Adevěrul, februarie 1914 (Anul 28, nr. 8760-8787)

1914-02-01 / nr. 8760

SS Probătă 1 Februarie 1913. Sîmbătă 1 Februarie se va deschide în Capitală strada Mihaiu-Vodă 5 bis A (alăturea de Café de Paris) eleganta Pensiune Savoya, în genul pensiunilor simi­lare din străinătate. Camere elegant mobilate, cu tot­ confortul modern, cu şi fără pensiune. Instalaţie elec­trică în toate cai­erile. Instalaţie modernă de bas la fiecare etaj. Te­lefon. De ale naţionaliştilor brăileni Ni se scrie din Brăila: D. avocat V. Albu, şeful naţionali- I­ştilor din Brăila, încearcă printr’o­­ gazeta locală să dezmintă informa­ţia precisă apărută în „Dimineaţa" relativ la faptul că d-sa în calitate de sechestru judiciar şi-a însuşiţi suma de 18861, delict pentru care este­ dat judecăţeî. D. avocat Albu, şef de partid, sus­ţine că toată această nenorocită afa­cere este o „înscenare". # Or, se ştie şi se poate dovedi orî cînd cu dosarul judecătoriei, că a­­devărul este acesta. După trei somaţiuni ale tribuna­lului secţia I, avocatul Albu a refu­zat să prezinte socotelile sechestru­lui cu care era însărcinat şi, în con­­secinţă tribunalul a fost acela care­­ l-a reclamat parchetului. Parchetul după ancheta făcută a­­ trimis pe şeful naţionaliştilor locali înaintea instanţelor penale. In cazul acesta cine este autorul „înscenareî" pe care o invoacă în a­­părarea sa d. Albu ? Este tribuna­lul ? Parchetul ? sau partea civilă ? De­sigur hoţul de păgubaş e de vină. Acestea spre lămurirea d-luî V. Albu şi a partidului săut. pl Cine între­buinţează Odor consecvent, prac­tică cea mai bună îngrijire a gurei şi a dinţilor cunos­cută până azi cassa sÎ schimb“ “ M. FUELS BUCUREȘTI, Sir. Lipseaal Ho. 19 ltd rrabHlIdaiili. giMnHi. 1 ii sii Cursul pe ziu­a, de 17 Ianuarie jCarapăt jj vând "“ii ”......' ] T“ 4»ft Rents amort. 1935. 88 95 88 75 4.# „ Rentă internă SS 25 88 6O 4° Oblig Com. Bito 8S2ii 84 — 50/0 Oblig. Jud. Com j 100 ?5 10125 . V» » „ „ I SI 50 92­5°/o Bonuri Rurale ] 97 — 07 50 B /« Scris. func.rurale SO— 0650 4«/o . „ 87 75 88 25 5°/„­­ urb. Buc. 95 75 96 25 6/, „ urb Iași 9225 93 —­­ • ■ ■ Ao B. Națională 5900 — 5950 - Agricolă 605]— 619 — i­ asig. Dacia B. 1715­— 1725 — # Banca Romin . 825 • 835 — Cor.val. austriacă­­ 106 59 107 50 Mărci germane i 12 V— 126 — Banc. franceză | 10150 102 50 I, italiene 1Ű0]—!101 — " ruble hârtii ! 267 - 272-Dr. A. BARASCH Cela Facultatea din Pari* fost elev alprofesorului VouvnUr Specialistla boala de Fiere și Piălitiee Soarele parai ui Calea Victoriei ed­­.lingi bis. Albă Consult. 8— În a. m. ţi 2—5 p. m. — Telefon ae/I — Pentru t­oii Aurid­ori!!! Mazăre Victoria şi verile Fasole Ologa «măsoare şi Late ‘Calităţile cele mai superiaore!! Orzoaică, Ovez Ligovo, meiu, să­mânţa de in, sămânţa de floarea soarelui, muştar, semânţa de câ­nepă toate de calitate superioară. De vân­zare pentru sămânţă la SEMINŢERIA AGRICOLA M. Weitzenhoffer-Bră!!a CEREŢI ,Revista Modei* că în buna stare... Cu ce viclenie pune totul în scenă, pentru a se­măna­ bănuiala în sufletul tînăr­ului nobil fcă el Tar fi tată­­i. Ajuns ve­chilul atotputernic al moşiei, el de­vine deodată ...mândru, crud şi răz­bunător, lovind fără milă. Actul al III, — moartea lui Achim — e una din paginele cele mai noi ce cunosc în literatura noastră. Literatura ro­­mînească n’a cunocut încă genul itragi-comediei... Rîsul ieşit dintre lacrimi este o esenţă rară şi preţioa­să, pe care n’au dobîndit-o mulţi... Moliére a smuls’o din suferinţele Bolnavului închipuit — care de fapt era un bolnav adevărat —, şi în ti­nde scene ale Avarului, sau ale Mi­­santropului. Şi de aceia nu mă fe­resc de a socoti acest acr îndeo­sebi ca o adevărată noutate în li­teratura, noastră, de o adîncă înti­­părire molierească, dinaintea că­ruia să ne închinăm. Şi apoi mai e încă ceva. ■ Un­ scriitor ce a dat teatrului nai­ţional pe Insiră-te Mărgărite, un poem,­de o aşa frăgezime de inspi­­raţie, Cocoşul negru, o haotică dar nobilă tragedie, plină de rare fru­museţi, un dramaturg care a scris pe­ Achim şi alte piese mai mărui­te, are drept să răspundă membrului din fcomitetuî de­­lectură, ce-1 în­treba m­ăsu­rludui-l cu ochi mici: — Dar, în definitiv, ce vîrstă ai d-ta ? ..! — Am cincisprezece piese. Admirabil răspuns. Dar un poet care s’a trudit atît şi cu atît spor, un poet din care ţîş­­neşte aşa de curat şi de îmbelşugat izvorul inventiunei, un poet ce a umplut de atîtea orî sala Teatrului Naţional printr’o Operă cu adevărat naţională, merită mai mu­lt decit furcile tutor sfaturi. Sînt şi Jocuri ce se cîştigă. Cînd te-ai străduit atît şi cu atît succes, e o cumplită de­primare să te vezi cîntărit cu sgîr­­cenie. Gîndul că în această semm­­­părate ar intra şi alte motive de­cit­ cele.literare, e nesuferit pentru cel ce-l are şi umilitor pentru cel depre care tl are. D-ta care eşti un om cinstit ar trebui să-l­ risipeşti cit mai curînd. Şi apoi d-ta mai eşti şi un artist. Cunoşti adîncul răsunet pe care îl are într’un suflet de artist cea mai mică nedreptate­­sau jignire. Cred deci că, pentru nimic, în lume n’ai vrea să-ţi iei răspunderea tffieî ne­dreptăţi şi a unei zădărniciri a unei activităţi ce este o binefacere pen­tru mica noastră literatură. TÎRGUL CEREALELOR. — La Londra și Liverpool se observă oare­­cari urcări. Din America, din cauza sărbătoare! de erî, n’au sosit ra­poartele. Iată cursurile pe ziua de 30 Ianua­rie (în lei pe suta de kilograme): Orz Mar 13.97 ,, Septembrie 14.05 „ Decembrie 13.97 Porumb Mar • 1­3.15 „ Iunie 13.15 CONSTANȚA Grîu 80 81 kgr. 1% c. str. —T— ” ~9 kgr. 4% c. str. 18.20 „ 75—76 kgr. 5% c. str. 17.— Porumb 11.20 Orz 12£0 Ovăz 11.65 Timpul : Budapesta și Paris, fru­mos; Viena frig; Berl­in, Liverpool, ploae; Londra, senin; Brăila, Cons­tanţa, nouros. BRAILA Griu roşcat 19.0­0 galben , 18.90 Bucureşti, 31 Ianuarie S’au vindut porumb corn. 200.000 kgr. a iu.cO termen gara Ciortini. RAPORTUL DIN CONSTANŢA: Cereri bune pentru porumb. La Brăila, nici o afacere. Bursa în­chisă din cauza sărbătoarei. RAPORTUL DIN LONDRA: Gritt mai uşor; porumbul susţinut; orzul, ferm; ovăzul susţinut,­­iar cereri pu­ţine. CURSUL PETROLULUI. — New-York: Tendinţa iernă. Petroleum refined în pases 11.25 (cenţi pro gal­lon), Standard White în N.­York 8.75, în Philadelphia 8.75; credit balances 2.50, în tanks 5.25. Baku, oferit 47 jum., cerut 48. BURSA a fost de data asta întru cîtva mai animată. S'au­ înregistrat şi urcări simţitoare. Micile scăderi cu cari au încheiat unele valori sunt foarte puţin însemnate. Situaţia este domninată de urcările înregistrate. Banca Agricolă 607 (cassa), 611 ju­mătate (cu termen); Banca de Scont 6i6'(cassa); Banca de Credit Romín 986 (cassa). 992 (cu termen); Banca Generală Romină 2357; Banca Rominească 825 (cassa); Banca. Ilfov 548 (cassa); Dacia România. 1717 (cassa);­ Naționala 1218 (cassa); Generala 1219 (cassa); Soc. com­. a tram­vaelor 1640 (cas­sa). . ------------ - * MPV.I E. LOVINESCU FINANŢE ŞI COMERŢ LIVERPOOL Grív pr. Martie 20.07 ,, pr. Mai 20.01 Porumb pr. Martie 13.38 „ pr. Iulie 12.80 NEW-YORK Gríu deschid. Mai-Iulie 19.79 „ disponibilul 19.79 „ închid. Mai 19.50 închid. Iulie 18.77 Porumb disponibilul 12.76 CHICAGO Grid deschid. Mai 17.28 „ închid. Mai 18.15 „ închid. Iulie 17.23 Porumb deschid. Mai 12.74 „ închid. Mai 12.64 „ închid. Iulie 12.49 „ închid. Septem­biie 12.35— ANVERS Colza (Ferozepore) 32.83 Naveta (Dunăreană) 31.75 Griu Ma­lu 19.52 „ Mal 19.70 „ Iulie 19.70 BERLIN Grîu Mal inch. 24.93 „ Iulie inch. 25.35 Secară Mai inch. 20.03 Iulie desch­. 20.40 Porumb Mai desch. 17.72 „ Iulie desch­. 17.47 Jîeî colza Mai înch. 68.20 PARIS Grîu Martie-Iunie 26.90 „ , Mai-August . 26.85 Făină Martie-Iunie 35.45 „ Mal-August 35.30 Ulei colza Februarie 76.50 „ „ Martie 75.75 „ „ Martie-Iunie 75.— „ Mal-August, 74.50 BUDAPESTA Griv Aprilie 25.01 „ Mal . 25.91 „ Octombrie 22.85 Secară Aprilie 19.— „ Octombrie 17.89 Ovăz Aprilie 16.26 „ Octombrie 16.30 Porumb Mal 14.07 „ Iulie 090 Răpită. August 33,60 Procesat Casals Marele Pablo Casals, care e cu­noscut pentru caracterul său ciudat, care i-a valorat multe procese, a cîș­­tigat, de curînd acel pe care"i l-a in­tentat un impresar din Rusia. La u­­nul din concertele organizate de a­­cest impresar, publicul­ (se vede că și acolo e nedisciplinat ca la noi) in­­trînd în sală ca să-şi ocupe locurile în timp ce artistul era deja pe scenă, Casals, iritat îşi luă violoncelul şi părăsind sala se duse la oţel. Publi­cul a înghiţit lecţia, dar­ şi-a cerut banii înapoi. Impresarul a făcut pro­ces artistului, dar judecata dădu dreptate ilustrului violoncelist, bon­ei derind că impresarul este obligat a asigura liniştea în sală, linişte fă­ră de care e imposibil unui artist să-şî execute programa cu Udert­­ul sfi­t obişnuit". Să sperăm că publicul bucureş­­tean îşi va ocupa locurile din vreme şi că la noi marele artist nu va fi o­­bligat sa aştepte între bucăți ca bei, ce umblă forfota prin sală să bene­­voiască a se aşeza. Cărţi şi reviste A apărut „Revista, Romín 8.“. Noutăţi: O nouă alianţă­ balcanicâ? O revistă a studenţilor români din Paris. Actuale: Antonio Baldacci, prof. la Universitatea din Bologna: Graniţele nouei Albanii. Culturale: C. Apostolin: Povestea moare... Literatură: M. Săulescu: Viciile chanson (versuri). N. Porsenna: Des­părţire. Era. Brandza: Serenada din urmnă (versuri). Critică: D. Russo: Datoria criticei şi bilanţul unei activităţi ştiinţifice. Teatru: L Silber: Bernstein-Bata­­ille. . .. ii Cronica teatrală: N., Davidescu: „Chem­ara Codrului" de G. Diaman­­d­i; Păpuşile" de Pierre Wolf. însemnări: Romîniî din . Trâsăriri bia. Comemorarea lui Fichte. — In­­dianismtu­l la noi. — Institutul de studii sud-est europene,, „Revista Revistelor“­:: Democraţia. Razna. Lumea israelită ilustrată.­­— Absolutio. — Sărbătoarea eroilor. Memento. Mare scandal la teatrul Ibin Fecsegi FOCŞANI, 30 Ianuarie. .. Azi urma ca trupa israelită sa joace la teatru Pastia. Un grup de funcţio­nari de la banca „Frăţia“ au cău­tat să pătrundă în sală spre a face scandal. Politia a luat măsuri în-' lăturînd pe scandalagii. «■ Funcţionarii bănceî. „Fraţii­“ au provocat un enorm scandal la,tea­trul Pastia cu ocazia reprezentaţiei­ artistului Kanner. Un individ a furat biletele de la casier. Se crede­­că unul­­dintre manifestanţi este autorul furtului. Politia e la fata locului. FOCŞANI, 30 Ianuarie.­ Din or­dinul d-lui prim-procuror a fost are­stat individul Poliacov, funcţionar la Banca „Frăţia“ pentru că a sus­tras bilete de la casierul teatrului. Au mai fost arestaţi indivizii Pa­­velescu, Gheorghiu şi Stoicescu, dovediţi ca autorii scandalului. Comandantul sergenţilor, Guţă Iacob, a restabilit liniștea și s’a pu­tut continua reprezentația. S’a de­pus plîngeri la parchet că scandala- I­gii au­ profitat Ide învălmășa­lă și au­­ sustras mai multe bilete.- -Cores]). * ' *• ... A apărut DINU MILIAN (EDIȚIA IV) = Roman = da ..­­.. CONST. HIUG — Un frumos volum cu coperta ilustrată în culori = = 1 LEU EXEMPLARUL ____ —: === DE VÂNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE DIN TARA Depozitul general la: Librăria LEON ALCALAY & Cie. București, Calea Victoriei 37.. ==--...........................................................­­ .... întrunirea liberală din Iaşi ---------------* *---------------­ IAŞI, 30 Ianuarie. — întrunirea se viat, ţara trebue să se întărească şi deschide la 5 jum. seara, în sala Si­doli, la parte un public numeros. Prezidează d. Stere. D. KRUPENSKT vorbeşte cel dintîi despre reformele partidului liberal. Cu privire la reforma electorală spu­ne că pătura ţărănească e scoasă azî din viaţa politică. Era clar o da­torie din partea partidului liberal de a face această reformă pe urma că­reia tot pătura cultă va fi conducă­toarea ţrnp. Despre expropriere spu­ne că nu e o reformă revoluţionară şi că există şi în alte state. Proprie­tarii marî ar trebui să fie cei dinţii care să admită reforma, spre a evita conflicte şi a asigura bunul traf­ic vieţei obşteşti. D. TEODOR VASILIU spune că după înfăptuirea unire­ şi a războiu­lui de la 77-78, urmează azi a se lua Plevna internă, pentru ca toată­ su­flarea romînească să devie o singură unitate. Arată entuziasmul cu care ţăranul român a făcut campania din Balcani şi că trebue să i se dea dreptul spre a nu ne ajunge vremea ca ţăranii să reînvie un nou 1907 satt să spună ca poetul : „Vrem singe şi nu pămînt''. D. Teodor Vasiliu mei arată că azi colegiile, electorale sînt corupte şi că prin colegiul unic se va însănătoşi aerul electoral al ţarei. D GEORGEL MIRZESCU, primit cu aplauze, spune că partidul liberal a deschis o mare bătălie pentru ridi­carea maselor populare. De alegători atîrnă ca reformele să fie realizate. Suntem­ un neam de ţărani, spune d. ' Aseară 30 Ianuarie a fost în calea Rahoveî 115, o întrunire a conserva­­­­torilor­ democraţî din culoarea de ■ verde. I A prezidat d. profesor Jr. Stănescu, fost defensor eclesiastic, care arată deosebirea de principi,­ între conser- i vatoriî-democraţî şi celelalte două partide cu privire la expropriere şi­­ lărgirea votului. Am mai vorbit d-niî Canea Mari­­aescu, Niculescu Duvăz din nou în­­scris în partidul conservator-demo­mio 4 rl A taflwAw rt ». rt fpA n* V fi marea proprietate, neamul romî­nesc nu poate fi apărat de­­cei 3000 de proprietari. Spune că nu trebue să abuzăm de răbdarea ţăranului ci să căutăm în mod paşnic să ducem la bun sfinşit opera reformatoare. Oratorul roagă pe cetăţeni să ne asculte de învinuirile false şi de fla­­maiunile naţionaliste, cum ar fi a­­ceea că partidul liberal ar voi să re­vizuiască art. 7 din Constituţie. Vă­ declarăm că nu se va revizui art. 7. D. Mîrzescu termină cerînd celor de faţă să-i voteze pe toţi candidaţii liberali. UN INCIDENT D. avocat Scarlet, care se afla în­­tr’o loje, cere voe să vorbească, aşa cum se proceda in trecut la întruni­rile contradictorii ce se ţineaui în Iaşi. D. Stere refuză, sub motivul că a­­ceaista e o întrunire convocată de partidul liberal şi oratorii desemnaţi de mai înainte. D. ATANASIE GHEORGHIU spu­ne că azî sîntem­ la răscrucea de drum ,şi tot românul e dator să con­lucreze şi să aibă încredere în succe­sorul lui Ion Brătianu, pentru ca ţa­ra să fie aşezată pe noul temelii. D. GENERAL MUSTAŢA spune că atît în războiul dela 77-78, cît şi în campania din Bulgaria, s’a putut convinge de destoinicia ţăranului ro­mín, care merită să i se îmbunătă­ţească soarta şi să ia parte la viaţa politică a ţarei. Declară că s-a înscris în partidul liberal convins că acest partid va realiza reformele anunţate. D. GRIGORE DUMITRESCU ana­lizează situaţia din partidul conser­vator şi spune că acest partid este divizat şi că se ocupă de chestii de­­şefie. Că dacă sa retras, a făcut-o pentru motivul că n era în stare să răspundă nevoii reformelor a căror răspundere şi-a asumat-o partidul poi reformei­ agrare şi exproprierea pe care le găseşte drepte şi de loc re­­pe are le găseşte drepte şi de loc re­voluţionare. Termină spunînd că toţi sunt gata să pornească la luptă sub conducerea d-lui Stere, care, de 20 de ani propovădueşte nevoia pri­menire! temeliilor statului român. Cel de pe urmă ia cuvîntul d. Ste­re, care spune că ţara se găseşte azî într’o epocă­ istorică şi că reformele nu sunt isvorite din creerul cuiva, dar că ele au­ izvorît din nevoia vre­me!. Se ocupă apoi de atitudinea partidului conservator care, aibia re­­tras de la putere, duce campanie îm­potriva reformelor preconizate de partidul liberal. Negreşit, ţara are nevoie de cel puţin două partide cari să, alterneze la putere, însă partidul conservator nu-şi dă seama de nevoile ce f­ru­­m­întă ţara. Analizează cele două re­forme ,şi spune că situaţia externă e şi azi tot aşa de alarmantă şi nedrept ar fi ca ţăranul care a dat­­livadă de un elan aşa de mare să fie trimis din nou în război şi fără să i se fi satisfăcut nevoile. , Azi lupta electorală nu se prezintă ca în trecut. Nu poate fi vorba de persoane, în faţa Balconului reîn­numai astfel Romînia va trăi D. Stere, după ce­ mai analizează exproprierea care există, în toate con­stituţiile din lune şi care va fi de­ folos pentru stabilirea echilibrului social, roagă pe alegători să nu se potrivească la insinuarea că partidul liberal ar vroi revizuirea articolului șoapte. „A te atinge azi de articolul 7, spune d. Stere, ar trebui mai întîi să se tragă cu tunul in tară. Chestia e­­vreească­­? o chestie internă ce se va rezolvi când se va crede de cu­viinţă, însă nimeni nu ne vei putea silit la aceasta”. Termină cerând încrederea ale­gătorilor conştienţi pentru­­toţi can­didaţii liberali. Întrunirea s’a terminat la orele 8. .........­­ ....­ * ----­­ * Dan întrunirea cons.-democrată din Verdu crat, d. Andrei lonescu, care s’a och­­­pat cu chestia comercianţilor şi in fine d. Aurel Iliescu, candidat la co­legiul al II-lea, car­ o, demonstrează că pricina multor rele in stat stă în, faptul că mai totdeauna cetăţenii nu s’att interesat de aproape cui dati vo­tul. Dela deşteptarea cetăţenilor nu­dă­jdueşte îndreptarea lucrului. După ce s’a propus şi adunarea a admis alegerea unui comitet de 3 co­mercianţi, care să protesteze la gu­vern pentru ceea ce li se face, adu­narea­ s’a terminat la orele 11 fără un sfert. Expoziţia Gheorghiu In rotonda Ateneului expune ipai multe pînze d. Gheorghiu. E vorba de un artist pe care am avut ocazia să-l cunoaştem din­ dife­rite lucrări decorative, gen în care manifestă un talent pronunţat­ şi o fantazie bogată. .­­La Ateneu­ d. Gheorghiu expune mai multe peisagii şi c citeva portre­te, în cari însă nu­ se înmarcă nimic din darul d-sale decorativ. F parcă o dorinţă de a se emancipa de dîn­­sul şi de a se exersa într’un gen dul­ce, transparent, care preferă­­contu­­rele şterse şi culorile diafane. Aş releva portretul de tînăr (No. 5) în care se vede oarecare energie -i caracterizare. De asemenea portre­tul de tînără întitulat Buchetul (No. 2). Peiisagiile sunt ţinute într un colo­rit cam monoton, — dar o rază de poezie izvorăşte dintr’însele. Aş cita mai ales ca dovediri cî, această : Bal­tă (No. 3 şi 1), La adăpat (No. 6) şi peisagiul cu No. 8. Ar fi de dorit că­lă'bî expoziţiune viitoare, d. Gheorghiu să expue şi din lucrările d-sale decorative. Acest gen, în care ar excela, preocupă în străinătate pictori cu nume Strălu­cite şi lipseşte la noi aproape cu totul.» B. ... ........ ..mMEMSBP*’ • '«'MBSlNlB................... Utt congres al administratorilor de moşii Din iniţiativa cîtorva administra­tori de moşii în frunte cu d. C. Bohi­­cescu şi d. Dobrescu primarul ad-tor la moşia Drăcşăneî şi al doilea la moşia Scrioaştea s’a hotărît ţinerea unui congres in Bucureşti al ad-tra­­torilor de moşii din ţară. Aceasta în vederea evenimentelor politice la or­dinea zilei, mai cu seamă, cei a li se prevede în­ lege şi acestor ad-tratorî dreptul la pămînt, căci şi­ ei fac par­te din clasa agricultorilor mici. Toţi d-nii administratori de moşii din ţară sunt rugaţi să trimeată a­­de­siunile lor, prin o c. p. pe adresa d-luî I. Georgescu-Stose, în Roşiorii de Vede, delegat dolomitat. In urm­a adeziunilor se va, hotărî ziua fixă a congresului, cînd Ti se va comunica la toţi d-nii ad-trab­il prin scris şi publicitate. INFORMAŢIUNI Regele Rominieî a trimis d-luî Rufos, guvernatorul general al Cretei, următoarea telegramă, ca răspuns la telegrama pe care i-a adresat-o acesta cu ocazia călăto­riei d-lui Venizelos la Bucureşti. „Amabila d­v. telegramă, pe care am primit-o in chiar momentul cînd marele cetăţean al Cretei, d. Venizelos, se afla printre noi, mi-a pricinuit o foarte vie plăcere. Vă mulţumesc călduros pentru aceas­tă delicată atenţie şi pentru urările ce exprimaţi în numele cretanilor, cărora le port un interes care da­tează de vreo jumătate veac. Cre­ta poate fi mindră că e patria unui om politic aşa de distins care a fr­sigurat mărirea regatului Greciei." Un atac al regimului s'a petrecut pe ziua de Mărfi 28 Ianuarie, la Pi­­teşil. Mai mulţi derbedei tocmiţi de liberalii argeşeni, au năvălit în ti­pografia „Mihai lazar" din acel oraş furm­ă manuscrisele ziarului „Fa­cla Argeşului” ce se tipăreşte acolo, ziar independent care combătea pe­ unii­ candidaţi din judeţ. I­. Ventile Purcăreanu, directorul Ziarului „Facla Argeşului”, s-a adre­sat justiţiei cerînd o anchetă. Societatea ştiinţelor medicale din Bucureşti, va ţine .şedinţă ordinară Luni 3 Februarie, orele 8 luni, sea­ra, în Amfiteatrul spitalului Colţea. „La ordinea zilei este: D. D. Noica şi Cioc. _ Contractu­ra în­emiplegiile infantile. D. D. Noica. — Coordinaţie şi in­­coordinaţie. D. Petre Niculescu. a) Asupra unei forme clinice a sifilisului epu­­lic: forma dureroasă. — b) Două ca­zuri de occluzie intestinală prin as­­carizî. I­. C. Leonte și Paulian. — Tulbu­rări gastro-intestinale produse prin ascarizî. . D. Traian Nasta. — a) Fractura astragaluluî cu deviarea piciorului, b) osteom al orbitei. Prezintări de bolnavi, piese şi a­­parate. După cum era de aşteptat, ro­manul sentimental Marie-Jeanne (Căsătoria din Dragoste şi căsăto­ria pentru bani) a obţinut cri­ma , cinematograful „Lux” din strada Doamnei, acelaşi grandios succes , pe care la obţinut şi la teatrul Por­­i­­d Sf. Martin din Paris.­­ Jocul desăvirşit al d-reî Sylvie şi al d-lui Jaquinet, subiectul de o moralitate înălţătoare precum şi acţiunea de un dramatism fin şi mişcător fac din opera Marie-Jean­ne un film cu care casa Pathé-Fre­ces se poate cu drept cuvînt, mîn­­dri. Spectacolul îl încheie o delicioa­să comedie jucată de simpaticul Max-Linder. Cu asemenea programe, cinema­tograful „Lux" va devine, fără în­doială localul de întilnire al intre­­gei capitale.­­ S’a primit la administraţia ziarelor Tîd­istrie strmia • de ier 2 din partea d-luî Benjamin Rolul, Niculăţel, Tui- I cea, pentru soţia lui Altăr Caiman,­­victima, armeanului Grigore Moise. I ■ îndemnam pe gentilele noastre ci­­t­­itoare şi iubiţii noştri cititori pre-­­ cum şi întreaga Capitală să se gră­­­ibească să vază „Aventurile unui ga­zetar” care se reprezintă cu un suc­ces formidabil pentru a treia oară la cinema Volta şi Bristel. Şi nu vor regreta de loc. Duminică 2 Februarie a. c., la o­­rele.2 d. a., va avea loc in sala de şedinţă a şcoalei spaniole de fete (fundătura. Negri-Vodă 7), adunarea generală a membrilor societatea „U­­manitatea“ al cărei scop este ajuto­rarea elevelor şi elevilor sărmani. Dacă la ora mai sus arătat, nu se vor întruni numărul membrilor pre­văzut de stat, adunarea se va ţine la orele 3 d. a., cu oricare ar­ fi nu­mărul membrilor prezenţi. Printre chestiunile importante ce se vor discuta va fi şi acea a colo­niei şcolare. ■D­nii membri sunt rugaţi a lua parte în număr cit mai mare, dată fiind importanţa acestei şedinţe. O mare parte din tinerii cu termen redus ,care­ ati făcut mobilizarea In reg. 40 Călugăreni şi clre nici până în prezent nni ati luat prima de echi­pare, roagă pe d­. ministru de răz­boi şi să ctispu© achitarea acestor drepturi. . Reducere de preţuri, cîntărire dreaptă şi lemne uscate, la depozitul de lemne de foc Gabay & Co., strada Doamnei 9. Telefon 58 Zi, stejar 40 lei, fag 38 lei şi şleau 36 lei mia kgi. Predarea în 24 ore. Diseară are loc la Dacia, o mare întrunire publică a „Cercului comer­cial­­şi industrial“­, în vederea alege­rilor. D. Al. Mareş subdirector general la c. f­r„ pleacă Luni într’o misiune pentru 20 de zile, la B­erlin. In curînd se vor pune in circulaţie intre staţiunile Bărboşi şi Galaţi, trenurile de marfă No. 895 şi 896. Aceste trenuri sunt în legătură cu nouile trenuri colective de mică iu­ţeală ce se vor pune în curînd în circulaţie. Cinci ceasornice de aur, zece cea­sornice de argint şi zece ceasornice de nivel, ultimul model din cea mai renumită fabrică. fun»t*=»to de CUI18- souta casă de bijuterie FRAŢII a.­­ I. ROLLER din strada Carol 50, fac parte din nouile mari premii acor­date abonaţilor, de ziarele „Diminea­ţa“ şi „Adevărul“. Cu un abonament de lei 5 pe 3 luni, lei 9,50 pe şase luni, sail 18 Iei pe un an, intraţi cu uşurinţă in po­­sesinea unui asemenea ceasornic şi participaţi şi la restul premiilor în valoare de 25.000 lei. Aflăm că Societatea băilor Govo­­ra-Călimăneşti a cumpărat un ca­­mion­ automobil MANNESMANN­­MULAG, care a şi fost pus in func­ţiune la Băile Govora. Reprezentant al fabricii MULAG este d. I. Zwiebel, Victoriei 29. Luni, 3 Februarie c. la orele 9 sea­ra, precis, d. Horia Carp va vorbi des­pre„ Literatura evreească“ în localul Bibliotecei Populare Săniel Marcus din strada Mircea Vodă No. 20. Intrarea liberă: Muntele de Pietate va ţine licitaţie Luni 3 (16) Februarie a. c. de la orele­ 10-12 a. m. şi 3-6 d. m. Expoziţia va­ fi Duminică citre 10- 12 a. m. şi 3-6 d.­­m. În ziua de 6 Februarie se va des­chide la Atchett, expoziţia pictorului Marincea Stănescu. De remarcat scene istorice şi schiţe din campania anului 1913. D. căpitan Chirila Iort, a dat in­ist­ra­tor de plasă, a fost transferat pe ziua de 23 c. în postul de administra­tor cl. II al plăşii Elanul, judeţul Fălciu.­­ Protosinghelul Toniţă Nifon a fost întărit în scaunul de superior al mî­­năstirea Cetăţuia, judeţul Iaşi. ADEVERTT!! Balenele și muzeul Kalinderu­ l SCRISOARE A D-LUI MURGOCI Stimate d-le director. Intr’o scrisoare publicată in sti­­matul d-voastră ziar („Adevĕrul“ din 29 Ianuarie a. c.) d. Maior Canta­­cuzino ocărînd ziarul „Minerva** pentru că nu i-a publicat un răspuns la un articol al d-lui Tzigara-Samur­­caş în chestiunea, muzeului Kalinde­­ru, găseşte ocaziunea să amintească de un articol al meu (Minerva 11 Martie 1913) servindu-se de o cău­tată figură de stil „ca d. Murgoci, care bagă balene în Mărea Neagră“.,, însoţită şi de alte calificative tot agg de alese. Pentru lămurirea cititorilor preţi­osului dv. ziar vă rog să faceţi cuno­scut că în acel articol scriam (ca geo­­gra­f iar nu ca crescător de balene, cum vrea să mă prezinte d. Maioiţ) despre apa­ Mării Negre că „este în­cărcată cu gazul puturos hidrogen sulfurat ce otrăveşte orice vietate“ adăogînd mai departe, că în M. Nea­gră »se rătăceşte cite o balenă, dar nu poate suporta apa şi moare“. Aşa e faptul, creadă şi înţeleagă d. Ma­ior ce vrea. De altfel nu-i de mirare: dacă se rătăcesc milioane de lei şi muzee de artă pe la d. Maior Can­tăcu zino, de ce nu s’ar rătăci cite o balenă în apa puturoasă a Mării Negre?! mai de­parte observ că şi muzeelor, ca şi ba­lenelor în Marea Neagră, nu le a bine pe unde se rătăcesc. Primiţi vă rog domnule director a­­sigurarea osebitei mele stime. a­­ ^ C. Margod Atentat contra unui inginer Triest, 30 Ianuarie. —­ Directorul şantierului „Stabilimente Tecnice" inginerul Fiegler a fost grav rănit de un muncitor care a tras asupra lui mai multe focuri de revolver Di­rectorul era unit de muncitori * din cauza severităţii sale şi acum un an fusese o grevă din aceeaşi cauză. Atentatul a produs mare fierbere în oraş. Muncitorii au hotărtt să reia mîlt­e lucrul şi să se abţină dela ori ce manifestaţie. Asasinul nu a putut fi arestat pină acum. In locuinţa sa s’a­­făcut o percheziţie şi s’au găsit numeroase ziare anarhiste. 0 Gsafttattri stungi -------------------------— Manifestul d-lui Se. Lahovary Confratele, nostru d. Se. Lahovary, vice-pre­şedinte al Asociaţiei generale a Presei, candidat la colegiul TI de Cameră. D-le Alegător, Ne-a fost dat în vremea din urmă sa scriem o pagină glorioasă în is­toria neamului nostru. Pentru a pu­tea, însă, pune vin temei solid stărei de lucruri pe care a dobîndit.’o vred­nicia ,familiilor, este nevoe să ne al­cătuim acum în aşa, fel, înăuntru, Incit nevoile viitoare — dacă ar fi să'vie.­— să ne găsească întru toate pregătir pentru a Ie ţine prin­t cu bărbăţie. Membru în două legislaturi ale parlamentului, legat, strîns odinioa­ră de mult regretatul general Laho­­vari, ale cărui sentimente de dragos­te pentru d­v. sînt în­deobşte cunos­cute, ziarist­ şi credincios soldat al partidului în fruntea căruia este şe­ful nostru d. Take Ionescu, care a atras asupra ţarei noastre admiraţia marilor puteri, aşi putea să mă mă­gulesc cu credinţa că nu vă sunt ne­cunoscut, d-le alegător. Fiindcă însă, mă adresez pentru prima oară Ca­pitalei, garnizoanei viteze care deu­­nă­zi a cucerit, dintr’o dată, patru scaune în parlament pentru steagul conservator-democrat, mă simt da­­tor a­tă, spune clteva cuvinte pentru a vă arăta pe ce bizui sperana cft-mi veţi face onoarea de a’mî sprijini candidatura­­la colegiul II de Cameră. Prefacerea adîncă ce trebue să se prodifră la temeiul aşezămîntului nostru public este dintre acele pro­bleme covîrşitoare ale căror urmări pot să fie fericite dar pot să­ fie şi i­­reparabil funeste. Cînd pui mina, vîrtos la temelia casei, adăpost şi co­moară pentru toţi cîţi sintem­ de o le­ge de un neam,trebue să procedezi cu foarte multă pricepere şi cu nestră­mutată credinţă. Altfel, chiar bun de ţi-ar fi gîndul, primejdia poate fi mare. Nu cred că este bine in momentele de faţă, să facem critica şi să adu­cem vreo învinuire în ce priveşte trecutul politic al partidului liberal, care, ca guvern, solicită împuterni­cirea de a lucra, în numele d-voastre, la înfăptuirea legilor ce vor preface pactul nostru fundamental,, cum de asemenea nu cred că este nevoe să amintesc aci faptele de eri, energia priceperea, tactul înțelept cu care partidul conservator-democrat, că­rouia mă onorez de a-i aparţine, a co­laborat cu vechiul partid conserva­tor la opera măreaţă, care a ridicat regatul nostru spre culmile aspiraţi­­unilor romîneştî. Dar chiar dacă trecutul n’a­r trezi vi d-voastră, d-le alegător, îndoială asupra însuşirilor celora cari vor să se încerce ei singuri, să schimbe axa vieţeî economice şi politice a ţăreî trebuinţa de cumpănă în cea ce este extrem şi violent in concepţia guver­nului încă­ îndreptăţeşte credinţa subsemnatului că un număr cît de mare de membri ai partidului cons.­­democrat trebue să pătrundă în p­ar­­lament pentru a exercita controlul în numele D-voastre, control fără de care însuşi faptele bune ar pu­tea lăsa de dorit. Căci, dacă desemnarea celor cari să reprezinte naţiunea este ,o grijă delicată chiar în vremuri normale, azi exerciţiul dreptului de vot ia ca­racterul unui act de patriotism. Azi, ne spune manifestul partidului libe­ral, trebue să se dea o fizionomie al­ta dreptului de proprietate; azi, co­legiile electorale art să se alcătuiască cu totul pe alte norme decât cele ac­tuale; azi este vor­ba­ să se modifice legea presei în sensul de a se pune strajă celor cari dați gravi păsului public; — azi, într’un cuvînt, este vorba să se dea țăreî, în organele ei profunde, o întocmire nouă, întocmi­re despre care nu ni s’a spus lămu­rit nici în ce consistă, nici cît va cu­prinde. Ca niciodată, dar. este nevoe, a­­cum, ca alegătorul să-și trimită în parlament oameni de credinţă, ca să fie, după împrejurări, sfetnici, aju­toare ori zăgaz contra tendinţei ce­lor cari aţi proectat reformele şi cari vor să le dea putere de lege înainte ca poporul să le fi cunoscut să le cerceteze, să le pătrundă rostul. Cu înţelesul acesta mă adresez d-voastre, d-le alegător, şi convins că judecata mea este şi în cugetul d-voastre. îngăduiţi-mi, vă rog, să nădăjduesc că nu zadarnic îndrept apelul meu­ către colegiul cel mai in­teresat ca echilibrul social să uii fie­­adine zdruncinat şi că-mi voi face onoarea de a-mi da votul d-voastre la alegerea de la 4 Februarie viitor. Candidatul partidului cons.-demo­crat la colegiul II de Cameră Ilfov. 3CARLAT LAHOVARY avocat, fost deputat, fost sena­tor, vice-preşedintele Asociaţii■­. generale a presei române, mem­bru al sindicatului ziariştilor din Bucureşti Beninul ales de partidul cone.-de­mocrat este inelul. _ Tflf»­­ —in........... Şcolare PLOEŞTI, 31 Ianuarie.­­ D. Ale­xandru Butaş, profesor, a fost nu­mit subdirector al liceului Sf. Petru şi Pavel. D. profesor Popescu Alexandria, a fost numit, directorul internatului liceului. D. Teodor M. Georgescu, institutor, a fost numit director al şcoalei No. 1 de băeţi. D Al. Săbăreahti, proprietarul moşiei Măgurele, a dăruit şcoalei din acel sat, suma de 100 lei, pentru a se cumpăra mobilier. — Stsvăr. Ştiri din Bulgaria ZVONURI INEXACTE SOFIA, 30 Ianuarie.­­ Ziarele e­nunţă că în oraşele de pe lîng& Du­năre, s’ar fi confiscat apeluri, în limba romînească, îndemnind popu­laţia să proclame republica. Asemenea manifeste s’ar fi găsit mai ales în jurul lui Nicopole. , PENTRU REFUGIAŢI Miliardarul Rokefeller a oferit­­ mii lei pentru refugiaţii din fiul garia. CAMP­ANA ELECTORALA: Partidele de opoziţie afară de ace al socialiştilor revoluţionari, vor ţin o întrunire, în vederea formării u­nui bloc ca­’e să’şî poată asuma, răs­punderea. S’a tipări un manifest al partide­lor de mai sus, îndemnînd populaţie să nu se supună dispoziţiei ministe­rului de vreme ca să ceară permi­siune de fiecare întrunire publică. A­ceastă dispoziţie este anticonstituţio­nală, şi nu trebue respectată. De a­­semenea să nu se dea ascultare dis­poziţiei ca să nu se vorbească în în­trunire despre suveran, deoarece dreptul de critică este liber pentru­ toți cetățenii. _____ *

Next