Adevěrul, ianuarie 1915 (Anul 28, nr. 9988-10017)
1915-01-14 / nr. 10000
Miercuri 14 Ianuarie ISIS cu «mele el etetiul ei folosil toaie preparaţiunile ■ leacurile de casă.Toti nervoşii, şi se suferâ de Dureri de Cap, Priitr’na Singur Masai, işi recapătă rezistenta ca să-şi poată continua munca zilnică obositoare. De VANZARE in toată ţara ! La toate FARMACIILE, DROGUERliLl I şi alte MAGAZINEFABRICA ŞI BIROUL DIANA ! FraaramtmiisssirmBCJE la!, Ştefan era silit să ia uiotărîrea, sau de a primi o bătălie contra turcilor, sau să ia drumul MUftiţior. Cu alte cuvinte, să treacă din valea Itrladului in vatea Siretului, de unde putea ajunge in Bucovina, reduitul muntos al Moldove!. Din punct de vedere topograf cea mai bună cale, pentru a trece din valea Bîrladului, in valea Siretului, e valea Rahovei, care Începe la Vaslui si care prin Pungeşti, Plopana, duce la valea Siretului. Aceasta schimbare de linie de operatie sau de retragere, nu se putea executa fără o bătăile care să impută turcilor, pentru citva timp, respectul armelor moldoveneşti şi să dea timp lui Ştefan să execute această manevră delicată şi periculoasă. Iată dlar motivul strategic pentru care Ştefan-cel-Mare a dat bătălia de la Vaslui. Din punct de vedere tactic, se vede şi azi, următoarea situaţie topografică foarte favorabilă unei bătălii, cu faţa la Sud: Bîrladul, care piuă la Vaslui, urmează malul drept al liniei de dealuri din albia ea, taie valea în dreptul acestui oraş şi urmează malul sting, de aci înainte. Bîrladul nu e o apă adincă, dar fundul ,şi malurile sale mocirloase, fac din el un obstacol foarte important, mai ales pe acele vremuri, când acţiunea se reducea la o luptă corp la corp, cu topoare, măciuci, coase, etc. După arătările cronicarilor ,aripa stingă a lui Ştefan-cel-Mare, în spre Vaslui, era acoperită de un cring foarte des, ceea ce permise lui Ştefan-cel-Mare, să întreprinză o strategemă, ce a avut deplin streces. Probabil că frontul de luptă al lui Ştefan-cel-Mare se rezema, la aripa stingă, pe oraşul Vaslui, urmariul Bîrladului, în curmezişul sau, iar la aripa dreaptă, era rezemat pe dealul ce poartă şi astăzi numele de cetatea Chitocul... Ştefan pune buciumele sale să sune la aripa stingă. Împrejurul Podului înalt, unde Turcii se îngrămădesc, pentru a trece Birladul şi unde torţele moldoveneşti le pot bate şi măcelări cu înlesnire, in acest timp. Ştefan, care se găsea la aripa dreaptă, pe înălţimile dela Chitoc, se anunea asupra, flancului şi spatelui turcilor, punindu-1 pe fugă. De fapt, lupta a avut foc pe tot frontul Vasluî-Chitoc. Incăerările cele maî crincene, insă, s'au desfăşurat împrejurul Podului înalt,, la aripa stingă şi in sectorul Chitoc, de la gura Rahovei, la aripa dreaptă ; de aceia, unii numesc această luptă, bătălia de la Podul înalt, iar alţii, bătaia de la Rahova. Iată consideraţiiunile şi concluzia nile militare la care m‘am condus analiza rezumată a faptelor istorice, privitoare la această bătălie și examinarea terenului și a legilor războiului. N. ■ — Laboratorul Chimic IDIANA. I București, Str. Foișorului 8 (Titan) 1 Toate sticlele trebue să poarte 1 plombă O STICLA MICA O sticlă MIJLOCIE O STICLA MARI DIANa DIANA DIANA Franzbranntwein Franzbranntwein Franzbranntwein costă costă costă SB Bani Lei 1.35 Lei 2.60 DOCTOR tom D. tti specialist in Boaie de ochi si urech Conan t. 1—~l a. i. si 4—6 «n «n. STR. DOAFNF1 No 27 BUCUREȘTI_______ A APĂRUT: Samamina Războiului sr. Stene N. Ciurcu ^iena VIII. Koohgasse ă9. Toi. 170 fi abinet de consultaţiuni cu somităţile m «dicale. Luă«ji inforraaţiuni asupra tra,«mentului de Radiotherapie (radium) iplicat la boalele de femei, de piele i tuinari in noul departament dinbinatoriul boeur. Doctor VELESCU — OtiMTIST — Fost șef de clinică la Facultatea I ientistică din Philadelphia (ÎDierlîa) Bulevardul Elisabetlm No. 33 , Lorgnette si Benocle fine, au sosit la „Ocularium“ «TROORMUE« «Io. -J Curierul, spectacolelor MARTI, 13 IANUARIE ISIS TEATRUL NAŢIONAL. — „Un fiu din America". TEATRUL LEON FOPESCU.—„Cowboy-ul. TEATRUL MODERN. _ Compania dramatics Votcnteacu si Bulandrat „Dama cu Carnabii". TEATRUL COMOEDIA. — „Cu cine mortem“* CIRCUL 8IDOLI. — Reprezentaţii de gali. TEATRU CINEMA REGAL. —Duetul Tauaaa ai Doamna maaeati. SELECT CINEMA-CENTRAL. —Dansul morte( drama). Războiul Mondial 17. CINEMA LUX. — „Dragoste silită", dramă sentimentală în 3 acte, jurnalul cu ultimele evenimente, o vedere de pe natură și o comedie de mult buraor. A apărut Săptămână Războiului. Baronul Buron pentru cauza naţională bulgară Am publicat zilele acestea cur** oasa telegramă ,de către vice pre*şedintele Sobraniei. d. Mömellöff, a adresat-o tipului în astru de externe austro-imgar, baronul Birhart, şi in cane exprima dorinţa ca aspiraţiunile bulgare să fie satisfăcute cu concursul Austriei. Iată «răspunsul baronului Burlan, Sofia, 12 Ianuarie. — Ministrul austro-ungar, baronul Burlan, a adresat vice președintelui Sobraniei, d. Montdloff, o telegramă fit care declară că in totdeauna a dat o atentie particulară intereselor bulgare, in trecut si in prezent, că toate simpatiile lui sunt acum de partea Bulgariei şi a cauzei ei nationale şi că nu va lăsa să treacă ocazia ca să arate prin fapte că este umil din cel mai bun buieteu. inmormntarea unui erou BRUNO GARIBALDI marele erou, casat pe cimpul de urmare in Franţa, luind ca asalt o tranşee germană. Adus la Roma i s'a făcut o inmormintare grandioasă la care a participat peste 4001000 oameni. Funerariile, splendid şi complect redate se reprezintă in afară de program mimat la cinematografii „Lux" din strada Doamnei. s MIVEAH Fostul ministru bulgar Kalinkoff despre nota Austriei către România Noui destăinuiri asupra notei austriace Cum râmine cu dezminţirea Pr. Fuurstenberg ? [grear. ruu Sub titlul „Asupra revelatiunilor lui Take Ionescu“ a apărut in revista bulgară „Svobodno Mnenie", anul III No. 2 următorul articol al d-lui dr. Kalinkoff, fost ministru al Bulgariei la Bucureşti în timpul crnesii balcanice. In ziarul „Dnevnic“ dela 22 Decembrie, s’a tipărit un „entrefilet“ asupra revelaţiunilor lui Take Ionescu — privitoare la o notă austro-ungară care i-a fost citită, dar care n'a fost inminată lui T. Maiorescu. După acest „entrefilet“, deşi oficiosul Correspondenz-Bureau desminte existenţa unei asemenea note, Take Ionescu susţine într’un mod categoric veritatea revelaţiunii şi— afirmind că nota vorbea cum că Austro-Ungaria va apăra cu armele Bulgaria — invită pe contele Berchtold şi, pe prinţul Firstellberg să nege: primul, că a trimis nota, iar cel d'al doilea, că i-a citit-o. Eu n'am ştiut pozitiv la timp şi nici acum nu ştiu dacă o asemenea notă a fost trimisă dela Viena, dacă a fost citită lui Take Ionescu şi n’a fost inminată guvernului romin. Bănuiesc insă foarte mult cum că a existat aşa ceva—aici Take Ionescu este un bărbat de stat solid şi cu autoritate, în vorbele căruia se poate şi trebuie să se creadă— odată ce e! afirmă categoric existenţa unui atit de important fapt politic. Deşi prin probe indirecte, chiar şi eu personal pot să susţin prin următoarele fapte probabila existenţă a unei :3§1{ I (]0 note: T. Maiorescu şi T. Ionescu mi-au declarat că Austro-Ungaria s'ar interesa foarte mult de relaţiunile noastre cu Romînia, că ar fi foarte bine dispusă faţă de noi si că noi putem utiliza in mod satisfăcător această dispozitiune care in momente critice, s'ar putea manifesta, printr'un sprijin diplomatic si printr’altul cu eficacitate reală. In afară de aceasta, îmi amintesc destul de bine și următorul fapt ! Pe vremea aceea, într’o zi, m’a întîlnit pe calea Victoriei un militar sus pus de la le-Saţia austro-ungară din bucureşti — mina dreaptă a ministrului plenipotenţiar respectiv — care, privitor la exageratele pretenţii în afară de tractat ale Serbiei asupra Macedoniei, mi-a spus de-a dreptul : „Pentru ce Bulgaria face ceremonii cu sîrbii, când poate pur şi simplu să-i alunge din Macedonia cu brava ei armată?“ La aceasta i-am obiectat : „Se pare că Serbia nu mai este singură şi că pretenţiile ei vor fi sprijinite cu forţa de către Grecia, ba poate chiar şi de către Romînia , iar armata bulgară, deşi vitează, n’o să se poată lupta cu atîţia inamici. El a adăogat atunci, că nici Bulgaria nu va fi singură. Dacă survine un asemenea conflict, Austro-Ungaria nu va sta cu braţele încrucişate şi, spre a-şi arăta prietenia,« sinceră şi dezinteresată faţă de Bulgaria, o va sprijini prin ajutor diplomatic şi militar real. Şi’ntr un asemenea caz, Serbia, strinsă dinspre Apus şi Răsărit, va fi atit de zdrobită, că nu va putea cu nici un preţ să se gindească şi să agite pentru cel puţin o palmă de pămint din Macedonia. N’am dat la timp o deosebită importanţă acestei convorbiri prieteneşti pe stradă , totuşi, astăzi, in legătură cu revelaţiunile lui Take Ionescu, găsesc că convorbirea aceasta contribuie în de-ajuns la probabilitatea lucrurilor acelora cari se publică. * * # Mai departe, in acelaş „entrefilet“ se afirmă că Fürstehberg s-a prins lui Take lonescu de d. Maiorescu, pe motivul că acesta din irma a dat intilnire tocmai după cinci zile ministrului plenipotenţiar bulgar Kalinkoff, întors de la Sofia; că T. lonescu a intervenit imediat si că d. Maiorescu a primit dimineaţa pe Kalinkoff. Aci este o mare neexactitate (!) şi confuziune de fapte. Spre a nu se crede cumva că fostul ministru de externe din România, T. Maiorescu, a arătat vre’o incorectitudine, vre’o nepoliteţă, ba chiar că a adus o ofensă ministrului plenipotenţiar al Bulgariei — pentru că i’ar fi silit să aştepte 5 zile pină să fie primit (şi lucrul acesta este crezut de multi), sunt dator să restabilesc faptele şi să corectez pe d. Take lonescu. Am spus-o mai sus că 1. lonescu este un bărbat de stat atît de serios, atît de onorabil si atit de solid, încit nu poate să scape ceva printre degete, nu poate să croiască sau să intervertească intenţionat adevărul într'o materie de natură politică atît de importantă, fără voie dar o confuziune de fapte este posibilă şi la d-sa. Take Ionescu mi-a fost un amic excelent— atît în opoziţie cit şi la putere. Pe timpul meu, d-sa a fost în Bucureşti bulgaroflul cel mai credincios şi cel mai cu influenţă. Nu d-sa este vinovatul că n’am putut să-i utilizăm simtimintele şi vederile pentru o înţelegere între cele două state vecine. Nu pot şti dacă T. Ionescu a rămas tot cu aceleaşi simtiminte faţă de Bulgaria şi faţă de mine personal. Tot astfel tiu pot şti dacă d-sa mai susţine aceleaşi vederi politice — cu orizont larg — pentru o înţelegere cu Bulgaria, înţelegere sinceră şi pe bază largă,-sa nu mai este la putere. Ştiu insă un lucru: fără să fie duşman Bulgariei, d-sa a devenit un bun prieten al Serbiei; este un ruso-fill aprins şi zelos — iar aceasta pentru acum, este ceva rar in Borttinia. Să ne întoarcem însă la greşala in discuţiune — desigur, fără voie— sau la confundarea faptelor de către T. Ionescu. Şi, mai înainte de toate, o observaţiune generală. Niciodată, nici unui ministru plenipotenţiar nu i s'a intirziat primirea de către d. Maiorescu cu mai mult de 2—3 ore sau o jumătate de zi. Venerabilul, extraordinar de politicos şi corectul domn Maiorescu, care a fost în cele mai bune şi mai amicale raporturi (oficial, personal şi familiar) cu ministrul plenipoten- tiar Kalinkoff, a primit pe acesta din urmă in casa sa şi la consiliul de miniştri imediat, sau la zece mi-1 mite după cererea întrevederii. De multe ori, întrevederea a avut loc imediat chiar in localul legaţiunii. Ca atare, nicidecum nu poate fi vorba despre vre-o întrevedere după cinci zile dela cererea ei. Aşa ceva nu s'a intimulat cu nimeni şi nici-.odată, nici ciiar la Palat — cu răposaţii! rege, care, iară multă stârnicită, a acordat totdeauna audienţa sau în aceeaş zi—sau cel mai tirziu a doua zi după cererea audientei. Altceva: de unde si pînă unde prințul Kurstenberg să se plingă lui T. lonescu că ministrul bulgar n'a fost primit imediat de d. Maiorescu — ci că va fi primit după cinci zile? Dacă era asa ceva, ministrul plenipotenţiar bulgar putea să se plingă singur lui Take lonescu sau sa se plingă decanului corpului diplomatic... # * Evident că aci este ceva; in orice caz insă nu ceea ce d. T. lonescu a păstrat în memoria sa. Este următorul fapt : La 27 Martie 1913, d. T. Maiorescu, exprimînd prmp nemulțumirea guvernului romin de conferința de la Petersburg, fata de o cedare eventuală numai a Silistrei, ne-a propus ca Bulgaria să convină — in schimbul echivalentului tratat — la o cedare mai mare către Romînia, printr'un acord secret, care ne va apropia de aed bloc larg (entente, aliance), pe care d-sa d. Maiorescu, la propus in nenumărate rindurî mai înainte. La 4 Aprilie acela $ an, d. Gheşoff a răspuns la această propunere că nu putem să intrăm in nici un fel de tratative mai înainte de : a se pronunţa, defintiv conferinţa de la Petersburg. Totodată m'a autorizat insă să sondez pe d. Maiores,ca să precizeze ce anume ghideşte d-sa că poate Romînia să ne propună şi care este punctul de vedere a! Rominiei in chestiunea "mopărtirei acelei părţi din Macedonia in care există conaţionali de-aî sat. D. Gheşoff m'a autorizat să spun aceasta in numele meu u na ca pornită din partea sad). La aceasta, d. Maiorescu mi-a răspuns că, deoarece d. Gheşoff amină să intre în tratative cu Romînia mai înainte de a se pronunţa conferinţa de la Petersburg alunei şi d-sa, d. Maiorescu, amină de asemenea totul pentru mai tîrziu, evitind să-şi precizeze propunerea pentru o largă înțelegere cu noi. La 22 Aprilie, d. Ghesoff m’a chemat la Sofia pentru o discutiune amănuntită a tuturor chestiunilor cari fuseseră obiectul ultimelor noastre convorbiri cu d. Maiorescu, obligindu-mă din nou să întreb —tot in numele meu (!) — pe d-nii 1) Cum se va vedea, d. dr. Kalinkoff stabilește că în realitate nu era vorba de o întîrziere în acordarea de audientă, ci de o mtîn-.iere în începerea tratativelor lucru pe care d. Take lonescu nu a voit, se vede, să-l Maiorescu și Take lonescu cam cu concesiuni tie-ar face sub raportul economic și cel politic. După intrevederea mea cu aceşti domni, eu am plecat la Sofia să raportez. Aci, cu mare regret, in consiliul de miniştri, am constatat lipsa oricărei unităţi de vederi şi de gindire in privinţa relaţiilor noastre cu Rominia. O complectă deosebire şi contrazicere in păreri. Citi miniştri atitea păreri şi directive, plus ace ha al preşedintelui Camerei. După două întrevederi cu ministrul plenipotenţiar austro-ungar, care părea a fi bine informat de ultimele noastre convorbiri cu d. Maiorescu, eu am plecat la Bucureşti cu instrucţiile necesare din partea d-lui Gheşoff şi cu asigurarea ministrului plenipotenţiar austro-ungar că d. Maiorescu va reveni asupra aminării sale şi că va intră imediat în tratative cu noi. La 8Mai seara, eu am sosit în Bucureşti. A doua zi dimineaţa am cerut întrevederea şi am fost primit îndată de d. Maiorescu ; după d-sa, am fost primit de d. Take Ionescu, iar după prînz de către ministrul plenipotenţiar austro-ungar, prinţul Fürstenberg. Spre marea mea mirare şi cu toate asigurările contelui Tarnowski, d. Maiorescu a stăruit inanimarea sa de a intra în tratative şi a declarat că, maî înainte de zece zile, pină ce protocolul de la Petersburg iui trece prin parlamentul lor, d-sa nu poate să intre în nici un fel de tratative cu noi. Aceasta — a apăsat d-sa — este expresa dorinţă de mai înainte a luî Chesoff. Imediat în aceiaşi zi, în întrevederea mea cu d. Take lonescu, am istorisit convorbirea avută cu d. Maiorescu și m'am prins că prezidentul amină tratativele. D. Take lonescu mi-a declarat pe față că, din cauza presiunei interne a opiniunei publice, din cauza consiliilor unei mari puteri amice și din cauza cererilor insistente ale aliaţilor noştri, cabinetul român, în frunte cu dinsul (Take Ionescu), nu împărtăşeşte părerea d-lui Maiorescu şi că susţine ca imediat, fără aminare, să se intre în tratative cu noi asupra unei înţelegeri pentru eventualităţile apropiate şi îndepărtate, spre a se evita greşelile de neiertat din anul trecut. Tot d. Take Ionescu mi-a mai spus categoric că d. Maiorescu, prin amînarea sa, face o mare greşală şi că, îndată ce va merge la Rege, chiar în ziua aceea, este încredinţat că d. Maiorescu va primi sfatul energic de a nu amina, deoarece evenimentele pot devansa precauţiunea sa superfluă şi întru nimic justificată. Atit timp cit miiule guvernului — a terminat d-sa—sunt încă cu totul libere şi neangajate de nimeni, de dorit ar fi să se grăbească din ambele părţi. Din convorbirea avută în întrevederea cu ministrul plenipotenţiar austro-ungar Fiirstenberg, am innteres că neîntîrziata intrare in tratative intre noi şi Romînia se recomandă cu căldură şi se ocroteşte de către Austro-Ungaria — şi că prinţul Fiirstenberg este pe deplin iniţiat in convorbirile noastre de pînă acum, precum şi in posibilele propuneri şi cereri ale Rominiei, cari, după părerea sa, se vor învirti în jurul Silistrei plus rectificarea propusă de d. Carteff la Londra. Prinţul Fürstenberg, spre a accentua extraordinara interesare a Austro- Ungariei faţă de relaţiiniile dintre Romînia şi Bulgaria şi faţă de înţelegerea lor neintîrzîată şi definitivă, mi-a declarat că d-sa va insista şi va sprijini foarte energic înaintea regelui, a lui Titu Maiorescu şi Take Ionescu, de a se începe îndată şi de a se termina, tratativele noastre, contra fermei hotăriri de aminare a lui Titu Maiorescu. Şi, intr'adevăr, şi Furstenberg şi d. Take Ionescu şi-au împlinit pro- misiunile şi au reuşit să realizeze părerile ce şi-au exprimat faţă de mine. Cealaltă zi am văzut pe d. Maiorescu, care mi-a declarat direct şi lămurit că îşi modifică hotărîrea de a intra in tratative tocmai dună zece zile si că este gata să le începem imediat, spre a ajunge la o înţelegere pe baza cea mai largă. D-sa mî-a dezvoltat chiar planul ce are pentru procedură şi despre factorii cei mai autorizati cari vor duce tratativele, ba s’a apropiat de însăşi baza cererilor lor, cari, cuvîfit cu cuvint, erau identice cu cele spuse mie de prințul Furstenberg. * # Aşa dar, din cele arătate mai sus, mie mi se pare lămurit că T. lonescu. n'are nici tin nvcrb pentru neexistenta sa intervenţie ca T. maiorescu să mă primească imediat, iar nu după cinci mile , meritul d-sale ca şi cel al prinţului Furstenberg stă in schimbarea hotărârii dlul maiorescu (de a începe tratativele după zece zile) şi înduplecarea d-sale de a intra fără aminare în astfel de tratative, ceea ce s'a şi întîmplat a doua foi. Aci este eroarea si confuziunea faptelor din partea d-lui T. lonescu. (2) Am socotit necesar sa arăt pentru acum lucrul acesta —* pentru restabilirea adevărului. Pentru ce nu s'au început si nu au fost încununate cu succes tratativele acestea — cărora d. Maiorescu ie fixase aproape și procedura, persoanele şi baza—aceasta este o temă largă, care iese din cadrul actualului m.nou articol şi pentru care îmi rezerv dreptul pentru altă dată. Totuşi nu pot să nu observ încă de acum că tema aceasta este strins legată cu neaşteptata demisiune a d-lui Gheşoff şi cu nedorinta înlocuitorului d-sale de a-şi însuşi punctul de vedere in această privinţă. Nu putină piedică a fost la timp neutru cauza aceasta şi persoana d-lui Daneff, cu care — dintr o urâ grozavă, pot să afirm neîntemeiată— rominii nau vrut să trateze şi au strins mîinile trădătoare întinse spre ajutor şi sprijin ale aliaţilor noştri sirbi şi greci—şi astfel s'a intimplat aceea ce noi am văzut-o cu groază şi am suferit-o cu toţii. Dr. G. Kalinkoff Sofia. 21 Decembrie 1914. (2) Noi du credem că ar fi eroare şi confuzie, ci cum am spus şi In nota precedentă, e probabil voința din Take lonescu de a nu intra în roiii farfiii acestor fante. — Red. Ad. p. KALINKOFF Pentru Albnezii din ţară Se aduce la rmioştina tuturor supuşilor albanezi din Romînia că spre a şî stabili identitatea faţă de onor autorităţi şi a satisface legile car privesc şederea în ţară a străinilor pot obţine certificatul necesar, adresîndu-se la secretariatul sorietăto Coloniei Albaneze din București, str SUI Apostoli No. 43 (în curte), de la orele 2—fi seara. Juliu Cesăr I« Cinema,,Clasic" Rar s'a văzut o splendoare de piesă ca „Juliu Cesar", de aceea a atras ș va atrage încă mult publicul la cinema „Clasic" din București. Școlile se vor duce în grupuri. Scufundarea unui vas italianin Marea Neagră GALAŢI, 12 Ia». — Flota rusa din marea Neagră luind drept un vas turcesc, un vapor de comerţ „Maria Luizzeta“ sub pavilion italian, la bombardat, scufundindu-l. Naufragiat» vaporului italian, care sunt greci, fiind salvaţi de ruşi, au fost adusi azi in localitate de vaporul „Russ“. — Cor. ȘAMPANIA RHEINIC* A ZUGA CALITATIV EGALĂ CU CEL* MAI BUNE MĂRCI FRAHCF7F \ Cuvée ^reserie |