Adevěrul, ianuarie 1914 (Anul 28, nr. 8730-8759)

1914-01-14 / nr. 8742

14 Ianuarie 19î*r ... I « 1'iM.EiWHIIWI » 111'J.WUHIIIIW»—■ e vi ip tm a I a ff H 1 ; j Maregfac litei I FroDneiatea Em. Lahovary ‘ Călea Victoriei M®. 52 Deschis r­eia 1528 ianuarie 1914 i 1 Cel mai Cochet , I Cel mai Elegant­­ Cel mai Mondam­ ! Cel mai Confortabil ! Cel mai Biedern ! Cel mai Axantagios­­ din toate hotelurile din ţară j Onorând casa cu o simplă visită nu o veţi mai părăsi. DIRECTOR GENERAL: Sepr de­cals „IHFBRuniORUL“­­ Biroul de Information­ Administrative AL ZIARELOR „Adeverul“ şi „Dimneaţa“ Director: BASILE SEPEANU “SR?" Se ocupă cu darea de informaţîuni şi inde- I plinirea formalităţilor a ori­căror chestiuni '­ legale de resortul autorităţilor MILITARE fi­­­­nanciare şi administrative in genere.­­ Persoanele doritoare de a avea memorii juridice asupra afacerilor administrative ce le interesează se pot adresa biuroului, fiind asiguraţi că vor fi perfect satisfăcuţi, de­oare­­­ce atât şeful cât şi ceilalţi funcţionari ai bi­u­­roului au lungă experienţă şi sunt titraţi.­­ Traduceri de acte, aranjările la pensie, formele necesare la împământeniri şi recu­noaşteri, brevete de invenţiuni, chestiuni va­mal­e, etc. etc., se îndeplinesc cu multă com­petenţă de către birou, de­oarece toate a­­cestea fac specialitatea lui. A se adresa D-lui BASILE SEPEANU licenţiat în drept DIRECTORUL BIROULUI falitul „IiiSsssralBl“, Bucureşti — Mărci pentru răspuns se vor anexa — Mobile si Covoare Imobil© de Pae Birouri Americane şi Amenajameste implecte de la fabrica BALCAN S. A. Budapesta Philipp ILnstsrarteM BUCUREŞTI — Strada Academiei U.*. 21 Ei­­ ca niici­odată un prinţ străin nu va putea face treabă în Albania şi că numai un musulman ar putea să ai­bă şansa să placă şi să fie ascultat de un popor aşa de turbulent ca po­­porul albanez. Ba chiar cu un prinţ musulman se formulează îndoială, de­oarece nu numai religia formea­ză stavila de căpetenie unei suvera­nităţi efective, ci mai­e lăcomia şi patima de neatirnare faţă de cari guvernele turceşti au fost neputin­cioase. Trebue reduşi la neputinţă şefii acestei neatirnări, adică barraedarii cari sînt cu toţii nişte mici regi. Pe aceştia poţi să-i supui o bucată de timp cu puţin aur, dar cum îl ispră­vesc, ridică din nou­ stindardul re­voluţiei si să adăpostesc in munte, reincepînd viata lor de prada şi jaf. Nu pofi să ai mereu aur la dispozi­ţie. in Albania mai puţin ca oriunde, şi atunci nu râmi­ne alt mijloc decit să întrebuinţezi forţa- Dar cine o ,va întrebuinţa: Italia sau Austria. Şi o să lase Europa? Şi ce armată n’ar trebui pentru a supune o popu­laţie războinică, răspîndită într’o ţară numai din stînci, râpe, prăpă­stii, păduri­ şi munţi! Acestea sunt chestiuni la cari Eu­ropa ar trebui să mediteze, cirul e vorba de suveranitatea albaneză. R. A. GUYS MttEMi CAMPANIA ELECTORALA. TRUNIRILE DE ERI De cit­va timp citeva ziare dintre cari unele guvernamentale, lansea­ză ştirile cele mai alarmante asupra situaţiei din Bulgaria. In fiecare Duminică, adică atunci cind in tara vecină nouă se ţ in în­trunirile electorale, ziarele despre care e vorba anunţă izbucnirea re­voluţiei in Bulgaria, descoperirea de comploturi, etc. Dacă, fiind in opoziţie, ziarele revoluţiilor bulgare puteau să-şi permită inventarea a tot felul de ştiri, ,astăzi pu­­blicîndu-le, ele cară să acredi­teze părerea că le-ar deţine de la autorităţile noastre superioa­re, cum ar fi ministerul de in­terne, de externe etc. Sistemul a­­cesta ar treimi să­ înceteze. Unui ziar reprezentând un partid şi un guvern nu-i este permis să inven­teze ştiri cari ar putea fi luate ca o trădare de intenţii. Pentru ca să se vadă cît de e­­xacte sunt ştirile acelor ziare, dăm aci telegrama pe care am primit-o azi dimineaţă de la corespondentul nostru din Sofiar­ ist Sofia, 13 Ianuarie. — Eu au a­­vut loc în Sofia şi în diferite oraşe din provincie maî multe întruniri ale guvernamentalilor şi partidelor opoziţioniste în vederea alegerilor Din ştirile venite pînă acum re­iese că întrunirile din ţară au de­curs ca şi cele din Sofia în linişte şi că nicăirî nu s’a depăşit obici­nuita companie contra guvernului. La întrunirea guvernamentală din Sofia au vorbit cei trei şefi ai par­tidelor de la putere: Radoslavoff, Ohcnadieff şi Tonceff. Toţi trei au vorbit în sens foarte preinic. Ora­torii au apelat la cetăţeni să evite sa-şî anat­idea votul elementelor extreme cari, în orbul lor fanatizm, împing la tulburări interne. La întrunirea electorală a parti­dului lui Gheşoff a vorbit fostul mi­­­nistru Theodoroff, care a aruncat asupra regelui Ferdinand întreaga­­ vină a politicei funeste pa care a­­ urmat-o guvernele Gheşofî şi Da- I neSf.­­ Fostul ministru a inzistat apoi a­­­­supra n­ouii orientări a politicei ex- I­terne bulgare, spunînd că este ne­­­norocită politica filo-austriacă a re­gelui şi că cea mai credincioasă prietenă şi binefăcătoare a Bulga­riei este tot Rusia.­­ Asupra formei pe care o va lua agitaţia electoralăj de acum desigur că nu se poate încă nimic preciza Este firesc însă ca ea să fie din ce­­ie real înverşunate, întru cit tabe­rele în luptă ,se duşmănesc de moarte. Sofia. 13 Ianuarie. — Ştirile că s’ar fi petrecut turburărî grave pe ziua de cri, sînt cu desăvîrşire ine­xacte şi răspmndite în străinătate de către răuvoitori. Nu s’a întimplat nici un eveni­ment grav şi ziua de eri a trecut chiar mai liniştită decit se aştepta. Nu s'au semnalat decit incidente fără multă însemnătate în două lo­calităţi : la Burgas, unde a avu­t loc o bătaie între socialişti prevolu­­ţionarî şi social­iştiî­r ef­ormi­şti, şi la Boloslatina, unde socialiştii au vrut să ocupe o sală de cinematograf, în care tocmai­ se dădea un spectacol. Nu sunt excluse evenimente seri­oase în Bulgaria, dar pentru mo­ment nici im fapt nu s’a petrecut. Al IV-lea Congres de educaţie familialâ din Fi­­ladelfia în 1914 Se ştie că al IV-lea congres da edu­caţie familială se va ţine la Filadel­fa in zilele de 22—20 Septembrie 1914­­ sub preşedinţia de onoare a d-nei Wilson, sora preşedintelui S­tatel­or­ Unite şi că, scopul principal, al ace­stui congres este: „Noile m­etoade de­­ perfecţionare a educaţiei familiale. Organizarea lui s’a făcut anul a­­­ cesta la Cland, in Palais des frêtes, cu ocaziunea es poziţii­lei internaţiona­le din acel oraş şi au luat parte pro­fesori şi educatori din lumea întrea­gă şi delegata ministerului de in­strucţiune, de aici, care a primit în­sărcinarea de a organiza, cînd va primi înscrieri, secţia pentru Rom­â­­nia, unde sperăm că se vor găsi ade­renţi spre a merge la Fn­adeiba şi a participa la numitul congres, a tri­mite adeziunile, rapoartele d-lor cum şi obiectele lucrate de copii ca să fie expuse d­in Expoziţia educativă, pro­pusă de mine şi aprobată de comite-­­ tul organizator din Belgia. D­r. Paul da Vuyst, delegatul Bel- ' gieî şi director general al ministeru­lui agriculture! şi lucrărilor publice, m’a înştiinţat că doamna ducesă de Wendôme cunoscuta reginei Elisa­­beta a României, a acceptat preşiden­­ţia Ligei internaţionale a congresu­lui de educaţie familială şi că el va cuprinde următoarele secţiuni: Secţia I-a. — Studiul copilăriei. Secţia II-a. — Educaţia familială. (Chestiuni generale, asociaţii de mame). Secţia IH-a. — Chestiuni relative la educaţitnea copiilor înainte de virata de şcoală. Secţia IV-a. — (Idem). In timpul vîrstei de şcoală. , Secţia V-a. — Chestiuni relative la educaţia copilăriei şi tineretului du­pă şcoală. (Invăţătointul coruplimen­­tar). Secţia VI-A. — Copii anormali şi întîrziaţî. Secţiunea V­II-a. — Chestiuni di­verse şi relative la operele de protec­ţii a copiilor. Lucrările şcolarilor. Secţia VlII-a. — Bibliografii. Do­cumentări. Regina în unna propunere! mele, a primit prezidenţia de onoare o­noare. Orice persoană, sail instituţie, care se interesează de progresele educa­­ţiunei, poate fi membră şi lua parte la acest congres din Fi­adeiba, care se va tine in zilele de 22—-29 Sep­tembrie 1914, st­r. Tasit de înscrie­re este 19 lei şi dă dreptul la un e­­xemplar cu rapoartele congresului şi la intrări şi serbări. Cine dă 25 lei sunt numiţi membri binefăcători, iar cu 50 lei, membri protectori. Discursul, discuţii, comunicări, pro­puneri, sunt admise în ambilie: fla­mandă, franceză, germanii, engleză, italiană şi spaniolă. Tot în aceste limbi se fac şi ra­poartele, care vor fi scrise cu maşi­na, şi însoţite de rezumate, ori con­­cluziunî maximum de 20 linii de ti­par şi dacă se poate, traduse în en­glezeşte, limba oficială a Statelor­ Unite. Tipărirea in buletinul congresului nu este obligatoare. Comisiu mea ale­ge şi decide, deşi raportorii şi ora­torii pot­ să’şi exprime liber părerile lor: politice, filozofice, religioase, to­tuşi convingwlWLjipcănîia trebucsc respectate şr.Stitia^fcj sâ tindă la a­­nuiiurai'ca do educaţi­îi'apoartele d-hjPliiembri trebucsc trimise mai m­artpm de finele lui Fe­bruarie, astfel cafele să se poată re­zuma de comitetul care se va forma ulterior, din aderenţă, Şi expedia la Fn­adeiba, spre alegerea şi publica-­­ rea părţilor din ere în buletinul con­­■ greşului.­­ Pentru tot ceea ce priveşte călăto­ria în Stat­ele­ Uni­te a persoanelor înscrise nii se va face comunicări la­­m­p pentru un aviz special. Pot spune numai că la dispoziţia congresiştiior se pune un vapor u­­­riaş, că 3000 mii de persoane vor fi • găzduite intr’uni singur hotel şi că ţ­ie fac pregătiri frumoase pentru pri­mirea congresiştiior, cari vor sosi din vechiul continent. 1 S. Gheorghiit (Smara) > delegată pentru Rom­inia Str. Ştirbai-Vodă 94 Candidaturile naţionaliste Partidul d-luî lorga va prezintă şi de data aceasta candidaţi pentru a­­legerile generale. In unele judeţe s’au încheiat carteluri cu guvernul, care a asigurat citeva locuri in par­lament corifeilor naţionalişti. După informmaţiunile pe cari le pri­mim din Vălenii da munte, iată cari vor fi candidaţii naţionalişti : Colegiul HI: Gh. Berea, la Bacău; tr. Irimescu, la Botoşani; A. C. Cu­­­za, Iş. Buzan; N­ Iorga, la Covurlui; N. Buţureanu, la Doroh­oiu; Ima Be­lea Codreanu, la Suceava; A. D. Li­­vezeanu, la Vilcea; V. Cogălaiceanu ,a Vlaşca. Colegiul II; N. lorga şi inginer Di­­mitriu, la Prahova; V. Cogălaiceanu şi dr. St. Bogdan la Ilfov; Damian Drăganescu, la Covurlui; Gh. Mit Demetrescu, la Dolj. Candidaturile pentru Brăila n’au fost încă fixate. Adunarea Soc­ funcţionarilor comerciali APLICAREA LEGEI REPAUSULUI DUMINICAL dri dimineaţă, la sediul societăţi „Generala” a funcţionarilor comer­­ciali, a avut loc o adunare în care s’a discutat chestiunea aplici­reî le­ge! repausului duminical.­­ L­. V.. . drescu, care a ţinut o cuvîntare prin care aduce mulţumiri d-luî V. Morţun, ministru de interne, pentru măsura pe care a­r uit-o dispun inel stricta respectare a legei repausului duminical. D-ea propune ca azi să se prezinte d-luî Morţun o delegaţiune d­in par­tea funcţionarilor comerciali, care să-î mulţumească pentru măsura pe care a luat-o. l’C. I. Dimitriu, preşedintei«» speie­­nţeî, a vorbit despre legea repaugu ul duminical, spunînd că această ie o nu eate o favoare acordată fum­onarilor comerciali, ci 1 luat fiinţ. respunslnd unaî necesităţi sociale B, Antcy, Grîgisk­u opune că Dual­dea ar trebui să fie lăsate deschis înmai debitele de băuturi nu s­­mi­­,’uzinele cari pe lingă băU­urî vift’. ,1 alia mărfuri-8’» hoUirit cn azi să se pmhjtc o delegație d-luî ministru de interne. —-------- |pe --------------­Cilim tri „Journal des Seelegts" tn privința călătoriei d-lui Venizelos in Londra. *Astăzi, joi, primul ministru, grec va lua parte la un lunch in intim.Va­­le cu d-na Take Ionescu, care se află acum la Londra. Seara, el va fi oas­­pele d-lui şi d-nei Ghenadios la le­gaţia Greciei. Aliinc, Vineri, va lua­ parte la un lunch la Foreign Office cu sir Edward Gr­ey şi cu d. A­s­­quit. In seara aceleaşi zile, va părăsi Londra Sintem­ informaţi, că la­ lunch v.1 dat de dna Take Ionescu au mai luat parte d-na şi d. Ghenadios. d. şi d-na Waller (de la „Times”) şi d-na Mi­­şu, d-na Hope Were, sora contesei de MoniclcU şi sir Albert Ilolle“. Principele Carol a comandat So­­cietăţei romine de automobile un automobil „Peugeot“ 40—HO N­P, cu caroserie laudaulet-torpedo rabata­bil Lampluck, ce se va preda la Pots­dam, unde principele face un stagiu in garda imperială. Comitetul societăţeî „Amicii orbi­lor“ enunţă o întrunire a societăţii în ziua de Luni 13 col­., orele 6 p. m­. în localul propriu, strada Jules Mi­chelet 28. Comisiunea asociaţiei supraveghe­torilor de lucrări publice din ţară s-a prezentat Vineri d-lui Al. Cotte­­scu, directorul general al C­F. R­­aminindu-i un memoriu. D. Cotescu a găsit că doleanţele exprimate sunt întemeiate şi ca atare a făgăduit tot sprijinul. D-nii K­aluza şi G. Adamescu au­ost numiţi inspectori generali ai în­văţâmîntuluî primar. Arhiereul Vartolomeu Bacaoanul, administratorul Casei bisericilor, s'a prezintat astăzi d-luî I. G. Duca, mi­nistrul instrucţiei publice şi a­ cul­telor. Arhiereul a pus in cunoştinţă pe d. ministru de mersul bisericei in Cadrilater­. Fiindcă organizarea bisericească in Cadrilater SI va lua toată preo­cuparea, arhiereul Vartolomeu şi-a exprimat dorinţa că este hotărît să demisioneze din funcţiunea de admi­nistrator al Casei bisericilor. Arhiereul Vartolomeu Băcăoacul a cerut darea îil judecată a mai mul­tor preoţi din Dobrin, cari au refuzat a face slujba religioasă. Toţi aceşti preoţi au fost daţi în judecată pe motivul că agită în contra­ordine­ în stat şi sunt răzvrătitori ai biseri­­cei. El­ a avut loc la Vaslui alegerea decanului baroului din localitate. D. Vasi­le P. Sassu­, avocat, a fost ales cu 16 voturi din 24 votanţi. Regele a semnat decretul prin ca­re d-nii N. Gane, C. Climescu şi dr. M. Manicatide au fost numiţi epi­­tropî ai ospiciilor şi spitalelor casei Sf. Spiridon din Iaşi. In comuna Lipovăţ din judeţul Vaslui s’au înregistrat, dela 1—10 Ia­nuarie, 31 cazuri de pojar mortale printra copiii dela 1—15 ani. Şcoala din localitate este închisă. S’au luat măsuri pentru combate­rea acestei epidemii care a făcut a­­devărate ravagii. D. Florian Victor a fost numit sub­ şef de secţie cl. II in administraţia căilor ferate. D. Rusa Ioan, conductor cl. III, a fost trecut în cadrul ordinar al cor­pului technic şi numit în serviciul direcţiei generale de poduri şi şo­sele. D. sublocotenent în rezervă Con­stantin Stam­at­e, din regimentul vâ­­­cea, a fost chemat temporar în acti­viste de serviciu şi repartizat la reg. Gorj 18. D. Ali Alexandri, noul secretar ge­neral al ministerului de finanţe, s-a prezentat azi înainta de amunzi, la mi­nister spre a-şî lua postul în primire. Prutonierul reangajat Mihu Gh., a fost înaintat sublocotenent de rezer­vă pe ziua de 1 Decembrie 1913, în reg. 6 Tecuci 21. Azi dimineaţă s’a întrunit la mi­nisterul instrucţiune! publice consi­liul permanent al instrucţiune!. Au fost înaintaţi la gradul de ad­ministrator locotenent pe ziua de 16 octombrie 1913, data împlinire! ve­chime­ următorii administratori sublocotenenţi: Profil Petre de la spi­talul militar „Regina Elisabeta" ; Pohrib Ştefan din reg. Suceava 16 şi Criveţeanu Gh., dela bat. de căi fe­rate. Wocher­, publică la figuri artistice portretul d-l tri Dinicu, dirijorii­ or­chestrei ministerului de instrucţie, D. d­r. N. Stavrescu, medicul sef oraşului Galaţi a fost detaşat in direcţia generala a serviciului sa­nitar, şi" însărcinat, prin la nouî dispoziţiuni să îndepHneacă atribu­ţiile de subdirector general. Următoarea mişcare s'a făcut în poliţiile din ţară: GIURGIU— B. P. Ştefănescu, nu­mit subcomisar Ci- IH-a- GALAŢI. — D. Pantazi Galicescu, subcomisar cl. II-a, înaintat subco­misar cl. I-a. .... . D. I. Pomnescu, înaintat subcomisar cl n-a. „ D G. Mariu°vicl, subcomisar cl. ill-a, înaintat cl Il-a. D. Epaminonda Alexandrescu, nu­mit subcomisar cl. IlI-a. Cam­paraţi lemne de foc cfibu, uscata şi cîntărită drept: FAG 38 Iei raia kgr. CSR 42 lei raia regr. Ia GALAŢI & C-ie, str. Doamnei 9. D-nul Scutelnicu Marin. Marin Ion. Cristea Matei şi Nicolae Ciucă, înde­plinind condiţiiraile art 28 din legea asupra organizării poliţiei generale a statului, sunt înaintaţi în funcţiu­nea de sergenţi majori in serviciu­ de pază a­ Capitalei în locul d-lor Petre Nicolae, Rădulescu Marin, Cioc Radu şi Dobre Ion. Comitetul electoral al partidului conservator-democrat din Bucureşti, în vedere că în curînd vom avea a­­legeri generale pentru Cameră şi Se­nat aduce la cunoştinţa acelora cari nu şi-au luat cartea de alegător pe anul curent 1943—1914 să se prezinte la tribunalul Ilfov, biroul electoral, pentru a primi cartea, in toate zile­le da lucru, între orele 1­3 după a­­miază, avind la dinşii cartea din a­­nul trecut sau recipise de dările că­tre stat, ori in lipsa acestora, certi­ficatul de identitate de la secţia de poliţie respectivă. D-ra Zamfira Diaconu­ a fost auto­rizaţii să funcţioneze ca maestră de lingerie în şcoalele particulare. nOiflDIlatfia 6V8D06lICa din Bucureşti De­oarece s’a apropiat termenul la care cea mai ma­re parte a cim­iti­­ru­lui vechili evangelic va fi luată pe seamă de către primărie, invităm prin aceasta pe toate persoanele care posedă monumente mortuare, cruci, gh­lage, pietre sau orice alt inven­tar de morminte la vechiul cimitir evangelic de a le ridica de acolo cei mai tirziu pină la 20 Ianuarie (2 Fe­bruarie) a. c. Cererile respective se vor adresa subsemnatei Eforii, strada Luterană No. 10. Toți la obiectele de feîuî arătat mai sus cari nu vor fi ridicate pînă la termenul indicat, se vor vinde cu ghiotura prin licitaţie în folosul Comunităţii noastre imediat după trecerea acestui termen. Eforia Comunităţi! Evanflelice din Bucureşti Mizeriile dela 1,Vatra Luminoasă.“­ Continuăm, ancheta noastră, cu privire la mizeriile şi persecuţiile ce îndură nefericiţii orbi de la „Vatra luminoasă”. Fapte recente, răzbunări josnice, ne îndeamnă să protestăm în faţa întregei lumi civilizate de cele ce se petrec în această cetate a ducesei. Nenorocitul orb Costache Petre, u­­nul din cei mai vechi pensionari al Azilului, om care a muncit ani de zile sub toate direcţiunile, din prici­nă că ne-a destăinuit nedreptăţile strigătoare petrecute acolo, se vede azi dat afară în mijlocul femei fără un ban în buzunar­ şi nici un mijloc de existenţă. Văzîhdu-1 în halul In care se afla după barbara lui izgonire, ni s’a um­plut sufletul de revoltă. Plin de ză­padă şi noroi, căci în lungul lui drum bietul orb căzuse de cîteva ori, palid, slăbit şi nemineah Costache Petre, om muncitor, lucrător price­put, va pieri de sigur de frig şi foame fiindcă astfel a­ fost bunul plac al li­nei administraţii ce nu vrea să ştie de dreptate şi nin­ş. In curlod de sigur va veni h­adul şi al bătrînului Ion Nicolau de ase­­­meni unul din cei mai vachi orbi ai Azilului, cunoscut şi protejat odini­oară de regină. La rîndul lui va cutreaza şi el stră­zile fiindcă a îndrăznit odinioară, a­­cum doi ani, să se pună în capul greviştilor orbi­eşiţi în Cişmigiu, ei fiindcă a avut şi ei curajul să ne de­­stăinuiască grozavele mizerii alle to­varăşilor lui de suferinţă. Să nu ere a zil însă eforii actuali cum şi directorul „Vetrei luminoase” că opinia publică, că mulţimea care şi-a rupt odinioară de la suflet obolul destinat „Vetrei luminoase”, va în­dura ca orbii ocrotiti de ea pot fi ju­cărie şi batjocură în mîna unor oa­meni fără de inimă. Nu; iar daca suverana, mama lor care în vremuri i-a adunat, i-a ocro­tit şi mingit­ul, nu mai poate, nu mai e lăsată să se ocupe de nefericiţii ei orbi, rămine un alt suveran atot-pu­­ternic cînd voieşte, şi la acel suveran care e publicul nostru, vom apela noi mereu, pînă dreptate se va face. INFIRMII, SCHINGIUIŢI ŞI BĂTUŢI Am spus şi ştim cu certitudine că la Vatra luminoasă s’a stabilit un regim de favoritism. Pe cînd altăda­tă era o masă comună la care mînca toţi orbii împreună cu funcţionarii, maeştrii, şi profesorii Azilului, ac­tualmente infirmii sint puşi să mă­­mince singuri, o infectă mîncare, iar maeștrii, profesorii și celalt personal mănincă deosebit bunătâţuri. Un nefericit orb, anume Alexe Stan a fost bătut crunt de maestrul Prato fiindcă s'a uitat la masa lui. Veuve Clicquot Pomrdin, Reims . Cea mai veche și cea mai reputată marcă de Şampanie. Reprezentant General Philipp Lusiparîen BUCUREŞTI In plingerea bătutului, directorul Azilului, d. dr. Grăiniceanu a spus că bine i-a făcut. Un alt maestru anume Alex. Ghita încurajat de aprobarea di­rec­ţi­un el bate şi el cu cruzime pe interni. A lo­vit într’o zi pentru o mică greşală pe Petrache Călţun, un alt intern. Dar multe, multe se mai petrec din acest locaş de unde rar pătrunde cite un suspin pînă la noi. V Na propuneau a le dezvălui pe toa­te. Deocamdată cerem cu inzistentă sfi se stabilească din nou masa co­­m­ună şi să se reprimească orbul Co­­stache Petre. Despre celelalte pe mline. Falmen­­­ tum e vremea LUNI, 13 IANUARIE In ţară. — Gerul se menţine în toa­tă ţara cu osebire în sudul Moldovei şi în regiunea de cîm­pie, unde ter­mometrul s’a coborit peste noapte chiar supt —15 grade, atingtod —20 grade la Ghimpaţi (Vlaşca) şi la Tg. Jiu; la munte, pe malul mărei şi in nordul extrem al ţarei, temperaturiie minime au variat intre —8 grade şi —9 grade. îngheţul a fost neîntrerupt ziua ca şi noaptea; temperaturile maxime au fost coprinse între —1 grad şi —9 grade, aceasta din urmă valoare la Bucureşti. Cerul este îa cele mai multe părţi senin şi vîntul suflă slab de la W şi NW. Presiunea atmosferică în scoborird a descrescut de ieri cu 2—3 mm., fi­ind în mijlociu către 774 mm. * In Europa la 12 Ianuarie. — Preci­­siunea a fost în creştere peste tot continentul, numai în regiunea Mă­­rea Nordului şi in vestul Rusiei, un­de predomină depresiunea, s'a maî coborît. Centrul depresiune­ supt 755 mm este în golful Botnic (Peter­sburg 7515). Presiunea înaltă de 775 la 784 mm ocupă tot centrul continentului, a­­vînd două centre şi mal ridicate, in Austria şi In sudul Ungariei Frigul s’a mai accentuat în Franţa, iar în Austro-Ungaria, Romînia şi peninsu­la Balcanică ger aspru de —20 grade şi mai jos. Pretutindeni timpul liniş­tit şi cerul senin, numai în Rusia ce­rul acoperit cu ploae şi ninsoare. , IDRUMIREA Ligei culturale PLOEŞTI, 13 Ianuarie. — La în­trunirea ligei culturale ce s’a ţinut ori, în unna cuvîbtărilor urmate, s a votat următoarea___ , moţiune­­: Cetăţenii din Ploajtî, convocaţi da liga culturală pentru a asculta ra*­porturile asupra situaţiei rominilor din Bucovina: ^ „ . 1) Constată cu părere de rău­ că îi î ntargind­e acele ale ţârei noastre, gu-­­vernul Austrioî şi-a dat toate silin­ţele să ridice elementul roteam în­­dreptîndu-l contra romînism­ului şi pregătindu-î astfel o înfringere care înseamnă şi o ameninţare a rega­tului. 1( 2) Văd cu durere cum administra­­ţia şi justiţia nedreptăţesc elementul român şi desconsideră drepturile lim­­bei lui. 3) Constată că viaţa culturală a­ romînilor, nu biserică şi şcoală, este ţinută în loc printr'o îndărătnicie gu­vernamentală, care nu se poate ex­plica dorit prin miopia celor de sus şi duşmănia biorocraţieî, jos. 4) Afirmă cu tărie că numirea lui Artemon Monastyrski, ca vicar ru­­tean în strămoşescul scaun al biseri­­cii romîne a fost o îndrăzneală necu­getată, care a revoltat întreg rega­tul, şi de aceia socoteşte că este o da­torie de vrednicie şi de cinste naţio­nală ca, bucovinenii să opună o re­zistenţă disperată curentului demas­cat definitiv prin acea numire ne­demnă de biserica rominească şi ti­­cdioasă prin lipsa ei de conştiinţa, de dreptate şi bun­eamt 5) Liga culturală roagă publicul român din regat să urmărească cu­n­ atenţia politica bucovineană şi să o­ discute prin graiii şi scris­ori de cite , ori prilejuri bune se oferă. E bine .--f­­ se știe că ţinem­ la cultura rom­âneas-’ ' că a Bucovinei mai mult decit cred reprezentanţii politicei din Viena. Campania electorală nouă este abia la începutul ei. întrunirile de cri, contrar tutu­ror temerilor, n’au­ provocat nică­­iri tulburări și au decurs fără in­cidente. # Casa și Schimb li FUELS BUCUREȘTI. Sir. Lipseul 113. O fcal falai Buli Sjhibfi, Bifiîgl li. Ui sil ('ursul ne zi ut de 8 l»n)»*r *. Rentă a mort. 1915, în 8 25( 88 75 4° o­ Renta internă 8850. 801— 4 uOblig Coin Buo 8 7 * 88 lO 5'7»! Oblig. Jud. Corn 100 50 101 — *v31 - - - flM ^ 56/cJ Bonuri Rurala &7M c J Scris. iunc. rurala | i075j 9725 4"|0 . , I £8 9*>| SO­ So/. „ nrb. Buc. 86 2 ; »6.75 5»'0 * urb luși,| S-2 0 93 — 291 Ac B. Națională | 900,— 5050 — „ . „ Agricolă 610'— W5­— „ p.sig. Dacia R. ! 1725 — 1735 — „ Banca Romín 1 845 85őj jCor.val, aus riacá íj Î06 —; 3U7Í ~ ijMärci germano j] 12 — j| I'i5 s/, Banc. iranceze j] ICI */3'| 1 • '-•! — I „ italiene j 110-î 10îj­DOCTOR Iii I IA specia ist în Boale de ochi și urechi Cosult. li 12 a. m și 4—6 p. m. STS. DOikttSJBt No. 27 bucurești mimat cu diplomă din Uennania, caută angajament imediat la o casă se­rioasă pentru întreprinderi technics Aduce representanţă foarte impor­tantă de maşini pentru fa­vonil. A se adresa sub „representanţă“ la agenţia Carol Schulder S Co„ B.r cu­reşti, Dr. Uscatu Speeia.ll.s5 xa' Fe­liaşl Paris Boii de 5*.eie, S­ futt­­şi Geriile-urînat­e Aasiiea, sâat­elîu neatra,eUUgL — , cu sas Buîevardul ELăbe­a No. S ConsnAtAtinal dela 3—8 Telefon 10­75 Rosîor­inDate supliiiate 0 Plătim cupoane! ’ da l­î U40..' 4) Ex. 1 fără mei un t "TSiliaKHSAiC ssrios și bine introdus în comerciaî de coloniala din întreaga ț-tră caută una sau maî multa case mari de coinerciu sau fabrici spre a lu reprezenta. F.­­■.calmii oferă <] iranfii materiale. A se in dress sub „A. C.­‘ la agenția Schul­­­p. & Co. Bucureşti, Karageorgevici 9 Curierul spectacolelor Î3 (25) IANUARIE TEATRUL uv V-«. -.—Compania dramatică: „învinșii". * LA'ii - * .. - Campania lAaacara Voismiescu: „Hoțul". TEATKri’- ’ --r-rrr »«ala lirică G­r'goria: „Domino X4ia!% LA.dwSTSE‘% calea Vieiarisi. in teatralul „Comasăm" — Trupa d varietăți: Estm Ledi&ia, GvUfge comici aftuî. Tan.im Cereți „Revista JXd­ei" # Cor. INFORMAȚIUNI Ii VI CC D. G. A. Vu­sescu, membru in con­siliul superior al agriculture! a de­misionat. E vorba ca in locul d-sale să fie numit d. general Crăiniceanu. D. dr. Constant Georgescu, inspec­tor agricol de Olt, și-a dat demisia din acest exist D-ra Maria Alexandrescu, a fost numită dactilografă cl. Il-a la direc­ţia egriculturel. Agenţia Bulgară comunică fele* rrsîSc că svonuriie cu privire la iz­bucnirea unei revoluţiuni în Bulga­ria sunt, după cum !p callîica agen­­­ţîa, absurda. _____ • Ni se scrie din Cimnulmner: r n -r r-,­­• - • v V’ —al Ia viitoarele alegeri legislative, sunt: Camera: colegiul I, d. Emil Cos­­tinescu şi d. I­irginiu N. Gussi ; co­legiul ii’ d­ Lazăr Vălimăreanu; co­legiul III, d. I. Ionescu-Batcnî.­ Senatul: colegiul I, d-nil NI, Gr. lorgulescu şi Eva. Cretzulescu: cole­giul II, d. Ghiţă D. lorgulescu. Demnii funcţionari care urptoasă să-şi reguleze drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c, şî doresc să-şi procure actele necesare prin biroaî de inform­aţi­uni ai ziarelor noastre sínt rug3?* să scria din vreme bíron­ul, insUcînd funcţiunile ocupate, la­­­Mităţile unda aă servit şi timpul de­şi piuă ciad e servit la lisear­­--uejiune. A sa adresa â-îul rasîla Sepeanu, ’i ce aţiat la drept, efsectorn! .Tn­­fori BatcruW, birou de inSoraatiup! adminisîrati-ve al ziarelor „Adavă­Cunoscuta revista germană „Die Con­rsol­ie I” După cum s’a anunţat, concursul pentru unificarea faţadelor celor două imobile ale „ADEVERULUI" se închide la sfirşitul acestei luni, cînd d-nii concurenţi trebue să de­pună proectele lor, împreună cu devizul şi caetul de sarcini. Premiile se vor decerne la sfîr- Şitul lunii Martie, cînd se vor şi achita. Credem că vor concura pen­tru acest concurs între 10 — 20 domni arhitecţi. Menu­ul zilei Ciorbă ţărăneasca Leguma amestecate, cu nat­­ul la frigare Compot de pere Briază, fructe Vio viţă, şampanie ştirbe? Vineri 17 cor. citiţi în forţa ziarului Adeverul* nesputul noului nostru roman de senzaţie Femeia demon Dram de vieţeî, tainele şi durerile milionarilor, ura şi iubirea, avarîţia şi patimie lor, sunt redata î» ax»Aat roman realist, adine zguduitor- ml" şi „Dimineaţa'* Bucureşti etr. ,3ărindar No, g Tc!«!cn ăO,3. Taxele biroului sint coavens’bile. A A DEVERUS.

Next