Adevěrul, februarie 1914 (Anul 28, nr. 8760-8787)
1914-02-01 / nr. 8760
SS Probătă 1 Februarie 1913. Sîmbătă 1 Februarie se va deschide în Capitală strada Mihaiu-Vodă 5 bis A (alăturea de Café de Paris) eleganta Pensiune Savoya, în genul pensiunilor similare din străinătate. Camere elegant mobilate, cu tot confortul modern, cu şi fără pensiune. Instalaţie electrică în toate caierile. Instalaţie modernă de bas la fiecare etaj. Telefon. De ale naţionaliştilor brăileni Ni se scrie din Brăila: D. avocat V. Albu, şeful naţionali- Iştilor din Brăila, încearcă printr’o gazeta locală să dezmintă informaţia precisă apărută în „Dimineaţa" relativ la faptul că d-sa în calitate de sechestru judiciar şi-a însuşiţi suma de 18861, delict pentru care este dat judecăţeî. D. avocat Albu, şef de partid, susţine că toată această nenorocită afacere este o „înscenare". # Or, se ştie şi se poate dovedi orî cînd cu dosarul judecătoriei, că adevărul este acesta. După trei somaţiuni ale tribunalului secţia I, avocatul Albu a refuzat să prezinte socotelile sechestrului cu care era însărcinat şi, în consecinţă tribunalul a fost acela care l-a reclamat parchetului. Parchetul după ancheta făcută a trimis pe şeful naţionaliştilor locali înaintea instanţelor penale. In cazul acesta cine este autorul „înscenareî" pe care o invoacă în apărarea sa d. Albu ? Este tribunalul ? Parchetul ? sau partea civilă ? Desigur hoţul de păgubaş e de vină. Acestea spre lămurirea d-luî V. Albu şi a partidului săut. pl Cine întrebuinţează Odor consecvent, practică cea mai bună îngrijire a gurei şi a dinţilor cunoscută până azi cassa sÎ schimb“ “ M. FUELS BUCUREȘTI, Sir. Lipseaal Ho. 19 ltd rrabHlIdaiili. giMnHi. 1 ii sii Cursul pe ziua, de 17 Ianuarie jCarapăt jj vând "“ii ”......' ] T“ 4»ft Rents amort. 1935. 88 95 88 75 4.# „ Rentă internă SS 25 88 6O 4° Oblig Com. Bito 8S2ii 84 — 50/0 Oblig. Jud. Com j 100 ?5 10125 . V» » „ „ I SI 50 925°/o Bonuri Rurale ] 97 — 07 50 B /« Scris. func.rurale SO— 0650 4«/o . „ 87 75 88 25 5°/„ urb. Buc. 95 75 96 25 6/, „ urb Iași 9225 93 — • ■ ■ Ao B. Națională 5900 — 5950 - Agricolă 605]— 619 — i asig. Dacia B. 1715— 1725 — # Banca Romin . 825 • 835 — Cor.val. austriacă 106 59 107 50 Mărci germane i 12 V— 126 — Banc. franceză | 10150 102 50 I, italiene 1Ű0]—!101 — " ruble hârtii ! 267 - 272-Dr. A. BARASCH Cela Facultatea din Pari* fost elev alprofesorului VouvnUr Specialistla boala de Fiere și Piălitiee Soarele parai ui Calea Victoriei ed.lingi bis. Albă Consult. 8— În a. m. ţi 2—5 p. m. — Telefon ae/I — Pentru toii Auridori!!! Mazăre Victoria şi verile Fasole Ologa «măsoare şi Late ‘Calităţile cele mai superiaore!! Orzoaică, Ovez Ligovo, meiu, sămânţa de in, sămânţa de floarea soarelui, muştar, semânţa de cânepă toate de calitate superioară. De vânzare pentru sămânţă la SEMINŢERIA AGRICOLA M. Weitzenhoffer-Bră!!a CEREŢI ,Revista Modei* că în buna stare... Cu ce viclenie pune totul în scenă, pentru a semăna bănuiala în sufletul tînărului nobil fcă el Tar fi tatăi. Ajuns vechilul atotputernic al moşiei, el devine deodată ...mândru, crud şi răzbunător, lovind fără milă. Actul al III, — moartea lui Achim — e una din paginele cele mai noi ce cunosc în literatura noastră. Literatura romînească n’a cunocut încă genul itragi-comediei... Rîsul ieşit dintre lacrimi este o esenţă rară şi preţioasă, pe care n’au dobîndit-o mulţi... Moliére a smuls’o din suferinţele Bolnavului închipuit — care de fapt era un bolnav adevărat —, şi în tinde scene ale Avarului, sau ale Misantropului. Şi de aceia nu mă feresc de a socoti acest acr îndeosebi ca o adevărată noutate în literatura, noastră, de o adîncă întipărire molierească, dinaintea căruia să ne închinăm. Şi apoi mai e încă ceva. ■ Un scriitor ce a dat teatrului naiţional pe Insiră-te Mărgărite, un poem,de o aşa frăgezime de inspiraţie, Cocoşul negru, o haotică dar nobilă tragedie, plină de rare frumuseţi, un dramaturg care a scris pe Achim şi alte piese mai măruite, are drept să răspundă membrului din fcomitetuî delectură, ce-1 întreba măsurludui-l cu ochi mici: — Dar, în definitiv, ce vîrstă ai d-ta ? ..! — Am cincisprezece piese. Admirabil răspuns. Dar un poet care s’a trudit atît şi cu atît spor, un poet din care ţîşneşte aşa de curat şi de îmbelşugat izvorul inventiunei, un poet ce a umplut de atîtea orî sala Teatrului Naţional printr’o Operă cu adevărat naţională, merită mai mult decit furcile tutor sfaturi. Sînt şi Jocuri ce se cîştigă. Cînd te-ai străduit atît şi cu atît succes, e o cumplită deprimare să te vezi cîntărit cu sgîrcenie. Gîndul că în această semmpărate ar intra şi alte motive decit cele.literare, e nesuferit pentru cel ce-l are şi umilitor pentru cel depre care tl are. D-ta care eşti un om cinstit ar trebui să-l risipeşti cit mai curînd. Şi apoi d-ta mai eşti şi un artist. Cunoşti adîncul răsunet pe care îl are într’un suflet de artist cea mai mică nedreptatesau jignire. Cred deci că, pentru nimic, în lume n’ai vrea să-ţi iei răspunderea tffieî nedreptăţi şi a unei zădărniciri a unei activităţi ce este o binefacere pentru mica noastră literatură. TÎRGUL CEREALELOR. — La Londra și Liverpool se observă oarecari urcări. Din America, din cauza sărbătoare! de erî, n’au sosit rapoartele. Iată cursurile pe ziua de 30 Ianuarie (în lei pe suta de kilograme): Orz Mar 13.97 ,, Septembrie 14.05 „ Decembrie 13.97 Porumb Mar • 13.15 „ Iunie 13.15 CONSTANȚA Grîu 80 81 kgr. 1% c. str. —T— ” ~9 kgr. 4% c. str. 18.20 „ 75—76 kgr. 5% c. str. 17.— Porumb 11.20 Orz 12£0 Ovăz 11.65 Timpul : Budapesta și Paris, frumos; Viena frig; Berlin, Liverpool, ploae; Londra, senin; Brăila, Constanţa, nouros. BRAILA Griu roşcat 19.00 galben , 18.90 Bucureşti, 31 Ianuarie S’au vindut porumb corn. 200.000 kgr. a iu.cO termen gara Ciortini. RAPORTUL DIN CONSTANŢA: Cereri bune pentru porumb. La Brăila, nici o afacere. Bursa închisă din cauza sărbătoarei. RAPORTUL DIN LONDRA: Gritt mai uşor; porumbul susţinut; orzul, ferm; ovăzul susţinut,iar cereri puţine. CURSUL PETROLULUI. — New-York: Tendinţa iernă. Petroleum refined în pases 11.25 (cenţi pro gallon), Standard White în N.York 8.75, în Philadelphia 8.75; credit balances 2.50, în tanks 5.25. Baku, oferit 47 jum., cerut 48. BURSA a fost de data asta întru cîtva mai animată. S'au înregistrat şi urcări simţitoare. Micile scăderi cu cari au încheiat unele valori sunt foarte puţin însemnate. Situaţia este domninată de urcările înregistrate. Banca Agricolă 607 (cassa), 611 jumătate (cu termen); Banca de Scont 6i6'(cassa); Banca de Credit Romín 986 (cassa). 992 (cu termen); Banca Generală Romină 2357; Banca Rominească 825 (cassa); Banca. Ilfov 548 (cassa); Dacia România. 1717 (cassa); Naționala 1218 (cassa); Generala 1219 (cassa); Soc. com. a tramvaelor 1640 (cassa). . ------------ - * MPV.I E. LOVINESCU FINANŢE ŞI COMERŢ LIVERPOOL Grív pr. Martie 20.07 ,, pr. Mai 20.01 Porumb pr. Martie 13.38 „ pr. Iulie 12.80 NEW-YORK Gríu deschid. Mai-Iulie 19.79 „ disponibilul 19.79 „ închid. Mai 19.50 închid. Iulie 18.77 Porumb disponibilul 12.76 CHICAGO Grid deschid. Mai 17.28 „ închid. Mai 18.15 „ închid. Iulie 17.23 Porumb deschid. Mai 12.74 „ închid. Mai 12.64 „ închid. Iulie 12.49 „ închid. Septembiie 12.35— ANVERS Colza (Ferozepore) 32.83 Naveta (Dunăreană) 31.75 Griu Malu 19.52 „ Mal 19.70 „ Iulie 19.70 BERLIN Grîu Mal inch. 24.93 „ Iulie inch. 25.35 Secară Mai inch. 20.03 Iulie desch. 20.40 Porumb Mai desch. 17.72 „ Iulie desch. 17.47 Jîeî colza Mai înch. 68.20 PARIS Grîu Martie-Iunie 26.90 „ , Mai-August . 26.85 Făină Martie-Iunie 35.45 „ Mal-August 35.30 Ulei colza Februarie 76.50 „ „ Martie 75.75 „ „ Martie-Iunie 75.— „ Mal-August, 74.50 BUDAPESTA Griv Aprilie 25.01 „ Mal . 25.91 „ Octombrie 22.85 Secară Aprilie 19.— „ Octombrie 17.89 Ovăz Aprilie 16.26 „ Octombrie 16.30 Porumb Mal 14.07 „ Iulie 090 Răpită. August 33,60 Procesat Casals Marele Pablo Casals, care e cunoscut pentru caracterul său ciudat, care i-a valorat multe procese, a cîștigat, de curînd acel pe care"i l-a intentat un impresar din Rusia. La unul din concertele organizate de acest impresar, publicul (se vede că și acolo e nedisciplinat ca la noi) intrînd în sală ca să-şi ocupe locurile în timp ce artistul era deja pe scenă, Casals, iritat îşi luă violoncelul şi părăsind sala se duse la oţel. Publicul a înghiţit lecţia, dar şi-a cerut banii înapoi. Impresarul a făcut proces artistului, dar judecata dădu dreptate ilustrului violoncelist, bonei derind că impresarul este obligat a asigura liniştea în sală, linişte fără de care e imposibil unui artist să-şî execute programa cu Udertul sfit obişnuit". Să sperăm că publicul bucureştean îşi va ocupa locurile din vreme şi că la noi marele artist nu va fi obligat sa aştepte între bucăți ca bei, ce umblă forfota prin sală să benevoiască a se aşeza. Cărţi şi reviste A apărut „Revista, Romín 8.“. Noutăţi: O nouă alianţă balcanicâ? O revistă a studenţilor români din Paris. Actuale: Antonio Baldacci, prof. la Universitatea din Bologna: Graniţele nouei Albanii. Culturale: C. Apostolin: Povestea moare... Literatură: M. Săulescu: Viciile chanson (versuri). N. Porsenna: Despărţire. Era. Brandza: Serenada din urmnă (versuri). Critică: D. Russo: Datoria criticei şi bilanţul unei activităţi ştiinţifice. Teatru: L Silber: Bernstein-Bataille. . .. ii Cronica teatrală: N., Davidescu: „Chemara Codrului" de G. Diamandi; Păpuşile" de Pierre Wolf. însemnări: Romîniî din . Trâsăriri bia. Comemorarea lui Fichte. — Indianismtul la noi. — Institutul de studii sud-est europene,, „Revista Revistelor“:: Democraţia. Razna. Lumea israelită ilustrată.— Absolutio. — Sărbătoarea eroilor. Memento. Mare scandal la teatrul Ibin Fecsegi FOCŞANI, 30 Ianuarie. .. Azi urma ca trupa israelită sa joace la teatru Pastia. Un grup de funcţionari de la banca „Frăţia“ au căutat să pătrundă în sală spre a face scandal. Politia a luat măsuri în-' lăturînd pe scandalagii. «■ Funcţionarii bănceî. „Fraţii“ au provocat un enorm scandal la,teatrul Pastia cu ocazia reprezentaţiei artistului Kanner. Un individ a furat biletele de la casier. Se credecă unuldintre manifestanţi este autorul furtului. Politia e la fata locului. FOCŞANI, 30 Ianuarie. Din ordinul d-lui prim-procuror a fost arestat individul Poliacov, funcţionar la Banca „Frăţia“ pentru că a sustras bilete de la casierul teatrului. Au mai fost arestaţi indivizii Pavelescu, Gheorghiu şi Stoicescu, dovediţi ca autorii scandalului. Comandantul sergenţilor, Guţă Iacob, a restabilit liniștea și s’a putut continua reprezentația. S’a depus plîngeri la parchet că scandala- Igii au profitat Ide învălmășală și au sustras mai multe bilete.- -Cores]). * ' *• ... A apărut DINU MILIAN (EDIȚIA IV) = Roman = da .... CONST. HIUG — Un frumos volum cu coperta ilustrată în culori = = 1 LEU EXEMPLARUL ____ —: === DE VÂNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE DIN TARA Depozitul general la: Librăria LEON ALCALAY & Cie. București, Calea Victoriei 37.. ==--........................................................... .... întrunirea liberală din Iaşi ---------------* *--------------- IAŞI, 30 Ianuarie. — întrunirea se viat, ţara trebue să se întărească şi deschide la 5 jum. seara, în sala Sidoli, la parte un public numeros. Prezidează d. Stere. D. KRUPENSKT vorbeşte cel dintîi despre reformele partidului liberal. Cu privire la reforma electorală spune că pătura ţărănească e scoasă azî din viaţa politică. Era clar o datorie din partea partidului liberal de a face această reformă pe urma căreia tot pătura cultă va fi conducătoarea ţrnp. Despre expropriere spune că nu e o reformă revoluţionară şi că există şi în alte state. Proprietarii marî ar trebui să fie cei dinţii care să admită reforma, spre a evita conflicte şi a asigura bunul trafic vieţei obşteşti. D. TEODOR VASILIU spune că după înfăptuirea unire şi a războiului de la 77-78, urmează azi a se lua Plevna internă, pentru ca toată suflarea romînească să devie o singură unitate. Arată entuziasmul cu care ţăranul român a făcut campania din Balcani şi că trebue să i se dea dreptul spre a nu ne ajunge vremea ca ţăranii să reînvie un nou 1907 satt să spună ca poetul : „Vrem singe şi nu pămînt''. D. Teodor Vasiliu mei arată că azi colegiile, electorale sînt corupte şi că prin colegiul unic se va însănătoşi aerul electoral al ţarei. D GEORGEL MIRZESCU, primit cu aplauze, spune că partidul liberal a deschis o mare bătălie pentru ridicarea maselor populare. De alegători atîrnă ca reformele să fie realizate. Suntem un neam de ţărani, spune d. ' Aseară 30 Ianuarie a fost în calea Rahoveî 115, o întrunire a conservatorilor democraţî din culoarea de ■ verde. I A prezidat d. profesor Jr. Stănescu, fost defensor eclesiastic, care arată deosebirea de principi, între conser- i vatoriî-democraţî şi celelalte două partide cu privire la expropriere şi lărgirea votului. Am mai vorbit d-niî Canea Mariaescu, Niculescu Duvăz din nou înscris în partidul conservator-demomio 4 rl A taflwAw rt ». rt fpA n* V fi marea proprietate, neamul romînesc nu poate fi apărat decei 3000 de proprietari. Spune că nu trebue să abuzăm de răbdarea ţăranului ci să căutăm în mod paşnic să ducem la bun sfinşit opera reformatoare. Oratorul roagă pe cetăţeni să ne asculte de învinuirile false şi de flamaiunile naţionaliste, cum ar fi aceea că partidul liberal ar voi să revizuiască art. 7 din Constituţie. Vă declarăm că nu se va revizui art. 7. D. Mîrzescu termină cerînd celor de faţă să-i voteze pe toţi candidaţii liberali. UN INCIDENT D. avocat Scarlet, care se afla într’o loje, cere voe să vorbească, aşa cum se proceda in trecut la întrunirile contradictorii ce se ţineaui în Iaşi. D. Stere refuză, sub motivul că aceaista e o întrunire convocată de partidul liberal şi oratorii desemnaţi de mai înainte. D. ATANASIE GHEORGHIU spune că azî sîntem la răscrucea de drum ,şi tot românul e dator să conlucreze şi să aibă încredere în succesorul lui Ion Brătianu, pentru ca ţara să fie aşezată pe noul temelii. D. GENERAL MUSTAŢA spune că atît în războiul dela 77-78, cît şi în campania din Bulgaria, s’a putut convinge de destoinicia ţăranului romín, care merită să i se îmbunătăţească soarta şi să ia parte la viaţa politică a ţarei. Declară că s-a înscris în partidul liberal convins că acest partid va realiza reformele anunţate. D. GRIGORE DUMITRESCU analizează situaţia din partidul conservator şi spune că acest partid este divizat şi că se ocupă de chestii deşefie. Că dacă sa retras, a făcut-o pentru motivul că n era în stare să răspundă nevoii reformelor a căror răspundere şi-a asumat-o partidul poi reformei agrare şi exproprierea pe care le găseşte drepte şi de loc repe are le găseşte drepte şi de loc revoluţionare. Termină spunînd că toţi sunt gata să pornească la luptă sub conducerea d-lui Stere, care, de 20 de ani propovădueşte nevoia primenire! temeliilor statului român. Cel de pe urmă ia cuvîntul d. Stere, care spune că ţara se găseşte azî într’o epocă istorică şi că reformele nu sunt isvorite din creerul cuiva, dar că ele au izvorît din nevoia vreme!. Se ocupă apoi de atitudinea partidului conservator care, aibia retras de la putere, duce campanie împotriva reformelor preconizate de partidul liberal. Negreşit, ţara are nevoie de cel puţin două partide cari să, alterneze la putere, însă partidul conservator nu-şi dă seama de nevoile ce frumîntă ţara. Analizează cele două reforme ,şi spune că situaţia externă e şi azi tot aşa de alarmantă şi nedrept ar fi ca ţăranul care a datlivadă de un elan aşa de mare să fie trimis din nou în război şi fără să i se fi satisfăcut nevoile. , Azi lupta electorală nu se prezintă ca în trecut. Nu poate fi vorba de persoane, în faţa Balconului reînnumai astfel Romînia va trăi D. Stere, după ce mai analizează exproprierea care există, în toate constituţiile din lune şi care va fi de folos pentru stabilirea echilibrului social, roagă pe alegători să nu se potrivească la insinuarea că partidul liberal ar vroi revizuirea articolului șoapte. „A te atinge azi de articolul 7, spune d. Stere, ar trebui mai întîi să se tragă cu tunul in tară. Chestia evreească? o chestie internă ce se va rezolvi când se va crede de cuviinţă, însă nimeni nu ne vei putea silit la aceasta”. Termină cerând încrederea alegătorilor conştienţi pentrutoţi candidaţii liberali. Întrunirea s’a terminat la orele 8. ......... .... * ---- * Dan întrunirea cons.-democrată din Verdu crat, d. Andrei lonescu, care s’a ochpat cu chestia comercianţilor şi in fine d. Aurel Iliescu, candidat la colegiul al II-lea, car o, demonstrează că pricina multor rele in stat stă în, faptul că mai totdeauna cetăţenii nu s’att interesat de aproape cui dati votul. Dela deşteptarea cetăţenilor nudăjdueşte îndreptarea lucrului. După ce s’a propus şi adunarea a admis alegerea unui comitet de 3 comercianţi, care să protesteze la guvern pentru ceea ce li se face, adunarea s’a terminat la orele 11 fără un sfert. Expoziţia Gheorghiu In rotonda Ateneului expune ipai multe pînze d. Gheorghiu. E vorba de un artist pe care am avut ocazia să-l cunoaştem din diferite lucrări decorative, gen în care manifestă un talent pronunţat şi o fantazie bogată. .La Ateneu d. Gheorghiu expune mai multe peisagii şi c citeva portrete, în cari însă nu se înmarcă nimic din darul d-sale decorativ. F parcă o dorinţă de a se emancipa de dînsul şi de a se exersa într’un gen dulce, transparent, care preferăconturele şterse şi culorile diafane. Aş releva portretul de tînăr (No. 5) în care se vede oarecare energie -i caracterizare. De asemenea portretul de tînără întitulat Buchetul (No. 2). Peiisagiile sunt ţinute într un colorit cam monoton, — dar o rază de poezie izvorăşte dintr’însele. Aş cita mai ales ca dovediri cî, această : Baltă (No. 3 şi 1), La adăpat (No. 6) şi peisagiul cu No. 8. Ar fi de dorit călă'bî expoziţiune viitoare, d. Gheorghiu să expue şi din lucrările d-sale decorative. Acest gen, în care ar excela, preocupă în străinătate pictori cu nume Strălucite şi lipseşte la noi aproape cu totul.» B. ... ........ ..mMEMSBP*’ • '«'MBSlNlB................... Utt congres al administratorilor de moşii Din iniţiativa cîtorva administratori de moşii în frunte cu d. C. Bohicescu şi d. Dobrescu primarul ad-tor la moşia Drăcşăneî şi al doilea la moşia Scrioaştea s’a hotărît ţinerea unui congres in Bucureşti al ad-tratorilor de moşii din ţară. Aceasta în vederea evenimentelor politice la ordinea zilei, mai cu seamă, cei a li se prevede în lege şi acestor ad-tratorî dreptul la pămînt, căci şi ei fac parte din clasa agricultorilor mici. Toţi d-nii administratori de moşii din ţară sunt rugaţi să trimeată adesiunile lor, prin o c. p. pe adresa d-luî I. Georgescu-Stose, în Roşiorii de Vede, delegat dolomitat. In urma adeziunilor se va, hotărî ziua fixă a congresului, cînd Ti se va comunica la toţi d-nii ad-trabil prin scris şi publicitate. INFORMAŢIUNI Regele Rominieî a trimis d-luî Rufos, guvernatorul general al Cretei, următoarea telegramă, ca răspuns la telegrama pe care i-a adresat-o acesta cu ocazia călătoriei d-lui Venizelos la Bucureşti. „Amabila dv. telegramă, pe care am primit-o in chiar momentul cînd marele cetăţean al Cretei, d. Venizelos, se afla printre noi, mi-a pricinuit o foarte vie plăcere. Vă mulţumesc călduros pentru această delicată atenţie şi pentru urările ce exprimaţi în numele cretanilor, cărora le port un interes care datează de vreo jumătate veac. Creta poate fi mindră că e patria unui om politic aşa de distins care a frsigurat mărirea regatului Greciei." Un atac al regimului s'a petrecut pe ziua de Mărfi 28 Ianuarie, la Piteşil. Mai mulţi derbedei tocmiţi de liberalii argeşeni, au năvălit în tipografia „Mihai lazar" din acel oraş furmă manuscrisele ziarului „Facla Argeşului” ce se tipăreşte acolo, ziar independent care combătea pe unii candidaţi din judeţ. I. Ventile Purcăreanu, directorul Ziarului „Facla Argeşului”, s-a adresat justiţiei cerînd o anchetă. Societatea ştiinţelor medicale din Bucureşti, va ţine .şedinţă ordinară Luni 3 Februarie, orele 8 luni, seara, în Amfiteatrul spitalului Colţea. „La ordinea zilei este: D. D. Noica şi Cioc. _ Contractura înemiplegiile infantile. D. D. Noica. — Coordinaţie şi incoordinaţie. D. Petre Niculescu. a) Asupra unei forme clinice a sifilisului epulic: forma dureroasă. — b) Două cazuri de occluzie intestinală prin ascarizî. I. C. Leonte și Paulian. — Tulburări gastro-intestinale produse prin ascarizî. . D. Traian Nasta. — a) Fractura astragaluluî cu deviarea piciorului, b) osteom al orbitei. Prezintări de bolnavi, piese şi aparate. După cum era de aşteptat, romanul sentimental Marie-Jeanne (Căsătoria din Dragoste şi căsătoria pentru bani) a obţinut crima , cinematograful „Lux” din strada Doamnei, acelaşi grandios succes , pe care la obţinut şi la teatrul Porid Sf. Martin din Paris. Jocul desăvirşit al d-reî Sylvie şi al d-lui Jaquinet, subiectul de o moralitate înălţătoare precum şi acţiunea de un dramatism fin şi mişcător fac din opera Marie-Jeanne un film cu care casa Pathé-Freces se poate cu drept cuvînt, mîndri. Spectacolul îl încheie o delicioasă comedie jucată de simpaticul Max-Linder. Cu asemenea programe, cinematograful „Lux" va devine, fără îndoială localul de întilnire al intregei capitale. S’a primit la administraţia ziarelor Tîdistrie strmia • de ier 2 din partea d-luî Benjamin Rolul, Niculăţel, Tui- I cea, pentru soţia lui Altăr Caiman,victima, armeanului Grigore Moise. I ■ îndemnam pe gentilele noastre cititoare şi iubiţii noştri cititori pre- cum şi întreaga Capitală să se grăibească să vază „Aventurile unui gazetar” care se reprezintă cu un succes formidabil pentru a treia oară la cinema Volta şi Bristel. Şi nu vor regreta de loc. Duminică 2 Februarie a. c., la orele.2 d. a., va avea loc in sala de şedinţă a şcoalei spaniole de fete (fundătura. Negri-Vodă 7), adunarea generală a membrilor societatea „Umanitatea“ al cărei scop este ajutorarea elevelor şi elevilor sărmani. Dacă la ora mai sus arătat, nu se vor întruni numărul membrilor prevăzut de stat, adunarea se va ţine la orele 3 d. a., cu oricare ar fi numărul membrilor prezenţi. Printre chestiunile importante ce se vor discuta va fi şi acea a coloniei şcolare. ■Dnii membri sunt rugaţi a lua parte în număr cit mai mare, dată fiind importanţa acestei şedinţe. O mare parte din tinerii cu termen redus ,care ati făcut mobilizarea In reg. 40 Călugăreni şi clre nici până în prezent nni ati luat prima de echipare, roagă pe d. ministru de război şi să ctispu© achitarea acestor drepturi. . Reducere de preţuri, cîntărire dreaptă şi lemne uscate, la depozitul de lemne de foc Gabay & Co., strada Doamnei 9. Telefon 58 Zi, stejar 40 lei, fag 38 lei şi şleau 36 lei mia kgi. Predarea în 24 ore. Diseară are loc la Dacia, o mare întrunire publică a „Cercului comercialşi industrial“, în vederea alegerilor. D. Al. Mareş subdirector general la c. fr„ pleacă Luni într’o misiune pentru 20 de zile, la Berlin. In curînd se vor pune in circulaţie intre staţiunile Bărboşi şi Galaţi, trenurile de marfă No. 895 şi 896. Aceste trenuri sunt în legătură cu nouile trenuri colective de mică iuţeală ce se vor pune în curînd în circulaţie. Cinci ceasornice de aur, zece ceasornice de argint şi zece ceasornice de nivel, ultimul model din cea mai renumită fabrică. fun»t*=»to de CUI18- souta casă de bijuterie FRAŢII a. I. ROLLER din strada Carol 50, fac parte din nouile mari premii acordate abonaţilor, de ziarele „Dimineaţa“ şi „Adevărul“. Cu un abonament de lei 5 pe 3 luni, lei 9,50 pe şase luni, sail 18 Iei pe un an, intraţi cu uşurinţă in posesinea unui asemenea ceasornic şi participaţi şi la restul premiilor în valoare de 25.000 lei. Aflăm că Societatea băilor Govora-Călimăneşti a cumpărat un camion automobil MANNESMANNMULAG, care a şi fost pus in funcţiune la Băile Govora. Reprezentant al fabricii MULAG este d. I. Zwiebel, Victoriei 29. Luni, 3 Februarie c. la orele 9 seara, precis, d. Horia Carp va vorbi despre„ Literatura evreească“ în localul Bibliotecei Populare Săniel Marcus din strada Mircea Vodă No. 20. Intrarea liberă: Muntele de Pietate va ţine licitaţie Luni 3 (16) Februarie a. c. de la orele 10-12 a. m. şi 3-6 d. m. Expoziţia va fi Duminică citre 10- 12 a. m. şi 3-6 d.m. În ziua de 6 Februarie se va deschide la Atchett, expoziţia pictorului Marincea Stănescu. De remarcat scene istorice şi schiţe din campania anului 1913. D. căpitan Chirila Iort, a dat inistrator de plasă, a fost transferat pe ziua de 23 c. în postul de administrator cl. II al plăşii Elanul, judeţul Fălciu. Protosinghelul Toniţă Nifon a fost întărit în scaunul de superior al mînăstirea Cetăţuia, judeţul Iaşi. ADEVERTT!! Balenele și muzeul Kalinderu l SCRISOARE A D-LUI MURGOCI Stimate d-le director. Intr’o scrisoare publicată in stimatul d-voastră ziar („Adevĕrul“ din 29 Ianuarie a. c.) d. Maior Cantacuzino ocărînd ziarul „Minerva** pentru că nu i-a publicat un răspuns la un articol al d-lui Tzigara-Samurcaş în chestiunea, muzeului Kalinderu, găseşte ocaziunea să amintească de un articol al meu (Minerva 11 Martie 1913) servindu-se de o căutată figură de stil „ca d. Murgoci, care bagă balene în Mărea Neagră“.,, însoţită şi de alte calificative tot agg de alese. Pentru lămurirea cititorilor preţiosului dv. ziar vă rog să faceţi cunoscut că în acel articol scriam (ca geograf iar nu ca crescător de balene, cum vrea să mă prezinte d. Maioiţ) despre apa Mării Negre că „este încărcată cu gazul puturos hidrogen sulfurat ce otrăveşte orice vietate“ adăogînd mai departe, că în M. Neagră »se rătăceşte cite o balenă, dar nu poate suporta apa şi moare“. Aşa e faptul, creadă şi înţeleagă d. Maior ce vrea. De altfel nu-i de mirare: dacă se rătăcesc milioane de lei şi muzee de artă pe la d. Maior Cantăcu zino, de ce nu s’ar rătăci cite o balenă în apa puturoasă a Mării Negre?! mai departe observ că şi muzeelor, ca şi balenelor în Marea Neagră, nu le a bine pe unde se rătăcesc. Primiţi vă rog domnule director asigurarea osebitei mele stime. a ^ C. Margod Atentat contra unui inginer Triest, 30 Ianuarie. — Directorul şantierului „Stabilimente Tecnice" inginerul Fiegler a fost grav rănit de un muncitor care a tras asupra lui mai multe focuri de revolver Directorul era unit de muncitori * din cauza severităţii sale şi acum un an fusese o grevă din aceeaşi cauză. Atentatul a produs mare fierbere în oraş. Muncitorii au hotărtt să reia mîlte lucrul şi să se abţină dela ori ce manifestaţie. Asasinul nu a putut fi arestat pină acum. In locuinţa sa s’afăcut o percheziţie şi s’au găsit numeroase ziare anarhiste. 0 Gsafttattri stungi -------------------------— Manifestul d-lui Se. Lahovary Confratele, nostru d. Se. Lahovary, vice-preşedinte al Asociaţiei generale a Presei, candidat la colegiul TI de Cameră. D-le Alegător, Ne-a fost dat în vremea din urmă sa scriem o pagină glorioasă în istoria neamului nostru. Pentru a putea, însă, pune vin temei solid stărei de lucruri pe care a dobîndit.’o vrednicia ,familiilor, este nevoe să ne alcătuim acum în aşa, fel, înăuntru, Incit nevoile viitoare — dacă ar fi să'vie.— să ne găsească întru toate pregătir pentru a Ie ţine print cu bărbăţie. Membru în două legislaturi ale parlamentului, legat, strîns odinioară de mult regretatul general Lahovari, ale cărui sentimente de dragoste pentru dv. sînt îndeobşte cunoscute, ziarist şi credincios soldat al partidului în fruntea căruia este şeful nostru d. Take Ionescu, care a atras asupra ţarei noastre admiraţia marilor puteri, aşi putea să mă măgulesc cu credinţa că nu vă sunt necunoscut, d-le alegător. Fiindcă însă, mă adresez pentru prima oară Capitalei, garnizoanei viteze care deunăzi a cucerit, dintr’o dată, patru scaune în parlament pentru steagul conservator-democrat, mă simt dator ată, spune clteva cuvinte pentru a vă arăta pe ce bizui sperana cft-mi veţi face onoarea de a’mî sprijini candidaturala colegiul II de Cameră. Prefacerea adîncă ce trebue să se prodifră la temeiul aşezămîntului nostru public este dintre acele probleme covîrşitoare ale căror urmări pot să fie fericite dar pot să fie şi ireparabil funeste. Cînd pui mina, vîrtos la temelia casei, adăpost şi comoară pentru toţi cîţi sintem de o lege de un neam,trebue să procedezi cu foarte multă pricepere şi cu nestrămutată credinţă. Altfel, chiar bun de ţi-ar fi gîndul, primejdia poate fi mare. Nu cred că este bine in momentele de faţă, să facem critica şi să aducem vreo învinuire în ce priveşte trecutul politic al partidului liberal, care, ca guvern, solicită împuternicirea de a lucra, în numele d-voastre, la înfăptuirea legilor ce vor preface pactul nostru fundamental,, cum de asemenea nu cred că este nevoe să amintesc aci faptele de eri, energia priceperea, tactul înțelept cu care partidul conservator-democrat, cărouia mă onorez de a-i aparţine, a colaborat cu vechiul partid conservator la opera măreaţă, care a ridicat regatul nostru spre culmile aspiraţiunilor romîneştî. Dar chiar dacă trecutul n’ar trezi vi d-voastră, d-le alegător, îndoială asupra însuşirilor celora cari vor să se încerce ei singuri, să schimbe axa vieţeî economice şi politice a ţăreî trebuinţa de cumpănă în cea ce este extrem şi violent in concepţia guvernului încă îndreptăţeşte credinţa subsemnatului că un număr cît de mare de membri ai partidului cons.democrat trebue să pătrundă în parlament pentru a exercita controlul în numele D-voastre, control fără de care însuşi faptele bune ar putea lăsa de dorit. Căci, dacă desemnarea celor cari să reprezinte naţiunea este ,o grijă delicată chiar în vremuri normale, azi exerciţiul dreptului de vot ia caracterul unui act de patriotism. Azi, ne spune manifestul partidului liberal, trebue să se dea o fizionomie alta dreptului de proprietate; azi, colegiile electorale art să se alcătuiască cu totul pe alte norme decât cele actuale; azi este vorba să se modifice legea presei în sensul de a se pune strajă celor cari dați gravi păsului public; — azi, într’un cuvînt, este vorba să se dea țăreî, în organele ei profunde, o întocmire nouă, întocmire despre care nu ni s’a spus lămurit nici în ce consistă, nici cît va cuprinde. Ca niciodată, dar. este nevoe, acum, ca alegătorul să-și trimită în parlament oameni de credinţă, ca să fie, după împrejurări, sfetnici, ajutoare ori zăgaz contra tendinţei celor cari aţi proectat reformele şi cari vor să le dea putere de lege înainte ca poporul să le fi cunoscut să le cerceteze, să le pătrundă rostul. Cu înţelesul acesta mă adresez d-voastre, d-le alegător, şi convins că judecata mea este şi în cugetul d-voastre. îngăduiţi-mi, vă rog, să nădăjduesc că nu zadarnic îndrept apelul meu către colegiul cel mai interesat ca echilibrul social să uii fieadine zdruncinat şi că-mi voi face onoarea de a-mi da votul d-voastre la alegerea de la 4 Februarie viitor. Candidatul partidului cons.-democrat la colegiul II de Cameră Ilfov. 3CARLAT LAHOVARY avocat, fost deputat, fost senator, vice-preşedintele Asociaţii■. generale a presei române, membru al sindicatului ziariştilor din Bucureşti Beninul ales de partidul cone.-democrat este inelul. _ Tflf» —in........... Şcolare PLOEŞTI, 31 Ianuarie. D. Alexandru Butaş, profesor, a fost numit subdirector al liceului Sf. Petru şi Pavel. D. profesor Popescu Alexandria, a fost numit, directorul internatului liceului. D. Teodor M. Georgescu, institutor, a fost numit director al şcoalei No. 1 de băeţi. D Al. Săbăreahti, proprietarul moşiei Măgurele, a dăruit şcoalei din acel sat, suma de 100 lei, pentru a se cumpăra mobilier. — Stsvăr. Ştiri din Bulgaria ZVONURI INEXACTE SOFIA, 30 Ianuarie. Ziarele enunţă că în oraşele de pe lîng& Dunăre, s’ar fi confiscat apeluri, în limba romînească, îndemnind populaţia să proclame republica. Asemenea manifeste s’ar fi găsit mai ales în jurul lui Nicopole. , PENTRU REFUGIAŢI Miliardarul Rokefeller a oferit mii lei pentru refugiaţii din fiul garia. CAMPANA ELECTORALA: Partidele de opoziţie afară de ace al socialiştilor revoluţionari, vor ţin o întrunire, în vederea formării unui bloc ca’e să’şî poată asuma, răspunderea. S’a tipări un manifest al partidelor de mai sus, îndemnînd populaţie să nu se supună dispoziţiei ministerului de vreme ca să ceară permisiune de fiecare întrunire publică. Această dispoziţie este anticonstituţională, şi nu trebue respectată. De asemenea să nu se dea ascultare dispoziţiei ca să nu se vorbească în întrunire despre suveran, deoarece dreptul de critică este liber pentru toți cetățenii. _____ *