Adevěrul, iunie 1913 (Anul 26, nr. 8518-8547)

1913-06-25 / nr. 8542

Nebunia bulgarilor de AL. CIURCU 'Artiiu!, entuziasmul cu care ro­mînii au salutat gestul bărbătesc al guvernului lor, mă scutesc de în­datorirea de a face apel la patrio­tismul lor. De almintrelea alte pene, poate mai autorizate decit a mea, mi-afi luat înainte și, în cuvinte calde, au spus tot ce era de spus în această privinţă. Eu mă voiu mărgini numai a con­stata cu ziarul le Matin, din Paris, că romînii, sub aparenta lor rece, ca să nu zic apatică, adăpostesc o inimă caldă, o fire hotărîtă, gata la cele mai mari jertfe pentru idealul lor national. La chemarea Patriei, toţi romînii, tineri şi bătrini, săraci şi bogaţi, au­ alergat să-şi facă datoria, s’au raliat, mândri şi hotărîţi, sub dra­pelul tricolor. ■ Ei­, personal, mă simt întinerit cu aproape 40 de ani, căci retrăesc clipele pe cari le-am trăit în 1877, în ajunul trecerea armatei noastre­­ peste Dunăre. Ca şi atunci, Peneş Curcanul îşî lasă vatra şi tot ce are mai scump pe pământ şi cu inima uşoară, în pas săltăreţ, cin­tind, chiuind şi ju­­cînd, zboară din nou, cu picioare­­le-i aripate, spre cîmpîile de luptă, de unde s’a reîntors atunci încăr­cat de laurii gloriei. Şi cu toate acestea, ce deosebire! Pe cînd atunci ostaşul român se ducea să se bată cu turcii spre a dezrobi popoarele creştine de sub dominaţiunea apăsătoare a islamis­mului şi să Ie dea o viaţă de sine stătătoare, pe cînd atunci Romi­ni­a vărsa sângele generos al fiilor ei, ca să dea bulgarilor o­ tairă­ a lor in­dependentă şi o viaţă naţională, astăzi ea se vede silită a ridica­ sa­bia peste capetele aceloraşi bulgari, cari, uitînd tot ce România­ făcuse pentru ei, nesocotind cele mai sfin­te datorii ale recunoştinţei, s’au în­­gîmfat într’atîta, în cît prin vorbele şi prin faptele lor au dovedit că nu nutresc pentru binefăcătorii lor de odinioară decit ură şi invidie, ba ce e mai mult, că au veleităţi de mă­rire în dauna Romîniei, a protec­toarei şi salvatoarei lor, căreia bu­curos i-ar rupe o fâşie din trupul ei. Succesele uşoare pe care armate­le bulgare le-au dobîndit împotriva­­ putredei Turcii, victoriile eltine a­­supra oştirei turceşti, datorite unui complex de împrejurări, astăzi de toată lumea cunoscute, precum răz­boiul italo-tripontan, adormirea di­plomaţiei turceşti prin garantarea faimosului statu-quo­de, către Euro­pa, şi, ca urmare, desconcentrarea rezervelor turceşti în ajunul izbuc­nim războiului balcanic, năvălirea a patru contra unul, războirea cu nişte trupe cari soseau greoi din Asia, flămânde, zdrenţăroase şi is­tovite,­­cari nu ştiau să încarce puş­tile şi ale căror tunuri nu aveaţi ghiulele la îndemînă, cari nu dis­puneau nici măcar de mijloace de comunicaţiune între ele, a căror in­tendenţă le lăsa izolate de depo­zitele de proviziuni, fără a mai vor­bi de destrăbălarea politică din Turcia, — aceste succese uşoare i-au îmbătat pe bulgari în aşa grad în­cit şi-au pierdut minţile. Un vânt­­de nebunie­­s’a abătut peste vecinii noştri şi precum la Mărcuţa întâlneşti pensionari prin­tre cari unul se crede a fi Cezar, altul Alexandru Makedon şi altul Napoleon­­,­­astfel tot bulgarul, în cap cu ţarul lor Ferdinand, îşi în­­chipue a fi unul din aceşti mari cuceritori. .1 Cuprinşi de frigurile imperialis­mului, bulgarii au pierdut noţiunea realitate! şi a proporţiilor şi, 111 loc să se mulţumească ca au dobîndit, graţie unor împrejurări extrem de fericite, ce cu gândul n’au­ gîndit, au incepit să se umfle ca broasca din fabulă. „ . . .“ S’au luat la harta cu toţi vecinii lor, cu aliaţii lor de ieri, ca şi cu binefăcătorii lor de mai de mult şi au sfidat pe toată lumea cu o incon­ştienţă care justifică presupunerea de mai sus că D-zeîi le-a luat min­ţile­ . ,­­Atîta nesocotinţa, atîta înfumu­rare nu putea sa ramîna nepedepsi­tă şi, după ce sînt astăzi în plin răz­­boiîi cu aliaţii lor de ieri, iată ca şi mult răbdătoarea Romînie e gata sa intre în luptă cu bulgarii, dacă o ra­ză de luciditate nu-i va aduce la simţul realităţei. Dar astăzi Romînia nu se va mul­ţumi cu o rectificare de fruntarie, pe care bulgarii cu atîta încăpăţînare au refuzat-o pînă era încă timp. Astăzi pretenţiile ei vor fi în ra­port cu sacrificiile la cărei a fost constrînsă prin nesocotinţa bulga­rilor şi ea va cere statornicirea în Peninsula Balcanică a unei stări de lucruri care să’i ocrotească intere­sele pentru un viitor depărtat. România va trebui să lucrese în hi­torul'»! de telegrama , apărută aşa chip, incit pentru multă vreme, dacă nu pentru totdeauna, să’şi asi­gure liniştea din­spre vecinii de la sud.­­ Şi dacă va fi să vorbească tunul, bulgarii vor, avea ocazia să se con­vingă că tunul romînesc nu seamănă cu cel turcesc de azi şi că precum cărturarul român a ştiut acum 35 de ani să le dea o patrie independentă, tot aşa, şi încă şi mai bine, va şti azi să le ciuntească grandomania şi să facă din ei oameni de înţele­gere. Iar bulgarii vor putea zice la ur­mă : „Domnul a dat. Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!” Al. Ciurcu — Combînaţiunii vieneze-Viena, 2­1 iunie. — SVSosif­lags Revue anunţă că prinţul moştenitor Franz Ferdinand se va întoarce pe timp nedeterminat la V­iena. Revenirea sa se pune in legătură cu situa­ţia politica internaţională Situaţia pare a se fi a­­meliorat întru atît întru cit Romînia a admis (?!) punctul de vedere aus­triac, ca armata romina să nu meargă alături de Serbia (?! Nota Red.) Tra­tativele diplomatice au a­­juns pe punctul ca Bul­garia să cedeze linia Tur­­tucaia-Balcic și să fie des­păgubită prin teritoriu grecesc. Acest fapt este considerat ca un triumf al triplei alianţe faţă de efectele influenţei ruso­­franceze semnalate la Bu­cureşti. (Intraegă această ştire trebue lăsată pe seama revistei vieneze, la noi neştiindu-se nimic de acest fel. . ..Adev.T FRANTZ FERDINAND EDITIA 3-a SPECIALA Anul al XXVI-lea Nr. 8542 6 Bani Exemplarul FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Doamnei, No. 8 Et. I.— Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI; București, Strada Sărindar No. 11A­dever «'♦i» Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi «4» m&Mj % SU Marţi 25 Iunie 1913 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE Abonamente cu premii: ................................................... * £*•* îo.. ....................................» • • , 18»­......................................................... *•' AF\&t, Pentru strain­atate prețul este îndoit TELEFON: Capitala...................No. 14 10 „ 34/73 fi Provincia...................s 14/99 ' jf*ji Străinătatea . . . „ 12/40 iiiiifti mm a are telegrame că să satisfacă Din Sofia şi Viena sosesc bulgarii ar fi dispuşi acum oarecari cereri ale Romîniei. In mod oficial, convorbirile directe cu gu­vernul român nu au început, pe cînd mobi­lizarea armatei noastre s’a operat şi a îna­intat cu o repeziciune care a întrecut cu mult cele mai optimiste prevederi. Acei cari îşi dau seama că tratativele diplomatice nu pot abuza de timp atunci cînd o armată de aproape o jumătate de milion de oameni se află cu arma la picior, au devenit foarte pesimişti şi văd apropiindu-se, ceas cu ceas, momentul suprem cînd orice încercare de discuţiune diplomatică ar fi tardivă. Se pare că conducătorii actuali ai Bul­gariei, în faţa faptului că şi-au pus ţara între patru focuri, şi-au pierdut minţile ceea ce nu e de mirare. Dacă cred cumva că mobilizarea este din partea Romîniei numai o manevră de constrîngere, nî­ aşteaptă cea mai groaznică decepţie. Evident că am voit să’î zmulgem din beţia grandoare­ printr’un act care să’l a­­ducă la realitate, dar dacă nici mobilizarea nu i-a adus la raţiune, avem cuvinte să o spunem verde, sus şi tare. Romînia nu va şovăi o clipă şi cu mult înainte de a’şi în­chipui bulgarii regele Carol va dicta la So­fia condiţiile ei. Ziarul acesta nici n’a propagat războiul şi nici azi nul doreşte. Aceasta se ştie şi în ţară şi poate că o ştiu cîţiva bărbaţi po­litici bulgari. Ziar al opiniunei publice din Romînia şi cunoscător al intenţiunilor acelora cari au răspunderea situaţiuneî, ADEVERUL îşi face încă odată o datorie de civilizaţie şi de pre­vedere de a chema la simţul realităţei na­ţiunea, Coroana şi guvernul bulgar. E chestiune de zile, de prea puţine zile, ca ireparabilul să fie împlinit. Va fi vai de învingătorii de la Kirkilisse şi Lulle-Burgas —­ şi dacă nebunia nu i-a cuprins spre a le pierde minţile, să facă repede ce cred că poate le-a mai rămas de făcut. Către opinia noastră publică nu avem mult de vorbit în orele acestea. Acei cari şi-au sărutat părinţi, copii, fraţi şi nule, au în sufletul lor şi tăria de a se aştepta la orice. Nu e vorba de alarmare, dar e bine să se ştie că nimeni în Romînia nu’şi închipue că s’a mobilizat de paradă. Primul foc nu s’a tras încă — lumea nu trebue să dea crezare zvonurilor — dar şansele unei rezolviri pacînice sunt greu compromise. ADEVERUL Un poet adevărat Trîmbiţele şi tobele mobilizate­ au înăbuşit suspinul cel din urmă al unui suflet de adevărat poet. Şte­fan O. Iosif a fos dus era după a­­miază la groapă. El dispare în mij­locul deşteptăreî generale a conşti­inţei romîneşti pe care o visa în­treaga lui fiinţă de elită. Şi aici soarta a fost cu ei ingrată ca mai întotdeauna cu antemergătorii. Romînia nouă a avut în Iosif unul din poeţii cei mai sinceri ca fond, cei mai­ bogaţi ca formă Fii generoasă, blinda şi entuziastă. Iosif a început prin a simpatiza cu mişcarea socialistă, apoi legăturile sale sufleteşti cu romînim­ea de pes­­ste Munţi a făcut dirntr’însul unul din elementele cele mai de seamă­­din jurul revistei „Semănătorul“.- -Opera poetică şi dramatică a lui Iosif, traducerile sale din Corneille. Shakespeare, ca şi cele din poeţii moderni ai Franţei şi Germaniei, întreaga lui activitatea ca scriitor intră de acum în domeniul istoriei literare şi aci Iosif va avea locul său cîştigat prin muncă, ardoare şi talent. „La arme“ a fost unul din cânte­cele­­sale de pe urmă. Azi cîntecul acesta răsună dealingul Romîniei şi ecoul lui răspunde din toate colţu­rile locuite de rom­înî. Să-l considerăm pe St. O. Iosif cei dinții căzut pe cîmpul de luptă Pentru ideea care vibrează azi in tot ce e suflet romînesc. E poate cinstea cea mai mare pe care i-o putem face. E-« O. F". Bulgarii respinşi de greci Paris, 24 Iunie. — „Le Journal“ află din Salonic că trupele greceşti au reuşit să înainteze dincolo de Kilindie şi Doiran. Bulgarii au fost respinşi pe toa­tă linia. Trupele greceşti înaintea­ză spre Seres. Scutiţii şi­ dispensaţii Se face cunoscut tuturora. 1) Scutiţii de serviciul militar nu se mobilizează şi nici nu se vor prezenta la cercurile de recrutare. 2) Dispensaţii de serviciul mili­tar ai tuturor claselor nu se vor prezenta cu clasele lor. Ei vor fi chemaţi de către cercurile de re­crutare, cînd va fi nevoie prin co­municări deosebite. -------------------------------------Tras------------------------------------­ In armata bulgară nu sínt ofiţeri Austriaci Viena, 24 Iunie. — „Corespon­­denz Bureau“ află din sursă bine informată că ştirile publicate de unele ziare sîrbeşti, cari pretind că ofiţeri austro-ungarî servesc în ar­mata bulgară, în timpul războiului ctual, sínt o curată născocire. » Supersonaj Ugar spune: Romînia încă nu și-a formulat revendicările; Bulgaria e pentru autonomia Macedoniei # —------—& E foarte­ explicabil enorma greu­tate ce este de învins, cînd e vor­ba de a putea avea informațiunî­ din cercurile diplomatice, în aces­te momente atît de grave și hotă­râtoare pentru pacea Europei în­­regi. Ştirea publicată despre un ulti­matum trimis Bulgariei, a fost dez­minţită îndată şi de guvernul nos­tru şi în cercurile oficiale bulgare din Capitală. Cu foarte mare greutate, un per­sonaj bulgar, în strînse legături cu tot ce se face la Sofia, a primit s­» ne acorde o convorbire determi­nată tocmai de știrea care vorbea despre ultimatum.­­ Pinii în prezent — ne spune acest personaj. — Bulgaria nu, știe încă oficial ceea ce .vrea Romînia. Personal, aş putea zice, dacă ar fi vorba despre un teritoriu mai mic, Bulgaria ar ceda Romîniei, indirect, personajul, în chestiune care, repet, este în strînse relaţiuni cu tot ce se gîndeşte şi se face la Sofia, lăsa să se înţeleagă că teri­toriul mai mic la care făcea aluzie, era Turtucaia-Balcic, cererea mi­nimă a Romîniei înainte de mobili­zare. Am insistat, şi pomenind confor­m „Neue Freie Presse" in care se vor­bea de o mijlocire a Austriei pentru înţelegerea Romîniei cu Bulgaria, d-sa răspunse : In mod foarte vag ştiu despre o asemenea mijlocire. Nimic insă mai mult. Personajul bulgar devenind deo­dată, după acest răspuns, foarte re­zervat, m’am oprit de a cere mai multe detalii. Un fapt insa ii mai pot confirma după știrile ce am derit Sofia, — a complectat d-sa, — este că d. dr. Daneff, după ce regele Ferdinand a consultat pe cei 4 .şefi ai opoziţiei elimine la putere. # Ultima parte care a încheiat a­­ceastă interesantă convorbire, a fost relativ la chestiunea autonomiei Ma­cedoniei. Iată aproape textual răspunsul obţinut : Dein început Bulgaria a fost pentru autonomie. Singurii cari s’au opus şi s’ar p­urne la aceasta, sint sîrbii şi grecii. Şi azi Bulgaria ar fi pentru autono­mia Macedoniei. Aceasta se explică în aceste mo­mente cînd sîrbii și grecii dispută Bulgariei importante regiuni ale Macedoniei. A. SANDU * COMUNICAT Situația dispensaţilor Se aduce la cunoş­­­­tinţa dispensaţilor din întreaga armată că ei nu sunt mobilizaţi. Zvonurile contrarii au pornit din elanul lor întru împlinirea da­toriei către ţară Pentru cei cari rămîn Una cite­­una se formează in toată ţaria ligile pentru ajutorarea celor cari rămîn. Sufletele caritabile sint nespus de mişcare la vederea copila­şilor şi femeilor a! căror soţi au ple­cat să lupte pentru patrie şi pretu­tindeni se fac comitete de binefa­cere. In Oteniţa d. C. I. Demetrescu, a­­vocat, a luat iniţiativa formărea unei astfel de ligi de ajutorare. Toate a­­deziunile şi fondurile vor trebui să fie trimise d-luî doctor I. Dumitres­­cu, medicul oraşului Olteniţa. Ziar tarease In favoarea Sreeîei Salonic, 24 mnie. — Agenţii din Athena anunţă că ziarul turc „Yeni Asr” a făcut apel către toţi musul­manii ca să vină în ajutorul răni­ţilor greci. Ziarul citat aminteşte îngrijirea părintească pe care autorităţile gre­ceşti au dat-o miilor de refugiaţi musulmani și îi invită să-și facă datoriile umanitare pe cari le au. Situaţia armatelor bulgare a) In zona Vidin-Biustendil, s'ar găsi divizii, întărite cu trupe da li­nia a doua. După ştiinţele avute ar­mata I-a era compusă din diviziile 5, 6 şi 15 batalioane miliţii; armata a 5-a compusă din divizia I-a, 14 şi 15; şi armata a 4-a compusă din di­viziile 4 şi 9, adică totalul de 7, di­vizii. b) In regiunea Kosovo-Istip s’ar afla divizia 12-a întărită (aceasta ar corespunde cu cele spuse mai sus, căci în situaţia dată de­ birou, divi­zia 12 aparţine armatei 3-a deci la grupul din această parte). c) In regiunea dintre Strumiţa- Kavala, sar găsi 4 diviziuni (acestea ar fi divizia 2, 3, 7 şi 8 la care ar fi să se adaoge div. 11 şi 13, arătata biurou. Totalul diviziilor bulgare, după N. F.P. ar fi de 12, pe cînd ştirile da­te de către ataşatul militar de la Ko­­fia arătau 15 divizii. Bulgarii ar avea în total cel mult 300.000 oameni şi 400 tunuri de cîmp. Ca efective cifra totală a forţelor bulgare poate că nu diferă cu mult, de­oarece deosebirea ar rezplta, se pare, din modul probabil de consti­tuire al diviziunilor actuala, adică pe 3 şi pe 2 brigade. In ce priveşte zonele ce fiecare grupă ocupă, s’ar confirma ştirilor de pînă acum, mici deosebiri fiind numai, în privinţa centrului de gra­vitate al vreunui grup, cam de ex. la armata 2-a în­spre Strumiţa. Cert însă este că direcţuunile Niş şi Kas­­temnil cuprind un grup aproximativ, 5 divizii. Ştirile din sursă străină, dease­­menea indicau grupările arătate, ele însă considerau tot 12 divizii în loc de 15, nevorbind de brigada de Se­res. iSupă alta știri, dela 1 cor, sai a făcut cttimite transporturi ale tru­delor din Tracia, spre Dimotika-A­­d­rianopol-Filipopoli în regiunea So­­(?, divizii). Durata transporturi­lor, 3 săptămîni, căci linia nu per­mite decit 8—10 trenuri pe zi, a cite 30 vagoane. Transporturile particulare au fost oprite dela 1 cord iar la 23 c. s’au reluat. HRIflUnt MZEOI Serviciu! cenzard jpresd COMUNICAT lse conformitate cm c®*a­murei catul rrslsessterialul de războire, publicat în Moreîtoruî oficial Mo. 61 bis, se ariîuse la casEeostm«« fa ziarelor și organelor sSe gsublisitate de tot felul că dire momentul a^arîfE- eă decretului de mobiliza­re, dare zărea de 20 iunie 1913, orice ştire ea apă­rea îm jurnale, reviste şi publicatăusîs de tot fe­­b­el, referitoare la mişcară de trupe, la aproviziona­­mente,­rmareifireiîă şi în gen­reersal la tot ce priveşte ar­mata, va fi considerată ca ca un act de spionaj şi decă infractorii vor fi ur­măriţi şi pedepsiţi cseî­­forare leges contra spiorea­­l wires, care prevede pe­deapsa pentru timp de pace închisoare corecţie« reală deîa l—5 areî 5 a is maximum de 5 areî, după împrejurară şi cu amenda de Ba 500 — 5000 Ies, «ar pentru timpul de războire, crem este timpul de față, p­ed­epse crim­­in­ale. S­ervi­ciul Cenzurei * D. prefect al poliţiei Capitalei a emis următorul ordin : In urma intervenire a ministerului de război şi făcută prin adresa No 56, vă invit să luaţi cele mai save­re măsuri a se pune în vederea tu­­turor fotografilor, amatorilor foto­grafi şi caselor Cinematografice, ci le­­ este absolut interzis ca, în îm­prejurimile cazărmelor sau altor stabilimente militare, să cinemato­­grafieze sau să fotografieze scene sau priveliști militare. Li se va pune în vedere legea a­­supra spionajului care oprește exer­citarea meseriei în acele locuri. ulPresa străini atitudinea Romîniei Viena, 24 Iunie:­— „Montagszei-. tung“ scrie că Austria dela început a apărat, — iîn limitele cari i-au permis prietenia cu Bulgaria­­— ce­rerile Romîniei. Influente puternice încercă la Bu-­ cureşt! să atragă Romînia spre tri-­ pla înțelegere ca împreună cu Ser­bia şi Grecia să sdrobească Bulga­ria. Aceasta este însă un pericol pen­tru pacea europeană. Ziarul citat termină exprimîndu-şî speranţa că Romînia nu va face a­­­ceastă politică ei va trage foloase din criza actuală fără să părăsea­scă politica eî de pînă acum. ­ediaţiunea Austriei Sofia, 24 Ianuarie— Austro-Un- ’ garia continuă să îşi dea silinţa­ spre a intermedia între Romînia şi­ Bulgaria pentru a evita izbucnirea­ conflictului armat. Pînă acum nu se poate spune dacă aceste încercări vor avea rezultat satisfăcător. Cercurile bulgare sunt de părere că această chestiune va intra în­tr’un stadiu acut după ce operaţiu-: nile contra Serbiei vor intra într un stadiu hotărîtor, deoarece de ace­stea depind si avantagiile teritori­ale. Sabraniei se va întruni miine in­­tr’o scurtă, seilintă extraordinară, pentru a vota bugetul şi convenţia privitoare la cumpărarea liniei De­deagaci — Salonic. Daneff va face un scurt expozeu asupra situației. Cor. Sui# recucerire îrma focanta Krilovat Viena, 24 Iulie.— Trupele sîrbeşti ? înaintînd ori asupra trupelor bul­­­gare după o luptă piept la piept au­­­ izbutit să recucerească localitatea Krilovaț.­­ Armata bulgară a fugit în dezor­dine. Trupele sîrbești le urmăresc de aproape.

Next