Adevěrul, ianuarie 1914 (Anul 28, nr. 8730-8759)
1914-01-14 / nr. 8742
14 Ianuarie 19î*r ... I « 1'iM.EiWHIIWI » 111'J.WUHIIIIW»—■ e vi ip tm a I a ff H 1 ; j Maregfac litei I FroDneiatea Em. Lahovary ‘ Călea Victoriei M®. 52 Deschis reia 1528 ianuarie 1914 i 1 Cel mai Cochet , I Cel mai Elegant Cel mai Mondam ! Cel mai Confortabil ! Cel mai Biedern ! Cel mai Axantagios din toate hotelurile din ţară j Onorând casa cu o simplă visită nu o veţi mai părăsi. DIRECTOR GENERAL: Sepr decals „IHFBRuniORUL“ Biroul de Information Administrative AL ZIARELOR „Adeverul“ şi „Dimneaţa“ Director: BASILE SEPEANU “SR?" Se ocupă cu darea de informaţîuni şi inde- I plinirea formalităţilor a oricăror chestiuni ' legale de resortul autorităţilor MILITARE financiare şi administrative in genere. Persoanele doritoare de a avea memorii juridice asupra afacerilor administrative ce le interesează se pot adresa biuroului, fiind asiguraţi că vor fi perfect satisfăcuţi, deoarece atât şeful cât şi ceilalţi funcţionari ai biuroului au lungă experienţă şi sunt titraţi. Traduceri de acte, aranjările la pensie, formele necesare la împământeniri şi recunoaşteri, brevete de invenţiuni, chestiuni vamale, etc. etc., se îndeplinesc cu multă competenţă de către birou, deoarece toate acestea fac specialitatea lui. A se adresa D-lui BASILE SEPEANU licenţiat în drept DIRECTORUL BIROULUI falitul „IiiSsssralBl“, Bucureşti — Mărci pentru răspuns se vor anexa — Mobile si Covoare Imobil© de Pae Birouri Americane şi Amenajameste implecte de la fabrica BALCAN S. A. Budapesta Philipp ILnstsrarteM BUCUREŞTI — Strada Academiei U.*. 21 Ei ca niiciodată un prinţ străin nu va putea face treabă în Albania şi că numai un musulman ar putea să aibă şansa să placă şi să fie ascultat de un popor aşa de turbulent ca poporul albanez. Ba chiar cu un prinţ musulman se formulează îndoială, deoarece nu numai religia formează stavila de căpetenie unei suveranităţi efective, ci maie lăcomia şi patima de neatirnare faţă de cari guvernele turceşti au fost neputincioase. Trebue reduşi la neputinţă şefii acestei neatirnări, adică barraedarii cari sînt cu toţii nişte mici regi. Pe aceştia poţi să-i supui o bucată de timp cu puţin aur, dar cum îl isprăvesc, ridică din nou stindardul revoluţiei si să adăpostesc in munte, reincepînd viata lor de prada şi jaf. Nu pofi să ai mereu aur la dispoziţie. in Albania mai puţin ca oriunde, şi atunci nu râmine alt mijloc decit să întrebuinţezi forţa- Dar cine o ,va întrebuinţa: Italia sau Austria. Şi o să lase Europa? Şi ce armată n’ar trebui pentru a supune o populaţie războinică, răspîndită într’o ţară numai din stînci, râpe, prăpăstii, păduri şi munţi! Acestea sunt chestiuni la cari Europa ar trebui să mediteze, cirul e vorba de suveranitatea albaneză. R. A. GUYS MttEMi CAMPANIA ELECTORALA. TRUNIRILE DE ERI De citva timp citeva ziare dintre cari unele guvernamentale, lansează ştirile cele mai alarmante asupra situaţiei din Bulgaria. In fiecare Duminică, adică atunci cind in tara vecină nouă se ţ in întrunirile electorale, ziarele despre care e vorba anunţă izbucnirea revoluţiei in Bulgaria, descoperirea de comploturi, etc. Dacă, fiind in opoziţie, ziarele revoluţiilor bulgare puteau să-şi permită inventarea a tot felul de ştiri, ,astăzi publicîndu-le, ele cară să acrediteze părerea că le-ar deţine de la autorităţile noastre superioare, cum ar fi ministerul de interne, de externe etc. Sistemul acesta ar treimi să înceteze. Unui ziar reprezentând un partid şi un guvern nu-i este permis să inventeze ştiri cari ar putea fi luate ca o trădare de intenţii. Pentru ca să se vadă cît de exacte sunt ştirile acelor ziare, dăm aci telegrama pe care am primit-o azi dimineaţă de la corespondentul nostru din Sofiar ist Sofia, 13 Ianuarie. — Eu au avut loc în Sofia şi în diferite oraşe din provincie maî multe întruniri ale guvernamentalilor şi partidelor opoziţioniste în vederea alegerilor Din ştirile venite pînă acum reiese că întrunirile din ţară au decurs ca şi cele din Sofia în linişte şi că nicăirî nu s’a depăşit obicinuita companie contra guvernului. La întrunirea guvernamentală din Sofia au vorbit cei trei şefi ai partidelor de la putere: Radoslavoff, Ohcnadieff şi Tonceff. Toţi trei au vorbit în sens foarte preinic. Oratorii au apelat la cetăţeni să evite sa-şî anatidea votul elementelor extreme cari, în orbul lor fanatizm, împing la tulburări interne. La întrunirea electorală a partidului lui Gheşoff a vorbit fostul ministru Theodoroff, care a aruncat asupra regelui Ferdinand întreaga vină a politicei funeste pa care a urmat-o guvernele Gheşofî şi Da- I neSf. Fostul ministru a inzistat apoi asupra nouii orientări a politicei ex- Iterne bulgare, spunînd că este nenorocită politica filo-austriacă a regelui şi că cea mai credincioasă prietenă şi binefăcătoare a Bulgariei este tot Rusia. Asupra formei pe care o va lua agitaţia electoralăj de acum desigur că nu se poate încă nimic preciza Este firesc însă ca ea să fie din ceie real înverşunate, întru cit taberele în luptă ,se duşmănesc de moarte. Sofia. 13 Ianuarie. — Ştirile că s’ar fi petrecut turburărî grave pe ziua de cri, sînt cu desăvîrşire inexacte şi răspmndite în străinătate de către răuvoitori. Nu s’a întimplat nici un eveniment grav şi ziua de eri a trecut chiar mai liniştită decit se aştepta. Nu s'au semnalat decit incidente fără multă însemnătate în două localităţi : la Burgas, unde a avut loc o bătaie între socialişti prevoluţionarî şi socialiştiîr eformişti, şi la Boloslatina, unde socialiştii au vrut să ocupe o sală de cinematograf, în care tocmai se dădea un spectacol. Nu sunt excluse evenimente serioase în Bulgaria, dar pentru moment nici im fapt nu s’a petrecut. Al IV-lea Congres de educaţie familialâ din Filadelfia în 1914 Se ştie că al IV-lea congres da educaţie familială se va ţine la Filadelfa in zilele de 22—20 Septembrie 1914 sub preşedinţia de onoare a d-nei Wilson, sora preşedintelui Statelor Unite şi că, scopul principal, al acestui congres este: „Noile metoade de perfecţionare a educaţiei familiale. Organizarea lui s’a făcut anul a cesta la Cland, in Palais des frêtes, cu ocaziunea es poziţiilei internaţionale din acel oraş şi au luat parte profesori şi educatori din lumea întreagă şi delegata ministerului de instrucţiune, de aici, care a primit însărcinarea de a organiza, cînd va primi înscrieri, secţia pentru România, unde sperăm că se vor găsi aderenţi spre a merge la Fnadeiba şi a participa la numitul congres, a trimite adeziunile, rapoartele d-lor cum şi obiectele lucrate de copii ca să fie expuse din Expoziţia educativă, propusă de mine şi aprobată de comite- tul organizator din Belgia. Dr. Paul da Vuyst, delegatul Bel- ' gieî şi director general al ministerului agriculture! şi lucrărilor publice, m’a înştiinţat că doamna ducesă de Wendôme cunoscuta reginei Elisabeta a României, a acceptat preşidenţia Ligei internaţionale a congresului de educaţie familială şi că el va cuprinde următoarele secţiuni: Secţia I-a. — Studiul copilăriei. Secţia II-a. — Educaţia familială. (Chestiuni generale, asociaţii de mame). Secţia IH-a. — Chestiuni relative la educaţitnea copiilor înainte de virata de şcoală. Secţia IV-a. — (Idem). In timpul vîrstei de şcoală. , Secţia V-a. — Chestiuni relative la educaţia copilăriei şi tineretului după şcoală. (Invăţătointul coruplimentar). Secţia VI-A. — Copii anormali şi întîrziaţî. Secţiunea VII-a. — Chestiuni diverse şi relative la operele de protecţii a copiilor. Lucrările şcolarilor. Secţia VlII-a. — Bibliografii. Documentări. Regina în unna propunere! mele, a primit prezidenţia de onoare onoare. Orice persoană, sail instituţie, care se interesează de progresele educaţiunei, poate fi membră şi lua parte la acest congres din Fiadeiba, care se va tine in zilele de 22—-29 Septembrie 1914, str. Tasit de înscriere este 19 lei şi dă dreptul la un exemplar cu rapoartele congresului şi la intrări şi serbări. Cine dă 25 lei sunt numiţi membri binefăcători, iar cu 50 lei, membri protectori. Discursul, discuţii, comunicări, propuneri, sunt admise în ambilie: flamandă, franceză, germanii, engleză, italiană şi spaniolă. Tot în aceste limbi se fac şi rapoartele, care vor fi scrise cu maşina, şi însoţite de rezumate, ori concluziunî maximum de 20 linii de tipar şi dacă se poate, traduse în englezeşte, limba oficială a Statelor Unite. Tipărirea in buletinul congresului nu este obligatoare. Comisiu mea alege şi decide, deşi raportorii şi oratorii pot să’şi exprime liber părerile lor: politice, filozofice, religioase, totuşi convingwlWLjipcănîia trebucsc respectate şr.Stitia^fcj sâ tindă la anuiiurai'ca do educaţiîi'apoartele d-hjPliiembri trebucsc trimise mai martpm de finele lui Februarie, astfel cafele să se poată rezuma de comitetul care se va forma ulterior, din aderenţă, Şi expedia la Fnadeiba, spre alegerea şi publica- rea părţilor din ere în buletinul con■ greşului. Pentru tot ceea ce priveşte călătoria în Statele Unite a persoanelor înscrise nii se va face comunicări lamp pentru un aviz special. Pot spune numai că la dispoziţia congresiştiior se pune un vapor uriaş, că 3000 mii de persoane vor fi • găzduite intr’uni singur hotel şi că ţie fac pregătiri frumoase pentru primirea congresiştiior, cari vor sosi din vechiul continent. 1 S. Gheorghiit (Smara) > delegată pentru Rominia Str. Ştirbai-Vodă 94 Candidaturile naţionaliste Partidul d-luî lorga va prezintă şi de data aceasta candidaţi pentru alegerile generale. In unele judeţe s’au încheiat carteluri cu guvernul, care a asigurat citeva locuri in parlament corifeilor naţionalişti. După informmaţiunile pe cari le primim din Vălenii da munte, iată cari vor fi candidaţii naţionalişti : Colegiul HI: Gh. Berea, la Bacău; tr. Irimescu, la Botoşani; A. C. Cuza, Iş. Buzan; N Iorga, la Covurlui; N. Buţureanu, la Dorohoiu; Ima Belea Codreanu, la Suceava; A. D. Livezeanu, la Vilcea; V. Cogălaiceanu ,a Vlaşca. Colegiul II; N. lorga şi inginer Dimitriu, la Prahova; V. Cogălaiceanu şi dr. St. Bogdan la Ilfov; Damian Drăganescu, la Covurlui; Gh. Mit Demetrescu, la Dolj. Candidaturile pentru Brăila n’au fost încă fixate. Adunarea Soc funcţionarilor comerciali APLICAREA LEGEI REPAUSULUI DUMINICAL dri dimineaţă, la sediul societăţi „Generala” a funcţionarilor comerciali, a avut loc o adunare în care s’a discutat chestiunea aplicireî lege! repausului duminical. L. V.. . drescu, care a ţinut o cuvîntare prin care aduce mulţumiri d-luî V. Morţun, ministru de interne, pentru măsura pe care ar uit-o dispun inel stricta respectare a legei repausului duminical. D-ea propune ca azi să se prezinte d-luî Morţun o delegaţiune din partea funcţionarilor comerciali, care să-î mulţumească pentru măsura pe care a luat-o. l’C. I. Dimitriu, preşedintei«» speienţeî, a vorbit despre legea repaugu ul duminical, spunînd că această ie o nu eate o favoare acordată fumonarilor comerciali, ci 1 luat fiinţ. respunslnd unaî necesităţi sociale B, Antcy, Grîgisku opune că Dualdea ar trebui să fie lăsate deschis înmai debitele de băuturi nu smi,’uzinele cari pe lingă băUurî vift’. ,1 alia mărfuri-8’» hoUirit cn azi să se pmhjtc o delegație d-luî ministru de interne. —-------- |pe --------------Cilim tri „Journal des Seelegts" tn privința călătoriei d-lui Venizelos in Londra. *Astăzi, joi, primul ministru, grec va lua parte la un lunch in intim.Vale cu d-na Take Ionescu, care se află acum la Londra. Seara, el va fi oaspele d-lui şi d-nei Ghenadios la legaţia Greciei. Aliinc, Vineri, va lua parte la un lunch la Foreign Office cu sir Edward Grey şi cu d. Asquit. In seara aceleaşi zile, va părăsi Londra Sintem informaţi, că la lunch v.1 dat de dna Take Ionescu au mai luat parte d-na şi d. Ghenadios. d. şi d-na Waller (de la „Times”) şi d-na Mişu, d-na Hope Were, sora contesei de MoniclcU şi sir Albert Ilolle“. Principele Carol a comandat Societăţei romine de automobile un automobil „Peugeot“ 40—HO NP, cu caroserie laudaulet-torpedo rabatabil Lampluck, ce se va preda la Potsdam, unde principele face un stagiu in garda imperială. Comitetul societăţeî „Amicii orbilor“ enunţă o întrunire a societăţii în ziua de Luni 13 col., orele 6 p. m. în localul propriu, strada Jules Michelet 28. Comisiunea asociaţiei supraveghetorilor de lucrări publice din ţară s-a prezentat Vineri d-lui Al. Cottescu, directorul general al CF. Raminindu-i un memoriu. D. Cotescu a găsit că doleanţele exprimate sunt întemeiate şi ca atare a făgăduit tot sprijinul. D-nii Kaluza şi G. Adamescu auost numiţi inspectori generali ai învăţâmîntuluî primar. Arhiereul Vartolomeu Bacaoanul, administratorul Casei bisericilor, s'a prezintat astăzi d-luî I. G. Duca, ministrul instrucţiei publice şi a cultelor. Arhiereul a pus in cunoştinţă pe d. ministru de mersul bisericei in Cadrilater. Fiindcă organizarea bisericească in Cadrilater SI va lua toată preocuparea, arhiereul Vartolomeu şi-a exprimat dorinţa că este hotărît să demisioneze din funcţiunea de administrator al Casei bisericilor. Arhiereul Vartolomeu Băcăoacul a cerut darea îil judecată a mai multor preoţi din Dobrin, cari au refuzat a face slujba religioasă. Toţi aceşti preoţi au fost daţi în judecată pe motivul că agită în contraordine în stat şi sunt răzvrătitori ai bisericei. El a avut loc la Vaslui alegerea decanului baroului din localitate. D. Vasile P. Sassu, avocat, a fost ales cu 16 voturi din 24 votanţi. Regele a semnat decretul prin care d-nii N. Gane, C. Climescu şi dr. M. Manicatide au fost numiţi epitropî ai ospiciilor şi spitalelor casei Sf. Spiridon din Iaşi. In comuna Lipovăţ din judeţul Vaslui s’au înregistrat, dela 1—10 Ianuarie, 31 cazuri de pojar mortale printra copiii dela 1—15 ani. Şcoala din localitate este închisă. S’au luat măsuri pentru combaterea acestei epidemii care a făcut adevărate ravagii. D. Florian Victor a fost numit sub şef de secţie cl. II in administraţia căilor ferate. D. Rusa Ioan, conductor cl. III, a fost trecut în cadrul ordinar al corpului technic şi numit în serviciul direcţiei generale de poduri şi şosele. D. sublocotenent în rezervă Constantin Stamate, din regimentul vâcea, a fost chemat temporar în activiste de serviciu şi repartizat la reg. Gorj 18. D. Ali Alexandri, noul secretar general al ministerului de finanţe, s-a prezentat azi înainta de amunzi, la minister spre a-şî lua postul în primire. Prutonierul reangajat Mihu Gh., a fost înaintat sublocotenent de rezervă pe ziua de 1 Decembrie 1913, în reg. 6 Tecuci 21. Azi dimineaţă s’a întrunit la ministerul instrucţiune! publice consiliul permanent al instrucţiune!. Au fost înaintaţi la gradul de administrator locotenent pe ziua de 16 octombrie 1913, data împlinire! vechime următorii administratori sublocotenenţi: Profil Petre de la spitalul militar „Regina Elisabeta" ; Pohrib Ştefan din reg. Suceava 16 şi Criveţeanu Gh., dela bat. de căi ferate. Wocher, publică la figuri artistice portretul d-l tri Dinicu, dirijorii orchestrei ministerului de instrucţie, D. dr. N. Stavrescu, medicul sef oraşului Galaţi a fost detaşat in direcţia generala a serviciului sanitar, şi" însărcinat, prin la nouî dispoziţiuni să îndepHneacă atribuţiile de subdirector general. Următoarea mişcare s'a făcut în poliţiile din ţară: GIURGIU— B. P. Ştefănescu, numit subcomisar Ci- IH-a- GALAŢI. — D. Pantazi Galicescu, subcomisar cl. II-a, înaintat subcomisar cl. I-a. .... . D. I. Pomnescu, înaintat subcomisar cl n-a. „ D G. Mariu°vicl, subcomisar cl. ill-a, înaintat cl Il-a. D. Epaminonda Alexandrescu, numit subcomisar cl. IlI-a. Camparaţi lemne de foc cfibu, uscata şi cîntărită drept: FAG 38 Iei raia kgr. CSR 42 lei raia regr. Ia GALAŢI & C-ie, str. Doamnei 9. D-nul Scutelnicu Marin. Marin Ion. Cristea Matei şi Nicolae Ciucă, îndeplinind condiţiiraile art 28 din legea asupra organizării poliţiei generale a statului, sunt înaintaţi în funcţiunea de sergenţi majori in serviciu de pază a Capitalei în locul d-lor Petre Nicolae, Rădulescu Marin, Cioc Radu şi Dobre Ion. Comitetul electoral al partidului conservator-democrat din Bucureşti, în vedere că în curînd vom avea alegeri generale pentru Cameră şi Senat aduce la cunoştinţa acelora cari nu şi-au luat cartea de alegător pe anul curent 1943—1914 să se prezinte la tribunalul Ilfov, biroul electoral, pentru a primi cartea, in toate zilele da lucru, între orele 13 după amiază, avind la dinşii cartea din anul trecut sau recipise de dările către stat, ori in lipsa acestora, certificatul de identitate de la secţia de poliţie respectivă. D-ra Zamfira Diaconu a fost autorizaţii să funcţioneze ca maestră de lingerie în şcoalele particulare. nOiflDIlatfia 6V8D06lICa din Bucureşti Deoarece s’a apropiat termenul la care cea mai mare parte a cimitirului vechili evangelic va fi luată pe seamă de către primărie, invităm prin aceasta pe toate persoanele care posedă monumente mortuare, cruci, ghlage, pietre sau orice alt inventar de morminte la vechiul cimitir evangelic de a le ridica de acolo cei mai tirziu pină la 20 Ianuarie (2 Februarie) a. c. Cererile respective se vor adresa subsemnatei Eforii, strada Luterană No. 10. Toți la obiectele de feîuî arătat mai sus cari nu vor fi ridicate pînă la termenul indicat, se vor vinde cu ghiotura prin licitaţie în folosul Comunităţii noastre imediat după trecerea acestui termen. Eforia Comunităţi! Evanflelice din Bucureşti Mizeriile dela 1,Vatra Luminoasă.“ Continuăm, ancheta noastră, cu privire la mizeriile şi persecuţiile ce îndură nefericiţii orbi de la „Vatra luminoasă”. Fapte recente, răzbunări josnice, ne îndeamnă să protestăm în faţa întregei lumi civilizate de cele ce se petrec în această cetate a ducesei. Nenorocitul orb Costache Petre, unul din cei mai vechi pensionari al Azilului, om care a muncit ani de zile sub toate direcţiunile, din pricină că ne-a destăinuit nedreptăţile strigătoare petrecute acolo, se vede azi dat afară în mijlocul femei fără un ban în buzunar şi nici un mijloc de existenţă. Văzîhdu-1 în halul In care se afla după barbara lui izgonire, ni s’a umplut sufletul de revoltă. Plin de zăpadă şi noroi, căci în lungul lui drum bietul orb căzuse de cîteva ori, palid, slăbit şi nemineah Costache Petre, om muncitor, lucrător priceput, va pieri de sigur de frig şi foame fiindcă astfel a fost bunul plac al linei administraţii ce nu vrea să ştie de dreptate şi ninş. In curlod de sigur va veni hadul şi al bătrînului Ion Nicolau de asemeni unul din cei mai vachi orbi ai Azilului, cunoscut şi protejat odinioară de regină. La rîndul lui va cutreaza şi el străzile fiindcă a îndrăznit odinioară, acum doi ani, să se pună în capul greviştilor orbieşiţi în Cişmigiu, ei fiindcă a avut şi ei curajul să ne destăinuiască grozavele mizerii alle tovarăşilor lui de suferinţă. Să nu ere a zil însă eforii actuali cum şi directorul „Vetrei luminoase” că opinia publică, că mulţimea care şi-a rupt odinioară de la suflet obolul destinat „Vetrei luminoase”, va îndura ca orbii ocrotiti de ea pot fi jucărie şi batjocură în mîna unor oameni fără de inimă. Nu; iar daca suverana, mama lor care în vremuri i-a adunat, i-a ocrotit şi mingitul, nu mai poate, nu mai e lăsată să se ocupe de nefericiţii ei orbi, rămine un alt suveran atot-puternic cînd voieşte, şi la acel suveran care e publicul nostru, vom apela noi mereu, pînă dreptate se va face. INFIRMII, SCHINGIUIŢI ŞI BĂTUŢI Am spus şi ştim cu certitudine că la Vatra luminoasă s’a stabilit un regim de favoritism. Pe cînd altădată era o masă comună la care mînca toţi orbii împreună cu funcţionarii, maeştrii, şi profesorii Azilului, actualmente infirmii sint puşi să mămince singuri, o infectă mîncare, iar maeștrii, profesorii și celalt personal mănincă deosebit bunătâţuri. Un nefericit orb, anume Alexe Stan a fost bătut crunt de maestrul Prato fiindcă s'a uitat la masa lui. Veuve Clicquot Pomrdin, Reims . Cea mai veche și cea mai reputată marcă de Şampanie. Reprezentant General Philipp Lusiparîen BUCUREŞTI In plingerea bătutului, directorul Azilului, d. dr. Grăiniceanu a spus că bine i-a făcut. Un alt maestru anume Alex. Ghita încurajat de aprobarea direcţiun el bate şi el cu cruzime pe interni. A lovit într’o zi pentru o mică greşală pe Petrache Călţun, un alt intern. Dar multe, multe se mai petrec din acest locaş de unde rar pătrunde cite un suspin pînă la noi. V Na propuneau a le dezvălui pe toate. Deocamdată cerem cu inzistentă sfi se stabilească din nou masa comună şi să se reprimească orbul Costache Petre. Despre celelalte pe mline. Falmen tum e vremea LUNI, 13 IANUARIE In ţară. — Gerul se menţine în toată ţara cu osebire în sudul Moldovei şi în regiunea de cîmpie, unde termometrul s’a coborit peste noapte chiar supt —15 grade, atingtod —20 grade la Ghimpaţi (Vlaşca) şi la Tg. Jiu; la munte, pe malul mărei şi in nordul extrem al ţarei, temperaturiie minime au variat intre —8 grade şi —9 grade. îngheţul a fost neîntrerupt ziua ca şi noaptea; temperaturile maxime au fost coprinse între —1 grad şi —9 grade, aceasta din urmă valoare la Bucureşti. Cerul este îa cele mai multe părţi senin şi vîntul suflă slab de la W şi NW. Presiunea atmosferică în scoborird a descrescut de ieri cu 2—3 mm., fiind în mijlociu către 774 mm. * In Europa la 12 Ianuarie. — Precisiunea a fost în creştere peste tot continentul, numai în regiunea Mărea Nordului şi in vestul Rusiei, unde predomină depresiunea, s'a maî coborît. Centrul depresiune supt 755 mm este în golful Botnic (Petersburg 7515). Presiunea înaltă de 775 la 784 mm ocupă tot centrul continentului, avînd două centre şi mal ridicate, in Austria şi In sudul Ungariei Frigul s’a mai accentuat în Franţa, iar în Austro-Ungaria, Romînia şi peninsula Balcanică ger aspru de —20 grade şi mai jos. Pretutindeni timpul liniştit şi cerul senin, numai în Rusia cerul acoperit cu ploae şi ninsoare. , IDRUMIREA Ligei culturale PLOEŞTI, 13 Ianuarie. — La întrunirea ligei culturale ce s’a ţinut ori, în unna cuvîbtărilor urmate, s a votat următoarea___ , moţiune: Cetăţenii din Ploajtî, convocaţi da liga culturală pentru a asculta ra*porturile asupra situaţiei rominilor din Bucovina: ^ „ . 1) Constată cu părere de rău că îi î ntarginde acele ale ţârei noastre, gu-vernul Austrioî şi-a dat toate silinţele să ridice elementul roteam îndreptîndu-l contra romînismului şi pregătindu-î astfel o înfringere care înseamnă şi o ameninţare a regatului. 1( 2) Văd cu durere cum administraţia şi justiţia nedreptăţesc elementul român şi desconsideră drepturile limbei lui. 3) Constată că viaţa culturală a romînilor, nu biserică şi şcoală, este ţinută în loc printr'o îndărătnicie guvernamentală, care nu se poate explica dorit prin miopia celor de sus şi duşmănia biorocraţieî, jos. 4) Afirmă cu tărie că numirea lui Artemon Monastyrski, ca vicar rutean în strămoşescul scaun al bisericii romîne a fost o îndrăzneală necugetată, care a revoltat întreg regatul, şi de aceia socoteşte că este o datorie de vrednicie şi de cinste naţională ca, bucovinenii să opună o rezistenţă disperată curentului demascat definitiv prin acea numire nedemnă de biserica rominească şi ticdioasă prin lipsa ei de conştiinţa, de dreptate şi buneamt 5) Liga culturală roagă publicul român din regat să urmărească cun atenţia politica bucovineană şi să o discute prin graiii şi scrisori de cite , ori prilejuri bune se oferă. E bine .--f se știe că ţinem la cultura româneas-’ ' că a Bucovinei mai mult decit cred reprezentanţii politicei din Viena. Campania electorală nouă este abia la începutul ei. întrunirile de cri, contrar tuturor temerilor, n’au provocat nicăiri tulburări și au decurs fără incidente. # Casa și Schimb li FUELS BUCUREȘTI. Sir. Lipseul 113. O fcal falai Buli Sjhibfi, Bifiîgl li. Ui sil ('ursul ne zi ut de 8 l»n)»*r *. Rentă a mort. 1915, în 8 25( 88 75 4° o Renta internă 8850. 801— 4 uOblig Coin Buo 8 7 * 88 lO 5'7»! Oblig. Jud. Corn 100 50 101 — *v31 - - - flM ^ 56/cJ Bonuri Rurala &7M c J Scris. iunc. rurala | i075j 9725 4"|0 . , I £8 9*>| SO So/. „ nrb. Buc. 86 2 ; »6.75 5»'0 * urb luși,| S-2 0 93 — 291 Ac B. Națională | 900,— 5050 — „ . „ Agricolă 610'— W5— „ p.sig. Dacia R. ! 1725 — 1735 — „ Banca Romín 1 845 85őj jCor.val, aus riacá íj Î06 —; 3U7Í ~ ijMärci germano j] 12 — j| I'i5 s/, Banc. iranceze j] ICI */3'| 1 • '-•! — I „ italiene j 110-î 10îjDOCTOR Iii I IA specia ist în Boale de ochi și urechi Cosult. li 12 a. m și 4—6 p. m. STS. DOikttSJBt No. 27 bucurești mimat cu diplomă din Uennania, caută angajament imediat la o casă serioasă pentru întreprinderi technics Aduce representanţă foarte importantă de maşini pentru favonil. A se adresa sub „representanţă“ la agenţia Carol Schulder S Co„ B.r cureşti, Dr. Uscatu Speeia.ll.s5 xa' Feliaşl Paris Boii de 5*.eie, S futtşi Geriile-urînate Aasiiea, sâatelîu neatra,eUUgL — , cu sas Buîevardul ELăbea No. S ConsnAtAtinal dela 3—8 Telefon 1075 RosîorinDate supliiiate 0 Plătim cupoane! ’ da lî U40..' 4) Ex. 1 fără mei un t "TSiliaKHSAiC ssrios și bine introdus în comerciaî de coloniala din întreaga ț-tră caută una sau maî multa case mari de coinerciu sau fabrici spre a lu reprezenta. F.■.calmii oferă <] iranfii materiale. A se in dress sub „A. C.‘ la agenția Schulp. & Co. Bucureşti, Karageorgevici 9 Curierul spectacolelor Î3 (25) IANUARIE TEATRUL uv V-«. -.—Compania dramatică: „învinșii". * LA'ii - * .. - Campania lAaacara Voismiescu: „Hoțul". TEATKri’- ’ --r-rrr »«ala lirică Gr'goria: „Domino X4ia!% LA.dwSTSE‘% calea Vieiarisi. in teatralul „Comasăm" — Trupa d varietăți: Estm Ledi&ia, GvUfge comici aftuî. Tan.im Cereți „Revista JXdei" # Cor. INFORMAȚIUNI Ii VI CC D. G. A. Vusescu, membru in consiliul superior al agriculture! a demisionat. E vorba ca in locul d-sale să fie numit d. general Crăiniceanu. D. dr. Constant Georgescu, inspector agricol de Olt, și-a dat demisia din acest exist D-ra Maria Alexandrescu, a fost numită dactilografă cl. Il-a la direcţia egriculturel. Agenţia Bulgară comunică fele* rrsîSc că svonuriie cu privire la izbucnirea unei revoluţiuni în Bulgaria sunt, după cum !p callîica agenţîa, absurda. _____ • Ni se scrie din Cimnulmner: r n -r r-,• - • v V’ —al Ia viitoarele alegeri legislative, sunt: Camera: colegiul I, d. Emil Costinescu şi d. Iirginiu N. Gussi ; colegiul ii’ d Lazăr Vălimăreanu; colegiul III, d. I. Ionescu-Batcnî. Senatul: colegiul I, d-nil NI, Gr. lorgulescu şi Eva. Cretzulescu: colegiul II, d. Ghiţă D. lorgulescu. Demnii funcţionari care urptoasă să-şi reguleze drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c, şî doresc să-şi procure actele necesare prin biroaî de informaţiuni ai ziarelor noastre sínt rug3?* să scria din vreme bíronul, insUcînd funcţiunile ocupate, laMităţile unda aă servit şi timpul deşi piuă ciad e servit la lisear--uejiune. A sa adresa â-îul rasîla Sepeanu, ’i ce aţiat la drept, efsectorn! .Tnfori BatcruW, birou de inSoraatiup! adminisîrati-ve al ziarelor „AdavăCunoscuta revista germană „Die Conrsolie I” După cum s’a anunţat, concursul pentru unificarea faţadelor celor două imobile ale „ADEVERULUI" se închide la sfirşitul acestei luni, cînd d-nii concurenţi trebue să depună proectele lor, împreună cu devizul şi caetul de sarcini. Premiile se vor decerne la sfîr- Şitul lunii Martie, cînd se vor şi achita. Credem că vor concura pentru acest concurs între 10 — 20 domni arhitecţi. Menuul zilei Ciorbă ţărăneasca Leguma amestecate, cu natul la frigare Compot de pere Briază, fructe Vio viţă, şampanie ştirbe? Vineri 17 cor. citiţi în forţa ziarului Adeverul* nesputul noului nostru roman de senzaţie Femeia demon Dram de vieţeî, tainele şi durerile milionarilor, ura şi iubirea, avarîţia şi patimie lor, sunt redata î» ax»Aat roman realist, adine zguduitor- ml" şi „Dimineaţa'* Bucureşti etr. ,3ărindar No, g Tc!«!cn ăO,3. Taxele biroului sint coavens’bile. A A DEVERUS.