul din­­Viena, am ridicat pretenţii, ba a­­veam încă și nobilul gust ca noi să­­nu cerem nimic, dar ca Bulgaria să ■ne ofere ceea ce credeam noi că ni se cuvine.­­Ori Bulgaria, care în chestii de igesturî Ie are cam brutale, n’a ofe­rit nimic şi cînd am fost nevoiţi noi să cerem, întîi ne-a refuzat catego­ric, apoi s’a pus la un tîrg ruşinos pentru noi, un tîrg care durează de aproape două luni de­­zile, şi care pînă acum nu a ajuns la nici un rezultat, afară de acela că aşa cum am manevrat, ne-am făcut ne- Simpatici întregei Europe, am fost socotiţi ca nişte caraghioşi, cari nu ştiu ce vor şi cari umblă după sînt tot la începutul lor. Const. Miile. t Zrfun M XunMudw W13 D RECTOR POLITIC CONST. MILLE Abonamente cu premii 9n ne • ....................................... Lat 9»•* Iun*................................... • »M Trat tant................................................ » Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONI Capitala ..... No. 14 to » • *,« • » n 34/73 Provincia ... • ,, 14/99 Străinătatea . . • „ 12/40 . . — -....... SSEEBSi eficienţii săi «♦»" f­iind Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la co Spre o soluţiune' După revoluţiune Logică Jiulgara ' ...­■ Co AL Ciurcu asigurat tinerii turci, nu poate fi deci decît una care face parte din tripla alianţă şî după cît începe să Austro-Ungaria, ci a­ceastă ipoteză pledează: faptul că ambasadorul german n’a luat parte la şedinţa de erî a reuniunei amba­sadorilor; ştirea din Londra că difi­cultatea vine acum deja neînţelege­rea dintre Rusia şi Germania; şti­rea­ din Berlin că în cazul reluăreî ostilităţilor, puterile vor trebui să­ observe neutralitatea şi să se măr­ginească la limitarea războiului, în situaţiunea actuală lucrurile nu mai pot însă tărăgăna mult timp — şi fiece moment poate aduce lumină în haosul politic şi diplomatic ac­tual* In­ ce priveşte pe beligeranţi, ro­lurile par a se fi schimbat în acest caz. Delegaţii statelor aliate stau la Londra şi asculta de sfatul lui sir Grey­­: rabdă. Nu le dă mina, asta-­i evident, să facă altmintrelea. Dacă bulgar.- '­ar simţi în stare sa obtie­cti armeecSEace ’arî vroit să stoarcă prin presiuni diplomati­ce, nu odată ar fi rupt tratativele și ar fi făcut-o. Dar mai ales nu ar asculta acum de sfatul lui sir Grey cel cu răbdarea. Explicaţia bulgarilor pentru a­­cea­stă atitudine a lor răbdătoare şi pasivă, care contrastează viu cu pornirea lor rugoasă de la începutul războiului, confirmă şi mai mult slăbiciunea lor. Din condescendenţă pentru puteri — zic ei — păstrează­­această atitudine... Dar unde a fost condescendenta aceasta pentru ma­rile puteri atunci cînd la începu-­­tul războiului o indemnau la pace ? Par’că atunci bulgarii făceau mare haz de sfatul lor şi se lăudau că au făcut totul de la sine fără a ţine seamă de nimeni. Situaţia bulgarilor e însă cu atît mai puţin pe roze, cu cît aliaţii cei­lalţi, pentru a-î da ajutorul, par a începe acum o tocmeală nouă şi a vroi să-şi asigure anume teritorii şi mai ales localităţi la cari aspiră Şi ei. f * 1 iar tînerîî turci ce fac? Ei au­ rechemat pe delegaţi! turci din Londra, aşa că rămînerea celor ai statelor aliate e într’adevăr, ca­raghioasă. Dar de la acest gest nu mai a­­vem nici din Constantinopol vreo ştire mai precisă. Părerea noastră e că salvarea Turciei şi reuşita de­finitivă a tinerilor turci stă în re­peziciunea acţiunei lor. Loviturile­ trebue să se succedeze. Face-vor tinerii turci aşa, sau că­­dea-vor după primele gesturi în obicinuita toropeală turcească? Jie de cînd după procedarea lor în alte ocaziunî, aceasta nu e de presupus. De aceea credem că acum lucrurile se vor decide repede şi că după toate aparenţele a venit rîndul alia­ţilor să intre pe calea concesiunilor. B. De două ori douăzeci şî paîru de ore au trecut de cînd s’a produ­s re-1 transpire nu e Austro-ungaria. -»« i/v,ritura din Constanţi-; mai curînd Germania. Pentru * e--a—. VI V UM .. ----------------- _­voluţia sau lovitura din Constanţi­nopol şi diplomaţia europeană nu şi-a venit în fire. Poţi să zici schim­­­bărea de regim din Turcia revoluţi­­une sau lovitură, după cum vrei să crezi, pentru diplomaţia europeană ea a fost pur şi simplu o lovitură de Mahmud Şefket mare vizir Izzet Paşa delegat la Londra Djavid bey fruntaş june ture ocmeala - * »T "Ati fost vreodată în Ha ta. Pîndu­­«hilor? Aţi vrut să cumpăraţi ceva? Printre o mie de lucruri vechi $1 lunu ti­te a ti găsit ce vă trebue. Un «caun, o perdea sau­ o masă de noapte. Cît costă? întrebaţi pe ne- 8,-ustor. Optzeci de lei. Vă uitaţi lung la mobila hîrbuită. Să tot facă cincî­­t şase lei. Timid, cu jumătate de glas,­­îi oferiţi această sumă. Privirea zdrobitoare de dispreţ a cinstitului negustor­­de vechituri, e indiscripti­­bilă. Vă măsoară lung de sus şi pînă j­os. Şi cînd intimidat, faceţi un pas spre stradă, aruncă aşa, într’o doa­ră: — Şaptezeci, vrei? Faceţi semn din cap că nu, şi mai faceţi un pas spre stradă. Şaizeci? Cincizeci? Treizeci? Nici o ipara sub treizeci de lei! Aşa se am eu bine cît nu mă costă pe mine mai mult! înduplecat de forţa jurământului Şi mai daţi un franc-doi peste suma oferită la început şi vă opriţi în loc. Şi tocmeala începe.­­Opt lei. Două­zeci şi nouă. Opt lei; cincisprezece, paisprezece, zece. După un sfert de ceas de ciorovăială zadarnică, de ple­cări, de întoarceri, de jurăminte, rupeţi tîrgul pentru o diferenţă de cincizeci de bani sau plecaţi cu ma­sa de noapte hîrbuită, în spinare. Intoarceţi-vă acuma ochii de la hala aceasta a Păduchilor din str. S-ta Vineri, cu obiceiurile ei orien­tale, spre hala cealaltă mai vastă dar tot atît de orientală, a Păduchi­lor noştri politici. De două luni,şi miniştrii regelui Ca­rol se agită, se dau peste cap, se ju­ră pe toţi sfinţii şi se tocmesc din bulgarii pentru cîteva pogoane ,pă­mint. La început, în prima peri­oadă a tratativelor, pretenţiile ro­mnîneştî sunt intransigente şî morga noastră nu găseşte margini. Vrem compensată! Vrem cuadril­a­terali II vom avea eu orice preţ! Recele îşi umflă «hunii la citire* meeactuluî. Reprezentanţii latsad*», “ ~ dra. Nu se poate cua^riiaWio o~xV I ------------- -mulţumim şi cu mar I tie de turăgăneală din partea gu­- -v_L. -...v I vernului bulgar, au făcut ca soluţin­(Silistra şi o fîşie de pămînt ipiînă la mare. Nu se poate Silistra? Cum? Să fim noi cauza unui conflict european? Dar vă rog, nu ne vaţi înţeles bine. Nici prin gînd nu ne-a trecut­ să ce­rem Silistra! Noi vrem o simplă şi uşoară rectificare de graniţă. Afară numai dacă o nouă­­încurcătură a bul­garilor nu ne va sili să cerem maî mult. Şi tocmeala urmează. Mai dă cre­ştine, mai lasă jupîne, întocmai ca în hala Păduchilor. Şi pe cînd diplomaţia bulgară,­­ dela Palat, brutală- poate, dar conştientă de for­ţa şi de drepturile eî, din ziua cînd a început tratativele de pace cu Tur­cia, a cerut Adrianopolul, şi-a fixat hotarele viitoare şi n’ia lăsat o iotă d­in idealurile naţionale ale poporu­lui, făcînd astfel dovada maturitate­­ei politice, diplomaţia noastră fricoa­să, aleargă bezmetică, bijbîeşte prin întuneric, cere mult ca să obţie puţin, se tîrigueşte, ameninţă zadarnic, şi da 'astfel spectacolul umilitor al unei po­litici care nu ştie ea însăşi ce cere şi ce vrea. Tocmeală şi politică demnă de ha­la din S-ta Vineri ! Şi aţi vrea acum ca o asemenea politică de negustori de haine vechi să impue respect străinătate! ? Şi­ aţi vrea să fim luaţi in serios, să fim iubiţi sau măcar temutî? Dar ar fi cam tot acelaş lucru ca şi când am pretinde că negustorii din hate Păduchilor sunt morala, inteli­genta şi d­inartea negustorească perso­nificată r­ea ^rv». w » w N. D. Cocea i După consiliul de miniștri de cri cele două comunicate -­i... . ............................ ---- - — -n a­supra stadiului în care se află dife­rendul nostru cu Bulgaria, guvernul va profita de ocazie și va face, da­că nu o expunere, cu puțin o de­­clarațiune. înainte de Crăciun, guvernul avea speranţa ca la redeschiderea parla­mentului să se poată prezenta cu o soluţiune a diferendului nostru cu Bulgaria. Mersul dificil al tratativelor de vrace între beligerantă, pe deoparte, teni. Un zgomot surd de zîngăniit de arme şi de ascuţiş de săbii trece a­supra ţării. . -- —.** - -Intimidat. Danew pleacă la Lon- iar pe de altă parte evidenta mien­ia'. Nu se roate cn arh­ilaterul ? No I inrnpuneală din partea gll-nea diferendului să întîrzie. S'a mai adăugat, în ultimul moment, siitui­fiunea nouă creată de schimbarea bruscă și violentă de regim la Cons­tanlinopole. Pentru a arăta şi Parlamentului şi cabinetului de la Sofia că guver­nul nu e dispus să lase rezolvarea diferendului romîno-bulgar în voia împrejurărilor, s'a ţinut ori, sub pre­sident regelui, consiliul de miniştri nr­­ ....... Se cunoaşte textul scurt, dar cu­prinzător, al notei comunicată pre­sei la sfîrşitul consiliului. Ea anun­ţă nouî demersuri spre a se ajunge la un „grabnic rezultat". Evident că ele au fost dictate maî cu seamă de noua situaţie provoca­tă de evenimentele de la Constanti­­nopole, înainte ca această nouă situaţiune saşi urmeze cursul ei spre o solu­­țiunie, Romînia va trebui să aibă, de astădată, răspunsul net al Bul­gariei. Si fiindcă s'a răspîndit în străinătate zvonul că Romînia ar putea să renunţe la pretentiunile ei asupra Silistrei, trebue să afirmăm că în consiliul de miniştri de erî s’a stabilit încă odată că de aseme­nea renunțare, nu poate fi vorba. Parlamentul se deschide, deci m­ tine, asupra celor decise în consi­liul de miniștri și e probabil că gu­vernul va primi să răspundă unei interpelări, spre a face o declara­tions ii în Comurile legiuitoare. Ceea ce s’a mai risipit, în ajunul redeschiderei Camerelor, este zvo­nul care circulă cum că ar fi în gu­vern două curente, unul războinic şi altul pacific. Nota comunicată Presei după con­siliul de miniştri de erî relevă că miniştrii au­ căzut de acord asupra liniei de urmat ca tratativele cu Bul­garia să poată ajunge la un rezultat. Cum la consiliu a participat și d-nul Filipescu, pe care'l priveau zvonurile asupra atitudineî război­nice, s'a făcut dovada că s'a exage­rat considerabil vorbindu-se de cli­ente opuse în guvern. De aseme­nea, știrile despre demisia d-luî Fi­lipescu au­ fost iarăşi, risipite. Guvernul se prezintă la redeschide­rea parlamentului, unit asupra poli­ticei sale în diferendul cu Bulgaria. See pare că lulnd act de acest fapt, şeful liberalilor s’a grăbit să dea co­municatul apărut aseară în foile li­berale. El cuprinde şi o critică, întru­cit lasă să se înţeleagă că acţiunea Ro­­mînieî n’a avut destulă fermitate la începutul evenimentelor. In partea sa finală, comunicatul e însă maî mult o raliare la nota con­siliului de miniştri de erî şi denotă, în tot cazul, că, contrar zvonurilor din ultimele zile, îndreptăţite oare­cum şi de atitudinea presei liberale, şeful partidului liberal nu e dispus să facă dificultăţi făţişe guvernului. De altfel inline se redeschid Ca­merele şi situaţia se va lămuri pe deplin şi in această privinţă. E. D. F. CHESTIA Zalei Surpriza junilor turci ! !Pe când puterile duceau Turcia la groapă, mortul [s'a sculat le-a tras o spaimă strașnică ll In scrisoarea pe care îl­ avocat Theodoroff, din Sofia, a adresat-o ziarului Parisian Le Temps, ca să protesteze în contra unei cesiuni de teritoriu către Romînia, şi la ca­re a răspuns aşa de frumos d. Ion Lahovari, d. Theodoroff zicea între altele: „Europa«pare înclinată a nu prea face caz de sentimentele naţionale ale popoarelor balcanice. Să nu se înşele: cazul nu e la fel cu cesiunile şi schimburile de teritorii coloniale în pustiurile din Congo şi Maroc“. Are dreptate d. Theodoroff, ca­­zul nu e la fel. Dar e mult mai rău. Mult mai rău­ în ce priveşte împăr­ţirea prăzii, a cadavrului turcesc între statele aliate din Balcani Cînd d. Theodoroff protestează în contra cedării către Romînia a SR­listreî şi a cîtorva sate dela graniţa Dobrogei şi invoacă marele princi­piu al sentimentelor naţionale, uită două lucruri: întîi, că pe teritoriul­­ reclamat de Romînia nu locuiesc nu*­maî bulgari, ci o amestecătură de bulgari, de lipoveni, de turci, de ro­­mini şi de alte naţionalităţi şi al doi­lea, că la împărţirea prăzii turceşti între aliaţi nu se ţine de toc seamă de sentimentele naţionale, acele­ şuviţe de pămînt către Ro­­mînia. Curioasă logică. Cînd e vorba să dai, Invoc­ prin-, cipiul naţionalităţii, dar, cînd e vor­ba să iei, atunci nu’l mai invoci şîi nu dai voie nici altora să’l invoace- Şi aceasta, chiar cînd ţi se cere o bucăţică mică de tot şi cînd tu iei o coşcogeamite bucată cu­ tine de mare. La aceasta, bulgari! ne răspund cu un alt argument, cu acela al dreptului de cucerire. Eî zic că de pe teritoriile cucerite cu armele, ni-» meni nu le maî poate cere să mai iese, oricare ar fi naţionalitatea­ populaţiunilor de pe acele teritorii.­ Acestea formează preţul slngelui vărsat de eî. Aşa? * Atunci facet! hitte, am­atmr vecinîi şi ne daţi tot teritoriul de la Plev* na la Vidin, pe care şi noi l’am ort, cerit In 187? cu armele şi cu singeie nostru. Al. Ciurcu MAZfiiull Hatinil bal gurilor t Telegramele ne aatm(4 că btityturiS declară că *a deci» să facă um harte puterilor şi e& nu Înceapă ostilită* ţila. Sir Grey ca să le talosneaacă ha* tirul, le-a recomandat­ „răbdare“ şi aceia pe cari nu i-a răbdat inima să nu facă războia, rabdă acum când.1 e vorba să reia ostilităţii« 1 Mai mult, bulgarii spun turcilor să­ aleagă eî intre războia şi pace, pa cind turcii le lasă bulgarilor alegerea. Cum se vede, turcii şi bulgarii se poftesc la războia ca grecii La puş­­cărie I­­f ’ Pac» I « Cu drept cuvînt »1. Theodoroff vrea să spună că dacă populaţiunilor semi-sălbatice din Africa, trebue să le fie indiferent sub stăpînirea, sa şi sub protectoratul căreia din puterile europene vor cădea, nu tot aşa poa­te să fie în peninsula Balcanică, un­de trăiesc popoare conştiente de na­ţionalitatea lor, cari ţin să-şî păs-, treze individualitatea lor etnică, să fie alipite statului de aceiaşi naţio­nalitate iar nu date de zestre unui stat de altă naţionalitate. Noi, românii, am primi cu entu­ziasm această soluţie şi sunt încre­dinţat că dacă d. Theodoroff ar tr­­buti să facă ca acest principiu să prevaleze în Europa şi să devină pretutindeni o realitate, guvernul român ar renunţa la orice rectificare de graniţă dinspre ţara bulgărească. Dar, pînă atunci, întreb pe­­ Theodoroff: oare la noua croială a hartei peninsulei Balcanice pe care o fac acum bulgarii cu aliaţii lor, se ţine seamă de acest principiu? Oare în lotul care va cădea Bulgariei trăiesc numai bulgari, in totul Ser­biei, numai sîrbi, în lotul Greciei numai greci, în al Muntenegruluii numai muntenegreni?­i­i*­i E o aşa împestriţătură de naţio­nalităţi în teritoriile cucerite de a­­liaţi, îneît în lotul fiecăruia din ei se află populaţiunî numeroase de naţionalitatea tuturor celorlalţi a­l­­iaţi, iar în plus numeroase popula­ţiuni de naţionalitate turcească, ro­mina şi albaneză. Şi în lotul nici u­­nuia din aliaţi populaţiunile de na­ţionalitatea aliatului căruia li re­vine acel lot, nu formează nici mă­car majorităţi la­o­laltă. Ba sunt lo­turi unde altă naţionalitate de­cît a aliatului formează majoritatea. Cum rămîne atunci cu sentimen­tele naţionale ale popoarelor balca­nice, pe cari le invoacă d. Theodo­­rou­, ca să protesteze în contra ce­,­dării către Romînia a unei mici re­giuni foarte puţin populată şi în tot cazul populată cu o populaţiune mix­tă, în care intră bulgari, dar intră şi romîni ? Pe baza acestui principiu nîcî li­nul din aliaţi n’ar putea să reven­dice nici un petec de pămînt din imperiul otoman, căci pînă şi în sate populaţiunea e mixtă*. Dar, mai uită d. Theodoroff, că dacă aliaţii ar fi lăsaţi de Europa să opereze în voie, ei şi-ar împărţi între ei şi întreaga Albanie, unde nici nu există conaţionali de ai lor. Tot pe baza principiului naţional? Şi oare tot din sentimentalism na­ţional bulgarii ţin morţiş la Adria­­nopol. Ia toată populaţiunea acestui oraş, care nu e bulgara, la satele turceşti din vilaietul acesta, ori cer vilaietul Adrianopol în vederea e­­ventualeî cuceriri viitoare a restu­­lui Turciei europene, pe care ar fi realizat’o şi acum, dacă ar fi putut, deşi această cucerire nu s’ar putea întemeia nici pe drepturi istorice şi cu atît mai puţin pe principiul na­ţionalităţii? Salonicul şi el dispută între eî gre-* cii cu bulgarii, deşi majoritatea po­pulaţiei acestui oraş nu e nici grea­că, nici bulgară. * Dacă principiul naţional ar pre­zida la organizarea teritoriilor cu­cerite, ele ar trebui să alcătuiască o Macedonie şi o Albanie autono­me, cu drepturi egale pentru toate naţionalităţile şi lucrul acesta alia­ţii nu’l admit cu nici un chip. Iată, deci, că , argumentul d-luî Theodoroff, că cedîndrise Romi­nieî o fâşie de teritoriu cu o mică populaţiune mixtă, sar jigni senti­mentele naţionale, n’are în specie nici o valoare. E aşa de mic numărul de bulgari cari trăiesc pe acea fâşie de la sud­­estul Dobrogei în comparaţie cu numeroasele populaţiunî de alte na­ţionalităţi pe cari şi­ le anexează Bulgaria, şi chiar iaţă de număra de romînî din vechea Bulgarie, în­cît în nici un caz bulgarii nu pot in­voca sentimentele naţionale ca să Provincia are cuvîntuî ! De asta^ dată, regula suferă excepţie. De un^ de toate revistele militare apar înij Capitală, acum, un colţişor din ţa­­ră, muntos, aruncă o rază de lumi-sl­nă prin apariţia unei reviste mili­tare. Tîrgul Jiul, locul, unde au un­it colţii şi prins multe fapte şi­­publi­­caţiunî, de astădată, face începutul unei publicaţiuni militare de sub di­st­recţiunea d-lui D. I. Cocorăscu, co-d ionel în rezervă, ce se tipăreşte in­ cunoscuta editură N. D. Miloşescu. Cunoaştem capacitatea militară şi condeiul d-luî colonel Cocorăscu, ceeace ne îndeamnă a semnala re* vista „Săptămina militară“. Ca pi­­­blicaţiune săptăm­înală, de 16 pag., deşi cam scumpă, revista pro-T.­ne, vot* -----------------mite a fi interesantă,­după program justifice jac» Ia gcdaaxaimgl tam&AJu ßSbKa&tej. .Jfcstim CHESTII MILITARE .Săptămina militară“ ...... . . O - O nouă revistă­­. Momente critice Treî zile au trecut de la lovi­tra de stat din Turcia, şi cancelariile, diplomaţiei europene nu s au dezi­meticit încă din uimirea in care le-a aruncat actul atît de neaşteptat ah­ tinerilor turci. « Pînă în momentul cînd scriem a-i coasta Tracieî, aci se divulgă exis*) puteri nu şi-a precizat atitudinea faţă de noua stare de lucruri creată la Constantinopol. Toate stau în es*­pectativă, în aşteptarea răspunsu­lui noului guvern turcesc la nota, puterilor. Cînd acest răspuns va fi elmos*­ cut, puterile îşi vor spune cuvîntuî:' Cum va suna acest cuvînt, este imp posibil de prevăzut. In aşteptare, zvonurile cele mai grave fac ocolul presei mondiale. Aci se anunţă că Rusia şi-a mobili­ zat flota şi va debarca soldaţi pe coasta Turciei, aci se divulgă exis­tenţa unei înţelegeri între Anglia, Franţa şi Rusia pentru ■ împărţirea­ Turciei asiatice.­­ Fireşte, toate acestea sínt simpla zvonuri. Nu e maî puţin adevăraţi însă că situaţia e de aşa natură, înt* cît pentru ziua de mîine sínt de te* mut eventualităţile cele mai gro*j zave.­­ Nicio­dat, de la Începutul conflict­­ului balcanic, situaţia n’a fost turbure și maî amenințătoare ca as-* tăzi. -^ f. M. : A fleverurl +« ___ f” Barimafra Cft‘ tîrtfp fialgarîî era fi tari şi în­vingeai!, nu se lăudaQ de loc. Acuma se laudă, ceea ce dovedește, că bulgariî au fost tari I... ■. ■ I Imiieig^; « Un mare duce m» a fugit cu o ba­­letistă. E tocă o dovadă că Rusia e încli­nată a parai un mare da­nț.­___ Tsiaiioiafil® l, Un räutäck» ne scrie: Cel maii sigur mijloc ca cineva să­' scape de subscripţiile pentru diferite­le opere naţionale, precum aeroplan«), marina militară, et­c., este să ti­bre tul comitetele de organizare pemfcruj strin­­gerea acelor subscripţii !! ,­­ Rigoletto .

Next