Adevěrul, iulie 1913 (Anul 26, nr. 8548-8578)

1913-07-22 / nr. 8569

22 iulie 191? Intr’ivi duios acord Viitorul și Epoca cer ca Rom­inia să susție in conferința de la București toate pre­tențiile de frontieră ale sîrbilor și grecilor, oricare ar fi ele. Se face chiar reproș că Rominia nu a urmat această politică la în­ceput, deși i se face grația de a conveni că acum această atitudine s'a schimbat. Toate acestea dovedesc numai că ne aflam in fața nepriceperei și a fi­i nici: Nepricepere—fiindcă nici Grecia, nici Serbia nu și-au spus încă ul­timul cuvint și au început cu pro­puneri pe cari nu au intenția de a se menține. i­țnuie -- fiindcă nici patronii E­­poce­i, nici ai Vitorului nu se pot ri­dica la înălțimea necesară spre a vedea numai prestigiul Rom­âniei fără a ține seama de oamenii pe cari acest prestigiu îi luminează. ’ Epoca a devenit monitorul ofi­­cial al partidului r­ațioonal-liberal, sau ca să fim mai exacți, se condu­­ce^ca și cum ar fi monitorul oficial al partidului naționaliberal în spe­ranța de a obține pentru patronii și protecția acelora cari după pă­rerea acelorași patroni au asasinat pe țărani în 1907 și au organizat la­ Banca Națională cea maî vasta es­crocherie a secolului. . Platitudinile „Epoceî” nu ne pri­vesc, dar avem dreptul să relevăm inexactitățile ei. Astfel, Epoca atribue d-lui Take îop spj* indiscreția asupra unei e­­ventuale retrageri a d-luiî Ionel Bratianu de la șefia partidului li­beral și Epoca pretinde că minis­trul de interne ar fi aflat de aceas­­tă hotărîre a șefului liberalilor în ajunul ultimului consiliu de țiitUs- 4ri de la o rudă de aproape a d-lui Brătianu, și s’ar fi grăbit s'o răs­pîndească a doua zi. . Epoca­­ fenomenală. * Dacă <f. Iovef b­rătianu­ a luat ori nu o h­otărie politică, aceasta nu a putut să fie decît înainte d fe ple­carea sa la regimentul căruia a­­s ** Dacă aceasta s’a intîmplat, mi­­nistrul de interne nu se putea să n o știe încă de atunci. Dacă deci’d. Take Ionescu ar fi făcut o indiscre­ție, aceasta ar fi trebuit să se în­­timple de mult. ‘ apocă va trebui să găsească pe viitor mai bine mijloacele de a face uitată cea mai vastă escroch­e­­rp­ă"Tnnebtiiifli §î­nrasifiatele co­mandate de miniștrii din 19Q7 ! ! ------ Telegrame venite în cursul nopții anunță că diverse legatiuriî routine a­n­ adresat ziarelor străine un co­t­t unicat prin care se înștiințează că numeroasele știri inexacte publicate d­e Ziarul ,,Universul“ nu angajată intru nimic oficialitatea romidă de­oarece numitul ziar nu este organul guvernator. V. citor­­­ina Misi­ovici,­­directorul general al serviciului sanitar, care se află plecat pe cim­pul de operați­uni, in vederea măsurilor sdicitare 'Contra epidemiei de holeră, vă so dl Luni VI c. în Capitală. ' Comitetul , ',Asociațiunei generale 'a Presei Române“ ‘din București a pot­orit să salute­ze ziariștii străini aflători Pi'Capitală, la uni prinz ce se va da in onoarea lor Luni '22 iulie, orele 8 seara, pe terasa Res­taurantului Modern, str. Sărindar No. 4. • Membrii ,„Asociați unei“ care vor să participe la acest print, sunt ru­gați a se înscrie cel mai tîrziu pină Luni la orele 10 dim.-fn­ idealul AȘ0- n­ațiunei din str. Sărindar 14, unde tic­­luit toate inform­ațiațiile. Ținută­­ de oraș. •­­Ziarele „Deutsches Volksblatt" și „Estrablatt‘o reproduc aprecierile „Adevărului“ asupra cererilor sârbe. trreceL •­­Prefectura­ județu­lui Dorohoi, ra­portează ministerului de interne, că în­ comunele: Du­meni, Vorniceni, Vlăsinești. SiiidiconT. l­udești. T­ iin­­ca­ rMfeștța, Buda, Br­ăe­ști. Hava­na icase între 6—50 la­ sută aproxima­tiv. . L­­ '­­ V “ Țț. In județul Constanța, s’a declarat numai un sine pe cât de răpciugă. Care­­ se află încă nevindecat.­­ Irn procesul judecat de consiliul de război al corpiluiS de arm­ată reze­­rvor' Jaracozațu­ r Caporal' 'Gh. Con­­­­­stantinescu, caporal V.- DimboîâriP, sptrtat :Andrei Tobescu și soldat Jf.­­v­ CTrcberg, "simți­rița ér fost urm­ătoa­­rea" .caporalul Constantinescu -a foat coridaionat, la d­ouaj- Tu pl ^ncUiso­are î­n soldatul Andrei ’lonescu la o lună; ■ihr caporalul­ Bimb­iria­nti și soltistul MVeinberg au fost achitați. D. Venizelos Însoțit de ceil­altî de­legați ai Greciei au vizitat atelierul artistic ,julleUk" unde s’au foto­grafiat un­ grup. Sunt urgente, de resortul autoritfiV lor administrative, se dai­ hti ortan­­puni de­ către „Informatorul", biroul de informațuni administrative al ziarelor „Adevărul" si „Dimineața", de sub direcțiunea d-lui Basile Se­­peanu, licențiat in drept. Cei interesați se vor adresa ver­bal sai­ in scris, alăturînd mărci pen­tru răspuns. d-lui Basile Sepeanu, directorul biroului, Pasului Adevă­rului, str. Sărindar 9, Telefon 40/3. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a primit ,mui Ippite trap^arte din partea­­ medicilor veterinari ai județelor Argeș, flăcăii, Botoșani, Dorohoü, Gorj, Ialomița, Ilfov și Vil­­cea, cari au raportat, câ­ in aceste județe s'a declarat epizootia de pestă" porcină printre rîmătorii locuitori­lor.­­ .7"­­Din rapoartele primite reese că a­­ceastă boală s-a declarat în 11 co­mune cu 72 curți infectate cu 126 ca­zuri din cari 13 mortale, 14 vinde­­«uoa­st­e ® rămase nevindecate. „ . 2.­­it . Lbn­&Ab­iStt. rf.vA— . “.Stirft WuUrM in divergință față cu cererile sîrbo-grecești. Viena, 20 iulie. — Ziarul „Neues Wien­er Abendblatt“ spune că atitu­dinea puterilor fără cu cererile sîr­­bd-grece. provoacă interesante gru­pări politice. Germania și intrucîtva Franța susț­in pretențiile Greciei asupra coastei mării Egee. Austria, Rusia, și Italia doresc ca Bulgaria sa ca­pete Cavalla și văile norilor Stru­ma și Mesia. Rusia ar dori ca un stat slav să devie o forță maritimă la marea E­­gee. Italia nu ar dori ca Grecia, care e considerată ca aliata Franței, să devie o putere maritimă insemnata. Austria și România, n’ar dori ca toate căile comerciale de la Dunăre la Marea Egee, să fie în inimile Sîrbilor sau ale grecilor, ceea ce ar fi cazul dacă Struma și Acesta vor fi luate Bulgariei Anglia nu s’a pronunțat încă în chestia Cavarei, dar va fi de par­tea majorității puterilor. Presa vieneză oficioasă­ și pretențiile sîrbo-grecești, Viena, 20 iulie.­­ Ziarele oficioa­se spun că cererile Serbiei și Greci­­ei arată că aceste două state au­ a­­d­optat metoda lui Dahelj și că pre­­­tențiile lor exagerate arată cu­ dl indrrptdiiin era Austriei, care a fo­st adoptată și de celelalte puteri, ca împărțirea teritoriului din Balcani să fie controlată de puteri. Ziarele își exprimă speranță­­ că sîrbii și gr­eciiî mtüSaib­a de sfatu­rile Rominieî și își vor modera pre­tențiile scutind puterile de­ o revizu­ire prea larga din partea lor la ha­­laririlor conferinței din București. m­m­i­vi miisii gujii­an pt­ii lan­iopil ^ ■ ■­* .. .­­ip w~ . Ea preferă sa piardă Armenia decit să cedeze acest oraș Conferința pentru pase iutiiiii illiri turcă | Hazfal­ai balcanic Puterile grăbesc PUNCTELE NEREZOLVATE VOR FI SUPUSE ARBITRAJULUI LOR Paris, 20 iulie. — Ziarul „Le Ma­tin“ află din București că cererile sîrbo-grece au produs oarecare in­­grijorare. Din cauza aceasta, pleni­potențiarii puterilor au avut mai multe consfătuiri asupra situației. S'a hotărît ca tratatul de pace să fie s­emnat chiar înțelegerea nu s­e va st­ab­ili asupra tutu­ror punctelor. Punctele nerezolvate vor fi supuse arbitrajului puterilor, in cazul cînd preliminarele pacii nu vor putea fi stabilite în acest interval. —La Cociana trupele­­ sîrbești să con­ti­nu­a­­ lupta pini la orele șapte seara, pe motiv că nu au fost a­nintați despre încheierea armisei­Frankfurt. 20 iulie. — Corespon­dentul special din București al zi­arului „Frankfurter Zeitung“ află din sursă informală rusească că Rusia avind aspirații asupra Con­­stan­tinopolului și teritoriului încon­jurător, nu se va opune prea mult pretențiilor Turciei asupra Adria­­n­opolului,­ asupra Turciei tîtru­it, 20 Iulie.­Ziarul ,,Berliner Tiigkkutt“ află din Sofia că guvernul bul­gar a primit o înștiințare din Berlin care anunță că ministrul d­e externe Ja­­frön a ordonat băncilor „Deutsche Bank“ și ,,Ori­ent Bank“ să nu elibereze nici un ban Turciei atîta timp Cu­ Turcia nu-și re­trage trupele, din Tracia. Viena, 20 Iulie.­­ Ziarul „Politis­che Korrespondenz“, într'o cores­pondență din­ Paris, caută să de­­monstreze că toate zvonurile des­­pre deosebirile de­ vederii dintre pu­­teri asupra Adrianopolului sunt ne­­întem­eiate. Puterile sunt hotărâte de dinainte să nu admită ca Adrianopolul să ronin­e Turciei. Luptele între bulgari și sîrbi continuă Sofia. 20 iulie. Agenția bulga­ra află că coimandantul bulgar care operează în ținutul Bosilegrad a trimis eri pe la orele 4 d. a. un par­lamentar spre a ratifica armistițiul. In avantposturile sîrbești doi ofi­țeri sîrbi au eșit intru întimpinarea parlamentarului și i-aui declarat că primiseră de la amiazi ordinul de a înceta ostilitățile, apoi l­'a fi con­­­dus pînă la 2 kilometri depărtare, unde s’a întîlnit­ cu colonelul sîrb, care i-a declarat că nu poate în­ceta ostilitățile, deoarece nu a pri­mit­ ordinele necesare. In acelaș timp, un regiment sîrb inaintă spre Prosenik și Uzgrenov­­kamyk, cu tot armistițul, sîrbii au­ tras era, la ora 1 și, 41­ minute în direcția localităților Cerni,vri ,și Dastșenkladenat. Focul a durat vre­­o 40 minute. Sîrbii au deschis focurl de asemenea la ora 1 și jum. con­tra trupelor bulgare care ocupau înălțimile din Ritka, Kula și Rintnn­­chel, la nord de orașul Proseka. I­n nou credit pentru armata bulgară Sofia, 20 iulie. — Șabrania a vo­tat în prima citire un nou­ credit de 50 milioane pentru trebuințele armatei. Primul ministru, d. Rados­avoff a declarat cu acest prilej că confe­rința din București a deschis calea păcei care, cu siguranța va fi in­cheiată.­ D VENIZELOS PROPUNE ANCHE­TA PRESEI IN CHESTIA AHO­­MINILOR Putem afirma că fap 'de știri­, apărute in unele ziare cum că ar­matele grecești s’au dedat la masa­cre contra aromînilor in localități­­ cucerite, primul ministru Venizelo­o a făcut aseară guvernului nostru, propunere interesantă. D-sa a cer ca pe cheltuiala guvernului grec și să se orinduiască de urgență o­n­chetă de către ziariștii români,­­ chiar străini la care să poată par­ti­cipa și oameni politici de al­tă i noastre, — anchetă care să fie năt cută în toate localitățile, pe an ii se spune că grecii au comis nu sacre. Pină în momentul cînd serm­ aceste rânduri, guvernul nostru a­ a dat încă nici un răspuns la propu­­nerea făcută de d. Venizelos. . Un delegat al grecilor ne-a d; cla­rat azi următoarele: — Țipem să spulberăm oda­tă pentru totdeauna acuzările cari­­ se aruncă în spinare de către c / cari urmăresc ,tu­b­vrălbtre i­., re­nei și Rominia.­­ Noi nu venim ca­­ dosare lieh ,c pentru ca să facem dovada nevi <­­văției armatelor grecești. D. Venizelos a făcut o propun­­ee clară și categorică: Cerem, zistăm chiar pentru o anchetă la la tocului și ne luăm deplină­­ pondere a celor ce s’ar dovedi pe seama noastră. A. ■ A> Said bulgarii nu cred­ în apropiata încheiere a păci­i Sofia, 20 iulie. — In urma știrilor primite din București astăzi opinia publică privește cu mult scepti­cism încheierea păcii. Judecând după atitudinea de pină aoi a Sir­­bilor și grecilor e greu de admis că în răstimp de cinci zile să se poată ajunge la o înțelegere, cu­ toate acestea predomină părerea că războiul nu va fi reluat că actua­la suspendare a operațiunilor va trece iintr-un armistițiu mai lung. Publcul e foarte neliniștit din ca­uza con­tinuei înaintări a turcilor pe deoparte, pe de alta fiindcă sîrbii au­ continuat atacurile în două puncte, cu toată Încetarea ostilităților și-au bombardat Vidinul. — Cor. Presa vieneză și Viena, 20 iulie. — Cererile sir­ oi­lor și grecilor nefiind considerate ca definitive ci numai ca propuneri ce urmează, a fi tratate in cadrul conferinței, pu sini discutate serios de presa vieneză. In nuua wive știri primite din Pa­ris „Neue Trete Presse“ scrie că deși Crunta ar dori ca portul Ca­­vela să fie­ al grecilor, pentru a nu intra într'un conflict, cu Rusia, va admite ca să fie dat Bulgariei cu condiția ca aceasta­ să nu ridice fortificații, iar portul să rămină fa­ră vase de războii­. DENUNȚAREA TRATATULUI DE COMERȚ TURCO EG­IPTE­A­N’ Atena. 20 Iulie, — Eginthi a de­nunțat tratatul­ de comerț . ■greco-e­­XjîReaft-Miid^efar.]P'Main--1906 și. ca­­­re ex.'pif­a Sîn,.fiii Le 19 ti­­ si Dunărea Triest. 20 Iulie. — Ziarul „Pico­­lo“ pu­blică un articol i­ntitul at „Ro­minia și Dunărea“, in care arată importanta Dunării pentru Romi­­nia, ocu­pindu-se cu­ cererea Rom­i­niei de ci i se da acest fluviu. Articolul arată activitatea comi­­siunei europene pentru regular­ea Dumirii și­­ termină spu­nind că tain teritoriul cucerit, Romînia devine stăpin­ă­ absolută încă pe o bucata frumoasă a Dunării. PRESA AUSTRIACA ȘI CERERI*­L­E SIRBP-PREPEȘIT Viena, 20 Iulie. — Wiener Allge­meine Zeitung“ vorbește de exigen­țele extraordinare a­le­ sîrbilor și grecilor la conferința din București ,­ zic că e de sperat cum că Serbia și Grecia care nu s’au conformat pină acum sfaturilor date de guvernul rom­ân, le vor asculta cel puțin in decursul conferinței chitind astfel marile puteri de a face m­ai tirziu­ o idigo operă de revizuire. Sîrbii destuini bomițari preia"' țidinului după publicarea bîmis­­t­iului • W­ k •» tijj Belgrad, 20 iulie. — Biroul prost știrea din Sofia după care ziarele sirbești mai continuă bombardarea Vidimilui cu toate că suspendarea ostilităților a fost­­ publicată. Nici un ziar sîrb nu a publicat o asemenea știre și e de prisos de a demonstra tendința și falsit­at­ea acestei știri. Solia. 20 iulie."— Se asigură aci că sîrbii, lingă Vrania, ar fi refuzat să primească cererea făcută din partea parlamentarului bulgar pe la orele zi seara, de a suspenda ostili­tățile, declar­ând că nu au­ primit nici o comunicare care să­ înștiințeze de­ a înceta lupta, astfel ai sirtm .Or fi continuat ă lucu­rile lor puia azi dim. Guvernul bulgar a protes­tat. PRADA DE RĂZBOI A GRECIEI Atena, 20 Iulie. — Prin vaporul grec , Geonides“ a sosit aci 23 tu­­nuuri, 23 h­esoane și 580 lăzi de mu­nițiuni provenind de la bulgari. A­­cest transport de prăzi de războiu­l a­­ patrulea care sosește de pe tea­trul războiului greco-bulgar. 3 I Petersburg, 20 Iulie. — Un Înalt funcționar de la ministerul de­ exter­­ne, a declarat că pricit s’ar opune puterile sa se dea Rusiei mandat pentru ocu­parea Armeniei, in cele din urma ele vor fi silita s’o facă. „Demonstrația flotei rusești îîn fața țaristautin­opolului, nu va pro­duce nici un efect de­oarece gu­vernul turc e­ neputincios fată de partidul războinic.­iS’umar dacă restul imperiului turc va fi periclitat, se va produce­ ~o s’chi­­nb­a­r­c în­ ^ ă­titudin­e a St Statul O­­tom­an. Rusia va cere o despăgubire pen­­tru acțiunea ce va întreprinde și puterile vor trebui să i-o dea într’o formă oarecare“. Ziarul ,,Ilusnchija Wie­­dom­osti, spune că e a­­proape sigur cu Tu­rcia nu va renunța la gibria popul. Aceasta din urm­atoa­rp­­le cauze: . . . , 1) Marile puteri ezită de a lua o hotărîre decisivă în această afacere, fiind­că știau aceleași interese . 2) l­ipsa unu­i motiv pu­­tern­ic de protestare con­tra Turciei: fietarîrîlc m­alt­or puteri au­ fost ne­­socotite aproape de toate statele balcanice­­ 2) iar cu­ privește purta­reai turcilor față­ de supu­șii cr­e­șt­ini s-a dovedit că ei trăia îi mult mai bine sub dominația turcă decit sub cea a creștinilor. 4) S'ar parea că Itasia poate foarte ușor sili pe turcii să­­ respecte voința puterilor. Insă în realita­te nu ti așt. Toartă, a de­rt­a­rat deja că că preferă să piardă­ Armenia decit Adrianopolul. Afară de a­­ceasta, imediat ce Rusia Va ocupa Armenia, trupe­le austriaca vor­ trece în Xovi-N­azar. Turcia dispusă să înțpril Viena, 20 iulie. — Ebene i Frtn­e 'Presse află­­ fin Ber­lin . Turcia ar fi dispusă să rem­ainscu propunerea fă­cută la­ prim­a conferință­­ de pace din Londra, ca Adrianopolul să fie îm­părțit în două jumătăți dintre cari cartierul tur­cesc cu moscheele și mor­­mintele sfinte să revîe Turciei iar celălat Bulga­riei. • K.v .Atașații militari și ziariștii străini la Samovit Existența turcilor primejduită RUSIA VREA SA DEBARCE TRU­PE IN TRACIA. — UN CONFLICT EUROPEAN INEVITABIL Ziarului „Oduschija Novosti“ i se telegrafiază. In cazul cînd­ puterile nu vor că­dea de acord asupra măsurilor de luat contra Turciei, Rusia va de­barca trupe în Tracia. E sigur­ că in cazul acesta un conflict european va fi inevitabi. Tot așa de sigur că atunci și din Turcia nl va m­ăi răi mine nim­­ic. ’ ile turcești înaintează Sofia, 21) Iulie. — Se asigură aci că trupele otomane înintează spre Dmrîdjina la nordvest de portul De­­deagaci. turco-grecești Atena, 20 Iulie. Azi dă sosit aci venind din Constantinopol, trimișii speciați­­ ai­ Portei, Reșid bey, Nedji­bay, însărcinați cu Gh­atib Khemait bey, care e în Atena, să reguleze mult­imile amănunte necesare spre a is­căli tratatul după care se vor res­tabili relațiunlie diplomatice Intre Grecia­­ și Turcia. 7 I "■ ■ ■ ■ -Bulgarii dezmint masacrele bulgarilor în Tracia Sofia. 20 Iulie. — Agenția bul­gară e autorizată să dezmintă in mod formal in­formațiunile venind din Constantin­bpole, in privința ra­portului generalisimului turc,, după care, lingă Maras, in apropiere dle Adrianopole , ar fi găsit niște cada­vre in b­al Marita și la Mustafa Ra­sa și alte dovezi că Iuti gării ar fi o­­murit pe mai mulți prizonieri turci, de­oarece după cucerirea Adriano­­polian de către hul­găzi, toți ofițe­rii turci capturați au fost transpor­tați in­ interiorul Bulgariei, pe de altă parte trupele bulgare neopunin­­duse la mersul înainte actual al tru­pelor otomane, nu poate fi vorba de ofițeri turci căzuti in cursul lupte­lor. Actiys­ea Purtarea trupelor române în Bulgaria LAUDELE UNUI DEPUTAT BUL­GAR Milano, 20 Iulie?­— Deputatul opo­­zitîonist bulgar, Stravimiroff, a de­clarat corespondentului ziarului „Com­­b­re della Sera“ at trupele ro­­m­ine intrate isi Bulgaria s’au­ purtat,­­spre onoarea lor, el se poate de bine, cu populația bulgară. Balon militar rusesc rătăcit în Austria Brunn (Moravia), 20 iulie. — Ur, balon­ sferic rus, cu doi ofițeri ruși s’a coborît erî la Wilbur, în distric­tul Pre­zan. Ofițerii au­ declarat că b­alvani­lor să­clad o încercare dele Petersburg !a Varșovia a fost tîrlt de furtună dincolo de granița austria­că. Comandantul corpului de arma­tă din Cracovia a dat vac ofițerilor ruși­ să-și continue călătoria. a conferinței dela Londra Londra? 20 iulie.— Cea mai a­­propiată ședință­ a reunimen amba­sadorior va­­ avea loc. Marti: Se­ crede că aceasta va fi și ulti­ma ședință a conferinței ambasado­­rilor. Dezbaterile ' reuniunea ambasadorilor -5.­kft'­ 'f­n Londra, 20 iulie. — Agenția Reu­ter afla că conferința de erí după amiazi a ținut dou­a ceasuri și a a­­­minat lucrările sale pe Marți, cînd se speră că vor fi terminate. Ambasadorii au mai discutat chestia jandarmeriei albaneze. A­­vind în vedere că­­ Suedia, avind mulți ofițeri în Persia, nu e în mă­sură a trimite ofițeri și în Albania, conferința a hotărît să se adreseze Olandei. S-au discutat apoi chestiunile de graniță din Epir și chestia insulelor egeice. Lin proiect a fost redactat î­n privința acestor chestiuni și va fi supus puterilor. Se speră că în vii­toarea ședință va ajunge la o solu­ție. Valona, 20 Iulie. — Erl s­ a deschis noi Imprimeria statului și a apărut primul număr din „Monitorul Ofici­­al“ al statului albanez. Petersburg, 20 Iulie. — Ziarele In­­sista că Serbia nu trebue să susție cererile exagerate ale Greciei. Ziarul „Svjet“ confirmă știrea, la început dest­ințită, că Gheșou­ a fost primit in audiență de țar căruia i-a remis o scrisoare autografa a regelui Ferdinand. Astăzi Gheșoi­ va vizita mai mulți bărbați de stat și cîțîva diplomați. Acțiunea trupelor turcești in Tracia Sofia, 20 iulie. — Excesele turci­lor mai continuă: Tracia e pustiită; satele sunt incendiate cu concursul bandelor de bașibuzuci și de an­ta­t! Dacă starea aceasta, mai dăn­­indt­fte ci­teva zile numai,­ ruina Tracici va fi desăvîrșită, contra amestecului Rusiei între statele balcanice Budapesta. 20 iulie. — „Pester Lloyd" afla din Berlin că știrea din sursă pariziană cu privire la apro­barea din­ partea Germaniei pentru acțiunea Rusiei în Turcia asiatica se dezminte. Informațiuni din sursă rusească spun că țarul respinge ideea­ ca Ru­sia să verse sin­gere soldaților ci pentru a recuceri Bulgariei orașul Adrianopol sau ca să se amestece in certurile statelor balcanice. Fostul­ prim-ministru bulgar Ghe­­șoff a luminat țarului o scrisoare autografă din partea regelui Ferdi­nand. ■ ADEVARIyC^ Mai multe cazuri de holeră în apropier­ ea comuna Ștefănești, "din uiro­pierea­­ Capitalei, s’au declarat c multe cazuri de holeră. Pacienții, sunt niște țigani,­­ au­ venit din Bulgaria și cart­i găzduiți de un țăran din com. Ștefane­ști. Doar dintre bolnavi, cari au­­ găsiți ascunși in podul casei Ia < locuiau, au­ murit în aceeași zi b­ rele ti, un al treilea a murit de a­menea in cursul noptei, iar­ un a. se află în agonie. Se spune că s’au­­ decîartii și c­­azuri tot la niște țigani, cari ei in contact cu bolnavii. I­. dr. Minovici și­­ Mezincel fiind înștiințați de declararea al­tor cazuri de holeră, s’au dus in­ dint în comuna Ștefanești pentru htă măsurile necesare ca nu cum epidemia să străbată printre truf­le cari se a­flă cantonate prin pari locului. Bolnavii au fost iititați în faca’ școalei. , Toți acei cari au fost un conte eu bolnavii au­ fost pușii sub supt­veghere. v Din Capitală s’au trimis mai mi­te etuve pentru a face desinfecti necesare. r Cei trei morți a­u fost îmormu­tați ori dimineața la orele 11. S’au luat materii fecale care a c fost trimise lă laborator, spre ane Rezultatul analizei a fost­­­ afirma­tiv pentru toate cazurile decla­rate" KARLSBAD BOCTOttaL Sprudelstri Schwedisch Haus Rep. Gau. E rMSR&Ctf Societate in Comandită, București Sir Brescianu­ No. 19. —Telefon 310 I de orice mărime și orice slalamf

Next