Adevěrul, iunie 1913 (Anul 26, nr. 8518-8547)
1913-06-25 / nr. 8542
Nebunia bulgarilor de AL. CIURCU 'Artiiu!, entuziasmul cu care romînii au salutat gestul bărbătesc al guvernului lor, mă scutesc de îndatorirea de a face apel la patriotismul lor. De almintrelea alte pene, poate mai autorizate decit a mea, mi-afi luat înainte și, în cuvinte calde, au spus tot ce era de spus în această privinţă. Eu mă voiu mărgini numai a constata cu ziarul le Matin, din Paris, că romînii, sub aparenta lor rece, ca să nu zic apatică, adăpostesc o inimă caldă, o fire hotărîtă, gata la cele mai mari jertfe pentru idealul lor national. La chemarea Patriei, toţi romînii, tineri şi bătrini, săraci şi bogaţi, au alergat să-şi facă datoria, s’au raliat, mândri şi hotărîţi, sub drapelul tricolor. ■ Ei, personal, mă simt întinerit cu aproape 40 de ani, căci retrăesc clipele pe cari le-am trăit în 1877, în ajunul trecerea armatei noastre peste Dunăre. Ca şi atunci, Peneş Curcanul îşî lasă vatra şi tot ce are mai scump pe pământ şi cu inima uşoară, în pas săltăreţ, cintind, chiuind şi jucînd, zboară din nou, cu picioarele-i aripate, spre cîmpîile de luptă, de unde s’a reîntors atunci încărcat de laurii gloriei. Şi cu toate acestea, ce deosebire! Pe cînd atunci ostaşul român se ducea să se bată cu turcii spre a dezrobi popoarele creştine de sub dominaţiunea apăsătoare a islamismului şi să Ie dea o viaţă de sine stătătoare, pe cînd atunci Rominia vărsa sângele generos al fiilor ei, ca să dea bulgarilor o tairă a lor independentă şi o viaţă naţională, astăzi ea se vede silită a ridica sabia peste capetele aceloraşi bulgari, cari, uitînd tot ce România făcuse pentru ei, nesocotind cele mai sfinte datorii ale recunoştinţei, s’au îngîmfat într’atîta, în cît prin vorbele şi prin faptele lor au dovedit că nu nutresc pentru binefăcătorii lor de odinioară decit ură şi invidie, ba ce e mai mult, că au veleităţi de mărire în dauna Romîniei, a protectoarei şi salvatoarei lor, căreia bucuros i-ar rupe o fâşie din trupul ei. Succesele uşoare pe care armatele bulgare le-au dobîndit împotriva putredei Turcii, victoriile eltine asupra oştirei turceşti, datorite unui complex de împrejurări, astăzi de toată lumea cunoscute, precum războiul italo-tripontan, adormirea diplomaţiei turceşti prin garantarea faimosului statu-quode, către Europa, şi, ca urmare, desconcentrarea rezervelor turceşti în ajunul izbucnim războiului balcanic, năvălirea a patru contra unul, războirea cu nişte trupe cari soseau greoi din Asia, flămânde, zdrenţăroase şi istovite,cari nu ştiau să încarce puştile şi ale căror tunuri nu aveaţi ghiulele la îndemînă, cari nu dispuneau nici măcar de mijloace de comunicaţiune între ele, a căror intendenţă le lăsa izolate de depozitele de proviziuni, fără a mai vorbi de destrăbălarea politică din Turcia, — aceste succese uşoare i-au îmbătat pe bulgari în aşa grad încit şi-au pierdut minţile. Un vântde nebunies’a abătut peste vecinii noştri şi precum la Mărcuţa întâlneşti pensionari printre cari unul se crede a fi Cezar, altul Alexandru Makedon şi altul Napoleon,astfel tot bulgarul, în cap cu ţarul lor Ferdinand, îşi închipue a fi unul din aceşti mari cuceritori. .1 Cuprinşi de frigurile imperialismului, bulgarii au pierdut noţiunea realitate! şi a proporţiilor şi, 111 loc să se mulţumească ca au dobîndit, graţie unor împrejurări extrem de fericite, ce cu gândul n’au gîndit, au incepit să se umfle ca broasca din fabulă. „ . . .“ S’au luat la harta cu toţi vecinii lor, cu aliaţii lor de ieri, ca şi cu binefăcătorii lor de mai de mult şi au sfidat pe toată lumea cu o inconştienţă care justifică presupunerea de mai sus că D-zeîi le-a luat minţile . ,Atîta nesocotinţa, atîta înfumurare nu putea sa ramîna nepedepsită şi, după ce sînt astăzi în plin războiîi cu aliaţii lor de ieri, iată ca şi mult răbdătoarea Romînie e gata sa intre în luptă cu bulgarii, dacă o rază de luciditate nu-i va aduce la simţul realităţei. Dar astăzi Romînia nu se va mulţumi cu o rectificare de fruntarie, pe care bulgarii cu atîta încăpăţînare au refuzat-o pînă era încă timp. Astăzi pretenţiile ei vor fi în raport cu sacrificiile la cărei a fost constrînsă prin nesocotinţa bulgarilor şi ea va cere statornicirea în Peninsula Balcanică a unei stări de lucruri care să’i ocrotească interesele pentru un viitor depărtat. România va trebui să lucrese în hitorul'»! de telegrama , apărută aşa chip, incit pentru multă vreme, dacă nu pentru totdeauna, să’şi asigure liniştea dinspre vecinii de la sud. Şi dacă va fi să vorbească tunul, bulgarii vor, avea ocazia să se convingă că tunul romînesc nu seamănă cu cel turcesc de azi şi că precum cărturarul român a ştiut acum 35 de ani să le dea o patrie independentă, tot aşa, şi încă şi mai bine, va şti azi să le ciuntească grandomania şi să facă din ei oameni de înţelegere. Iar bulgarii vor putea zice la urmă : „Domnul a dat. Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!” Al. Ciurcu — Combînaţiunii vieneze-Viena, 21 iunie. — SVSosiflags Revue anunţă că prinţul moştenitor Franz Ferdinand se va întoarce pe timp nedeterminat la Viena. Revenirea sa se pune in legătură cu situaţia politica internaţională Situaţia pare a se fi ameliorat întru atît întru cit Romînia a admis (?!) punctul de vedere austriac, ca armata romina să nu meargă alături de Serbia (?! Nota Red.) Tratativele diplomatice au ajuns pe punctul ca Bulgaria să cedeze linia Turtucaia-Balcic și să fie despăgubită prin teritoriu grecesc. Acest fapt este considerat ca un triumf al triplei alianţe faţă de efectele influenţei rusofranceze semnalate la Bucureşti. (Intraegă această ştire trebue lăsată pe seama revistei vieneze, la noi neştiindu-se nimic de acest fel. . ..Adev.T FRANTZ FERDINAND EDITIA 3-a SPECIALA Anul al XXVI-lea Nr. 8542 6 Bani Exemplarul FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Doamnei, No. 8 Et. I.— Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI; București, Strada Sărindar No. 11Adever «'♦i» Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi «4» m&Mj % SU Marţi 25 Iunie 1913 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE Abonamente cu premii: ................................................... * £*•* îo.. ....................................» • • , 18»......................................................... *•' AF\&t, Pentru strainatate prețul este îndoit TELEFON: Capitala...................No. 14 10 „ 34/73 fi Provincia...................s 14/99 ' jf*ji Străinătatea . . . „ 12/40 iiiiifti mm a are telegrame că să satisfacă Din Sofia şi Viena sosesc bulgarii ar fi dispuşi acum oarecari cereri ale Romîniei. In mod oficial, convorbirile directe cu guvernul român nu au început, pe cînd mobilizarea armatei noastre s’a operat şi a înaintat cu o repeziciune care a întrecut cu mult cele mai optimiste prevederi. Acei cari îşi dau seama că tratativele diplomatice nu pot abuza de timp atunci cînd o armată de aproape o jumătate de milion de oameni se află cu arma la picior, au devenit foarte pesimişti şi văd apropiindu-se, ceas cu ceas, momentul suprem cînd orice încercare de discuţiune diplomatică ar fi tardivă. Se pare că conducătorii actuali ai Bulgariei, în faţa faptului că şi-au pus ţara între patru focuri, şi-au pierdut minţile ceea ce nu e de mirare. Dacă cred cumva că mobilizarea este din partea Romîniei numai o manevră de constrîngere, nî aşteaptă cea mai groaznică decepţie. Evident că am voit să’î zmulgem din beţia grandoare printr’un act care să’l aducă la realitate, dar dacă nici mobilizarea nu i-a adus la raţiune, avem cuvinte să o spunem verde, sus şi tare. Romînia nu va şovăi o clipă şi cu mult înainte de a’şi închipui bulgarii regele Carol va dicta la Sofia condiţiile ei. Ziarul acesta nici n’a propagat războiul şi nici azi nul doreşte. Aceasta se ştie şi în ţară şi poate că o ştiu cîţiva bărbaţi politici bulgari. Ziar al opiniunei publice din Romînia şi cunoscător al intenţiunilor acelora cari au răspunderea situaţiuneî, ADEVERUL îşi face încă odată o datorie de civilizaţie şi de prevedere de a chema la simţul realităţei naţiunea, Coroana şi guvernul bulgar. E chestiune de zile, de prea puţine zile, ca ireparabilul să fie împlinit. Va fi vai de învingătorii de la Kirkilisse şi Lulle-Burgas — şi dacă nebunia nu i-a cuprins spre a le pierde minţile, să facă repede ce cred că poate le-a mai rămas de făcut. Către opinia noastră publică nu avem mult de vorbit în orele acestea. Acei cari şi-au sărutat părinţi, copii, fraţi şi nule, au în sufletul lor şi tăria de a se aştepta la orice. Nu e vorba de alarmare, dar e bine să se ştie că nimeni în Romînia nu’şi închipue că s’a mobilizat de paradă. Primul foc nu s’a tras încă — lumea nu trebue să dea crezare zvonurilor — dar şansele unei rezolviri pacînice sunt greu compromise. ADEVERUL Un poet adevărat Trîmbiţele şi tobele mobilizate au înăbuşit suspinul cel din urmă al unui suflet de adevărat poet. Ştefan O. Iosif a fos dus era după amiază la groapă. El dispare în mijlocul deşteptăreî generale a conştiinţei romîneşti pe care o visa întreaga lui fiinţă de elită. Şi aici soarta a fost cu ei ingrată ca mai întotdeauna cu antemergătorii. Romînia nouă a avut în Iosif unul din poeţii cei mai sinceri ca fond, cei mai bogaţi ca formă Fii generoasă, blinda şi entuziastă. Iosif a început prin a simpatiza cu mişcarea socialistă, apoi legăturile sale sufleteşti cu romînimea de pesste Munţi a făcut dirntr’însul unul din elementele cele mai de seamădin jurul revistei „Semănătorul“.- -Opera poetică şi dramatică a lui Iosif, traducerile sale din Corneille. Shakespeare, ca şi cele din poeţii moderni ai Franţei şi Germaniei, întreaga lui activitatea ca scriitor intră de acum în domeniul istoriei literare şi aci Iosif va avea locul său cîştigat prin muncă, ardoare şi talent. „La arme“ a fost unul din cântecelesale de pe urmă. Azi cîntecul acesta răsună dealingul Romîniei şi ecoul lui răspunde din toate colţurile locuite de romînî. Să-l considerăm pe St. O. Iosif cei dinții căzut pe cîmpul de luptă Pentru ideea care vibrează azi in tot ce e suflet romînesc. E poate cinstea cea mai mare pe care i-o putem face. E-« O. F". Bulgarii respinşi de greci Paris, 24 Iunie. — „Le Journal“ află din Salonic că trupele greceşti au reuşit să înainteze dincolo de Kilindie şi Doiran. Bulgarii au fost respinşi pe toată linia. Trupele greceşti înaintează spre Seres. Scutiţii şi dispensaţii Se face cunoscut tuturora. 1) Scutiţii de serviciul militar nu se mobilizează şi nici nu se vor prezenta la cercurile de recrutare. 2) Dispensaţii de serviciul militar ai tuturor claselor nu se vor prezenta cu clasele lor. Ei vor fi chemaţi de către cercurile de recrutare, cînd va fi nevoie prin comunicări deosebite. -------------------------------------Tras------------------------------------ In armata bulgară nu sínt ofiţeri Austriaci Viena, 24 Iunie. — „Corespondenz Bureau“ află din sursă bine informată că ştirile publicate de unele ziare sîrbeşti, cari pretind că ofiţeri austro-ungarî servesc în armata bulgară, în timpul războiului ctual, sínt o curată născocire. » Supersonaj Ugar spune: Romînia încă nu și-a formulat revendicările; Bulgaria e pentru autonomia Macedoniei # —------—& E foarte explicabil enorma greutate ce este de învins, cînd e vorba de a putea avea informațiunî din cercurile diplomatice, în aceste momente atît de grave și hotărâtoare pentru pacea Europei înregi. Ştirea publicată despre un ultimatum trimis Bulgariei, a fost dezminţită îndată şi de guvernul nostru şi în cercurile oficiale bulgare din Capitală. Cu foarte mare greutate, un personaj bulgar, în strînse legături cu tot ce se face la Sofia, a primit s» ne acorde o convorbire determinată tocmai de știrea care vorbea despre ultimatum. Pinii în prezent — ne spune acest personaj. — Bulgaria nu, știe încă oficial ceea ce .vrea Romînia. Personal, aş putea zice, dacă ar fi vorba despre un teritoriu mai mic, Bulgaria ar ceda Romîniei, indirect, personajul, în chestiune care, repet, este în strînse relaţiuni cu tot ce se gîndeşte şi se face la Sofia, lăsa să se înţeleagă că teritoriul mai mic la care făcea aluzie, era Turtucaia-Balcic, cererea minimă a Romîniei înainte de mobilizare. Am insistat, şi pomenind conform „Neue Freie Presse" in care se vorbea de o mijlocire a Austriei pentru înţelegerea Romîniei cu Bulgaria, d-sa răspunse : In mod foarte vag ştiu despre o asemenea mijlocire. Nimic insă mai mult. Personajul bulgar devenind deodată, după acest răspuns, foarte rezervat, m’am oprit de a cere mai multe detalii. Un fapt insa ii mai pot confirma după știrile ce am derit Sofia, — a complectat d-sa, — este că d. dr. Daneff, după ce regele Ferdinand a consultat pe cei 4 .şefi ai opoziţiei elimine la putere. # Ultima parte care a încheiat această interesantă convorbire, a fost relativ la chestiunea autonomiei Macedoniei. Iată aproape textual răspunsul obţinut : Dein început Bulgaria a fost pentru autonomie. Singurii cari s’au opus şi s’ar purne la aceasta, sint sîrbii şi grecii. Şi azi Bulgaria ar fi pentru autonomia Macedoniei. Aceasta se explică în aceste momente cînd sîrbii și grecii dispută Bulgariei importante regiuni ale Macedoniei. A. SANDU * COMUNICAT Situația dispensaţilor Se aduce la cunoştinţa dispensaţilor din întreaga armată că ei nu sunt mobilizaţi. Zvonurile contrarii au pornit din elanul lor întru împlinirea datoriei către ţară Pentru cei cari rămîn Una citeuna se formează in toată ţaria ligile pentru ajutorarea celor cari rămîn. Sufletele caritabile sint nespus de mişcare la vederea copilaşilor şi femeilor a! căror soţi au plecat să lupte pentru patrie şi pretutindeni se fac comitete de binefacere. In Oteniţa d. C. I. Demetrescu, avocat, a luat iniţiativa formărea unei astfel de ligi de ajutorare. Toate adeziunile şi fondurile vor trebui să fie trimise d-luî doctor I. Dumitrescu, medicul oraşului Olteniţa. Ziar tarease In favoarea Sreeîei Salonic, 24 mnie. — Agenţii din Athena anunţă că ziarul turc „Yeni Asr” a făcut apel către toţi musulmanii ca să vină în ajutorul răniţilor greci. Ziarul citat aminteşte îngrijirea părintească pe care autorităţile greceşti au dat-o miilor de refugiaţi musulmani și îi invită să-și facă datoriile umanitare pe cari le au. Situaţia armatelor bulgare a) In zona Vidin-Biustendil, s'ar găsi divizii, întărite cu trupe da linia a doua. După ştiinţele avute armata I-a era compusă din diviziile 5, 6 şi 15 batalioane miliţii; armata a 5-a compusă din divizia I-a, 14 şi 15; şi armata a 4-a compusă din diviziile 4 şi 9, adică totalul de 7, divizii. b) In regiunea Kosovo-Istip s’ar afla divizia 12-a întărită (aceasta ar corespunde cu cele spuse mai sus, căci în situaţia dată de birou, divizia 12 aparţine armatei 3-a deci la grupul din această parte). c) In regiunea dintre Strumiţa- Kavala, sar găsi 4 diviziuni (acestea ar fi divizia 2, 3, 7 şi 8 la care ar fi să se adaoge div. 11 şi 13, arătata biurou. Totalul diviziilor bulgare, după N. F.P. ar fi de 12, pe cînd ştirile date de către ataşatul militar de la Kofia arătau 15 divizii. Bulgarii ar avea în total cel mult 300.000 oameni şi 400 tunuri de cîmp. Ca efective cifra totală a forţelor bulgare poate că nu diferă cu mult, deoarece deosebirea ar rezplta, se pare, din modul probabil de constituire al diviziunilor actuala, adică pe 3 şi pe 2 brigade. In ce priveşte zonele ce fiecare grupă ocupă, s’ar confirma ştirilor de pînă acum, mici deosebiri fiind numai, în privinţa centrului de gravitate al vreunui grup, cam de ex. la armata 2-a înspre Strumiţa. Cert însă este că direcţuunile Niş şi Kastemnil cuprind un grup aproximativ, 5 divizii. Ştirile din sursă străină, deasemenea indicau grupările arătate, ele însă considerau tot 12 divizii în loc de 15, nevorbind de brigada de Seres. iSupă alta știri, dela 1 cor, sai a făcut cttimite transporturi ale trudelor din Tracia, spre Dimotika-Adrianopol-Filipopoli în regiunea So(?, divizii). Durata transporturilor, 3 săptămîni, căci linia nu permite decit 8—10 trenuri pe zi, a cite 30 vagoane. Transporturile particulare au fost oprite dela 1 cord iar la 23 c. s’au reluat. HRIflUnt MZEOI Serviciu! cenzard jpresd COMUNICAT lse conformitate cm c®*amurei catul rrslsessterialul de războire, publicat în Moreîtoruî oficial Mo. 61 bis, se ariîuse la casEeostm«« fa ziarelor și organelor sSe gsublisitate de tot felul că dire momentul a^arîfE- eă decretului de mobilizare, dare zărea de 20 iunie 1913, orice ştire ea apărea îm jurnale, reviste şi publicatăusîs de tot febel, referitoare la mişcară de trupe, la aprovizionamente,rmareifireiîă şi în genreersal la tot ce priveşte armata, va fi considerată ca ca un act de spionaj şi decă infractorii vor fi urmăriţi şi pedepsiţi cseîforare leges contra spioreal wires, care prevede pedeapsa pentru timp de pace închisoare corecţie« reală deîa l—5 areî 5 a is maximum de 5 areî, după împrejurară şi cu amenda de Ba 500 — 5000 Ies, «ar pentru timpul de războire, crem este timpul de față, pedepse criminale. Serviciul Cenzurei * D. prefect al poliţiei Capitalei a emis următorul ordin : In urma intervenire a ministerului de război şi făcută prin adresa No 56, vă invit să luaţi cele mai savere măsuri a se pune în vederea tuturor fotografilor, amatorilor fotografi şi caselor Cinematografice, ci le este absolut interzis ca, în împrejurimile cazărmelor sau altor stabilimente militare, să cinematografieze sau să fotografieze scene sau priveliști militare. Li se va pune în vedere legea asupra spionajului care oprește exercitarea meseriei în acele locuri. ulPresa străini atitudinea Romîniei Viena, 24 Iunie:— „Montagszei-. tung“ scrie că Austria dela început a apărat, — iîn limitele cari i-au permis prietenia cu Bulgaria— cererile Romîniei. Influente puternice încercă la Bu- cureşt! să atragă Romînia spre tri- pla înțelegere ca împreună cu Serbia şi Grecia să sdrobească Bulgaria. Aceasta este însă un pericol pentru pacea europeană. Ziarul citat termină exprimîndu-şî speranţa că Romînia nu va face această politică ei va trage foloase din criza actuală fără să părăsească politica eî de pînă acum. ediaţiunea Austriei Sofia, 24 Ianuarie— Austro-Un- ’ garia continuă să îşi dea silinţa spre a intermedia între Romînia şi Bulgaria pentru a evita izbucnirea conflictului armat. Pînă acum nu se poate spune dacă aceste încercări vor avea rezultat satisfăcător. Cercurile bulgare sunt de părere că această chestiune va intra într’un stadiu acut după ce operaţiu-: nile contra Serbiei vor intra într un stadiu hotărîtor, deoarece de acestea depind si avantagiile teritoriale. Sabraniei se va întruni miine intr’o scurtă, seilintă extraordinară, pentru a vota bugetul şi convenţia privitoare la cumpărarea liniei Dedeagaci — Salonic. Daneff va face un scurt expozeu asupra situației. Cor. Sui# recucerire îrma focanta Krilovat Viena, 24 Iulie.— Trupele sîrbeşti ? înaintînd ori asupra trupelor bulgare după o luptă piept la piept au izbutit să recucerească localitatea Krilovaț. Armata bulgară a fugit în dezordine. Trupele sîrbești le urmăresc de aproape.