Adevěrul, ianuarie 1915 (Anul 28, nr. 9988-10017)

1915-01-14 / nr. 10000

Miercuri 14 Ianuarie ISIS cu «mele el etetiul ei folosil toaie preparaţiunile ■ leacurile de casă.­Toti nervoşii, şi se suferâ de Du­­reri de Cap, Prii­­­tr’na Singur Ma­sai, işi recapătă re­zistenta ca să-şi poată continua munca zil­nică obositoare. De VANZARE in toată ţara ! La toate FARMACIILE, DROGUERliLl I şi alte MAGAZINE­­FABRICA ŞI BIROUL DIANA ! Fraaramtmii­­­­sssirmBCJE la!, Ştefan era silit să ia uiotărîrea, sau de a primi o bătălie contra tur­cilor, sau să ia drumul MUftiţior. Cu alte cuvinte, să treacă din valea Itrladului in vatea Siretului, de un­de putea ajunge in Bucovina, redui­­tul muntos al Moldove!. Din punct de vedere topograf cea mai bună cale, pentru a trece din va­lea Bîrladului, in val­ea Siretului, e valea Rahovei, ca­re Începe la Vas­lui si care prin Pungeşti, Plopana, duce la valea Siretului. Aceasta schimbare de linie de ope­­ratie sau de retragere, nu se putea executa fără o bătăile care să impu­tă turcilor, pentru citva timp, res­pectul armelor moldoveneşti şi să dea timp lu­i Ştefan să execute a­­ceastă manevră delicată şi pericu­loasă. Iată dlar motivul strategic pen­tru care Ştefan-cel-Mare a dat bătă­lia de la Vaslui. Din punct de vedere tactic, se vede şi azi, următoarea situaţie topogra­fică foarte favorabilă unei bătălii, cu faţa la Sud: Bîrladul, care piuă la Vaslui, urmează malul drept al li­niei d­e dealuri din albia ea, taie va­lea în dreptul acestui oraş şi urmea­ză malul sting, de aci înainte. Bîrladul nu e o apă adincă, dar fundul ,şi malurile sale mocirloase, fac din el un obstacol foarte impor­tant, mai ales pe acele vremuri, când acţiunea se reducea la o luptă corp la corp, cu topoare, măciuci, coase, etc. După arătările cronicarilor ,aripa stingă a lui Ştefan-cel-Mare, în spre Vaslui, era acoperită de un cring foarte des, ceea ce permise lui Şte­­fan-cel-Mare, să întreprinză o stra­­tegemă, ce a avut deplin streces. Probabil că frontul de luptă al lui Ştefan-cel-Mare se rezema, la aripa stingă, pe oraşul Vaslui, urma­riul Bîrladului, în curmezişul sau, iar la aripa dreaptă, era rezemat pe dealul ce poartă şi astăzi numele de cetatea Chitocu­l... Ştefan pune buciumele sale să su­ne la aripa stingă. Împrejurul Podu­lui înalt, unde Turcii se îngrămădesc, pentru a trece Birladul şi unde tor­ţele moldoveneşti le pot bate şi mă­celări cu înlesnire, in acest timp. Ştefan, care se găsea la aripa dreap­tă, pe înălţimile dela Chitoc, se a­­nunea asupra, flancului şi spatelui turcilor, punindu-1 pe fugă. De fapt, lupta a avut foc pe tot frontul Vaslu­î-Chitoc. Incăerările cele m­aî crincene, insă, s'au desfă­şurat împrejurul Podului înalt,, la aripa stingă şi in sectorul Chitoc, de la gura Rahovei, la aripa dreaptă ; de aceia, unii numesc această luptă, bătălia de la Podul înalt, iar alţii, bătaia de la Rahova. Iată consideraţiiunile şi concluzia nile militare la care m‘a­m condus ana­liza­ rezumată a faptelor istorice, privitoare la această bătălie și exa­minarea terenului și a legilor răz­boiului. N. ■ — ­ Laboratorul Chimic IDIA­N­A. I București, Str. Foișorului 8 (Titan) 1 Toate sticlele trebue să poarte 1 plombă O STICLA MICA O sticlă MIJLOCIE O STICLA MARI DIANa DIANA DIANA Franzbranntwein Franzbranntwein Franzbranntwein costă costă costă SB Bani Lei 1.35 Lei 2.60 DOCTOR tom D. tti specialist in Boaie de ochi si urech Conan­ t. 1—~l a. i­. si 4—6 «n «n. STR. DOAFNF1 No 27 BUCUREȘTI_______ A APĂRUT: Samamina Războiului sr. Stene N. Ciurcu ^iena VIII. Koohgasse ă9. Toi. 170 fi abinet de consultaţiuni cu somităţile m «dicale. Luă«ji inforraaţiuni asupra tra­­,«mentului de Radiotherapie (radium) iplicat la boalele de femei, de piele i tuinari in noul departament din­­binatoriul boeur. Doctor VELESCU — OtiMTIST — Fost șef de clinică la Facultatea I ientistică din Philadelphia (ÎDierlîa) Bulevardul Elisabetlm No. 33 , Lorgnette si Benocle fine, au sosit la „Ocularium“ «TR­OORMUE« «Io. -­J Curierul, spectacolelor MARTI, 13 IANUARIE ISIS TEATRUL NAŢIONAL. — „Un fiu din America". TEATRUL LEON FOPESCU.—„Cow­­boy-ul. TEATRUL MODERN. _ Compania dramatics Votcnteacu si Bulan­­drat „Dama cu Carnabii". TEATRUL COMOEDIA. — „Cu cine mortem“* CIRCUL 8IDOLI. — Reprezentaţii de gali. TEATRU CINEMA REGAL. —Due­tul Tauaaa ai Doamna maaeati. SELECT CINEMA-CENTRAL. —Dan­sul morte( drama). Războiul Mon­dial 17. CINEMA LUX. — „Dragoste silită", dramă sentimentală în 3 acte, jur­nalul cu ultimele evenimente, o vedere de pe natură și o comedie de mult buraor. A apărut Săptămână Războiului. Baronul Buron pentru cauza naţională bulgară Am­ publicat zilele acestea cur** oasa telegramă ,de către vice pre*­şedintele Sobraniei. d. Mömellöff, a adresat-o ti­pului în astru de ex­terne austro-imgar, baronul Birh­art, şi in cane exprima dorinţa ca aspi­­raţiunile bulgare să fie satisfăcute cu concursul Austriei. Iată «răspunsul baronului Burlan, Sofia, 12 Ianuarie. — Ministrul austro-ungar, baronul Burlan, a a­­dresat vice președintelui Sobraniei, d. Montd­loff, o telegramă fit care­­ declară că in totdeauna a dat o a­­ten­tie particulară intereselor bulga­­re, in trecut si in prezent, că toate simpatiile lui sunt acum de partea Bulgariei şi a cauzei ei nationale şi că nu va lăsa să treacă ocazia ca să arate prin fapte că este umil din cel mai bun buieteu. inmorm­ntarea unui erou BRUNO GARIBALDI marele erou­, casat pe cimpul de u­­rm­are in Franţa, luind ca asalt o tranşee germană. Adus la Roma i s'a făcut o inmor­­mintare grandioasă la care a parti­cipat peste 4001000 oameni. Funerariile, splendid şi complect redate se reprezintă in afară de program mimat la cinematografii „Lux" din strada Doamnei. s MIVEA­H Fostul ministru bulgar Kalinkoff despre nota Austriei către România Noui destăinuiri asupra notei austriace Cum râmine cu dezminţirea Pr. Fu­urstenberg ? [grea­­r. ruu Sub titlul „Asupra revelatiunilor lui Take Ionescu“ a apărut in re­vista bulgară „Svobodno Mnenie", anul III No. 2 următorul articol al d-lui dr. Kalinkoff, fost ministru al Bulgariei la Bucureşti în timpul crne­sii balcanice. In ziarul „Dnevnic“ dela 22 De­cembrie, s’a tipărit un „entrefilet“ asupra revelaţiunilor lui Take Io­­nescu — privitoare la o notă aus­­tro-ungară care i-a fost citită, dar care n'a fost inminată lui T. Maio­rescu. După acest „entrefilet“, deşi oficiosul Correspondenz-Bureau des­­minte existenţa unei asemenea no­te, Take Ionescu susţine într’un mod categoric veritatea revelaţiunii şi— afirmind că nota vorbea cum că Austro-Ungaria va apăra cu arme­le Bulgaria — invită pe contele Berchtold şi, pe prinţul Fi­rstellberg să nege: primul, că a trimis nota, iar cel d'al doilea, că i-a citit-o. Eu n'am ştiut pozitiv la timp şi nici acum nu ştiu dacă o asemenea no­tă a fost trimisă dela Viena, dacă a fost citită lui Take Ionescu şi n’a fost­­ inminată guvernului romin. Bănuiesc insă foar­te mult cum că a existat aşa ceva—aici Take Io­nescu este un bărbat de stat solid şi cu autoritate, în vorbele căruia se poate şi trebuie să se creadă— odată ce e! afirmă categoric exis­tenţa unui atit de important fapt politic. Deşi prin probe indirecte, chiar şi eu personal pot să susţin prin următoarele fapte probabila existenţă a unei :3§1{ I (]0 note: T. Maiorescu şi T. Ionescu mi-au­ declarat că Austro-Ungaria s'ar in­teresa foarte mult de relaţiunile noastre cu Romînia, că ar fi foarte bine dispusă faţă de noi si că noi putem utiliza in mod satisfăcător această dispozitiune care in mo­mente critice, s'ar putea manifesta, printr'un sprijin diplomatic si prin­­tr’altul cu eficacitate reală. In afară de aceasta, îmi amintesc destul de bine și următorul fapt ! Pe vre­mea aceea, într’o zi, m’a întîlnit pe calea Victoriei un militar sus pus de la le-S­aţia austro-ungară din bucureşti — mina dreap­tă a ministrului plenipo­tenţiar respectiv — care, privitor la exageratele pretenţii în afară de trac­tat ale Serbiei asupra Ma­cedoniei, mi-a spus de-a dreptul : „Pentru ce Bul­garia face ceremonii cu sîrbii, când poate pur şi simplu să-i alunge din Ma­cedonia cu brava ei arma­tă?“ La aceasta i-am o­­biectat : „Se pare că Ser­bia nu mai este singură şi că pretenţiile ei vor fi sprijinite cu forţa de că­tre Grecia, ba poate chiar şi de către Romînia , iar armata bulgară, de­şi vi­tează, n’o să se poată lup­ta cu atîţia inamici. El a a­­d­ăogat atunci, că nici Bul­garia nu va fi singură. Da­că survine un asemenea conflict, Austro-Ungaria nu va sta cu braţele încru­cişate şi, spre a-şi arăta prietenia,« sinceră şi de­zinteresată faţă de Bulga­­ria, o va sprijini prin aju­tor diplomatic şi militar real. Şi’ntr un asemenea caz, Serbia, strinsă din­spre Apus şi Răsărit, va fi atit de zdrobită, că nu va putea cu nici un preţ să se gindească şi să agite pen­tru cel puţin o palmă de pămint din Macedonia. N’am dat la timp o deose­bită importanţă acestei convorbiri prieteneşti pe stradă , totuşi, astăzi, in legătură cu revelaţiunile lui Take Ionescu, găsesc că convorbirea aceasta contribuie în de-ajuns la probabilitatea lucrurilor acelora cari se publică. * * # Mai departe, in acelaş „entrefi­let“ se afirmă că Fürsteh­berg s-a prins lui Take lonescu de d. Ma­iorescu, pe motivul că acesta din irma a dat intilnire tocmai după cinci zile ministrului plenipotenţiar bulgar Kalinkoff, întors de la So­fia; că T. lonescu a intervenit ime­diat si că d. Maiorescu a primit dimineaţa pe Kalinkoff. Aci este o mare neexactitate (!) şi confuziu­­ne de fapte. Spre a nu se crede cumva că fostul ministru de exter­ne din România, T. Maiorescu, a arătat vre’o incorectitudine, vre’o nepoliteţă, ba chiar că a adus o o­­fensă ministrului plenipotenţiar al Bulgariei — pentru că i’ar fi silit să aştepte 5 zile pină să fie primit (şi lucrul acesta este crezut de multi), sunt dator să restabilesc faptele şi să corectez pe d. Take lo­nescu. Am spus-o mai sus că 1. lonescu este un bărbat de stat atît de serios, atît de onorabil si atit de solid, în­cit nu­ poate să scape ceva printre degete, nu poate să croiască sau să intervertească in­tenţionat adevărul într'o materie de natură politică atît de importantă, fără voie dar o confuziune de fap­te este posibilă şi la d-sa. Take Io­nescu mi-a fost un amic excelent— atît în opoziţie cit şi la putere. Pe timpul meu, d-sa a fost în Bucureşti bulgarof­lul cel mai credincios şi cel mai cu influenţă. Nu d-sa este vinovatul că n’am putut să-i utili­zăm simtimintele şi vederile pen­tru o înţelegere între cele două sta­te vecine. Nu pot şti dacă T. Ionescu a ră­mas tot cu aceleaşi simtiminte fa­ţă de Bulgaria şi faţă de mine per­­sonal. Tot astfel tiu pot şti dacă d-sa mai susţine aceleaşi vederi politice — cu orizont larg — pen­tru o înţelegere cu Bulgaria, înţe­legere sinceră şi pe bază largă,­­­-sa nu mai este la putere. Ştiu insă un lucru: fără să fie duşman Bulgariei, d-sa a devenit un bun prieten al Serbiei; este un ruso-fill aprins şi zelos — iar aceasta pen­tru acum, este ceva rar in Bortti­­nia. Să ne întoarcem însă la greşala in discuţiune — desigur, fără voie— sau la confundarea faptelor de că­tre T. Ionescu. Şi, mai înainte de toate, o observaţiune generală. Nici­odată, nici unui ministru ple­nipotenţiar nu i s'a intirziat primi­rea de către d. Maiorescu cu mai mult de 2—3 ore sau o jumătate de zi. Venerabilul, extraordinar de po­­­­liticos şi corectul domn Maiorescu,­­ care a fost în cele mai bune şi mai­ amicale raporturi (oficial, personal şi familiar) cu ministrul plenipoten-­­ tiar­ Kalinkoff, a primit pe acesta din urmă in casa sa şi la consiliul­ de miniştri imediat, sau la zece mi-1 mite după cererea întrevederii. De multe ori, întrevederea a avut loc imediat chiar in localul legaţiunii. Ca atare, nicidecum nu poate fi vorba despre vre-o întrevedere după cinci zile dela cererea ei. Aşa ceva nu s'a intimulat cu nimeni şi nici-.oda­­tă, nici ci­iar la Palat — cu răposa­ţii! rege, care, iară multă stârnici­tă, a acordat totdeauna audienţa sau în aceeaş zi—sau cel mai tir­­ziu a doua zi după cererea audien­tei. Altceva: de unde si pînă un­de prințul Ku­rstenberg să se plingă lui T. lonescu că ministrul bulgar n'a fost primit imediat de d­. Maio­­rescu — ci că va fi primit după cinci zile? Dacă era asa ceva, mi­nistrul plenipotenţiar bulgar putea să se plingă singur lui Take lones­­cu sau sa se plingă decanului corpului diplomatic... # * Evident că aci este ceva; in ori­ce caz insă nu ceea ce d. T. lonescu a păstrat în memoria sa. Este ur­mătorul fapt : La 27 Martie 1913, d. T. Maiores­cu, exprimînd prmp nemulțumirea guvernului romin de conferința de­ la Petersburg, fata de o cedare e­­ventuală numai a Silistrei, ne-a pro­pus ca Bulgaria să convină — in schimbul echivalentului tratat — la o cedare mai mare către Romînia, printr'un acord secret, care ne va apropia de aed bloc larg (entente, aliance), pe care d-sa d. Maiorescu, la propus in nenumărate rindurî mai înainte. La 4 Aprilie acela $ an, d. Ghe­­şoff a răspuns la această propune­­re că nu putem să intrăm in nici un fel de tratative mai înainte de : a se pronunţa, defintiv conferinţa de la Petersburg. Totodată m'a auto­­rizat insă să sondez pe d. Maior­es,­ca să precizeze ce anume ghi­de­şte d-sa că poate Romînia să ne propună şi care este punctul de ve­dere a! Rominiei in chestiunea "mo­părtirei acelei părţi din Macedo­nia in care există conaţionali de-aî sat. D. Gheşoff m'a autorizat să spun aceasta in numele meu u na ca pornită din partea sad). La a­­c­east­a, d. Maiorescu mi-a răspuns că, de­oarece d­. Gheşoff amină să intre în tratative cu Romînia mai înainte de a se pronunţa conferinţa de la Petersburg alunei şi d-sa, d. Maiorescu, amină de asemenea totul pentru mai tîrziu, evitind să-şi precizeze propunerea pentru o largă înțelegere cu noi. La 22 Aprilie, d. Ghesoff m’a che­­mat la Sofia pentru o discutiune a­mănuntită a tuturor chestiunilor cari fuseseră obiectul ultimelor noastre convorbiri cu d. Maior­es­cu, obligindu-mă din nou să întreb —tot in numele meu (!) — pe d-nii 1) Cum se va vedea, d. dr. Kalin­koff stabilește că în realitate nu era vorba de o întîrziere în acordarea de audientă, ci de o mtîn-.iere în începe­rea tratativelor lucru pe care d.­­ Take lonescu nu a voit, se vede, să-l Maiorescu și Take lonescu cam cu concesiuni tie-ar face sub raportul economic și cel politic. După intre­­vederea mea cu aceşti domni, eu am plecat la Sofia să raportez. Aci, cu mare regret, in consiliul de mi­­niştri, am constatat lipsa oricărei unităţi de vederi şi de gindire in privinţa relaţiilor noastre cu Romi­­nia. O complectă deosebire şi con­trazicere in păreri. Citi miniştri at­it­ea păreri şi directive, plus ace­ ha al preşedintelui Camerei. Du­pă două întrevederi cu ministrul plenipotenţiar austro-ungar, care părea a fi bine informat de ultimele noastre convorbiri cu d. Maiorescu, eu am plecat la Bucureşti cu in­­strucţiile necesare din partea d-lui Gheşoff şi cu asigurarea ministru­lui plenipotenţiar austro-ungar că d. Maiorescu va reveni asupra ami­­nării sale şi că va intră imediat în tratative cu noi. La 8­­Mai seara, eu am­ sosit în Bucureşti. A doua zi dimineaţa am cerut întrevederea şi am fost primit îndată de d. Maiorescu ; după d-sa, am fost primit de d. Take Ionescu, iar după prînz de către ministrul plenipotenţiar austro-ungar, prinţul Fü­rstenberg. Spre marea mea mi­rare şi cu toate asigurările contelui Tarnowski, d. Maiorescu a stăruit in­animarea sa de a intra în tratati­ve şi a declarat că, maî înainte de zece zile, pină ce protocolul de la Petersburg iui trece prin parlamen­tul lor, d-sa nu poate să intre în nici un fel de tratative cu noi. Acea­­sta — a apăsat d-sa — este expre­sa dorinţă de mai înainte a luî Che­­soff. Imediat în aceiaşi zi, în între­vederea mea cu d. Take lonescu, am istorisit convorbirea avută cu d. Maiorescu și m'am prins că prezi­dentul amină tratativele. D. Take lonescu mi-a declarat pe față că, din cauza presiunei interne a opi­­niun­ei publice, din cauza consiliilor unei mari puteri amice și din cauza cererilor insistente ale aliaţilor no­ştri, cabinetul român, în frunte cu dinsul (Take Ionescu), nu împărtă­şeşte părerea d-lui Maiorescu şi că susţine ca imediat, fără aminare, să se intre în tratative cu noi asupra unei înţelegeri pentru even­tualită­­ţile apropiate şi îndepărtate, spre a se evita greşelile de neiertat din a­­nul trecut. Tot d­. Take Ionescu mi-a mai spus categoric că d. Maiorescu, prin am­înarea sa, face o mare gre­şal­ă şi că, îndată ce va merge la Rege, chiar în ziua aceea, este în­credinţat că d. Maiorescu va primi sfatul energic de a nu amina, de­oarece evenimentele pot devansa precauţiunea sa superfluă şi întru nimic justificată. Atit timp cit mii­­ul­e guvernului — a terminat d-sa—­­sunt încă cu totul libere şi neanga­jate de nimeni, de dorit ar fi să se grăbească din ambele părţi. Din convorbirea avută în întreve­derea cu ministrul plenipotenţiar austro-ungar Fiirstenberg, am innte­­res că neîntîrziata intrare in trata­tive intre noi şi Romînia se reco­mandă cu căldură şi se ocroteşte de către Austro-Ungaria — şi că prin­ţul Fiirstenberg este pe deplin ini­ţiat in convorbirile noastre de pînă acum, precum şi in posibilele propu­neri şi cereri ale Rominiei, cari, după părerea sa, se vor învirti în jurul Silistrei plus rectificarea pro­pusă de d. Carteff la Londra. Prin­ţul Fü­rstenberg, spre a accentua extraordinara interesare a Austro- U­ngariei faţă de relaţiiniile dintre Romînia şi Bulgaria şi faţă de înţe­legerea lor neintîrzîată şi definitivă, mi-a declarat că d-sa va insista şi va sprijini foarte energic înaintea regelui, a lui Titu Maiorescu şi Ta­­­­ke Ionescu, de a se începe îndată şi de a se termina, tratativele noastre, contra fermei hotăriri de aminare a lui Titu Maiorescu. Şi, intr'adevăr, şi Fu­rstenberg şi d. Take Ionescu şi-au­ împlinit pro-­­ misiunile şi au reuşit să realizeze părerile ce şi-au exprimat faţă de mine. Cealaltă zi am văzut pe d.­­ Maiorescu, care mi-a declarat di­rect şi lămurit că îşi modifică hotă­­rîrea de a intra in tratative tocmai dună zece zile si că este gata să le începem imediat, spre a ajunge la o înţelegere pe baza cea mai largă. D-sa mî-a dezvoltat chiar planul ce are pentru procedură şi despre fac­torii cei mai autorizati cari vor du­ce tratativele, ba s’a apropiat de însăşi baza cererilor lor, cari, cu­­vîfit cu cuvint, erau identice cu cele spuse mie de prințul Fu­rstenberg. * # Aşa dar­, din cele arăta­te mai sus, mie mi se pare lămurit că T. lonescu. n'are nici tin nvcrb­ pentru neexistenta sa interven­ţie ca T. maiorescu să mă primească imediat, iar nu după cinci mile , meritul d-sale ca şi cel al prinţu­lui Fu­rstenberg stă in­ schimbarea hotărârii dlul maiorescu (de a începe tratativele după zece zile) şi înduplecarea d-sale de a intra fără aminare în astfel de tratative, ceea ce s'a şi întîmplat a doua foi. Aci este eroarea si con­­fuziunea faptelor din par­tea d-lui T. lonescu. (2) Am socotit necesar sa arăt pen­tru acum lucrul acesta —* pentru restabilirea adevărului. Pentru ce nu s'au început si nu au fost încu­nunate cu succes tratativele aces­tea — cărora d. Maiorescu ie fixa­se aproape și procedura, persoane­­le şi baza—aceasta este o temă lar­gă, care iese din cadrul actualului m.nou articol şi pentru care îmi re­zerv dreptul pentru altă dată. To­tuşi nu pot să nu observ încă de a­­cum că tema aceasta este strins le­­­gată cu neaşteptata demisiune a d-lui Gheşoff şi cu nedorinta înlo­cuitorului d-sale de a-şi însuşi punc­tul de vedere in această privinţă. Nu putină piedică a fost la timp neutru cauza aceasta şi persoana d-lui Daneff, cu care — dintr o u­­râ grozavă, pot să afirm neînteme­iată— rominii nau vrut să trateze şi au­ strins mîinile trădătoare în­tinse spre ajutor şi sprijin ale alia­ţilor noştri sirb­i şi greci—şi astfel s'a intimplat aceea ce noi am vă­zut-o cu groază şi am suferit-o cu toţii. Dr. G. Kalinkoff Sofia. 21 Decembrie 1914. (2) Noi d­u credem că ar fi eroare şi confuzie, ci cum am spus şi In nota precedentă, e probabil voința d­in­ Take lonescu de a nu intra în roiii farfiii acestor fante. — Red. Ad. p. KALINKOFF Pentru Alb­nezii din ţară Se aduce la rmioşt­ina tuturor su­puşilor albanezi din Romînia că spr­e a şî stabili identitatea faţă de onor autorităţi şi a satisface legile car privesc şederea în ţară a străinilor pot obţine certificatul necesar, adre­sîndu-se la secretariatul sor­ietăto Coloniei Albaneze din București, str SUI Apostoli No. 43 (în curte), de la orele 2—fi seara. Juliu Cesăr I« Cinema­,,Clasic" Rar s'a văzut o splendoare de piesă ca „Juliu Cesar", de aceea a atras ș va atrage încă mult publicul la cine­ma „Clasic" din București. Școlile se vor duce în grupuri. Scufundarea unui vas italian­­in Ma­rea Neagră GALAŢI, 12 Ia». — Flota rusa din marea Neagră luind drept un vas turcesc, un vapor de comerţ „Maria Luizzeta“ sub pavilion italian, la bombardat, scufun­dindu-l. Naufragiat» vaporului italian, care sunt greci, fiind salvaţi de ruşi, au fost adusi azi in localitate de va­porul „Russ“. — Cor. ȘAMPANIA RHEIN­­IC* A ZUGA CALITATIV EGALĂ CU CEL* MAI BUNE MĂRCI FRAHCF7F \ Cuvée ^­reserie |

Next