Adevěrul, iunie 1913 (Anul 26, nr. 8518-8547)

1913-06-11 / nr. 8528

X . A y y * ^ .­ ­Marcu­ J­uni^913 a, ULTIM­ IIFOIMITIERI " Dolci­ afi un cu comitetu­lui conservator executiv a hotărit să se pună in contact cu comitetele or­­ganizaţiunelor din ţară ale partidului. In acest scop se vor in­vita la Bucureşti treptat şi separat conducătorii fiecărei orga­nisaţ­i­u­n­i spre a se consulta astfel :partidul, in mod preala­bil, asupra chestiunelor la ordinea zilei. După această consultare i'delegațiunea centrală va vedea dacă trebue sau nu să facă demersuri pentru­­ reîntregirea partidului.­­ „Epoca'* de azi publică un arti­­rcol al d-lui lanovicî, care comen­­tind părerile d-lui Carp conchide­­că e de dorit ca o mişcare să se reproducă cit mai repede, fiindcă... a­­­tunci cind lumea civilă pătura con­ducătoare devine, din cauza corup­ţiei, cu desăvîrşire neputincioasă­­intervine fătul, automatic, puterea­­militară.­­ Cum se vede, organul d-lui Pili­­pescu, prin reprezentantul d-lui Carp, anunţă pronunciamentul mili­­­tar pentru readucerea la crimă a dlpatronilor. „ Cel pufin, e bine că nimeni nu’şî l'maî ascunde urechile. I ’Onestul muşchetar, Bogdan­ Pi ■ teşti tratează de hoţ şi ipocrit pe­­Constantin Miile. Trăirăm să vedem pe acest client­­al Văcăreştilor, atacînd pina şi pe acela care, ca avocat. Va zmuls cu chiu cu vai din puşcărie cîml cu­­escrocheria revistei „Ileana" înţelegem ca un Bogdan-Piteşti să aibă oroare de procurori şi jude­cători de instrucţie. Dar să nu aibă recunoştinţă nici pentru binefăcăto­­rul său, asta caracterizează pe de-a -ntregul acest incorigibil recidivist.­­ Cit despre colecţia de pervertiţi ai lui Bogdan-Piteşti, plătiţi de la Prensul Griguţă spre a face mese­­­ria nenorocită la care se dedau, fsoarta i-a bătut în de-ajuns ca să­­mai avem cruzimea de a adăuga ■ ceva la scîrba pe care o provoacă '.’în toate sufletele curate. I Erî dimineaţă s’au întrunit in sala­­„Amiciţia“ membrii societăţi „Mi­­,na şi Pădurea“ sub prezidenţia d-lui­­Popescu. Membrii aiî votat darea de seamă ■‘a societate! pe anul trecut, rămînînd­­a se întruni Duminica viitoare pen­­­tru a discuta celelalte chestiuni. ; "Din cauza abundentei de materie foiletonul „Eterna Tinereţe", nu are loc în numărul de fată. Comitetul societăteî pentru cul­tura artistică in scoală, roagă pe­ toate doamnele si pe toti domnii , cintăreti de operă, să binevoias-că­­a veni Mercurî la teatrul „Comoe­­­dia", la orele 5 fix, unde va avea '.loc o audiliune in vederea angaja­mentului de care societatea are ne­­voe pentru formarea operei române, la aceasta, d-lor sint rugați, a aduce bucățile cu cari se vor produce.­­ Societatea de medicină veterinară "­va ţine şedinţă extraordinară Marţi II Iunie, orele 5 seara precis, în lo­calul şcoalei, amfiteatrul clinicilor.­­ Ordinea de zi: ■­ 1) Participarea societate! la ser­barea comemorativă ce va avea loc anul acesta la mormîntul prof. Col­ben M. în Baden (lingă Viena).­­ 2) Asupra celui de-al doilea con­gres naţional de medicină şi chirur­­gie, ce se va ţine în Octombrie a. c. 3) Propunerea d-lui St­avu privitor l­a perfecţionarea statutului şi regu­lamentului societăţii. 4) Continuarea studiului anafi­­laxiei. Relaţiunî asupra cazurilor observate la caii armatei române de C. veterinar colonel Stavrescu. 5) Prezentarea a, doî cai bolnavi ca variolă. Absolvenţii şcoalelor inferioare de agricultură ce au depus examenul de absolvire anul acesta, roagă cu insistenţă pe cei în drept dela socie­tatea centrală agricolă să bine­vo­­ească să dea lămuriri asupra premi­ilor ce au binevoit a acorda absol­venţilor meritoşi dacă se vor trimite direct absolvenţilor sau prin direcţi­unea şcoalei de unde fac parte şi­­dacă se vor mai trimite sau nu spre ,a se şti.­i •-------­| Comitetul societăţii pentru cultura ,artistică în şcoală, roagă pe toate , doamnele şi pe toţi domnii cintăreţi de operă, să bine­voiase şi a veni ! Mercur, la teatrul Compedia, orele 5, unde va avea loc o audiţiune în vederea angajamentului de care So­cietatea are nevoe pentru formarea operei române. La aceasta, d-lor, sunt rugaţi a aduce bucăţile cu cari se vor produce* D-na Clotilda General Averescu, în numele sau şi a întregului comitet al Căminului studentelor, mulţume­şte călduros tuturor acelora cari au­­bine­voit a da concursul lor serbări­lor ce au a­vut loc în zilele de 8 şi 9 .Iunie în grădina Cişmigiu şi în spe­cial d-lor comercianţi cari au bine­voi a trimite obiecte de tombolă. "2Iu­mâneşti-Căciulala La 1 Iu­nie a început funcţio­narea Institutului de Idrotera­­pie. Băi de acid carbonic şi e­­lectricitate medicală Direcţia: Dr. M. ştefănescu-Zăn­oaflă BUCUREŞTI Cură cu apă de Căciulata ISVOARE NOUI ftnVflftA* sezonul s’a înce­­ijuiuun. put. Fyseoterapia in funcţiune: Docent Universi­tar Dr- Gh. Severeanu şi Dr. C. Demetrian Isvoare noui de Iod şi Pucioasă ! Banchetul ce urma să se dea de către profesorii seminarului Centra] în onoarea d-lor Valaori şi Arion , cari sint numiţi profesori universi­tar! Şi Vasile Moga ce şi-a regulat­­ drepturile la pensie, banchet ce ur­­,ma sft aibă loc erî, s’a amînat pett­­ţfru o data ce se va anunţa. D-na Maria Manolescu-Mladian, diîw.toare şi institutoare la «­ „Elena Eraclide“ fost numită pe­­ titlul pro-şcoala de menaj din Bucureşti, a Iunie ca institutoare cu vizoriu la catedra de menaj de la a­­ceeaşî şcoală. D. Leonida P. Mavroiani a fost numit prefect de Vaslui. D-sa a şi depus jurămîntul si va pleca miine la Vaslui pentru a’şi lua postul in primire. "'•D-lui Han, inginer şi actual şef al atelierelor de aplicaţie ale şcoalei superioare de arte şi meserii din Iaşi şi profesor de organe de maşini, i s’a încredinţat de către ministerul cultelor şi instrucţiunii publice su­plinirea catedrei de electro­technică de la sus numita şcoală* DUNLOP la 1888 a Inventat pneumaticul şi astfel este părintele pneumaticelor. Depou: Bulev. Elisabeta 5. D-ra Eyff Clara, a fost autoriza­tă să predea limba germană, reli­gia, contabilitatea, stenografia şi maşina de scris. D-na Petros Iohanna, a fost auto­rizată să funcţioneze ca institutoare de limba germană. „Cocotele şi poliţia“, scene din via­ţa demimondenelor, ultima creaţiu­ne de la Nor­disk, se reprezintă azi pentru ultima oară la grădina „Splendid“ vis-a-vis de Ateneu. Comisiunea veterinară se va în­truni astăzi sub preşidenţia n­-lui profesor dr. Minovici, şi va lua în di­­scuţiune procesul de regulament pentru tuberculinizare. Baronul Barbu B. Bollu a dăruit Academiei române şi arhivelor sta­tului cărţi, documente istorice şi o frumoasă colecţie de icoane, funda­­ţiunii Carol mai multe volume de autori clasici francezi şi muzeului etnografic portrete de familie ta­blouri şi diferite obiecte. Procetul de regulament al comisiu­­nei veterinare şi procetul de regu­lament pentru maternizare au fost încuviinţate cu unele modificări de către comisiunea veterinară şi au să fie supuse aprobărei consiliului de de miniştri. Citiţi in pagina IV-a: Citiţi în pag. IV-a: Congresul podgorenilor. — Finanţe şi comerţ, întrunirea avocaţilor. Şantagiştii şi-au retras recursul După cum­ se ştie, Curtea de casaţie, secţia II urma să judece azi recursurile făcute de Bogdan­ Piteşti şi complicele său, arhitectul Davidescu, contra deciziei Camerei de punere sub acuzare prin care li s­e­ conf­ir madman date­l­e de arestare emise de judele de instrucţie al cabinetului III. Bogdan­ Piteşti şi Davidescu cari se afla în stare de libertate provi­zorie pe baza cauţiune! de cite 4.000 lei ce depuseseră, s’au­ prezen­tat azi înaintea Cartei de casaţie împreună cu avocaţii lor şi au de­clarat că-şî retrag recursurile, Curtea a luat act de această de­claraţie şi a închis dosarul referi­tor la confirmarea mandatelor. ■întrebând pe unul din apărătorii inculpaţilor, acesta mi-a declarat că clienţii săi nertiai având interesul să susţie recursul în ce priveşte a­­restarea, îşi rezervă dreptul de a ridica chestiunea de drept a dalielu­i de presă cu ocazia judecărei procesului în fond. Inaugurarea monumentului lui Costache Epureanu ErT la orele 10 dimineaţa s'a fă­cut la Bîrlad dezvelirea monumen­tului lui Costache Epureanu. Aş­azistat, d-nii miniştri: Arion şi Cantacuzino, d-na Arion, general Cerchez, colonel Costescu, aghiotan­tul regal, autorităţile civile şi mili­tare. Uimit la Epureanu, toate nota­bilităţile oraşului, precum şi un pu­blic imens. In­­faţa monumentului a vorbit în­tre alţii şi dr .Mişu Cantacuzino, ministrul justiţiei. Bursa de azi 10 Iunie, 1813 Banca Naţională 5780—5770; Banca Agricolă între 616—614, emis. III 265; Banca Marmorosch Blank 040—838; Banca Românească 802—801, emis. II 351; Dacia România între 1759—1756; Naţionala intre 1365—1367. ---------— io iotosfecel ACCIDENTUL DIN COM. BILCIU­­REŞTI TIRIGOVIŞTE, 10 Iunie. — Pre­fectura judeţului a fost înştiinţată azi dimineaţă că era după amia­ză la orele 4 un automobil ve­nind din Bucureşti, în care se aflau d. Dumitropol şeful conservatorilor democraţi din Dimboviţa.­ deputat, părintele Bartolomeu, administra­torul casei Bisericei, Bucurescu, ad­ministratorul plăşii Bilciureştî şi I­­rimescu, ziarist din Capitală, în drep­tul comunei Bilciureştî, pe şoseaua Naţională, trecând peste un podeţ a scăpat cu roatele d­in dreapta în şanţ. In zdruncinătură persoanele din automobil au fost aruncate la o dis­tanţă de cîţiva metrii. D. Dimitropol s’a ales cu o rană uşoară la cap şi cu­­luxaţia picioru­lui drept; ceilalţi au scăpat numai cu spaima.—Bică. ACCIDENTUL DIN COM. DOICEŞTÎ In acelaşi timp In comuna Doiceşti automobilul d-lui Cerkez, care venea cu viteză mare de la Sinaia In spre Tirgovişte a dat peste căruţa unui locuitor din comuna Şotinga stări­­mindu-i carul şi omorindu-l boii. Cei din automobil, au fost zvirliţi afara, dar au scăpat neatins!. D. Cerkez a despăgubit pe locuito­rul păgubaş cu suma de 410 lei. .....- - - ' «că. tru Silistra Convorbire cu d. Sarafoff După cum se știe, în fruntea co­misiilor bulgare cari lucrează, la Silistra, pentru aducerea la înde­plinire a protocolului de la Peters­burg, este și d. Sarafoff, fost mi­nistru. In ultimul timp numele d-sale a fost legat de toate hotărîrile pe cari guvernul bulgar le-a luat în chestia externă şi nu mai departe cind au început să se încordeze relaţiile între Bulgaria şi Serbia, d. Sarafoff a avut cuvînt hotărî­­tor. Graţie puternicei sale influenţe politice, D. Sarafoff trece drept omul cel mai puţin abordabil în materie de interview-uri aşa mi-a fost descris de colegii d-sale, din celelalte co­­misiuni, atunci cind le-am manifes­tat dorința de-a avea o convorbire cu d-sa pentru „Adevărul“. — Pentru „Adevărul“, a spus d. Rodgiabacher, un distins advocat bulgar, poate să vă vorbească, căci d. Sarafoff este un bun prieten al acestui organ de publicitate. Imî mal venise inima la loc! Am aşteptat piuă ce comisiunile pentru acordarea despăgubirilor, cari lu­crează pe iahtul regal bulgar, şi-au­ terminat discuţiile şi împreună cu colegul mcă De­mont ne-am în­dreptat spre „Kram“ care staţio­nează în portul Silistra, ceva mai sus de iahtul nostru „Stefan cel Mare“. Comisiunile tocmai coborau de pe vas. Gel dinţii a intrat în ac­ţiune colegul meu­, căruia îî’se da­­toreşte instantaneul ce­ publicăm. D. Sarafoff su­rîde şi spune : — Partout des Kodaks. E bine dispus. Mă apropii de­ d-sa declinîndu-mi calitatea. — Nu acord din principiu inter­­view-u­rî, îmi răspunde d._Sarafoff. Atunci o convorbire. Asta da ! A urmat o scurtă discuţie asupra relaţiilor actuale între Serbia şi Bulgaria. — E greu să vorbesc, spune fos­tul ministru bulgar. E o chestie de prea mare actualitate.___________ Bulgaria este gata şi aşteaptă ca evenimentele să se desfăşoare aşa cum interesele statului nostru o cer. Fără ca să o spue precis, am în­ţeles din spusele d-lui Săraifoff că nu crede într’un război sîrbo-bul­­gar, deoarece nu-şi închipue că sîrbii vor fi aşa de copii să se ex­­pue la o aventură care îi va costa foarte mult. In legătură cu acestea putem a­­firma că spiritele în Bulgaria sunt foarte surescitate împotriva Ser­biei şi­­credinţa tuturor este că nu se încape nici o concesie faţă de un aliat care nu-şi respectă angaja­mentele. — Dar lucrările comisiunilor o să tină mult? — Noi dorim să se isprăvească cit mai curînd. In această privinţa d. Sarafoff nu voeşte să spună mai mult. Ne-am despărţit pentru că cole­gii d-sale îl aşteptau să se ducă la masă, la un restaurant modest — de altfel toate restaurantele în Si­listra sunt modeste — în timp ce membrii noştri se pregăteau să ia masa­ pregătită de Capşa. Am avut o convorbire cu un tî­­năr deputat bulgar, membru în­tr’o comisie. D-sa mi-a declarat că punctul de vedere al Romîniei în ce priveşte delimitarea zon­eî de 3 km. nu e împărtăşit şi de Bulgari. Aceasta face să se creadă ca să fi nevoie de discuţii lungi şi poate in cele din urmă si de experţi. Lucrul pare a fi adevărat, dat fi­ind că interesele Bulgariei este să temporizeze lucrările pentru­­cesiu­nea Silistrei cel puţin pînă ce se va limpezi situaţia dintre dînsa şi Serbia. Cum însă, această situaţie poate să mai dureze 2 luni — după de­claraţiile unui diplomat rus pe care le-am publicat erî — nu este ex­clusă posibilitatea unei prelungiri mai îndelungate a tratativelor, în ce priveşte anexarea Silistrei. G. Metaxa-Doro Delegatul principal al Bulgariei, generalul Papricoff, alături de d. Nestor Cincu Meetinul dela Dacia ---------------#*——— ” lîrî la orele 3 p. m., s'a ţin­ut, în lo­calul Ligeî întrunirea delegaţiunilor secţiunilor din provincie. Seara la orele 8 a avut. Ioc în sala „Dacia“ un meeting. După ce au­ luat cuvlntul mai mulţi membri aî Ligeî, a vorbit şi d. N. lorga­ DISCURSUL D-LUI N. IORGA D. N. IORGA spune că trebue să arătăm fapte, nu vorbe goale şi ova­ţii deşarte care mai mult ne încur­că rosturile noastre. Constată lipsa totală de interes, faţă de nevoile şi viitorul ţarei noastre.­ Aduce ca dovadă luxul şi risipa fără sens a cucoanelor şi a cavalerilor de bon­ton de pe calea Victoriei, cind ţara noastră c­ale de Săracil­­­­ Trebue să aruncam odată, servi­lismul, umilinţa, jugul împărăţiilor mai tari de­cit noi. Aminteşte moţiunea votată de li­gă acum cinci, ani, prin care se spunea că noi nu trebue să facem p­olitică nici cu vecinii din stingă, nici cu cei din dreapta noastră, ci să ne îndreptăm către cei mici­­îm­prejurul nostru. Pe ei să-î ridicăm, sâ-î ajutăm, ca astfel să ne întărim şi noi. Liga se reîntoarce iar la Credinţa ei de altă dată, şi afirmă hotărit că noi nu ne putem ridica de­cît prin noi înşine, prin forţele şi tradiţiile noastre. Noi sîntem un popor de is­pravă şi să dovedim aceasta, nu prin cerşetorie, ci prin afirmarea ho­tă­rltă a drepturilor noastre. Sâ nu socotim unţi bulgari şi sîrbî vor fi mîine, ce pămînturî vor avea unii sau alţii mai mult decit noî. Căci păt­întul acela de atîtea seco­le a lor, ci să ne gîndim la cele 112 milioane de romîni­­care aşteaptă să se închege în acelaş trup, sâ ne gîn­dim la pămîntul acela sfînt al stră­moşilor noştri,­care trebue să fie şi al nostru. Nu putem fi nici­odată cu Austria şi nu putem aştepta nimic de la nimeni, ci numai de la vred­nicia noastră, pusă hotărit în servi­ciul dreptului nostru. Dacă romînii din Transilvania sînt în starea în care se găsesc as­tăzi, aceasta Se datoreşte în mare parte speranţe­ ce şi-au­ pus-o în re­gatul Romînieî, care a făcut atît de puţin pentru ei ! Liga culturală cheamă pe toţi ro­­mînii să-şi dea obolul lor pentru idealul naţional al tuturor acelora care sim­t romîneşte. Dacă ţăranii au putut strînge cele 80.000.000 ale băncilor populare, noi, târgoveţii, care cheltuim atîta şi a­­­vem­ bugetele pe mină, noi să nu fim capabili de jertfa cea mare, pe care o cere ast&zî naţia întreagă? Te­­zatou! lj£gî culturare­ are nerog şi de banul cel mai umil. Dacă s’ar da ligeî cît s'au chetluit azi la şosea, re nu s'ar puteia face cu acei bani . Cind şcoala va fi desfiinţată de duş­man, noî să fac­em ca ea să trăias­că în pieptul şi în sufletele romînii­­lor Să umplem deci cu cărţi, cu cît­e mai multe cărţi Ardealul, Bucovina şi America. Avem un neam vrednic de ridicat şi actri­c momentul. Nu lăsaţi să cadă blestemul pe ca­pul copiilor vo­ştri; aruncaţi frasele­ goale şi zgomotele deşarte şi înte­meiaţi o naţiune mare sub steagul ei naţional şi pe pămîntul strămoşi­lor săi. D. VIRGIL ARION propune adu­­nareî să voteze declaraţia ligeî de la Piatra Neamţ. Adunarea răspunde prin călduroa­se aclamaţii. D-sa adaugă că în Transilvania nu mai există între romîni şi unguri un raport, de drept,­ ci un raport de forţă şî de stă­pîn. Noi cerem libertate, egalitate şi dreptate pentru toţî romîniî de sub coroana Habsburgicî. Faceţi să se realizeze acest vis na­ţional. Longinus Sinuciderea unui ofiţer superior austriac Viena, 10 Iunie.—Locotenentul co­lonel Laber s’a împuşcat azi dimi­neaţă în camera sa de lucru dela ministerul de război. Locotenentul colonel era detaşat la secţiunea a Vil-a a ministerului care avea să se ocupe de organizaţia şi administra­ţia artileriei. Sinucigaşul era căsătorit. După o discutare azi dimineaţă ca colegii săi s’a retras în camera de lucru şi a încuiat uşa, apoi s’a împuşcat. Ră­sunetul armei nu s’a auzit în ca­mera de alături forţîndu-se mai tîr­­ziu uşa, ofiţerul a fost găsit mort. Pînă acum nu se ştie nimic asupra motivelor cari l’au îndemnat să se sinucidă. DOCTOR D. N. MANOLESCU DOCENT UNIVERSITAR Asistentul clinicei oftalmologie« de la Colţea consult pentru boale de : “OCHI“ dela Bi­n-7 10, BULEV. DOMNIŢEI, IO­n-Vinta Rosetti. Ciocniri sîrbo-bulgare ! Procesul asasinilor v­ MORT! ŞI RĂNIŢI — Belgrad. 10 Iunie. — în zilele de 18—19 Iunie, şeful de bandă bulgar Slavko, cu banda sa a trecut lingă satul Zvetovo In care a încercat să intre. O luptă s’a încins între banda și regimentul 7 sîrb. Banda a fost risipită după ce a pierdut oameniî, sîrbii au pierdut 3 inşi dintre cari un sub­ofiţer. Belgrad, 10 Iunie. —­ Se dezmin­te­­ciocnirile anunţate între trupele sîrbe şi bulgare în Kruşevo, precum şi răscula­rea populaţiunei din a­­cest ţinut unde ordinea domneşte. # Atena, 10.— Faţă de informaţiile bulgareî că o ciocnire s’ar fi produs în ziua de 5 (18) iunie pe înălţimile din Palarţi, lingă Ghergheli. între trupele bulgare şi greco-sîrbe, a­­genţia greacă declară ca grecii nu­­au luat parte la această luptă. “ADEVERU. PENTRU COPII PENTRU M­ENA J . PENTRU VOI Avi întrebuinţaţi LAPTELE condensatNestlé ,» ~ ESTE EA BA Iii VAL —' ’ 1 ---- --------- --------- • * . ț(T ; W CUTIA LEI 1.20 Mostre grratis la biroul Companiei IESTLE București Palatul M­ifon, str. Paris 1 (Doamnei) DE VANZARE PRETUTINDENI 7S9SJLO Vânturătoare Wasidyte piua la finele anului 1912 Celebrele tipuri originale Clayton No. S Hofherr-Schrantz No. 7 (albastre) neîntrecute în soliditate şi perfecţiune Eurraisabile prompt d­­in deposirele proprii ale fabricelor Agenţii în toate oraşele principale MODEL 1914 Ultima creaţiune, de o con­­strucţiune specială, tot ce ştiinţa metalurgică a putut face mai perfecţionat Carosserîe „VâN OEM PLHSSÂ de un lux uimitor soliditate imconparabilă precum şi carosserii obişnuite Jk TZ Jk (Société Auversoise pour la fabrication des Vof­­-£».• w • -fBL* tures Automobiles). Resistente, solide, uşoare. fieprez. generală pentru România, Biroul technic: GEBE V. ENGELBRECHTEN, Bucureşti, Str. Căm­­pineanu No. 51. Sala de expoziţiune: Piaţa Victoriei (P. F. Publici). Autogaraj Calea Victoriei No. 201. Se execută reparaţiuni de către specialişti pentru toate mărcile şi tipurile de automobile Ultima Complot bulgar BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor No. 67 CRAIOVA, Calea Bucovăţ No. 20—26 BRĂILA, Bulevardul Cuza No. 79 ROŞIORII-DE­ VEDE, Calea Vezii No. 24 A se feri de imitaţiuni inferioare, ele sunt foarte scumpe oricât ar fi de eftine Rugăm observaţi bine forma noastră pe fabricatele noastre originale descoperit in Atena Paris, 10 Iunie. — „New-York He* rald“ află din Atena. r­* f Se afirmă că autorităţile au des*­coperit un complot (care avea de scop un atentat cu dinam­­ia, îndrep­tat contra palatului regal de acola. Trei comitagi­ bulgari au fost­­ares­taţi în apropiere de intrarea princi­pală a palatului. Asupra lor s’au gă­sit mai multe pachete cu dinamită. S au luat severe măsuri şi toţi in­divizii suspecţi au fost expulzaţi. Poliţia a făcut mai multe, perchi­­ziţiî prin casele membrilor bandei bulgare şi s’au găsit mari cantităţi de arme şi muniţii. Numeroşi bul­gari au fost arestaţi. - - -'» ' ♦ iREGINA GRECIEI REÎNFIINŢEA­ZĂ SPIT­ALURI DE RAZBOIU Atena, 10 Iunie. — Rugina Sofia­ care trebuia să plece diseară pen­tru Germania, şi-a amînat plecarea din cauza întorsăturei situaţiei po­litice. Regina e ocupată la reînfi­inţarea spitalurilor, de războiui sub patronajul ei. «,,i: NAŞTEREA UNUI PRINCIPE München, 10 Iunie. — 'Principesa Franz de Bavaria a dat naştere unui fiu. : i-'1 I REGELE GRECIEI LA SALONIC Atena. 10 Iunie. — Regele vă plecă­ diseară spre Salonic, Parcul Otetelisanu COMPANIA IMA CONST. GRIMM Luni 10 Iunie 6 . Premiera revista Obor-Gara de Nord Biletele de vânzare la Magazin C­­onservatorului Calea Victoriei 72. 1.MitNeSF Mitic secundar la spitalele Eforii 5. Str. Sf. Apostol 1 20 Telefon SuiMrar Găsi n valoare ile HO—$3000 lei. cu­ sau fără ipotecă, și in ori * parte a Capitalei­. A. co^u.. âteâtt Zst aittf* sub l­­ marelui vizir Constantinopol. 10 Iunie. — Sen­tinţa curteî marţiale nu s’a publicat încă, dar se afirmă sigur cu 12 din­ Pe acuzaţi pentru anticipare direc­tă la instigaţiunea de crimă, au fost condamnaţi la moarte. Printre aceştia sunt: fostul director al poli­ţiei politice Muhil, fostul căpitan Kiadni, locotenentul de marină Chevji, locotenentul Mehm­ed An­ Topal Tew,fik­ţia şi trei asasini au izbutit să fugă.­­Nu sa hotărit dacă dacă Damad şi Salik paşa vor fi condamnaţi la moarte. Principele Sabah Ed­in, Serif paşa şi­ fostul ministru de interne Reşid au fost condamnaţi la pedepse gre-IV. Belgrad. 10 Iunie. — Ziarele spun că guvernul a demisionat pentru că au izbucnit diverginte serioase de păreri în sinul cabinetului cu privire la atitudinea de adoptat față de ce­rerea Rusiei privitoare la arbitra­­giu. : Propunerea d-lui Pasid de a se primi cererea Rusiei a fost respinsă de majoritatea miniștrilor. ■& Belgard, 10 Iunie. — După cît a­­uvntă persoanele bine informate, cauza primordială a demisiei lui °asici a fost refuzul cererei făcute de Rusia pentru primirea fără re­­zervă a arbitragiului. In consiliul de miniștri ținut era, °asici după ce intervenise pentru uimirea cererilor Rusiei a prezen­­at demisia cabinetului. Miniştrii l-au aprobat. NOUL EPISCOP DE HAJDUDOROG, Viena, 10 Iunie.—Ieri la orele 10 a. m. Noul episcop Hadjudorogh Ște­fan Miklósi, a depus jurăminuil de fidelitate. A r­ezistat coatele EsteiTiásv șî mi­nistrul de culte, Bela Iaadovicî. _ Turburările din Barcelona Barcelona. 10 Iunie. — In­ceiden­­tul de alaltăeri seară au fost rănite 30 persoane. Politia a înconjurat casa poporului. S’au schimbat fo­curi intre manifestanţi şi politie. T­rup­ele au­ tras de mai multe ori Surescitarea e mare. Trupele sunt consemnate,­ Arestarea unui ofiţer român (?) In Triest Budapesta, 10 Iunia. — „Pester Lloyd“ află din Triest. Aici au fost arestaţi un locotenent — pretins romin — şi o damă. A­­restarea s’a făcut fiind bănuiţi ca autori ai jafului şi crimei săvirşite acum cîteva zile în vechiul cartier al oraşului. Această bănuială însă s’a dovedit neîntemeiată, dar după ce ofiţerului i s’a cerut să se justifice, a declarat Că e un Ofiţer român şi a venit în voiaj de concediu. N’avea însă acte’ şi in consecinţă se crede că amîndoî sînt spioni şi din această cauză amindoi vor fi menţinuţi a­­restaţî. DERAIARE DE TREN Sarajevo, 10 Iunie. — Un tren de călători a deraiat lingă Prenj în Herzegovina. Sunt doi mor­î şi numeroşi

Next