Adevěrul, iunie 1914 (Anul 28, nr. 8876-8905)
1914-06-10 / nr. 8885
ANUL XXVII-lea No. 8885 6 Bani Exemplarul Abonamente cu premii» Ob *b ............... Lai 9cu.a lent ....a........ „ 0»£0«~» TMOX lUDI ••eeteeaee»*«. ^ %*-**■ Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON: Capitala ..... No. 1410 n ••*••••» 34/73 Provincia ..*■•. . „ 14/99 Străinătatea . „ 12/40 F onoareR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCUUbf» Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. 8tft KafPoroegiot- Wo" 9 BL I.—Telefon 8/4 BIROURILE ZIARULUI* fip. 11, Bucureşti Strada Sărindar No. 11 «♦» Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice dela corespondenţii săi «tei» Marţi 10 Iunie 1914 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE LIBERTATEA INTRUNIREI SUPRIMATA In plina nebunie * —--------**---------Adeveruri ©♦ Vorbeşte! HM ţărănimel Givernul şi-a perdut cu desavirşire minţile... ^ „ InIată ce a văzut că opoziţiunea conservatoare plănueşte sa iaca o întrunie publică, s’a recurs la vechiul truc de a opri închirierea tuturor sălilor de întrunire, sub cuvînt că unul din membrii partidului liberal le-a inchirat pe toate, cu toptanul... e • Eri, guvernul a mers şi mai departe. Şi-a pierdut ori şi ce umbră de ruşini şi a suprimat cu totul şi pe faţă dreptul de întrunire, chiar pentru scopuri nepolitice. In adevăr ,Clubul Meseriaşilor din Bucureşti, convocase pentru cin 'dimineaţă în Sala Amiciţia o întrunire pentru a protesta contra urcatei preţului pîineî, şi în general contra scumpirei traiului. La aceasta întrunire fuseseră invitate între alţi! şi d. N. Fleva, precum şi acel carexine aceste rîndurî. w „ Disdedimineată însă, bătăuşii guvernului au scos afara din casa pe d. uh. Stănescu, prezidentul clubului şi deci organizatorul acestei întruniri şi -au snopit în bătăi. , ^ „ Pe cînd acestea se petreceau în strada Berzei, Ia d. Stănescu acasa, sala Amiciţia a fost luată cu asalt de bătăuşi, iar Bulevardul Elisabeta, strada Brezoianu şi intrarea spre Cişmegiui, au fost toate înţesate de aceşt cetăţeni indignat, înarmat cu bîte şi cari luau la goană pe tot acei cari ori treceau pur şi simplu, după afacerile lor, ori cu adevărat voiau să meargă la întrunire ca să asculte şi pe deputaţii Capitalei ,şi pe aşa cumi credeau ei, vor găsi o soluţiune ca viaţa în Capitală să fie mai measca? mai eftină. . . Şi pe cînd bandele operau astfel, nici un picior de poliţie, gardiştiii, ia impasibili, la acest scandal şi la aceste bătăi, căci ordinale era .. it a să nu se amestece, adică să nu dea protecţiunea legei cetăţenilor i.t mergeau să-şi exerciteze un drept consfinţit prin Constituţie. • te Acestea sint faptele. Stăm şi ne gîndim ce însemnează ele şi ce concluzie trebue ue tras în reînvierea timpurilor dela 1884—1888? Dacă guvernul crede că în această atmosferă de teroare şi de scandaluri publice va putea legifera, se înşeală amar. Dacă el crede că-i trebue un pretext ca să se retragă dela putere, putea găsi altul, putea şi încă poate şi acum cădea cu onoare, jM'intr’un’act al Parlamentului, care de pildă ar refuza—ceeace ar fi regretabil —înfăptuirea celor două reforme pentru care s’a convocat Constituanta. . , , . „. Oricare ar fi gîndul guvernului și în special al treimei bratieniste— un fapt este sigur că trecem prin vremuri grele. Cînd singurul mijloc, de protecţiune al cetăţenilor nu’i decit revolverul şi cînd cei cari de în administraţia şi poliţia pentru a păstra ordinea, tocmai dînşiî seamănă dezordinea şi desfrîul şi provoacă pe cetăţeni ca să iasă din lege, ii pun în legitimă apărare.. Voiu interpela în Cameră banca ministerială şi îi voiu cere lămuriri. Inutilitatea acestui demers îl ştiu dinainte. Totuşi îmi voiu face datoria, căci de aceea m-au trimis cetăţenii Capitalei în Camera deputaţilor,îmi voiu face datoria, dar nu aceasta va aduce îndreptare stărei de lucruri banditeşti prin care trecem şi care înspre ziua ,,marilor“ reforme,ne dă îndărăt de treizeci de ani, pe noi, cari am trăit vremurile lui Radu Mihai şi ale căpitanului Stănoiulescu, ale lui Toboc şi Ulmeanu, dar care credeam că ele a fi rămas de domeniul istoriei, pe cînd acum le trăim din nou. . . Sintem in plina nebunie guvernamentala lConst. Miller ® o Pînă acum nimeni n’a avut. încă plăcerea de a-1 auzi vorbind în Cameră pe d. Gingir. — D-le Gingir, te rugăm, vorbeşte, ca să nu începem să regretăm pe d. Carp. Pin poliţie Un cetăţean, indignat de barbaria ciomăgaşilor cari znopeau !umea după întrunirea de la ,,Amiciţia“, se adresează unui gardist care privea impasibil: — De ce nu intervine poliţia domnule? — Păi ăla nu-s din poliţie? răspunde foarte sincer bietul gardist! Absolut autentic! ______Plinea In zminteala care i-a cuprins liberalii au schingiuit pe cetăţenii veniţi să protesteze contra scumpirea pîineî. Se vede că se apropie pîinea amară a opoziţiei. Rigoletto Talpa ţării este reprezentată în Constituantă. Moravurile electorale ale ţarei, abilitatea d-luî N. Săveanu şi puterea de sacrificiu a d-luî Anagnostiade au hărăzit ţărănimei un glas în sfatul ţatei. Şi a fost dat partidului liberal, partidului reformelor şi al dragostei pentru ţărani, ca el să prezideze alegerea d-luî Anagnostiade ca deputat al colegiului al III-lea. A fost într’adevăr prea puternică şi cu prea mare răsunet dovada chemării pe care o simţea într’însul d. Anagnostiade de a fi alesul colegiului al III-lea, ca d. Săveanu să fi putut rezista Sub regimul nostru parlamentar nu se putea să nu cîntărească mai greu în balanţa electorală, jertfa mare şi lucitoare a d-luî Anagnostiade, de cit ideea de a se lăsa colegiului ţărănesc posibilitatea de a’şi alege un deputat după voia mamei. Partidul liberal a dovedit şi de astădată că ştie să aprecieze pe 9111 după fapte- Şi fapta d-luî Anagnostiade care n’a cruţat nimic — nici chiar averea părinţilor săi — ca să fie alesul ţărănimei, a fost răsplătită de d. N. Săveanu cu sprijinul poliţiei, a jandarmilor, bătăuşilor şi hangiilor din Focşani, în numele guvernului şi al ideei democratice. M. S. V. N. N. SAVEANU D. TACHE ANAGNOSTIADE deputat al Capitalei •_ ■- ■■ ■ H---lefii mai ill. Milam ----------------------------— J convorbire cu un fost ministru liberal După ce s’a stabilit. Sîmbătă seara, armistiţiul de la Senat, am ţinut să cunoaştem ce anume semnificaţie se dă în cercurile diriguitoare liberale acestui prim... acord între şeful guvernului şi şeful opoziţiunei conservatoare. Am avut o convorbire cu un fost ministru liberal, un personaj care împinge pe d. Brătianu la acordul partidelor şi la o revizuire moderată. Primele cuvinte ce ne-a adresat acest fost ministru sunt elogioase pentru noul şef al conservatorilor: — Marghiloman a fost la rege Vineri seara. Atunci opoziţia avea pretextul invalidărilor, Ideia invalidărilor a pornit dela partizanii lui Stere. Prin aceasta s’a urmărit lăţirea scandalului şi îndîrjirea lui Brătia’nianu-Am parat lovitura şi am validat toate alegerile. Marghiloman nu mai avea motiv să împingă mai departe lupta, ba a profitat de cel dintîi gest de împăciuire şi astfel s’a pus la cale armistiţiul. Sperăm i că avem să ne înţelegem cu Marghiloman şi sperăm că el va sili pe Filipescu să adopte altă atitudine. E dar cert că armistiţiul acesta de 48 ore, are un rost şi tinde la un acord asupra revizuirei, acord care se poate stabili şi mai tîrziu, Î11 Ajunul redeschidereî Constituantei. Continuînd a vorbi despre şefia ÎJ-Iuî Marghiloman fostul ministruliberal a făcut aceste interesante aprecieri: — Ce însemna această republică în partidul conservator? De la retragerea lui Carp nu mai era nici o directivă, era o babilonie, un partid cu şapte şefi. Nu ştiai pe cine să tragi la răspundere, nu ştiai cu cine să ?Stai de vorbă. Se putea oare prelungi o asemenea situaţie şi în momentul cină se aduna Constituanta?De sigur că nu. Dincolo, la conservatoriîr demo eraţi un partid cu un şef care şi-a cîştigat in afară şi în ţară o extraordinară autoritate, la noi un guvern şi un partid care păşeşte cu hotărîre la revizuirea Constituţiei şi la conservatori o republică şi ceartă pentru şefie. Bine aă 'făcut dar că au ales un şef şi bine 'au făcut că au ales pe Marghiloman şi nu pe unul din cei cari spun dă s’aă.. sacrificat„Marghiloman va fi un şef care nu va eşi din cuvîntul regelui. Dacăacesta e un cusur—şi mai toți şefii, partidelor istorice, afară de Carp, au avut acest cusur,acum însă, cină procedăm la revizuirea Constituţiei, cine are să apropie pe şefi dacă nu regele? „Apoi conservatorii au procedat cuminte: după ce au avut ca şef pe Maiorescu al cărui bunic a fost un ţăran în opinci, au ales acum un şef ridicat din mica burghezie, din arendăşie, ridicat prin anumite însuşiri cari l’au consacrat că om politic elemina întîi. S’a dus clar tradiţia că in carna partidului conservator trebuie să fie un boier de neam mare. „S’a mai dus apoi o legendă şi anume că partidul conservator nu poate fi lăsat pe mina junimiştilor. După Carp a venit Maiorescu, apoi Marghiloman. „S-au distrus prin urmare o serie de legende odată cu alegerea lui Marghiloman. Dacă vom avea de aci încolo o eră de linişte în frămintatul partid conservator, dacă Marghiloman, care este şi un politician, ceea ce n’au fost Carp şi Maiorescu, va şti să „cucerească sufletele" tuturor conservatorilor, cum a spus Deşliu; dacă mai ales Marghiloman va şti cum să conducă pe Filipescu, — asta e greu ele prevăzut. Deocamdată şi lui Brătianu, şi lui Take Ionescu trebue să re pară bine că s’a clarificat situaţia la conservatori şi că au un şef, un om cu răspundere şi cu care, după împrejurări şi la nevoie, vor putea sta" de vorbă"Cam în acest sens şi fără gînd ascuns vorbesc şi mai mulţi fruntaşi ai conservatorilor-democrat. K R. X. N A Z B I T I l' ŞARPELE ŞI NAPIRCA Se vede că deputatul liberal de Prahova, d. Becescu Silvan, a avut să plătească scump îndrăzneala , de a discuta şi combate „ideile“ fratelui Dinu, căci d-sa adresează o scrisoare „Epocei“, din care reese evident că şi-a aprins pae în cap, cu sfînta treime a şobolanilor! D. Silvan respinge sinul la care cică ar vrea să-l încălzească conser- vatorii *şi-l avertizează că o să-l muşte, d-sa fiind un şarpe! Nu ştim dacă deputatul de la Ploeşti, a devenit şarpe, dar în toată scrisoarea d-sale se vede capul de năpîrcă al fratelui Vintilă secretînd în penița d-luî Silvan doza de venin necesară pentru a-î da posibilitatea de a reintra în gratiile binefăcătoare ale Dinastiei. Pac „Raporturile” din Senat ROSTUL ARMISTIŢIULUI DF. 48 ORE PRIMIT DE D-NII BRATIANU ŞI MARGHILOMAN După trei zile de luptă crîncenă în Senat a intervenit un armistiţiu de 48 de ore. Acest armistiţiu a fost chiar justificat , pentru a nu se înăspri raporturile între majoritate şi minoritate. Şi la acest armistiţiu s’a ajuns fiindcă, încă cu două luni înainte de a lua şefia, d. Marghiloman a reluat raporturile personale cu şeful liberalilor graţie interventimei d-luî Ferechide. Armistiţiul acesta de 48 de ore este considerat în cercurile noastre politice ca un prim pas spre stabilirea unui acord asupra revizuirei între partidele istorice, ceea ce surîde mult cercurilor moderate din partidul liberal. Se relevează două politici în partidul liberal şi două atitudini, precum apar două politici şi două atitudini în partidul conservator. Moderaţii din partidul liberal s’au manifestat de mult pentru acordul partidelor şi se pare că, la un moment dat, au cîştigat şi pe d. Ionel Brătianu. Atitudinea moderaţilor a fost pînă acum păstrarea une r espectative discretă şi o acţiune personală pentru cîştigarea şefului. In contra moderaţilor s’a accentuat acţiunea d-luî Stere şi a partizanilor unei politici contra acordului ,şi contra vechilor cadre liberale. In aparentă mişcarea d-luî Stere se îndreaptă împotriva conservatorilor, dar în realitate ea ţintea pe moderaţii din partidul liberal. * # * La conservatori, înainte şi după proclamarea d-luî Marghiloman ca şef, s’au accentuat două politici şi două atitudini. Pe deoparte d. Nicu Filipescu agita o politică intransigentă mai ales în chestia reformei electorale şi o acţiune hotărîtă pentru a împedica guvernul, în actuala lui formaţiune, să prezideze revizuirea. Pe de altă parte, d. Marghiloman căuta să imprime o directivă care să nu facă imposibil un eventual acord asupra revizuirei. Deocamdată nota şi acţiunea d-luî Filipescu s’au manifestat mai viguros. Acum, după armistiţiul care a intervenit, se reculeg toţi acei cari conduc partidele istorice. D. Ionel Brătianu constată că majorităţile s’au unit, în urma atitudinei opoziţiei conservatoarei şi partizanii curentului Stere, profitând de războiul «ce s’a declarat de conservatori, s’au aruncat cu o furie luare asupra opoziţiei tocmai spre a înăspri şi mai mult raporturile între partidul conservator, guvern şi majorităţile parlamentare şi a strînge rîndurile liberale. La conservatori s’a observat întorsătura şi atunci d. Marghiloman, cu sau fără asentimentul prealabil al d-luî Filipescu — aceasta încă nu e stabilit — a primit un armistiţiu de 48 ore. Rămîne acum de văzut, după ce va trece şi ziua de azi, ultima pentru terminarea operaţiunei de validare din Senat, cum se va desemna situaţiunea la discuţia mesajului. A. W. Guvernul bătăuşilor Ce să crezi despre un guvern care organizează el tulburărî de stradă, de cit că are intenţiunea să se retragă? Căci nimeni nu va admite că guvernul actual are mutră de a face o lovitură de stat, în afară de faptul că pentru o asemenea lovitură ar mai trebui şi asentimentul regelui. * Atunci? D. Ionel Brătianu începe primul guvern alcătuit de d-sa ca şef al partidului, așa, cum Ion Brătianu e isprăvit. Cine a crezut că vremile dela 1888 au trecut, poate vedea acum că nimic nu s’a schimbat în dulcea noastră tară. întrunirea pe «sr. bătăușii dinastiei Brătieniste, plătiţi din punga statului, au împedicat’o cu bîta, întrunirea aceasta n’a avut alt scop decit să protesteze impotriva scumpirei pîineî. Dar guvernul d-luî Ionel Brătianu protejează această scumpire a pîineî, cu bîta chiar. Cetăţeanul muncitor trebuie să plătească fără să crîcnească. Ei bine, cred Brătieniî, cred guvernanţii de astăzi că le va merge cu sistemul acesta ? Guvernul dacă dă exemplul dezordinei, — nu va trece mult şi cetăţenii îl vor urma. Contra bîteî se vor apăra cu bila — iar dreptul lor nu’l vor reclama dela bătăuşii plătiţi. Se spune în cercurile liberale că bătaia aceasta a fost organizată pentru a se răzbuna dinastia celor trei fraţi de alegerile din Capitală şi pentru a se da un avertisment conservatorilor. •* Dar nimeni nu se va lăsa‘a fi intimidat ! Virtuţiile cetăţeneşti sporesc,sub regimul teroare! și cei trei fraţi merg cu paşi repezi spre sfîrşitul stăpînireîlor. • • Ah. Mi şi pîinea Populaţia Capitalei a şi început să simtă pe piele binefacerile regimului care ne guvernează , abia instalat la primărie, d. Emil Petrescu a permis brutarilor să scumpească pîinea. Brutarii urmăreau de mult acest gînd, şi a trebuit să vină în capul administraţiei comunale d. Emil Petrescu, pentru ca, cu ges-* tu! nepăsător al omului pe care chestiunea nu-l atinge, să le îngădue a şi-l satisface. * Dar populaţiunea nevoiaşe nu poate privi chestiunea scumpire! pîineî cu nepăsare ciocoiască a primarului Capitalei. Scumpirea plinei, venită acum cînd populaţia suferă atît de cumplit de pe urma scumpirei traiului, e o lovitură care nu poate fi uşor suportată. De aci agitaţia atît de îndreptăţită a cetăţenilor. Nemulţumirea acestora e cu atît mai justificată, cu cit primăria n’a făcut nimic pentru a-l cruţa de acest bir neomenos pe care o impun acum brutarii in complicitate cu primarul. D. Emil Petrescu n’a încercat absolut nimic pentru a determina pe brutari să renunţe la intenţia lor odioasă, şi ştie oricine ce poate un primar, atuncî cînd vrea. D. Petrescu, dimpotrivă, s’a grăbit să consfinţească birul, prin ordonanţa d-sale privitoare la preţuri. Greu plătesc cetăţenii cinstea de a avea la primărie 1111 consiliu comunal liberal. Şi-a fi dat părul pe mina d-luî Emil Petrescu, şi acum trebue să rabde şi să tacă văzînd cum politician!! îşi bat joc de suferinţele lor. Pan. 60.000 lei Ţărănimeadin Putna are de ce fi mîndră. Demnitatea de reprezentant al ei a fost preţuită la suma de 60.000 lei, sumă care, nu s’a plătit pentru ţărănimea nici unui judeţ Ni se afirmă că ţăranii din restul ţării sînt foarte geloşi pe putnenî, deoarece pentru mandatul lor s’a plătit sume mult mai micr. E drept că cei din Putna sínt în mare parte răzeşi, urmaşi ai plăeşilor lui Ştefan cel Mare şi nu puteau fi puşi pe acelaşi picior de egalitate cu ţăranii din preajma Bărăganului, de pildă, sau cu semi-bulgarii din salcie înşirate de-a lungul Dunărei. Vrîncenii sunt elita ţărănimei, şi dintr'un sentiment de condescendenţă pentru ei, d-nii Săveanu n'au voit să lase mai jos de 60.000 de lei, plătiţi înainte! Şi, se vede, tot din acelaşi sentiment de stimă, celor mai romîni ţărani din ţara romînească li s’aflat ca reprezentant în Constituantă pe un om al cărui nume, nefiind din cele consemnate în Cronici, ţăranii, cu toată bunăvoinţa, nu-l pot pronunţa fără să li se împleticească limba! Judecind însă imparţial, credem că 60.000 lei nu e mult. La Putna, mai mult ca oriunde, mandatele costă, fand în vremuri normale un loc de deputat sau senator le scoate la+10—15.000 de lei un fotoliu într'o Constituantă care — cum a spus ef. Ferechide __ are de înfăptuit opere aşa de mari, cu adevărat naţionale, nu, partea, fi obţinut cu preţul zilei! Se ştie doară că la „reprezentaţiile extraordinare" preţurile sunt mai ridicate ca de obicei". D. Anagnostiade voind să aibă un joc, şi încă un fotoliu de orchestră, reprezentant al ţăranilor, în actuala reprezentaţie parlamentară extraordinara, a plătit după tariful excepţional. Aşadar, totul e în regulă şi opoziţia bate apa în piuă pa veresie! Maximin inuiilil ji iei Pentru a’şî apăra gheşeftul tramvaiului, dinastia Brătienistă trimetea în fiecare zi cite două sute de indivizi turmentaţi de băutură ca să, manifesteze în faţa Senatului. Guvernul conservator de atunci— era un guvern conservator la putere,—a respectat şi acest drept al manifestaţiilor publice, şi d. Mitilineu, prefectul de poliţie de pe vremuri, parlamenta cu beţivii manifestante şi prin purtarea sa dreaptă şi legală îi dezarma chiar, şi pe dînşii. * Cetăţeni cinstiţi, modeşti, mulţi cari nu fac nici măcar politică, au vroit să manifesteze împotriva faptului că pîinea a ajuns in „grînarul Europei“ mai scumpă decit în ţările în cari se aduce griul de la noi. Dar cine sunt oare cetăţenii? Sint ei rudăi cu dinastia Brătianu?, Au ei vreo legătură cu aceştia?, Sint ei acţionari la Banca Naţională? Mii Atunci? Atunci cum îndrăznesc să manifesteze împotriva faptului că sînt despuiaţi? Se compară ei cu cei două sute de beţivi cari protestau la Senat că de ce se ia Brătienilor mănoasa afacere a tramvaiului? Pe eî. Şi iată de ce afi fost bătuţi cetăţenii cari mergeau la întrunirea din sala Amiciţia._________Ies, în curînd un nou roman in ziarul „Dimineaţa: SOMitTâ dia GALCOVA Parlamentul Celor trei fraţi Pentru ca Să se vadă cam ce Parlament au alcătuit cei trei fraţi cu pretextul de a realiza acele reforme, pe cari, reacţionari cum ştiu, nu s’au hotărit să le accepte decit pentru că li s’a suggerat că prin ele îşi vor reface virginitatea politică, —dăm în cele ce urmează după notele stenografice din „Monitorul Oficial", cuvintarea d-lui Const. Miile rostită in Cameră cu ocazia discuțiunei asupra vandurei alegerilor din Capitală. Se va vedea cum mameluciî, cari de obicei nu deschid gura, au crezut că vor putea tăia cuvîntul, alesului liber al colegiului al doilea al Capitalei. D. PREŞEDINTE : D. Mille are cuvîntul. D. C. MILLE : D-lor deputaţi, n’aş fi voit să debutez în Constituantă... O VOCE : Nici noi nu am fi voit. (Aplause, mare ilaritate). D. C. MILLE : N’am auzit întreruperea, aşa că nu pot răspunde. (Sgomot). O VOCE : Este mai uşor de scris decit de vorbit. D. C. MILLE : Binevoi, vă rog a asculta, căci poate voia fi tot deopotrivă în vorbire ca și în scriere. D. ATANASE GHEORGHIU : Dar să fii de un alt stil decit acela pe care îl întrebuinţezi în gazeta dumitale. (Sgomot, întreruperi). D. C. MILLE : Aceasta este treaba mea. (Sgomot). D. ATANASE GHEORGHIU : Este şi treaba noastră. D. POMPILIU IOANIŢESCU : Lăsaţi pe d. Mille să vorbească, căci are să fie foarte interesant. D. C. MILLE : Fostul meu colaborator poate să aibă dreptate. D. POMPILIU IOANIŢESCU : Aş vrea să vă aud că sunteţi în contra reformelor. D. C. MILLE : Chestia reformelor nu este astăzi la ordinea zilei. Dar dacă mă întrerupeţi nu prin aceasta mă veţi face să renunţ la cuvînt. Dacă d-voastre sunteţi ,grăbiţi, eu nu sunt de loc grăbit şi pot aştepta ca să vă liniştiţi. D-lor deputaţi, ziceam că nu aş fi vrut să debutez cu o chestiune de validare, o chestiune măruntă, faţă de chestiunile mari, cari vor fi puse la ordinea zilei, dar mă simt dator şi către conştiinţa mea. (întreruperi, sgomot). D. GR. VERICEANU : Dacă întrerupeţi d-voastre vom întrerupe şi noi cînd veţi vorbi d-voastră. (Sgomot). D. EM. COSTINESCU, ministru de finanţe : Vă rog, d-lor, să ascultaţi, căci altfel pierdem mai mult timp. D. C. MILLE : D-voastre vă plîngeţî de violenţele de la Senat, violenţele minorităţii, dar văd că d-v. daţi dovadă de violenţe, majoritatea, faţă cu membrii minorităţii. (Sgomot, întreruperi). Nu am pronunţat nici un cuvînt neparlamentar, nu am atacat personal pe nimeni, de abia am deschis gura şi întreruperile au început să curgă şi invectivele în contra mea. Eu îmi fac o datorie de reprezentant al naţiune!, şi oricît d-voastră mă veţi întrerupe eu voiu răspunde şi voiu rămîne la această tribună ca să-mi fac datoria faţă de acei cari m’afi trimis aci. Daţi dovadă, d-lor, de toleranţă, d-voastre cari sunteţi Parlamentul reviziuniî şi cari voiţi ca toate ideile şi toate sentimentele să fie arătate de pe această tribună. Ziceam că este o datorie către conştiinţa mea casă protestez pentru chipul cum s’au făcut alegerile la colegiul al doilea de Cameră dtin Ilfov şi zic, este o datorie şi către alegători şi acei cari m’ai la votat trecînd peste toate dificultăţile şi samavolniciile, şi faţă de acei cari nu m’au putut vota, din cauza samavolniciilor. D-lor, trebuie să declar dela început că persoana celor alese este străină discuţiunii mele, unii din dumnealor mi-au fost prieteni, şi sper că-mi sunt şi acum, unii îmi sunt simpatici, alţii îmi sunt indiferenţi, în orice caz, faţă de nimeni din cei aleşi nu am nici un resentiment personal, care să-l aduc în aceste desbateri. Dar e, d-lor, o chestiune de sistem, de obiceiu, o chestiune de moravuri electorale, cari sunt întronate în această ţară, pe cari voiu să le biciuesc şi să-mi daţi voie ca să-mi desvolt cugetarea mea întreagă, astfel cum o înţeleg eu, D-lor, în chestiuni de alegeri ştiu refrenul. La Senat cînd s’a întîmplat altercaţiunea, între un ministru şi d. Filipescu, a fost pe tema aceasta : Aţi făcut alegeri mizerabile; şi s’a răspuns : dar voi cum le-am făcut? D. G. DRAGU : Nu s’a răspuns aşa, s'a spus : la 1911 d-voastră cum aţi făcut ? D. C. MILLE : Eu nu sunt stenograf, d-le Dragu, şi iau înţelesul cuvintelor, şi cred că înţelesul nu mam denaturat. Dar faţă de mine, d-lor deputaţi, acest argument cade.Eu nu am avut nici fericirea, nici nefericirea să fac alegeri, sunt un sălbatec, sunt un independent care totdeauna am suferit consecinţele alegerilor sălbatice, dar niciodată nu le-am făcut, prin urmare am dreptul să biciuesc şi alegerile cari le-a făcut un partid, şi alegerile făcute de celălalt partid. Prin urmare, nu voim insista dacă alegerile dela 1914 au fost mai vehemente, şi mai pătate de fraude şi ingerinţe, de cit acelea dela 1911, după cum vorbea d. Dragu, sau altele în decurs de 50 de ani, de cînd avem viaţa parlamentară. Acestea nu importă, căci nu importă dacă s’au primit 2, 3 sau 1 baston, este vorba că s’a întrebuinţat bastonul la alegeri şi aceasta e esenţialul la discuţia de faţă. D. I. G. SAITA : L’amvăzut şi eu bastonul, vă adusem aminte. D. C. MILLE : D-le Saita, aveţi răbdare, voiu veni şi la Cuibul cu Barză. D. C. MILLE : Le-am văzut amîndoi, dar am văzut bătut şi pe partizanii opoziţiunei şi pe aceia guvernului. D. I. G. SAITA : Nu l’am văzut, aduceţi-vă aminte că nu l am văzut. D. C. MILLE : Binevoia a aştepta şi voiu veni la Cuibu cu Barză, unde graţie d-tale, d-le Saita, nu s’a încercat,ciomagul şi pe spatele meu. D. I. G. SAITA : Nu l’am văzut. D. C. MILLE : D-ta nu ştii, d-le Saita, dar eu o ştiu. D-lor, prin urmare, dacă ar fi în alte împrejurări, învederat că nu aşi veni la această tribună, să ridic glasul meu contra ingerinţelor cari sunt obişnuite în alegeri. M’aş mulţumi cu satisfacţia morală că, în contra acestor ingerinţe, am putut să reuşesc, şi care satisfacţie morală mai mare poate să o aibă un om care a fost confibătut cu înverşunare şi care totuşi azi poate privi cu fruntea senină pe acei cariau combătut şi nu Fail putut să-l împiedice să intre în Parlament ? Dar sunt unele fapte cari trebuiesc relevate, cari trebuiesc să fie aduse înaintea ţării şi a d-voastre, dacă voi# să le înţelegem , e faptul grav că d-voastre, partid liberal, vă prezentam înaintea ţării ca partidul reformelor, ca partidul acesta care voieşte să moralizeze ţara şi viaţa politică, şi în loc ca d-voastre să aducem morala în luptele politice, a# întronat tot aceleaşi moravuri, a# adus tot aceeaş urgie electorală şi în Capitală şi în toată ţara. Acest lucru nu poate să vă facă simpatici în faţa ţării, aceasta vă compromite de la început, şi vă lipseşte1 de puterea morală de a legifera mai departe. (Aplause din partea minorităţii.) O VOCE : Uite cine propovădueşte morala ! D. GENERAL D. LAMBRU ■: D-nealui care a scris două articole contră mea, făcîndu-mă că am omorît oameni, contra mea care am fost mai liniștit decit orice om ! (Aplauze prelungite, strigăte de bravo). Nu-i permitem... (Sgomot mare, întreruperi, nu se aude). O VOCE : D-le general fie calm, căci noi avem dorința să ascultăm. D. GENERAL D. LAMBRU : Pofti# de asculta# pe omul acesta, ca să vorbească în numele moralei ! (Sgomot, aplause, întreruperi). Eu nu-i permit să vorbească în numele moralei într’un Parlament romînesc. (Strigăte de bravo, aplause, întreruperi). D. LUCA ELEFTERESCU : Nu întrerupem pe orator; lăsaţi-l să vorbească ! D. GENERAL D. LAMBRU Eu am dreptul să protestez contra acestui om, care în ajunul alegerilor mia făcut omorîtor. (Aplause, întreruperi). D. LUCA ELEFTERESCU : Nu sugruma# libertățile ! D. C. MILLE : D-lor nu voiu putea continua, dacă nu mă lăsa# să vorbesc ! Cînd vă ved liniști, atuncî voiu relua cuvîntul. D. PREȘEDINTE : Eu vă rog să