Adevěrul, iunie 1913 (Anul 26, nr. 8518-8547)
1913-06-11 / nr. 8528
X . A y y * ^ . Marcu Juni^913 a, ULTIM IIFOIMITIERI " Dolci afi un cu comitetului conservator executiv a hotărit să se pună in contact cu comitetele organizaţiunelor din ţară ale partidului. In acest scop se vor invita la Bucureşti treptat şi separat conducătorii fiecărei organisaţiuni spre a se consulta astfel :partidul, in mod prealabil, asupra chestiunelor la ordinea zilei. După această consultare i'delegațiunea centrală va vedea dacă trebue sau nu să facă demersuri pentru reîntregirea partidului. „Epoca'* de azi publică un artircol al d-lui lanovicî, care comentind părerile d-lui Carp conchidecă e de dorit ca o mişcare să se reproducă cit mai repede, fiindcă... atunci cind lumea civilă pătura conducătoare devine, din cauza corupţiei, cu desăvîrşire neputincioasăintervine fătul, automatic, putereamilitară. Cum se vede, organul d-lui Pilipescu, prin reprezentantul d-lui Carp, anunţă pronunciamentul militar pentru readucerea la crimă a dlpatronilor. „ Cel pufin, e bine că nimeni nu’şî l'maî ascunde urechile. I ’Onestul muşchetar, Bogdan Pi ■ teşti tratează de hoţ şi ipocrit peConstantin Miile. Trăirăm să vedem pe acest cliental Văcăreştilor, atacînd pina şi pe acela care, ca avocat. Va zmuls cu chiu cu vai din puşcărie cîml cuescrocheria revistei „Ileana" înţelegem ca un Bogdan-Piteşti să aibă oroare de procurori şi judecători de instrucţie. Dar să nu aibă recunoştinţă nici pentru binefăcătorul său, asta caracterizează pe de-a -ntregul acest incorigibil recidivist. Cit despre colecţia de pervertiţi ai lui Bogdan-Piteşti, plătiţi de la Prensul Griguţă spre a face meseria nenorocită la care se dedau, fsoarta i-a bătut în de-ajuns ca sămai avem cruzimea de a adăuga ■ ceva la scîrba pe care o provoacă '.’în toate sufletele curate. I Erî dimineaţă s’au întrunit in sala„Amiciţia“ membrii societăţi „Mi,na şi Pădurea“ sub prezidenţia d-luiPopescu. Membrii aiî votat darea de seamă ■‘a societate! pe anul trecut, rămînînda se întruni Duminica viitoare pentru a discuta celelalte chestiuni. ; "Din cauza abundentei de materie foiletonul „Eterna Tinereţe", nu are loc în numărul de fată. Comitetul societăteî pentru cultura artistică in scoală, roagă pe toate doamnele si pe toti domnii , cintăreti de operă, să binevoias-căa veni Mercurî la teatrul „Comoedia", la orele 5 fix, unde va avea '.loc o audiliune in vederea angajamentului de care societatea are nevoe pentru formarea operei române, la aceasta, d-lor sint rugați, a aduce bucățile cu cari se vor produce. Societatea de medicină veterinară "va ţine şedinţă extraordinară Marţi II Iunie, orele 5 seara precis, în localul şcoalei, amfiteatrul clinicilor. Ordinea de zi: ■ 1) Participarea societate! la serbarea comemorativă ce va avea loc anul acesta la mormîntul prof. Colben M. în Baden (lingă Viena). 2) Asupra celui de-al doilea congres naţional de medicină şi chirurgie, ce se va ţine în Octombrie a. c. 3) Propunerea d-lui Stavu privitor la perfecţionarea statutului şi regulamentului societăţii. 4) Continuarea studiului anafilaxiei. Relaţiunî asupra cazurilor observate la caii armatei române de C. veterinar colonel Stavrescu. 5) Prezentarea a, doî cai bolnavi ca variolă. Absolvenţii şcoalelor inferioare de agricultură ce au depus examenul de absolvire anul acesta, roagă cu insistenţă pe cei în drept dela societatea centrală agricolă să binevoească să dea lămuriri asupra premiilor ce au binevoit a acorda absolvenţilor meritoşi dacă se vor trimite direct absolvenţilor sau prin direcţiunea şcoalei de unde fac parte şidacă se vor mai trimite sau nu spre ,a se şti.i •-------| Comitetul societăţii pentru cultura ,artistică în şcoală, roagă pe toate , doamnele şi pe toţi domnii cintăreţi de operă, să binevoiase şi a veni ! Mercur, la teatrul Compedia, orele 5, unde va avea loc o audiţiune în vederea angajamentului de care Societatea are nevoe pentru formarea operei române. La aceasta, d-lor, sunt rugaţi a aduce bucăţile cu cari se vor produce* D-na Clotilda General Averescu, în numele sau şi a întregului comitet al Căminului studentelor, mulţumeşte călduros tuturor acelora cari aubinevoit a da concursul lor serbărilor ce au avut loc în zilele de 8 şi 9 .Iunie în grădina Cişmigiu şi în special d-lor comercianţi cari au binevoi a trimite obiecte de tombolă. "2Iumâneşti-Căciulala La 1 Iunie a început funcţionarea Institutului de Idroterapie. Băi de acid carbonic şi electricitate medicală Direcţia: Dr. M. ştefănescu-Zănoaflă BUCUREŞTI Cură cu apă de Căciulata ISVOARE NOUI ftnVflftA* sezonul s’a înceijuiuun. put. Fyseoterapia in funcţiune: Docent Universitar Dr- Gh. Severeanu şi Dr. C. Demetrian Isvoare noui de Iod şi Pucioasă ! Banchetul ce urma să se dea de către profesorii seminarului Centra] în onoarea d-lor Valaori şi Arion , cari sint numiţi profesori universitar! Şi Vasile Moga ce şi-a regulat drepturile la pensie, banchet ce ur,ma sft aibă loc erî, s’a amînat pettţfru o data ce se va anunţa. D-na Maria Manolescu-Mladian, diîw.toare şi institutoare la « „Elena Eraclide“ fost numită pe titlul pro-şcoala de menaj din Bucureşti, a Iunie ca institutoare cu vizoriu la catedra de menaj de la aceeaşî şcoală. D. Leonida P. Mavroiani a fost numit prefect de Vaslui. D-sa a şi depus jurămîntul si va pleca miine la Vaslui pentru a’şi lua postul in primire. "'•D-lui Han, inginer şi actual şef al atelierelor de aplicaţie ale şcoalei superioare de arte şi meserii din Iaşi şi profesor de organe de maşini, i s’a încredinţat de către ministerul cultelor şi instrucţiunii publice suplinirea catedrei de electrotechnică de la sus numita şcoală* DUNLOP la 1888 a Inventat pneumaticul şi astfel este părintele pneumaticelor. Depou: Bulev. Elisabeta 5. D-ra Eyff Clara, a fost autorizată să predea limba germană, religia, contabilitatea, stenografia şi maşina de scris. D-na Petros Iohanna, a fost autorizată să funcţioneze ca institutoare de limba germană. „Cocotele şi poliţia“, scene din viaţa demimondenelor, ultima creaţiune de la Nordisk, se reprezintă azi pentru ultima oară la grădina „Splendid“ vis-a-vis de Ateneu. Comisiunea veterinară se va întruni astăzi sub preşidenţia n-lui profesor dr. Minovici, şi va lua în discuţiune procesul de regulament pentru tuberculinizare. Baronul Barbu B. Bollu a dăruit Academiei române şi arhivelor statului cărţi, documente istorice şi o frumoasă colecţie de icoane, fundaţiunii Carol mai multe volume de autori clasici francezi şi muzeului etnografic portrete de familie tablouri şi diferite obiecte. Procetul de regulament al comisiunei veterinare şi procetul de regulament pentru maternizare au fost încuviinţate cu unele modificări de către comisiunea veterinară şi au să fie supuse aprobărei consiliului de de miniştri. Citiţi in pagina IV-a: Citiţi în pag. IV-a: Congresul podgorenilor. — Finanţe şi comerţ, întrunirea avocaţilor. Şantagiştii şi-au retras recursul După cum se ştie, Curtea de casaţie, secţia II urma să judece azi recursurile făcute de Bogdan Piteşti şi complicele său, arhitectul Davidescu, contra deciziei Camerei de punere sub acuzare prin care li se confir madman datele de arestare emise de judele de instrucţie al cabinetului III. Bogdan Piteşti şi Davidescu cari se afla în stare de libertate provizorie pe baza cauţiune! de cite 4.000 lei ce depuseseră, s’au prezentat azi înaintea Cartei de casaţie împreună cu avocaţii lor şi au declarat că-şî retrag recursurile, Curtea a luat act de această declaraţie şi a închis dosarul referitor la confirmarea mandatelor. ■întrebând pe unul din apărătorii inculpaţilor, acesta mi-a declarat că clienţii săi nertiai având interesul să susţie recursul în ce priveşte arestarea, îşi rezervă dreptul de a ridica chestiunea de drept a dalielui de presă cu ocazia judecărei procesului în fond. Inaugurarea monumentului lui Costache Epureanu ErT la orele 10 dimineaţa s'a făcut la Bîrlad dezvelirea monumentului lui Costache Epureanu. Aşazistat, d-nii miniştri: Arion şi Cantacuzino, d-na Arion, general Cerchez, colonel Costescu, aghiotantul regal, autorităţile civile şi militare. Uimit la Epureanu, toate notabilităţile oraşului, precum şi un public imens. Infaţa monumentului a vorbit între alţii şi dr .Mişu Cantacuzino, ministrul justiţiei. Bursa de azi 10 Iunie, 1813 Banca Naţională 5780—5770; Banca Agricolă între 616—614, emis. III 265; Banca Marmorosch Blank 040—838; Banca Românească 802—801, emis. II 351; Dacia România între 1759—1756; Naţionala intre 1365—1367. ---------— io iotosfecel ACCIDENTUL DIN COM. BILCIUREŞTI TIRIGOVIŞTE, 10 Iunie. — Prefectura judeţului a fost înştiinţată azi dimineaţă că era după amiază la orele 4 un automobil venind din Bucureşti, în care se aflau d. Dumitropol şeful conservatorilor democraţi din Dimboviţa. deputat, părintele Bartolomeu, administratorul casei Bisericei, Bucurescu, administratorul plăşii Bilciureştî şi Irimescu, ziarist din Capitală, în dreptul comunei Bilciureştî, pe şoseaua Naţională, trecând peste un podeţ a scăpat cu roatele din dreapta în şanţ. In zdruncinătură persoanele din automobil au fost aruncate la o distanţă de cîţiva metrii. D. Dimitropol s’a ales cu o rană uşoară la cap şi culuxaţia piciorului drept; ceilalţi au scăpat numai cu spaima.—Bică. ACCIDENTUL DIN COM. DOICEŞTÎ In acelaşi timp In comuna Doiceşti automobilul d-lui Cerkez, care venea cu viteză mare de la Sinaia In spre Tirgovişte a dat peste căruţa unui locuitor din comuna Şotinga stărimindu-i carul şi omorindu-l boii. Cei din automobil, au fost zvirliţi afara, dar au scăpat neatins!. D. Cerkez a despăgubit pe locuitorul păgubaş cu suma de 410 lei. .....- - - ' «că. tru Silistra Convorbire cu d. Sarafoff După cum se știe, în fruntea comisiilor bulgare cari lucrează, la Silistra, pentru aducerea la îndeplinire a protocolului de la Petersburg, este și d. Sarafoff, fost ministru. In ultimul timp numele d-sale a fost legat de toate hotărîrile pe cari guvernul bulgar le-a luat în chestia externă şi nu mai departe cind au început să se încordeze relaţiile între Bulgaria şi Serbia, d. Sarafoff a avut cuvînt hotărîtor. Graţie puternicei sale influenţe politice, D. Sarafoff trece drept omul cel mai puţin abordabil în materie de interview-uri aşa mi-a fost descris de colegii d-sale, din celelalte comisiuni, atunci cind le-am manifestat dorința de-a avea o convorbire cu d-sa pentru „Adevărul“. — Pentru „Adevărul“, a spus d. Rodgiabacher, un distins advocat bulgar, poate să vă vorbească, căci d. Sarafoff este un bun prieten al acestui organ de publicitate. Imî mal venise inima la loc! Am aşteptat piuă ce comisiunile pentru acordarea despăgubirilor, cari lucrează pe iahtul regal bulgar, şi-au terminat discuţiile şi împreună cu colegul mcă Demont ne-am îndreptat spre „Kram“ care staţionează în portul Silistra, ceva mai sus de iahtul nostru „Stefan cel Mare“. Comisiunile tocmai coborau de pe vas. Gel dinţii a intrat în acţiune colegul meu, căruia îî’se datoreşte instantaneul ce publicăm. D. Sarafoff surîde şi spune : — Partout des Kodaks. E bine dispus. Mă apropii de d-sa declinîndu-mi calitatea. — Nu acord din principiu interview-urî, îmi răspunde d._Sarafoff. Atunci o convorbire. Asta da ! A urmat o scurtă discuţie asupra relaţiilor actuale între Serbia şi Bulgaria. — E greu să vorbesc, spune fostul ministru bulgar. E o chestie de prea mare actualitate.___________ Bulgaria este gata şi aşteaptă ca evenimentele să se desfăşoare aşa cum interesele statului nostru o cer. Fără ca să o spue precis, am înţeles din spusele d-lui Săraifoff că nu crede într’un război sîrbo-bulgar, deoarece nu-şi închipue că sîrbii vor fi aşa de copii să se expue la o aventură care îi va costa foarte mult. In legătură cu acestea putem afirma că spiritele în Bulgaria sunt foarte surescitate împotriva Serbiei şicredinţa tuturor este că nu se încape nici o concesie faţă de un aliat care nu-şi respectă angajamentele. — Dar lucrările comisiunilor o să tină mult? — Noi dorim să se isprăvească cit mai curînd. In această privinţa d. Sarafoff nu voeşte să spună mai mult. Ne-am despărţit pentru că colegii d-sale îl aşteptau să se ducă la masă, la un restaurant modest — de altfel toate restaurantele în Silistra sunt modeste — în timp ce membrii noştri se pregăteau să ia masa pregătită de Capşa. Am avut o convorbire cu un tînăr deputat bulgar, membru într’o comisie. D-sa mi-a declarat că punctul de vedere al Romîniei în ce priveşte delimitarea zoneî de 3 km. nu e împărtăşit şi de Bulgari. Aceasta face să se creadă ca să fi nevoie de discuţii lungi şi poate in cele din urmă si de experţi. Lucrul pare a fi adevărat, dat fiind că interesele Bulgariei este să temporizeze lucrările pentrucesiunea Silistrei cel puţin pînă ce se va limpezi situaţia dintre dînsa şi Serbia. Cum însă, această situaţie poate să mai dureze 2 luni — după declaraţiile unui diplomat rus pe care le-am publicat erî — nu este exclusă posibilitatea unei prelungiri mai îndelungate a tratativelor, în ce priveşte anexarea Silistrei. G. Metaxa-Doro Delegatul principal al Bulgariei, generalul Papricoff, alături de d. Nestor Cincu Meetinul dela Dacia ---------------#*——— ” lîrî la orele 3 p. m., s'a ţinut, în localul Ligeî întrunirea delegaţiunilor secţiunilor din provincie. Seara la orele 8 a avut. Ioc în sala „Dacia“ un meeting. După ce au luat cuvlntul mai mulţi membri aî Ligeî, a vorbit şi d. N. lorga DISCURSUL D-LUI N. IORGA D. N. IORGA spune că trebue să arătăm fapte, nu vorbe goale şi ovaţii deşarte care mai mult ne încurcă rosturile noastre. Constată lipsa totală de interes, faţă de nevoile şi viitorul ţarei noastre. Aduce ca dovadă luxul şi risipa fără sens a cucoanelor şi a cavalerilor de bonton de pe calea Victoriei, cind ţara noastră cale de Săracil Trebue să aruncam odată, servilismul, umilinţa, jugul împărăţiilor mai tari decit noi. Aminteşte moţiunea votată de ligă acum cinci, ani, prin care se spunea că noi nu trebue să facem politică nici cu vecinii din stingă, nici cu cei din dreapta noastră, ci să ne îndreptăm către cei miciîmprejurul nostru. Pe ei să-î ridicăm, sâ-î ajutăm, ca astfel să ne întărim şi noi. Liga se reîntoarce iar la Credinţa ei de altă dată, şi afirmă hotărit că noi nu ne putem ridica decît prin noi înşine, prin forţele şi tradiţiile noastre. Noi sîntem un popor de ispravă şi să dovedim aceasta, nu prin cerşetorie, ci prin afirmarea hotărltă a drepturilor noastre. Sâ nu socotim unţi bulgari şi sîrbî vor fi mîine, ce pămînturî vor avea unii sau alţii mai mult decit noî. Căci pătîntul acela de atîtea secole a lor, ci să ne gîndim la cele 112 milioane de romînicare aşteaptă să se închege în acelaş trup, sâ ne gîndim la pămîntul acela sfînt al strămoşilor noştri,care trebue să fie şi al nostru. Nu putem fi niciodată cu Austria şi nu putem aştepta nimic de la nimeni, ci numai de la vrednicia noastră, pusă hotărit în serviciul dreptului nostru. Dacă romînii din Transilvania sînt în starea în care se găsesc astăzi, aceasta Se datoreşte în mare parte speranţe ce şi-au pus-o în regatul Romînieî, care a făcut atît de puţin pentru ei ! Liga culturală cheamă pe toţi romînii să-şi dea obolul lor pentru idealul naţional al tuturor acelora care simt romîneşte. Dacă ţăranii au putut strînge cele 80.000.000 ale băncilor populare, noi, târgoveţii, care cheltuim atîta şi avem bugetele pe mină, noi să nu fim capabili de jertfa cea mare, pe care o cere ast&zî naţia întreagă? Tezatou! lj£gî culturare are nerog şi de banul cel mai umil. Dacă s’ar da ligeî cît s'au chetluit azi la şosea, re nu s'ar puteia face cu acei bani . Cind şcoala va fi desfiinţată de duşman, noî să facem ca ea să trăiască în pieptul şi în sufletele romîniilor Să umplem deci cu cărţi, cu cîte mai multe cărţi Ardealul, Bucovina şi America. Avem un neam vrednic de ridicat şi actric momentul. Nu lăsaţi să cadă blestemul pe capul copiilor voştri; aruncaţi frasele goale şi zgomotele deşarte şi întemeiaţi o naţiune mare sub steagul ei naţional şi pe pămîntul strămoşilor săi. D. VIRGIL ARION propune adunareî să voteze declaraţia ligeî de la Piatra Neamţ. Adunarea răspunde prin călduroase aclamaţii. D-sa adaugă că în Transilvania nu mai există între romîni şi unguri un raport, de drept, ci un raport de forţă şî de stăpîn. Noi cerem libertate, egalitate şi dreptate pentru toţî romîniî de sub coroana Habsburgicî. Faceţi să se realizeze acest vis naţional. Longinus Sinuciderea unui ofiţer superior austriac Viena, 10 Iunie.—Locotenentul colonel Laber s’a împuşcat azi dimineaţă în camera sa de lucru dela ministerul de război. Locotenentul colonel era detaşat la secţiunea a Vil-a a ministerului care avea să se ocupe de organizaţia şi administraţia artileriei. Sinucigaşul era căsătorit. După o discutare azi dimineaţă ca colegii săi s’a retras în camera de lucru şi a încuiat uşa, apoi s’a împuşcat. Răsunetul armei nu s’a auzit în camera de alături forţîndu-se mai tîrziu uşa, ofiţerul a fost găsit mort. Pînă acum nu se ştie nimic asupra motivelor cari l’au îndemnat să se sinucidă. DOCTOR D. N. MANOLESCU DOCENT UNIVERSITAR Asistentul clinicei oftalmologie« de la Colţea consult pentru boale de : “OCHI“ dela Bin-7 10, BULEV. DOMNIŢEI, IOn-Vinta Rosetti. Ciocniri sîrbo-bulgare ! Procesul asasinilor v MORT! ŞI RĂNIŢI — Belgrad. 10 Iunie. — în zilele de 18—19 Iunie, şeful de bandă bulgar Slavko, cu banda sa a trecut lingă satul Zvetovo In care a încercat să intre. O luptă s’a încins între banda și regimentul 7 sîrb. Banda a fost risipită după ce a pierdut oameniî, sîrbii au pierdut 3 inşi dintre cari un subofiţer. Belgrad, 10 Iunie. — Se dezminteciocnirile anunţate între trupele sîrbe şi bulgare în Kruşevo, precum şi răscularea populaţiunei din acest ţinut unde ordinea domneşte. # Atena, 10.— Faţă de informaţiile bulgareî că o ciocnire s’ar fi produs în ziua de 5 (18) iunie pe înălţimile din Palarţi, lingă Ghergheli. între trupele bulgare şi greco-sîrbe, agenţia greacă declară ca grecii nuau luat parte la această luptă. “ADEVERU. PENTRU COPII PENTRU MENA J . PENTRU VOI Avi întrebuinţaţi LAPTELE condensatNestlé ,» ~ ESTE EA BA Iii VAL —' ’ 1 ---- --------- --------- • * . ț(T ; W CUTIA LEI 1.20 Mostre grratis la biroul Companiei IESTLE București Palatul Mifon, str. Paris 1 (Doamnei) DE VANZARE PRETUTINDENI 7S9SJLO Vânturătoare Wasidyte piua la finele anului 1912 Celebrele tipuri originale Clayton No. S Hofherr-Schrantz No. 7 (albastre) neîntrecute în soliditate şi perfecţiune Eurraisabile prompt din deposirele proprii ale fabricelor Agenţii în toate oraşele principale MODEL 1914 Ultima creaţiune, de o construcţiune specială, tot ce ştiinţa metalurgică a putut face mai perfecţionat Carosserîe „VâN OEM PLHSSÂ de un lux uimitor soliditate imconparabilă precum şi carosserii obişnuite Jk TZ Jk (Société Auversoise pour la fabrication des Vof-£».• w • -fBL* tures Automobiles). Resistente, solide, uşoare. fieprez. generală pentru România, Biroul technic: GEBE V. ENGELBRECHTEN, Bucureşti, Str. Cămpineanu No. 51. Sala de expoziţiune: Piaţa Victoriei (P. F. Publici). Autogaraj Calea Victoriei No. 201. Se execută reparaţiuni de către specialişti pentru toate mărcile şi tipurile de automobile Ultima Complot bulgar BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor No. 67 CRAIOVA, Calea Bucovăţ No. 20—26 BRĂILA, Bulevardul Cuza No. 79 ROŞIORII-DE VEDE, Calea Vezii No. 24 A se feri de imitaţiuni inferioare, ele sunt foarte scumpe oricât ar fi de eftine Rugăm observaţi bine forma noastră pe fabricatele noastre originale descoperit in Atena Paris, 10 Iunie. — „New-York He* rald“ află din Atena. r* f Se afirmă că autorităţile au des*coperit un complot (care avea de scop un atentat cu dinamia, îndreptat contra palatului regal de acola. Trei comitagi bulgari au fostarestaţi în apropiere de intrarea principală a palatului. Asupra lor s’au găsit mai multe pachete cu dinamită. S au luat severe măsuri şi toţi indivizii suspecţi au fost expulzaţi. Poliţia a făcut mai multe, perchiziţiî prin casele membrilor bandei bulgare şi s’au găsit mari cantităţi de arme şi muniţii. Numeroşi bulgari au fost arestaţi. - - -'» ' ♦ iREGINA GRECIEI REÎNFIINŢEAZĂ SPITALURI DE RAZBOIU Atena, 10 Iunie. — Rugina Sofia care trebuia să plece diseară pentru Germania, şi-a amînat plecarea din cauza întorsăturei situaţiei politice. Regina e ocupată la reînfiinţarea spitalurilor, de războiui sub patronajul ei. «,,i: NAŞTEREA UNUI PRINCIPE München, 10 Iunie. — 'Principesa Franz de Bavaria a dat naştere unui fiu. : i-'1 I REGELE GRECIEI LA SALONIC Atena. 10 Iunie. — Regele vă plecă diseară spre Salonic, Parcul Otetelisanu COMPANIA IMA CONST. GRIMM Luni 10 Iunie 6 . Premiera revista Obor-Gara de Nord Biletele de vânzare la Magazin Conservatorului Calea Victoriei 72. 1.MitNeSF Mitic secundar la spitalele Eforii 5. Str. Sf. Apostol 1 20 Telefon SuiMrar Găsi n valoare ile HO—$3000 lei. cu sau fără ipotecă, și in ori * parte a Capitalei. A. co^u.. âteâtt Zst aittf* sub l marelui vizir Constantinopol. 10 Iunie. — Sentinţa curteî marţiale nu s’a publicat încă, dar se afirmă sigur cu 12 din Pe acuzaţi pentru anticipare directă la instigaţiunea de crimă, au fost condamnaţi la moarte. Printre aceştia sunt: fostul director al poliţiei politice Muhil, fostul căpitan Kiadni, locotenentul de marină Chevji, locotenentul Mehmed An Topal Tew,fikţia şi trei asasini au izbutit să fugă.Nu sa hotărit dacă dacă Damad şi Salik paşa vor fi condamnaţi la moarte. Principele Sabah Edin, Serif paşa şi fostul ministru de interne Reşid au fost condamnaţi la pedepse gre-IV. Belgrad. 10 Iunie. — Ziarele spun că guvernul a demisionat pentru că au izbucnit diverginte serioase de păreri în sinul cabinetului cu privire la atitudinea de adoptat față de cererea Rusiei privitoare la arbitragiu. : Propunerea d-lui Pasid de a se primi cererea Rusiei a fost respinsă de majoritatea miniștrilor. ■& Belgard, 10 Iunie. — După cît auvntă persoanele bine informate, cauza primordială a demisiei lui °asici a fost refuzul cererei făcute de Rusia pentru primirea fără rezervă a arbitragiului. In consiliul de miniștri ținut era, °asici după ce intervenise pentru uimirea cererilor Rusiei a prezenat demisia cabinetului. Miniştrii l-au aprobat. NOUL EPISCOP DE HAJDUDOROG, Viena, 10 Iunie.—Ieri la orele 10 a. m. Noul episcop Hadjudorogh Ștefan Miklósi, a depus jurăminuil de fidelitate. A rezistat coatele EsteiTiásv șî ministrul de culte, Bela Iaadovicî. _ Turburările din Barcelona Barcelona. 10 Iunie. — Inceidentul de alaltăeri seară au fost rănite 30 persoane. Politia a înconjurat casa poporului. S’au schimbat focuri intre manifestanţi şi politie. Trupele au tras de mai multe ori Surescitarea e mare. Trupele sunt consemnate, Arestarea unui ofiţer român (?) In Triest Budapesta, 10 Iunia. — „Pester Lloyd“ află din Triest. Aici au fost arestaţi un locotenent — pretins romin — şi o damă. Arestarea s’a făcut fiind bănuiţi ca autori ai jafului şi crimei săvirşite acum cîteva zile în vechiul cartier al oraşului. Această bănuială însă s’a dovedit neîntemeiată, dar după ce ofiţerului i s’a cerut să se justifice, a declarat Că e un Ofiţer român şi a venit în voiaj de concediu. N’avea însă acte’ şi in consecinţă se crede că amîndoî sînt spioni şi din această cauză amindoi vor fi menţinuţi arestaţî. DERAIARE DE TREN Sarajevo, 10 Iunie. — Un tren de călători a deraiat lingă Prenj în Herzegovina. Sunt doi morî şi numeroşi