Adevěrul, decembrie 1914 (Anul 28, nr. 9959-9987)
1914-12-04 / nr. 9962
Joi 4 Decembre 9'4 TELEFON TELEFON . Zilnic Cups © CONSTANTA LAZARGIC(trobina) 1 ° 8 mai AUTOBUZE si automobile ușoare ale Societății Bucur Se expedii trai de mărfuri, bagae etc. la Dobrici, Balcic, Kavarna Deposit de Uleiuri Schibaeti și Pneumatice p. Automobile CENTRAUA Constanța, Str. Carol* SUCURSALA Bazargic Str. Principale Nicolae No 32. hotel mm Calea Rahovei (Iri taa palatului Justiției) 70 Camere renovate Instalație Calorifer . Băi , lumină electrică Wii lechi (inclusiv căliță) Tramvai spre ambele gări Antreprenor I. BUICAN DOCTOR Isdi 0. Mei specialist în Soare de ochi și urech otian „ il—iu. ia. ii 1—6 '» 'a '*T& DOAMNEI Mo. Ti Basile Sepeanu — ßvocat — Bulevardul Elisabeta 62 Consultații 8Va— 10 a.m. 6-8 p.m. Or. Uscații — Specializat la Berlin și Paris — GENITO- URINARE -Boale lumești de piele și sifilis Analiza Sângelui după ultimele procedee. Injecții ca 606. ConsulUt suni de la 3—6 B.din Elisabeta 8 — B . .......... snensntrtnrj a anantaț:...?.— HUKlfltth EMM SISi SSSSS!!* : Lorgnette și Benosse fine: au sosit la „Ocularium“ _ ____________%T*ȘMp. ____________ Ultimele 27 zile DUMINICA 28 DECEMBRIE 1914 sub controlul Camerei de Comerț din Capitală o comisiune de abonați Yop face ziarelor IRfIDEREA PREMIILOR (Adevĕrul si .Dimineața’ Iz valoare de peste 25.000 Lei 1 ■ COMPUSE DIN : Lei lo«oop în numerar* ÎMPĂRȚITE IN: 1) Un premiu de Lei 5ooo in numerar 2) » 9 m » 3000 n x * * • s 2000 r> n 4) Bb strmitor complect 7) 25 CEASOARNICE űe BUZUNAR D ® J?“° NZ p ®"‘rsJLess?".® m--*.«• •»* «P**UIM«raut de CONOSCUT* FA- IO CEASORNICE ARGINI BAICADE MOBILE DE BRONZ OFT ; In CEASORNICE NIKKI SAN HASCHS, Bo. areit. »ir Sf Apm- 5 CEASORNICE AUR tat» t» — Telarfdn WH - FatBMor«! olor Tmle acst« eealornler rfr.! fuMsale de «Mi mMi «Me particulare, »üle, h.te!o» Marele magnila de Bijuterie ș. Deamorate din varimestrie 1 n pro« si en t] tail 5 ) Două trusouri Furnicorul C'nrței Héjjal ^ il daMi cempoe din IM bucftu So- I NHI got fi elegant la rat de !' Cel mai mare magazin din !«« Sn Ciffle «ornnce. Ariilitalie și Bijuterie fină Cetta capeecote caeA FRAȚII HASSAN Mr. Minenai «I. al cir», «teher special ») țilia !!)3'IUI (10 CilSUt do liBiérte ■»•• ptstigeto • rauamo in« , , . ... . , rit. JrP «leg.Mele si finele tru.o.n CoEM/ mm » j LigL^i consoRO diz 66 bn* _ AincTÍCfi fi& Sit. Card 00 Im ft Unit cfJTlo^roto dzpi ma &*!?02,J °?teiWr2a *;•« «omrsala lo dara ristigftto*alai de c#n'ac»tnl magazin ! ^ ra*»i marc tm»p0Bmn S s“roto' 6) Garderoba complecta O) M *OS ÎNTREG «ia ceana pentru BĂRBAT, compo i in “ Loț»bet Romînești corn bet achitat, tim tatlam Ban, un coetum jagruel, un cm H tam tact de pară, un pardesiu, cu drep- COCA E EULEANTI ,f.r. OoRtunci ftonpistal de «el alege euloarea «tofel dupft Qo ° i lan cd on os întreg ac poate fis. dorința eff* g torului toate .cei p* Off ® Lot 000.000. 00.000. 00.000.600 OOO lacra»« <S» renumite croitore bârMteftseft . d X unu 1.tt Ilarei» os*,*TM* Carol Grebert. Sigili IMN II 10) 1OO iBÎT Îll to cTM. Bogat neuitat pentru actualul aeroo eo . 6o intrări tocul I M intrări lotul II stole etiglecesti «alabile in tot cursul anului Iuli~,916 Ca Inaié aceste importante premii, prețul abonamentului pentru fiecare ziar „AUEVERUL“ sau „LIMINEAȚA“ SE REDUCE LA: Dian: lei 18 6 luni: lei 9.50 13 lnni: lei 5 lind dreptal !» ia cupoane 1 dind draptai ia• cupoane! dind d,optai !» S capoan, ^f| ^ k 'jfl » k ** J&L ' 8 M Exportul 5 milioane 390 mii tone și importul 986 mii tone. Deci, greutatea exportului de pistof orî mai mare ca a importului Sub raportul prețului socoteala este complect răsturnată. Exportul se prețuește 690 milioane lei și importul 576 milioane. Făcîmd calculul pe linie, avem: O tona de marfă importantă pretuește 578 lei și o tonă exportată numai 128 lei. Exportul nostru de cereale pentru acest an 19!1 a fost de 3.900.000 tone. Aproape toate cerealele sînt exportate prin strîmtorile Bosforului și Dardanelelor. Să admitem că aceste cereale, in loc să fi fost încărcate în Constanța și în porturile noastre dunărene, ar fi fost încărcate la Salonic or într-un port al Adriaticei și să vedem ce pagube ar rezulta pentru cerealele romînești. După prețurile obișnuite tona de cereale valorează 150—200 lei. Avînd un pod peste Dunăre la țărmul sîrbesc. gzinele noastre ar putea ajunge la Adriatica sau la marea Egee fără să mai avem nevoe de Bosfor dar ar diminua prețul lor cu costul transportului pe teritoriul sîrbesc. O tonă de grid costă 200 lei și prin aceia că s’ar vinde la Salonic sau pe coasta Adriaticei, iar nu la Constanta, ar pierde cel mult 10ei din valoarea sa. In adevăr, distanța dela Dunărenigănașî (locul unde S’a proeotat iodul romîno-sîrb) pină la Salonic, mai mică de 600 klm, iar pînă la adriatică mai mică de 400 klm. Așa fiind, plătindu-se 2 centime de tonă pe distanța de 1 klm., vom avea între 8 și 12 lei transportul zonei. De aci rezultă că cele 3 milioane 900 mii tone, plătind 40 milioane lei, nu ar rămîne în magazine, lucru care s’ar putea întîmpla în caz cînd o putere mare și răuvoitoare ar fi stăpină pe strîmtorile dintre marea Neagră și Mediterană. Relațiile comerciale și transporturile cerealelor noastre prin o țară mică ca Serbia cu care suntem la egal ca putere politică, se pot reglementa în o mulțime de feluri. Și astfel ne pot asigura Independența economică. • • . .... „ Se știe că independenta politica a Romîniei, conform dreptului public european, a fost recunoscuta de marile puteri în 1878 la congresul din Berlin. De la 1881 sa declarat independentă și din punct de vedere religios. In adevar, pma la acea dată, biserica depindea nominal de patriarhia din Constantinopol și deja ea își primea simitul mir. Iar dela 1881 acest element cu care se săvîrșește una din cele șapte aia ne se face în țară. Așa fiind teoretic, putem spune că în ultimii 35 ani, statul român a fost complect independent. In practică însă mi spre exemplu din punct de vedere cultural, financiar și militar. Statul romín mu a fost și una este încă independent ’ ! Să considerăm mai întti din punct de vedere cultural. Se pune o întrebare: care romín crede ca are o educare și o instrucție complectă numai cu cunoștințele dobîndite in școalele nationale? Nici tiind. Ca dovadă să ia cineva o listă de o mie persoane care ocupă primele situații în stat și va vedea că aproape toți au o cultură străini făcută afară din țară. Financiarminte sîntem supușii germanilor. In adevăr dela 1864 pînă azi s’a împrumutat în Germania trei millarde și jumătate, pe cînd în alte state nici 80 milioane și această sumă minimă a fost împrumutată inainte de 1867. Deși Germania a contractat toate împrumuturile noastr să nu să creadă că ea singuri păstrează renta romînă. Contul tezaurului ne arată că din cele 80 milioane aarurtate mai puțin ca 60 1. sută să plătește în Germania, la 30 la sută în Franța și restul în alti state. Din punct de vedere militar acelaș lucru: nu sîntem independenți Împrumuturile au avut ca prin scop furnizarea diverselor materiale necesare utilajului statului intre care și materialele de războinicie tunuri, arme portative, muniții, etc Germania fiind țara împrumutătoare, aproape tot am luat deja in In iustria germană. Legătură și dependența noastră cu timpul a fost așa de puternică încîț.materialul militar romînesc dacă Sta la furnisor sau sta la furnizat era tot vma. Cu cîțiva ani în urmă o temă militară Jemyaia unei armate inamice din Transilvania îtn Romînia era privită ca oielonie sau ca o incapacitate. Toate aceste explică actuala situație politică și militară a Romîniei: în cursul veacurilor rotrîniî au fost înconjurați de cinci popoare : de unguri, poloni, tătari, bulgari și sîrbi. Vecinii actuali sunt : bulgarii, sîrbii, ungurii, austriacii (germanii) și rușii. Polonii și tătari de altă dată sunt azi supușii germanilor și rușilor. Nu vom discuta nici amiciția nici dușmănia cu germanii sau cu rușii, ci voi mărgini discuția numai la unguri, bulgari și sirbî. Ce dușmănii și ce prietenii pot avea loc? in mod firesc rominiî sunt prietenii sirbilor și ungurii ai bulgarilor Sîrbii ca și rominiî au revendicări de la unguri. Partea sirbească din Ungaria este de 93 mii kmp. cu o populație de 5 milioane locuitori, și partea romînească de 137 mii kmp, pe care trăesc 4 milioane de romini. Așa fiind, părțile revendicate au 230 mii kmp, cu 9 milioane sîrbi și romîni. Adunindu-se părțile revendicate cu actualele regate independente ne dau 450 mii kmp. Suprafața odată și jumătate cu Anglia, și cu mai mult de 20 milioane sîrbi de romîni. Bulgarul e un aliat natural al ungurului, căci crede că poate reclama teritorii și de la sîrbi și de la romîni. E timpul ca azi să nu mai facuiii politica altora, dar să facem politica noastră curat romînească, luptind alături cu sîrbii în contra ungurilor. Acțiunea noastră comună cu a sârbilor ne poate deschide drumul militar către Transilvania și calea economică către Salonic și Adriatica Teodor Crivățs fost deputat Întrunirea conservatorlor din Hărat R.SARAT, 2 Decembrie.—Membrii partidului conservator s-a fi întrunit astăzi seara la orele 7, la d. Menelas Chircu, fost deputat. Convocarea a fost făcută de către șeful local d. km Grădișteanuu, care a luat parte la întrunire cu scopul de a expune situația externă și internă precum și a pregăti pe partizani pentru eșirea din neutralitate. ^ ^ Scântee Curierul spectacolelor bnERCtini. 3 DECEMBRIE TEATRUL NAȚIONAL. „Apus de soare". ... TEATRUL MODERN, — „AmM K °* renin". TEATRU LIRIC, — Trupa de oppriȘ „Aida". TEATRUL „ALHAMBRA« (Varietății în fiecare seară reprezentații. Cinema „LUX", strada Doamnei d-ra Robinne. d Sionoret, și delandre în grandioasa operă „ERTAREA*" (Ips arme) du pardon) și o delicioasă comedie. ^ Banchetul de la Capșa Aseară d, ministru I. G. Duca a oferit un banchet la Capșa în onoarea misiunei științifice italiene. La acest banchet au luat parte: baronul Fasciotti, ministru Italiei cu personalul legațiunei italiene din București, membrii misiunei științifice italiene, d. V. G. Morțun ministrul de interne, I. Procopiu, deputat, Giurgița șeful de cabinet al ministrului de instrucție publică, d. Budurescu, , Benedetto de Luca și alte persoane. Nu s'a rostit nici o cuvîntare. Banchetul a luat sfîrșit la orele 9 iun. Destăinuirile lui Giolitti în chestia războiului austro sîrb Roma, 3 Decembrie. —■ unii rezerv pentru o altă corespondență darea de seamă a deschaderilor de est asupra declarațiilor guvernului. Punctul culminant in aceste despatch a fost desigur cuvintarea fostului prim-ministru Giolitti, și de aceasta vreau să mă ocup in prezentul articol. Cind Giolitti s’a ridicat să vorbească, întreaga adunare a devenit cit se poate de atentă. Și fostul prim-ministru a cerut cuvîntul ca să facă o simplă declarație in legătură cu expozeul guvernului, dar această declarație e așteptată cu multă curiozitate și ea Ascultată cu un deosebit interes. Giolitti ține in mină citeva hirtă și cu obicinuita-i intonație în glas, începe a spune: — Președintele consiliului, în discursul său, a expus în mod clar motivele pentru cari Italia a declarat neutralitatea sa. Vorbind de declarația de neutralitate a spus că a fost precedată de desbateri pasionate și de o matură chibzuință. Ei bine, deoarece cred necesar să se arate cit mai clar că Italia respectă în tot*deauna tratatele sale și că lealtatea Italiei e mai presus de orice apreciere posibilă, mă simt dator de a reaminti de un precedent care va demonstra ci de exactă este interpretarea dată de guvernul nostru la izbucnirea conflictului actual, tratatelor noastre, interpretare admisă ca justă’ șî de puterile aliate. In timpul războiului balcanic, mai precis la 9 August 1913, lipsind din Roma, am primit de la colegul meu Di San Ghiolam» următoarea telegramă : Austria ne comunică nouă, și Germaniei, intenția de a intra in acțiune contra Serbiei și definește o astfel de acțiune ca defensivă, sperînd că va putea invoca casus foederis pentru tripla alianță, ceea ce după mine e inaplicabil, încerc de a uni sforțările mele cu cele ale Germaniei, pentru a împedeca o astfel de acțiune austriacă, dar ar putea fi necesar de a declara în mod clar că noi nu vom considera o eventuală acțiune ca defensivă și că nu vom admite aci un casus foederis. P.ot telegrafiaiâ-mi Roma, dacă aprobi punctul meu de vedere". Am dat următorul răspuns : „Bacă Austria pornește o acțiune contra Serbiei e învederat ca nu poate fi vorba de un casus foederis. E o acțiune pe care dinsa ar intreprinde.o pe cont propriu, fiindcă nu e vorba de apărare, nimeni neavînd gîndul să o atace. E necesar ca aceasta să fie declarat Austriei un modul cel mai formal și a de dorit o acțiune a Germaniei pentru a împiedideca Austria să întreprindă o aventură atît de primejdioasă". Această declarație și intervenție s’a făcut. Interpretațiunea noastră a fost admisă de aliatele noastre și relațiile noastre de prietenie n’aufost de foc tulburate din această cauză. Declarația de neutralitate făcută de guvernul nostru la Inceputul actualului conflict, este deci je conformă spiritului și literei trata j titlul nostru. Aceasta am voit s’o reamintesc, fiindcă socotesc folositor ca întreaga Europă să vadă ■ complecta realitate a Italiei. Declarația lui Giolitti a fost una aplaudată și citirea celor două telegrame istorice a produs o profundă impresie. In partea a doua a cuvîntăreii sale Giolitti a declarat că enormitatea fortelor economice și militare cari au provocat conflictul actual esdad probabilitatea unui apropiat sfirșit al războiului. Votează încrederea în guvern căruia ii dorește din toată, inima ca să merite recunoștința intregei țări. * Declarațiile lui Giolitti, spun ziarele, că o deosebită importantă. Ele arată in primul rînd că Italia nu poate fi acuzată de iloialitate fată de imperiile centrale, cari cunoșteau dinainte interpretarea pe care o dă Italia tratatului de alianță, interpretare pe care a acceptat-o. încă în August 1913 Austria dorea războiul cu Serbia, care a fost înlăturat numai grație atitudinei Italiei. In cursul acestui an, cînd Austria ș i-a înfăptuit gînaul, Italia a râmet credincioasă politicei sale anterioare. Aceste declarată mai demonstrează in mod irefutabil că Austria și Germania au premeditat lovitura contra Serbiei, și că lupul din fabulă a așteptat numai ca mielul să îl tulbure apa. Aceste state doreau și războiul european, căci iși dădeau bine seama că atacul lor banditesc va deslănțui furtuna catastrofală. Dacă s’ar fi așteptat ca un astfel de conflict să se mărginească meniat la Serbia n’ar fi cerut sprijinul Italiei, de care nu era nevoie pentru o acțiune ații de modestă ca peddepsirea Serbiei. Documentele citite de Giolitti grăbesc limpede și sunt și un răspuns dat cancelarului german care a avut imprudența să acuze Anglia că ea ar fi provocat enormul măcel, * întreaga presă din Soma earn«»* Und destăinuirile fostului prim-ministru, ajunge la concluzia că Austria și Germania au dorit și pregătit războiul actual. Nimeni nu mai poate accepta teza austriacă $1 germană că cele două țări doreau numai pedepsirea ucigașilor perechei arhiducale austriace. Meritul Italiei de a fi împiedicat atunci războiul e mare. Nu se poate tăgădui că aminarea războiului cu un an a servit mai mult țărilor mai puțin pregătite de război a cum a fost Rusia și Franța și mai puțin Austriei și Germaniei, cari și atunci a fost Înarmate print In dinți și gata de atac. Ziarele darclară că Italia care și-a manifestat anul trecut atât de doveditor darința ei de pace, are acum datoria de a grăbi indicerea unei păci durabile, contribuind la zdrobirea militarismului german, singurul vinovat de catastrofa care s'a abătut asupra continentului nostru. Pe lîngă asta, războiul actual, deși n'a fost dorit de Italia, a făcut ca idealul național italian să se apropie de înfăptuire. Ar fi deci o prostie $10 crimă dacă Italia ar mai șovăi și n’ar păși hotărîtă la reîntregirea granițelor ei, LELIO * In curând: Ermette Novelli In cea mai de seamă a sa creație: Sannl ilas Mau furare IMM Un picior aplicat de statul major german Celebrulal „Walfbureau** Se știe ce prăpăstii telegrafiase „Wolffbureau“ de la Berlin asupra ultimelor lupte dintre germani și ruși. S'a rușinat chiar și statul major german de atîtea invațiî și exagerațiunî și spre a mi-și compromite buletinele oficiale pe cari le transmite prin intermediul ..Wolfbureau“, a impus aceluiași acestuia să telegrafieze lumea întregi următoarea dezavuare: Berlin, Decembrie. — Știrile ie eri privitoare la pierderile rusești în Polonia și la starea orașului Lodz, nu sunt comunicațiunile marelui cartier general, ci știrile oficiale ale Agenției Wolff. (Wolffbureau). Ce durere absurdă! Să fii nevoită telegrafiez! însuti tu ca știrile tae nan garanția oficialității, că această oficialitate nu și le însușește, nu și se însușește fiindcă are încă puțin obraz și nu vrea să se compromită luînd sub autoritatea sa ,eea ce binevoiește a inventa onorafilul „Wolffbureau“.. Acum, dacă știrile lui Wolff sînt ratate astfel de statul major german, ce preț trebue să se pue pe știrile“ lui Ivers n cari nu’s decît » compilare și mai exagerată, oxagerațîunilor ■ și investțiunilor lui Wolfsbureau“?! Dacă statul major german le-ar citi, s'ar sinucide de rușine! LOTERIA IV-a DE STAT Tragerea clasei a VI-a Lista complectă a tragerei de azi Asii a continuat tragerea loteriei clasei a Vl-a a re*ifatului roman. Iata rezultatul tragereii No. 14.467 a cîștigt in„§§§ lei No. 10.832 a cîștigat 30JM lei No. 58153 a cîștigat: 3000 lei CS și Smurî a 90KMÎ Hei 19818 30393 49389 54228 57088 50905 Cesdlimrrio 8008 Lei 14579 16534 20399 30141 33374 51752 55681 7928 19027 30657 34920 55180 Cistî«rre,5 a 500 Lei 6207 17729 17933 17891 18975 24452 25314 25669 25698 30259 335691 36S27 49678 59304 1523 f,1637??Si 13107 20904 26337 30834 36049 38869 39325 48256 49716 51840 Cișftiguri a 225 Lei Țifrele negre eiin capul limturitor însemnează miile 0 661 219 40S 943 667 264 562 921 712 301 043 106 307 188 986 179 1 677 917 743 763 166 041 701 873 476 691 624 294 2 337 022 131 26S 723 567 301 565 505 526 .547 305 530 350 215 391 710 569 563 3 220 062 145 599 718 459 819 138 912 026 077 088 649 070 4 300 474 837«4 836 579 413 651 630 5 545 591 S99 212 320 923 681 429 634 594 780 070 669 501 322 489 192 233 336 315 811 161 6 154 328 257 488 834 795 508 503 484 770 7 734 159 189 521 335 228 294 644 776 536 892 554 356 900 412 8 079 311 583 746 428 965 S56 067 834 006 781 612 318 274 271 9 745 515 797 774 029 439 101 134 049 751 822 779 518 584 685 323 441 738 693 770 10 809 009 683 318 745 151 668 044 739 003 248 410 714 588 901 135 283 081 853 11 175 324 610 520 851 348 447 973 526 209 898 055 650 404 264 927 214 879 12 042 679 943 097 135 325 133 179 457 449 13 993 859 908 716 901 492 842 761 132 287 283 353 14 791 568 867 901 357 250 552 315 224 843 816 643 509 045 210 128 15 035 488 690 799 795 376 941 506 682 162 150 342 998 858 652 382 249 16 613 194 142 342 998 328 198 786 381 431 533 307 117 464 689 311 169 377 17 644 719 637 592 110 628 504 764 329 982 023 530 165 880 669 47518 617 937 309 822 206 111 007 293 ÎS 839 809 339 054 371 431 849 791 483 024 772 486 968 196 988 027 855 LCO 117 529 301 511 720 346 042 989 29 214 379 119 669 540 884 601 816 553 133 220 398 812 21 £ 44 640 687 982 132 604 141 003 660 193 075 612 695 837 800 22 827 780 850 387 453 040 707 376 802 293 21S 243 475 743 073,271 664 23 066 032 395 093 216 250 151 658 469 789 261 862 592 n '414 405 583 278 752 567 76» 756 517 017 090 488 985 519 893 61G 1 266 913 274 006 372 25 162 598 084 531 466 052 605 498 965 175 422 726 879 946 008 638 425 584 716 815 321 120 840 28 085 358 446 695 520 935 505 834 125 693 114 155 172 27 459 867 058 082 893 747 62667 004 835 848 099 922 603 28 140 860 271 137 782 177 233 309 049 139 894 427 771 708 688 967 982 588 114 034 722 679 477 018 394 2&5 29 688 996 813 468 634 037 267 464 166 133 30 635 663 96 091 347 930 863 935 289 237 432 596 119 840 815 416 31 709 778 684 661 577 470 898 713 392 584 883 999 046 695 784 32 506 289 117 302 955 247 077 654 772 119 775 570 356 573 33 224 064 734 377 589 785 404 596 828 578 962 448 000 571 651 829 34 717 760 266 358 993 994 456 605 491 060 215 109 959 008 920 585 860 384 35 980 173 838 423 785 978 185 889 711 171 047 352 940 018 876 457 378 778 905 653 525 063 569 629 381 527 308 38 303 612 179 867 381 703 441 527 425 658 874 687 063 208 722 460 109 426 507 37 924 321 853 331 759 374 13 977 4M 469 850 645 594 779 38 797 476 299 676 306 128 599 584 624 637 288 587 976 916 888 39 830 878 266 48 425 5039 969 973 £28 584 40 087 743 056 333 457 592 762 601 264 261 821 869 881 382 51 195 209 404 175 431 785 206 058 362 325 136 962 780 147 430 796 027 593 999 760 233 52 147 110 771 112 910 208 217 777 702 629 875 785 668 755 895 LiS 53 958 864 465 149 323 669 892 910 636 384 518 70 338 44 383 819 498 315 808 698 463 889 369 687 158 691 064 426 «5 845 679 901 218 135 732 478 117 099 984 216 271 812 165 728 451 46 370 242 859 908 028 772 007 769 765 738 362 447 225 153 157 293 47 939 259 834 098 614 978 031 808 983 207 284 460 718 332 622 106 247 807 988 815 023 900 48 221 998 602 178 674 234 148 414 842 792 597 443 764 832 297 181 887 696 149 444 537 361 427 622 396 676 49 083 556 772 091 655 805 412 778 593 985 851 50 340 906 44! 153 115 352 027 51 879 348 698 087 448 729 979 872 75852 677 132 202 391 298 531 152 034 169 985 750 228 455 250 872 303 53 846 208 360 054 152 582 183 243 465 009 295 802 497 953 450 S66 383 218 033 976 946 535 070 5467 509 252 450 196 906 659 622 685 926 87 954 786 760 850 55 384 677 7S0 501 037 737 121 700 328 216 102 578 584 56 225 410 074 098 370 174 378 257 120 035 573 559 690 623 863 57 526 715 700 856 415 401 884 735 899 311 814 622 603 944 700 761 160 58 726 312 828 968 872 947 531 083 217 874 363 196 131 949 414 59 546 296 747 568 022 703 683 Tragerea s’a terminat în oreze I șî va comtimra^artL^ Propaganda nemțeasca la sate D. G. Georgescu, primarul comunei Vizurești, plasa Jhergani județul Dîmbovița, ne trimite un pachet cuprinzînd cîteva numere din ziarul „Îâuz" care se trimite gratuit primăriei și altora din comună. D. Georgescu își exprimă indignarea sa ca se permite o asemenea propaganda, făcută de niște nenorociți vînduți dușmanilor intereselor Noastre naționale.. e Politique și declarațiile lui Golitti Primim următoarea scrisoare: Domnule director: . Prin declarațiile d M Giolitti kis dovedit că Austria, după Intervenția noastră în Balcani, hotărîse să declare războiui Serbiei și deci și aliaților d—Romîniei. De altfdoare și cari simptome anterioare „ca găsirea la tinîi ofițeri bulgari a unor hărți originale din Austria, ca Dobrogea și Moldova făcind parte ta*tegrata din Bulgaria și Austria“, precum cazul d-lui Zliber die Ledenicz fostul atașat militar austriac lai București, găsit acum două ani în munții județului Neamț costumat la țăran și arestat de jandarmii noștri, precum declarația prin titlul de Fuerstemnberg făcută «nui ministru al nostru, că țara lui va apăra cu armele orișice intervenție a noastră în contra bulgarilor;— dovedesc o prisosință, primejdia pe lângă care a trecut țara noastră. , * i Ziarul d-înT Marghiloman „La Politique“ însă, dintr’un sentiment pe care nu lam înțeles lămurit, se pre* face a confunda declarația de războiu făcută Serbiei dela 10 August, cu funtimatum trimis Serbiei cu cite*va luni înainte (cazul Prohaska), pentru a o împiedica de a ocupa litoralul Mărei Adriatice. Această confuzie vrută, n’are alt scop decit , de a lua declarațiilor d-lui Giolitti importanta care trebue s’o aibă, și indirect pentru a veni în ajutorul imperiului și legației austriace. Primiti vă rog. d-le director, asigurarea distinsei mele considerații.i Ion R. Sturdza i Ia cărând • Ermette Novelli în cea mai de seama a sa creație; Samarul lm Ros Mai in Mica Yollanda dragina fetiță a soților matfrezăț d-ra Robinne și d. Signoret, care, te emoționează pînă la lacrimi, in scena cînd intervine pentru împăcarea părinților ei, in opera „Erlarea" (tas larmes du pardon), ce se reprezintă, cu mare succes la cinematograful „Lux" din str. Doamnei. Pentru sara cu noștrii D-ra Eva Moscovîci din Roman 4 trimes 5 ie? 20 ban! pentru văduva Golda Zaidnei D na. B. Kohn din com. Niculite, jud. Tulcea. 2 lei pentru T. Abramovici.