Adevěrul, iunie 1916 (Anul 29, nr. 10497-10526)

1916-06-11 / nr. 10507

W . toc* 3) 36 Iţa si Jolanda jucat de D- 3n^an­ti Coslin. ULTIM INFORMATIUNI Ultimele stiri din tară si din străinătate se gă­sesc in pagina IV, sub rubrica ULTIMA ORA. A. L Eri au fost aduse In staţiunea Bardujeni 6 locomotive austriace. Aceste locomotive vor fi reţinute de căile ferate române. Citim in „Nationalul“ : Toată lumea este surprinsă şi in­dignată de cantităţile enorme de fer, pe cari le transportă trenurile „Carmen Sylva"­Credem că indignarea se va tran­sforma intr'o adevărată isbucnire de bucurie şi de manifestaţie de sim­patie pentru austro-germani, cind ■se va afla că cea mai mare parte a materialului de fer ce se aduce, ese destinat tramvaelor comunale, tare tşî măresc traseurie. Ce are aloce dacă nu vom a­­vea stele pentru îmbrăcăminte şi dă încălţăminte. Vom umbla gol şi tescuiţi, dar vom umbla în tram­vai ! E un adevărat principiu de temeriie naţională ! Cetăţenii nu-ş vor mai toci ghetele, căci div­­­iierdele.„­­ Comisia Centrală de export, a­­Vînd în vedere că agricultorii mol­­odo­eni nu încarcă de mai multă vreme, din cauză că fronturile din acea regiune sunt blocate în urma evenimentelor, a dispus ca să se pună la dispoziţia producătorilor din Moldova, vagoane pentru portu­rile dunărene. V­I— Casa de economie. Credit şi ajutor a corpului didactic aduce la cuno­ştinţa membrilor săi, că pune la dis­­poziţiune pentru construire sau cum­părare de casă, un fond de 300.000 Iei, din care se vor acorda Împru­mutările prevăzute t­in lege. Din acest fond, se rezervă pentru membrii Învăţători suma de 100.000 lei, şi li se pune în vedere că cel care posedă terenuri dobândite după legea împroprietărire­ o,­ pot ob­ţine Împrumut. O LOVITURA MAESTRA! în curind. Fabiana, Fabiana, Fabiana la Are­nele „Amicii Orbilor" şi „Venus" 1Iată rezultatul examenului de ca­pacitate a aspiranţilor la gradele Sergenţilor de oraş. Au reuşit: Pentru postul­ de comandant de sergenţi, d. Cornăţeanu Max. Pen­tru postul de ofiţeri de ser­genţi d-nul Mihălcescu Anton, Băr­­bulescu I., Cimpeanu I. şi Dumitre­­scu Al. Pentru postul de sergenţi majori B-nil: Popescu D. Matei, Voinea Pa­vel, Petre Bratu, Ştirbul Const.,­­ Bînduţu Ion. Din cauza unor incidente întîm­­plate în adunarea generală a Socie­tăţii farmaciştilor, in zilele de 29 şi 30 Mai a. c., neputindu-se termina desbaterile asupra chestiunilor men­ţionate la ordinea de zi, între cari cea mai importantă, descărcarea gestiunea casierului pe exerciţiul 1915-1916, farmaciştii din ţară au fost din nou convocaţi într-o adu­nare generală extraordinară pentru ziua de 18 iunie col., la orele 9 a m., la sediul­­ societăţei. D­r. Nicolau, preşedintele so­cietate!, a făcut cunoscut membri­lor societăţei că, cu aceasă ocaziune vor lua cunoşinţă şi de raportul d-lui farmacist dr. Konya, relativ la can­porta­rea medicamentelor necesare farmaciilor publice. Prefăcută judeţului Caliacrarhe­­legrafiază ministerului de interne, că grindina a cauzat stricăciuni la culturi pe o Întindere de 560 hectare din plasa Dobrid, de asemenea la re­coltele din plasa Ghelengic. Semănăturile In general se prezin­tă bine. Locuitorii se ocupă cu pră­­şitul fasolei, a porumbului şi face­rea ogoarelor pentru semănăturile de toamnă. In serviciul personalului civil al armatei sunt vacante mai multe locuri de copişti ei. ÎL Cei cari doresc a concura pentru această funcţiune, se vor prezenta la concurs, în ziua de 12 iulie, orele 4 p. m., la ministerul de războiu. Candidaţii, cari vor concura­ la a­­cest concurs, vor trebui să îndepli­nească următoarele condiţiuni : Să fi satisfăcut legea recrutărei; să fie de naţionalitate român sau naturalizat român ; să aibă certificat de bună purtare şi certificat de absolvire a cel puţin 4 clase secundare­ Cererile se primesc pină în ziua die 9 Iulie a. c. Ministerul de finanţe (direcţiunea vămilor), a Încasat pe decada Ill-a a lunei Martt a. c. din taxele vamale şi taxele in aur suma de lei 2.943.356, bani 85; din taxele de port s’a înca­sat suma de lei 57.693 și din fondul comunal s’a Încasat suma de lei 34.156 bani 44. Pe Întreaga lună Maifl c., din ta­xele vamale și In aur s’a încasat su­ma de lei 18.493.603 bani 60, din ta­xele de port s’a Încasat suma de lei 197.075 și din taxele fondului co­munal s’a incasat suma de lei 248.791 bani 30. D. f__f acat Ciocoi« Gh. Gh., a fost Înaintat la gradul de farmacist sub­locot, stagiar, pe ziua de 1 Iunie c., insumindu-se la spitalul militar „Regina Elisabeta" unde isi va con­tinua stagiul militar. Ministerul de războia (direcţiunea geniului), a hotărtt ca în ziua de 27 Iunie cu orele 11 a. m. să dea In În­treprindere prin licitaţie, lucrările de construcţie a 2 barăci de trupă, la centrul de aviaţie Pipera-Herăstrău, garnizoana Bucureşti, In valoare de 50.000 lei aproximativ. Simt că la n lume înv3 Cu începere de azi la „Astoria“ 'Cinema lingă Cismi-ffl p am ek fflj jin v, spare cu un progran d­­e mm IwJl totul schimbat. It remarcat: Ime 11 Sâ mim A ^aRCa JUPE 78,lilr( 2) m anarr­* iss tUpta^ pracuia și ctitorul Urm­ările conferinţei economice dela Paris I ---------------SHS-------------­ — Consecinţele pentru Puterile Centrale. — Si­­tuafia ţâr­lor neutra — CI AUEN, 10 Iunie.—Radio^—Con­ferinţele economice dela Paris a luat pe lingă hulăririle răspindite de ar­gentin .Jlavasi­ţi altele, (unule se­cret.Telegrame din cercuri bint infor­mate relatează că conferinţa de la Paris a decis infiinţarea unui trust pentru import, unor institute de con­trol in toate ţările neutre, in timpul războiului; mini­ urmă, după război lua­rea unor masuri excepţionale pentru comunicaţia vapoarelor puterilor cen­tral. A hotărtt subvenţionarea sis­tematică a unor anumite ramur in­dustriale şi comerciale in ţările Qua­­­druplel, acordarea de avansuri de stat pentru cel ce va găsi modul de introducere al camelor de protecţie, speciale favorizări pentru ţările Qua­­n­rupld­, tarife avantagioase pentru Comunicaţia pe apă fi pe uscat, mo­dificarea dreptului de patentă fi­­dreptului de autor. * , Presa engleză, discutînd hotărtri­­vii­e conferinţei economice de la Pa­ris, nu are aceleaşi vederi. . „Daily Chronicle“ se consolează Că planurile sunt foarte vagi. „Daily News“, speră că nu se va zori cu aplicarea acestor planuri şi protestează contra reformei tarife­lor vamale protecţioniste, care ar fi funeste pentru Anglia. „Daily Chronicle" constată că mă­surile proectate prejudiciază mai multe ţări ale Quadruplet, mai cu ■* [seamă pe Belgia in modul cel mai grav. „Daily Magi" fi „Morningpost" spun că ministrul prezident al Australiei, Hughes, a aprobat măsurile hotărite de conferinţă. „Evening Standard“ cere măsuri luate de stat pentru a se proteja na­­vigaţia engleză, pentru susţinerea financiară a Rusiei şi Italiei. „Pallmall" cere convenţia econo­mica dela Puterile Centrale. „Globe" caută să scuze deriziunile conferenţei, afirmind ca puterile cen­trale pregătesc după război un mare atac economic, faţă de care e nece­sara apărarea. „Westminster Gazette“ scrie In a­­celaș sens, comentind pretinsele platuri ale puterilor centrale. * Tresa neutră comentează deriziu­nile conferenței de la Paris, criticîn­­­du-le. Cazeta olandeză „Nieuwe Van den Daf" declară că întreaga conferenţă de fapt e o nebunie, f­iind-el vrea să ridee ziduri chinezeşti între popoa­rele civilizate. Ziarul declară că nu numai Belgia, dar şi Rusia e preju­­teidat, foarte greu prin hotărtrea­­ludă. Războiul economic, după răz- J boţii mondial ar fi sinuciderea Bu­rn­sropei. Ziarul constată, că dacă se­­­­executa stipulaţiile conferenţei de la IPars, atunci vor fi aplicate cele mai g­rele măsuri reacţionare. I * elveţiană „Züricher Nach-­­richten“ constată ca Anglia, prin convenţia de la Londra, din Septem­brie 1915, a căutat să ajungă la su­premaţia politică: prin conferin­ţa de la Paris, vrea să aibă şi supremaţia economică asupra ce­lorlalţi aliaţi. Afară de aceasta, ho­­tăririle conferinţei de la Paris în­seamnă un atentat la independenţa economică a tuturor ţărilor neutre. Ziarul îndeamnă naţiunile neutre să protesteze un comun în chip energic şi constată că biruinţa Quadruplet ar însemna sfirşitul independenţei eco­nomice a ţărilor neutre . „Zueriche Post" acentueaza asupra faptului că hotărîrile conferinţei de la Paris sînt şi foarte neprietenoase faţă de America. * Gazeta daneză Politiken" declară că, după deriziunile luate la Paris, Quadrupla proim­eşte să se despartă de lume, pe cind Puterile Centrale intenţionează sprijinul reciproc, fiind insă gata să reia comunitatea co­mercială internaţională. „Politiken** socoteşte că poziţiunea micelor state neutre e primejduită prin hotărîrile de la Paris fiind­că, chiar încheierea păcei, ar însemna pentru aceste mici state numai o nouă stingherire. GERMANII $1 CONFERINŢA E­­CONOMICA DELA PA­RIS BERLIN, 9 Iunie. — Deciziunile conferinţei de la Paris au fost pri­mite în Germania cu cea mai mare seninătate şi chiar cu oare­care sa­­tisfacţiune, de­oare­ce ele probea­ză că forţa şi puternica organiza­­ţiune economică a Germaniei nu încetează de a inspira cel mai vii temeri puterilor înţelegere­. Din potrivă, aceste deriziuni provoacă în ţările neutre o furtună de indig­nare. Ziarul olandez „Nieuws Van Den Dag“ declară: Nu se poate vedea în aceste deri­ziuni de­cit un act de nebunie al înţelegerii, un fel de zid chinezesc intre naţiunile civilizate. Insă în­cercuirea economică a Germaniei va face rău ţărilor ententiste, mai cu seamă Belgiei şi Rusiei, cari ar fi cele mai grav atinse prin boicotarea Germaniei. Un război­ economic, după acest război­ mondial, ar în­semna curat şi simplu sinuciderea Europei * Ziarul elveţian „Neue Züricher Nachrichten“ scrie ; Deriziunile conferinţei pariziene constituesc un atentat in­potriva in­dependenţei economice a neutrilor. Realizarea acestor proiecte ar atra­ge pentru Elveția cu adevărat de­zastru. Consiliul federal ar trebui. * de acord cu toate guvernele neutre, să adreseze înţelegerii o protestare categorică. Noi aceştia, elveţienii a­­veam în­totdeauna multe motive de a ruga cerul ca să dea victoria definitivă şi decisivă puterilor cen­trale. Astăzi, avem pentru aceasta motive de trei ori mai puternice. Din fericire această victorie nu mai este îndoioasă. Guvernul elveţian trebue de aci înainte să observe o a­­titudine lămurită şi energică. Elve­ţia nu vrea să devia vasala înţele­gerii. (Wolffloreau). Afacerea Eichenkatz din Iaşi PRINDEREA ADEVĂRATULUI AU­TOR AL FURTULUI DE PESTE 100.000 LEI La­ timp am dat amănunte despre senzaţionala afacere din Iaşi, In care soţii Eichenkatz, oameni cu o bună­ poziţie socială, erau implicaţi In dis­pariţia sumei de peste 100.000 lei bani aparţinînd d-lui dr. Konya, al cărui om de încredere e d. Eichen­katz, şi cari se aflau în casa acestuia. De atunci a trecut vreo lună de zile şi soţii Eichenkatz, împreună cu rude ale lor, sunt mereu menţinut,d­­n stare de arest, tot sub grava acu­zaţie de a fi furat aceşti bani. Toate dovezile de nevinovăţie aduse de a­­cuzaţi au fost zadarnice şi arestarea lor părea a se eterniza. Abia acum poliţia a putut pune mina pe adevăratul autor al furtu­lui şi din primele amănunte ce ni le comunică acum corespondentul nos­tru din Iaşi se vede cu cîtă uşurinţă au lucrat atît magistraţii ieşeni, cît şi poliţia de acolo. Se va vedea din aceste amănunte că poliţia ieşană, în loc să urmărea­scă pe adevăratul hoţ, s’a mulţumit să deţină în captivitate pe păgubaş şi rudele sale, aşteptînd ca vinovatul să-i cadă de-a gata în palmă. Iată amănuntele asupra prindere! hoţului: IAŞI, 8 Iunie. — Poliţia a arestat erl in gara Muncel, Ungă Roman, pe un anume Dă­scălescu, cunoscut indi­vid fără căpăt­ie. Arestarea lui a fost provocată de faptul că de cifra timp el era văzut cheltuind sume mari şi fusese pus in urmărire. Aşa, acum vreo­ două zile el a fost văzut la Roman schimbind bancnote, de o mie lei. Eri, pe cind plecase din Roman a fost surprins în gara Muncel, pe cind voia să-ţi continue călătoria cu trenul. Fiind arestat şi percheziţio­nat, s-a găsit asupra lui suma de 11 mii lei. Cercetat asupra provenien­ţei acestor bani, Dăscălescu n'a pu­tut da nici o lămurire. Contin­uindu-­se interogarea, Dăscă­­lescu a recunoscut că în ajunul des­coperirea dispariţiei banilor de la so­ţii Eichenkatz el a fost la Iaşi şi că a avut legături cu servitoarea aces­tora. Dăscălescu a fost adus la Iaşi unde se continuă cercetările. — Dan. Sinuciderea din staţia B. U. Azî dimneaţă, pe la orele îl şi luni, o tragică sinucidere s’a pe­trecut in staţia B. M. în dreptul po­dului de fer. In momentul cind trenul de Ga­laţi cu No. 123, trecea prin dreptul podului, un individ, care se găsea pe pod, s’a aruncat înaintea trenu­lui-Nenorocitul a fost omorît pe loc. Nu s’a putut stabili, pînă în prezent, cine este sinucisul şi nici cauza care l’a îndemnat la acest act disperat. După îmbrăcăminte pare a fi un muncitor. Comisarul circ. respecti­ve a înştiinţat parchetul care a dis­pus transportarea cadavrului la in­stitutul medico-legal O vizită la voivodul Putnik la Corfu __ ■ . ? D-rul Mîtkovici povesteşte în ,Messager d’Athénes” vizita făcută voivodului Putnik, la Corfu: — „Se pare că sufletul viteaz al voivodului, suflet de durere şi no­bleţă îşi întinde umbra în jurul sǎu. Soldaţii duci trec prin faţa casei lui fac semnul crucei ca şi cînd ar trece pe Ungă o biserică. Cinci secole de robie ne-au învăţat a cunoaşte preţul libertăţei şi respectul păntru cei cari luptă pentru ea. Voivodul locueşte într’o vilişoară modestă „Coravina" pe panta unei coline. O linişte de sihăstrie dom­neşte acolo. In depărtare se zăreşte marea. Uşa casei lui este închisă, nici prietenii, nici rudele sale cele mai apropiate nu-i mai tulbură o­­dihna. Putnik este de statură scundă, cam îndesată. Figura lui exprimă înţelep­ciunea, glasul sau cumpătat, gestul simplu, trăsăturile, caracteristice ale personalităţeî sale, sânt: sinceritatea, probitatea şi bunătatea. Voivodul merită frumosul supranume de „Cin­stitul“ pe care i- l dau camarazii lui ca un titlu de nobleţă. * Terminând, d-rul Mitkovîcî repro­duce unele din cele spuse de viteazul bătrin: — „Pămîntul Serbiei noastre este adăpat cu lacrimi şi cu singe. Icoana acestei uriaşe cîmpii a morţeî şi a gloriei mă urmăreşte pretutindeni. Armata a săvîrşit acte supra-ome­­neşti. Aveam 230.000 soldaţi ca să a­­păr un front de 1220 klm. ocupat de inamici cu o superioritate numerică zdrobitoare. Totuşi noi am rezistat două luni şi am salvat încă 150.000 oameni cari vor fi văzuţi curînd în luptă, victorioşi”. Cota Dimăra — Pe ziua de 10 Iunie 1918 — IN ROMINIA Dunărea pe ziua de 10 Iunie st. v Scade in toate porturile. Istă cotele: lumu beverin 308 — Calafat 301 — Bechet V — S.­Alagurele 270 — Giurgia 339 — Olteniţa 335 — Călăraşi 321 — Cernu* V­ocU ? — K­ârşova 390 — Galaţi 380 — Tulcea 261 —■ «. O­fensiva rusă Crftaesia Inpts pe frontul germano-rus numeroase atacuri germane respinse cu grave pierderi COMUNICAT RUSESC PETROGRAD, 9 luni®. — Fron­tul occidental: In regiunea capului de punte Iriskul germanii au dat un foc puternic de artilerie. In noaptea de 8 germanii, după o pre­gătire de artilerie, au luat ofensi­va pe frontul poziţiunilor Dwinsk de-a lungul căii ferate Pontewege şi drumul din­spre Varşovia, dar au fost respinşi de pretutindeni. In regiunea din faţa tîrgului Dubato­­vka, la 12 verste spre sud de la­cul Vişnevskoje, germanii, după o intensă pregătire de artilerie, au luat ofensiva şi au cucerit o parte din tranşeele noastre, dar sosind a­­jutoare, am gonit pe germani. La sud de tîrgul Krevo, germa­nii au trecut gîrla Jrekrevfianka, dar primiţi de focul nostru n’au pu­tut înainta şi s’au retras pe malul vest al acelei ape. Pe canalul O­­ghimsk pe gîrla Rasselda, au avut loc focuri de artilerie și infanterie. In cursul zilei artileria noastră a doborît două aeroplane germane, cari au căzut în liniile noastre, u­­nu­l la 2 verste la sud de gara Lis­­topady, pe calea ferată Bologdie- Siedletz, celalt lingă ferma Juk, la 10 verste spre sud vest de gura ca­nalului Oghensi. Aviatorii au murit, in regiunea Gruziatin, inamicul a luat ofensiva în grupe masive, dar a fost împrăştiat şi a luat-o la fugă părăsind pe teren grămezi de ca­davre şi de răniţi. In regiunea la vest de Sokul, pe Styr, am respins prin contra­ata­curi ofensiva germană făcind apro­ximativ 600 prizonieri luind şi ci­­teva mitraliere. In aceeaşi regiu­ne artileria grea inamică a tras cu înverşunare In spre Mylsk. In regiunea Raxmiesto, le Stokhode, la vest de satul Svindniki, şi la est de Vorontsin, au loc lupte de o violenţă extremă. Am făcut prizo­nieri 4 ofiţeri 214 soldaţi germani. Acest mic număr de prizonieri se explică prin extrema exasperare a soldaţilor noştri cari n’au ertat pe germani din cauză că se slujeau de gloanţe explozibile. La aceste atacuri a participat şi viteazul de­taşament de rezervă teritorială din Varoslai, al cărui comandant, deşi rănit, n’a părăsit comanda. Pe Stru­­pa, la vest de Gaivoronka, trupele noastre au cucerit ci­te­va elemente de tranşee inamice. La extrema noastră aripă stingă continuăm urmărirea duşmanului. Am ocupat oraşul Rădăuţi, in cur­sul înger adversarului, am făcut prizonieri 22 ofiţeri, o mie soldaţi, am luat 3 mitraliere, 27 chesoane cu muniţii pentru mitraliera. * Pe marea Neagră, torpiloarele noastre au scufundat 5 mari vase cu pînză încărcate şî ctteva mici bărci, făcind prizonieri. Vasul „Mercur“ lovind o mină inamică, s’a scufundat. Majoritatea pasagerilor au fost salvaţi. * PETROGRAD, 9 Iunie. — Pe frontul Cau­ca­zului situaţia e ne­schimbată. (Westnik) COMUNICAT AUSTRIAC BUDAPESTA, 9 Iunie. — Telegra­fia fără fir. — Comunicatul presei 9 Iunie 1918. — Teatrul de război ru­sesc: Eri au fost respinse Ungă­tura Humorei atacurile ruşilor; in jos de Nistru nici un eveniment deosebit. La apus de Visniovdc vrăjmaşul a atacat din no­i cu torţe însemnate. Coloanele sale de năvală s'au prăbu­şit parte sub focul de baraj al arti­leriei noastre, parte in lupta cu in­fanteria germano-austro-ungară. Du­şmanul a suferit pierderi mai! Ungă Barcanov trupele noastre au respins atacurile din cursul nopţei date de ruşi. Forţele aliate, care se luptă in Volhinia, au făcut progrese mai de­parte, in sus de Gorochow, la răsărit de linia Locaci-Kistelin şi lingă So­­coL Atk­ pe aceste cimpuri de luptă, cit şi la Kolki, au eşuat toate contra­atacurile ruseşti repetate cu o mare inverşunare­* Teatrul de război italian şi sud o­­riental. Nici un eveniment mai im­portant. Subşeful marelui stat-major gene­ral, von Hoefer COMUNICAT GERMAN BERLIN, 9 Iunie. — Telegr. fără fir. — Teatrul de luptă oriental. Pe partea septentrională a frontului, a-­fară de întreprinderi de patrule ger­mane încoronate de succes, nimic excepţional nu a surveni! S’au as­­vîrlit bombe de noi pe puntea căii ferate deasupra rîului Pripei şi spre sud de Luniniec Grapa armatei ge­neralului de Linsingen. Atacurile ra­se contra poziţiunilor noastre de lin­gă canal, spre sud-vest de Logischin au dat greş, de asemenea şi repeta­tele atacuri spre vest de Kolk! Intre Sokai şi Liniew trupele noastre au luat poziţiunile rase, şi le menţin împotriva puternicilor contra ata­curi. Necontenitele străduinţe ale duşmanului de a ne disputa succesul nostru spre nord-est de Luck, au ră­mas fără rezulta! Pe ambele maluri ale rîuîuî Turla şi mai spre sud, dincolo de linia generală Swintucky- Goroshow, rușii au fost împinși îna­poi. La armatele generalului conte Bothmer numeroase atacuri puterni­ce ale dușm­anului asupra liniei Haj­­owronka-Bobulnnee (spre nord de Prezewleka) au fost respinse cu per­­fieri grele pentru dușman. * 5 Teatrul balcanic. Nimic nou. (Comanda­mentul suprem) BERLIN, 9 iunie. — Toate ştirile de pe frontul oriental confirmă că o­­fensiva germană contra ruşilor pro­gresează bine. După ce trupele noa­stre au luat Rajmiasto, inamicul s’a retras în grabă spre punctul săfi de sprijin, situat în mijlocul bălţilor şi pădurilor. Cu toate dificultăţile tere­nului atacul german a continuat şi progresează neîntrerupt. Lingă Ki­sleita retragerea adversarului a de­generat Intr’o adevărată fugă. Din ziua cind ofensiva rusă a fost oprită de armatele Linsingen şl Both­mer avem de Înregistrat un cistig de teren de peste 375 kmp. Este interesant de constatat că ace­ste știri concordă cu depesite ruseşti publicate de ziarele engleze. Astfel „Daily News" află din Petersburg că trupele cele mai înaintate ale frontu­lui rus apusean sunt angajate de 5 zile în lupte violente, că se aduc ne­contenit mari rezerve pentru că ger­manii dau dela vest la nord-vest şi dela sud-vest atacurile cele mai ve­hemente. După informaţiunile aviatorilor ruşi, germanii au primit Întăriri a-­tXt de considerabile incît tactica rusă nu poate pînă la un nou ordin să aibă alt scop decît de a se apăra contra ofensivei germane dată din trei părţi Această sarcină cere sforţări cu atît mai mari cu­­t trupele ruse stat e­­puizate de ofensiva lor şi că au su­ferit h­oile grele pierderi, necesitînd o reconstituire a efectivelor şi chiar modificarea grupelor şî dat fiind că mijloacele de transport la urmă sunt foarte restrînse, şi încărcate de tran­­sportul muniţiilor trupelor, răniţilor, libertatea de acţiune a forţelor ru­seşti este foarte îngreunată. (Wolffbureau) fără îndoială că toate atacurile aote inutile sunt dovezi necontestabile de neputinţa lor, germanii s'au retras. E posibil ca inamicul să caute to­tuşi a ne reţine pe acest front cu a­ttt mai mult, cum observă d. Mar­cel Hutin un „Echo de Paris“ cu cît nici Evert, nici Europat­on n'au dat încă nici un atac, pe cind generalul Brusillot. In mai puţin de 15 zile, a fi capturat 185.000 austro-germani din cam­ 8000 ofiţeri şi apoi 200 tu­nuri, 350 mitraliere precum şi canti­tăţi enorme de meniţiuni şi de apro­­visionare. — (Havas). * Colonelul Pris, vorbind în ziarul „Le Radical“ de sosirea de întăriri austriacilor pe frontul din Galiţia scrie: „Intervenţia lor va fi simţită în unele puncte, dar nu va împiedica pe ruşi, cari urmează un ordin ge­neral de a împinge înainte în toate celelalte puncte. Astfel sforţarea pe care aust­r­alii o fac în anumite punc­te, va fi iluzorie. întăririle îndreptate pe frontul rusesc au ajuns prea tîr­­ziul pentru a permite să exploateze succesele iniţiale obţinute. Coman­da,mna­tul rus rămîne stăpîn pe si­­tuaiţie. Gustave Hervé scrie în „La Victoi­­re”: Cei cari repetau că fronturile e­­rau inviolabile şi că nu se va putea trece­ nici dintr’o parte, nici din al­ta, încep să vadă că nici un front nu e inviolabil“. Locot-coloopotul Rousset în ziarul „Le Petit Parisien“ zice: „Germanii nur să fie siliţi să lase armata lui Pflanzer să se descurce cum va pu­tea. In adevăr e greu să facă faţă pretutindeni şi preocuparea princi­pală, de altmintrelea justificată, a germanilor, trebue să fie de a îm­piedeca pe ruşi de a sfărîma legă­tura care-l uneşte cu aliaţii aus­triacă în regiunea Styruflu! Aici deci trupele germane vor opune ruşilor toată rezistenţa de care sunt capabili şi vor încerca să contra-atare cu o ardoare incontestabilă. E clar deci că lupta va continua cu înverşunare în această regiune şi că vor fi alter­native de înaintări şi de bateri în retragere“. Pulvhe scrie în „Le Fi­garo”: „Inttfr greşală germană a fost de a avea un front prea întins. Ofensivele loraile erau de si­gur loviturile indicate pen­tru a se pnune la un atac general al aliaţilor. De aci afi rezultat concen­trări în unele părţi- lipse de trupe în alte părţi. Aceasta fu a doua greşa­­lăs origina vîcitorşieî ruseşti. Ruţii urmăresc distrugerea armatei aus­triace, operînd o mişcare ocolitoare în spre apus, pentru a lua în spate pe generalul Pflanzer înainte ca el să poată să se adăpostească in Car­­paţî. Germania amenințată, va lăsa Austria în voia­ ei“. (Ag. Radio). * Comentariile presei franceze PARIS, 9 Iunie. — Agenţia Havas anunţă: Presa franceză publică lungi arti­cole elogioase despre ofensivă gene­ralului Brussilof, luarea Cernăuţilor şi despre consecinţele acestor succese, ,figuro” scrie: Acum această parte a armatei ru­seşti liberă in mişcările el poate spo­ri şi in alte puncte dezordinea arma­tei austro-ungare care nu mai poate conta pe nici un ajutor al germani­lor fiindcă şi aceştia sunt în faţa u­­nor ofensive ameninţătoare şi a u­nor mari dificultăţi". Colonelul Rousset, un „Petit-Pari­­sien“ spune: „Germanii în faţă Verdunului, sunt tulburaţi, zdruncinaţi în siguranţa ce aveau, de ecourile tunurilor de la Strypa şi de la Styr. Totuşi inamicul nu mărturiseşte încă înfringerea ce are in fata Verdunului. A încercat erl o nouă sforţare pe ambele maluri ale Meusel, şi această sforţare a dat greş complectamente. Cu toate aces­tea germanii sunt gata la orice jertfe in speranţa de a reuşi. Această si­ne­ a fost foarte favora­bilă. Cu toate pierderile enorme, ina­micul şi-a continuat atacurile furioase toată noaptea. Dimineaţa intelegind Trecerea refugiaţilor din Bucovina BACAU, 9 Iunie. — De 2 zile, trec prin gara locală nenumărate tre­nuri cu refugiat! din Bucovina, in­­dreptîndu-se spre Palanca. Exodul acestei populaţiuni este tot ce poa­te fi mai dureros şi în adevăr, ce poate fi mai jalnic de­cît să veri : bătrin! femei şi copii îngrămădiţi în vagoane de clasa Ill-a sau chiar de marfă şi de vite, pierind nici e! nu ştifl unde, — aproape gol şi flă­­mtnri, — mai ales flămlnri. Populaţia ţărei româneşti, atît de ospitalieră, caută să ajute pe aceşti nenorociţi. Incepînd dela Burdujenî şi ipînă la Palanca, nu toate oraşele capitale de judeţ s’au Înfiinţat comitete de cetăţeni cari adună fonduri de a­­jutoare cu alimente a acestor refu­giaţi şi la­ orice oră din zi sau din noapte, gările gem de publicul care vine să Împartă gurilor flăminde o bucăţică d© pline şi un pahar de lapte. In Bacău, de îndată ce s’a aflat de trecerea acestor trenuri de refugiat­ s’a constituit un comitet de d-nl şi d-ne, cari zi şi noapte a alergat să strîngă fonduri cu cari să se cum­pere pentru refugiaţi. Acest comitet ajutat de d-ne fi­i-şoare din localitate, cu o perseve­renţă şi abnegaţie demne de toată lauda, nu cruţă nici o oboseală, ca ziua şi noaptea, la orice oră, să se afle în gară la trecerea trenurilor cari aduc pe cei plecaţi din căminu­­rile lor şi aleargă de la vagon la va­gon cămin, unde este de dat o bu­cată de pline sau o sticlă de lapte, o ţigare, un pahar cu apă, câteva bucăţele de zahăr, etc., cu un cuvînt tot ce poate fi trebuitor pentru a se alina o suferinţă. Cum de data aceasta, trecerea tre­nurilor cu refugiaţi a fost anunţată de mai înainte, diverse societăţi şi comitete din oraşele Bucureşti, Ga­laţi şi Brăila, s’au gîndit să vină în ajutorul familiilor refugiaţilor, co­le­ctînd diverse sume de bani pe cari le-au vărsat apoi comitetelor din Bacău spre a le distribui cu ocazia trecere! trenurilor prin gara locală. Astfel Comunitatea israelită din Bucureşti a trimes suma de 2000 lei, cea din Brăila suma de 1000 lei, iar cea din Galaţi a trimes suma de 2000 lei prin o delegaţie compusă din d-nil M. Helder, mare bijutier şi Got­­tesman, preşedintele Comuni­taţei din Galaţi, cari personal au venit la Bacău şi au văzut atît convoiurile de refugiaţi, cît şi modul cum se distribue aceste ajutoare tuturor, fă­ră deosebire de naţionalitate. La oprirea trenurilor, nu vezi de­cît figuri pline de spaimă şi pe cari durerea a săpat o adîncă brazdă, toţi refugiaţii sînt lipsiţi de orice strict necesar şi pentru el o mină de ajutor este o mînă a providenţei pe care cu lacrimi în ochi o binecu­­vintează, iar la plecarea trenurilor mulţumirile se transformă în urale. Viorel şt MOINEŞTI, 9 Iunie.­­De eri au în­ceput să treacă prin gara Comă­rn­eşti trenurile speciale ce se formea­ză la Burdujenî pentru transportarea refugiaţilor bucovineni spre Ungaria. In Moineştî s’a organizat un comitet care să duce zilnic la Comăneştî, du­­cînd diferite alimente pe cari le dis­tribue nenorociţilor pribegi. De a­­semenea, populaţia din Comăneştî, a­­duce lapte, ouă, etc. şi ie împarte re­fugiaţilor cari n’au destule cuvinte spre a le mulţumi. Cînd sosesc în staţie—lihnntţî de foa­me şi arşi de sete—întind mîînile im­­plortnd să li se dea de mince­re şi li se dau toate ajutoarele posibile. Cu lacrăm în ochi povestesc de fuga lor, de averile lăsate în voia întîmplăre! Cea mai mare parte n’a putut lua ni­mic cu sine. Printre pribegi se gă­sesc persoane din toate straturile so­cietate­. In ultimul tren care a trecut, cea mai­ mare parte erau români buco­vineni, preoţi şi funcţionari al căilor ferate. Clteva femei au născut în va­goane. Din cauză că merg şi In va­goane deschise, eri, căzlnd o ploae to­renţială urmată de grindină în mă­rimea unei nuci, doi copii ceri erau şi suferinzi, au murit In drum spre Pa­lanca. S’a cerut autorizaţia spre a fi în­­mormîntaţi tn ţara noastră.Coresp. * PAŞCANI, 6 Iunie.—Ziua şi noap­tea continuă să treacă trenuri lungi compuse din refugiaţii din Bucovi­na, fiecare tren are peste 40 va­goane, majoritatea vagoane de mar­fă şi vagoane deschise. Starea nenorociţilor este cit se poate de groaznică, la intrarea tre­nului în gară, toţi se împing­ şi în­tind mîinile după pline, apă, etc., o mamă cere puţin lapte pentru un copil, un bătrîn puţină apă, unul pline, toţi sunt lihniţi de foame, în­­gri­mădindu-se după o bucată de pîine. La trecerea trenurilor prin gară se află o mare afluenţă de public ce­­ vine să vadă şi să ajute pe sărmanii­­ pribegi, cari sunt compuşi din toate naţionalităţile: germani, român, evrei, poloni, ruteni, etc. Graţie măsurilor şefului poliţiei gărei, Gh- Vameşii, nu se întîmplă nici un incident. De asemenea şi îm­părţirea ajutoarelor de către comite­tele constituite cari veghează regulat zi şi noapte la trecerea trenurilor, urmează cu măsură şi regulă. In urma măsurilor şefului gărei Gh. Kogălniceanu accesul membrilor de ajutor este liber în gară şi în a­­propierea vagoanelor. Au început să sosească ajutoare din diferite părţi ale ţării. — Cor. Poincare şi Yuanşi-kai ....... UN ARTICOL SOCIALIST COMU­NICAT DE GERMANI BERLIN, 9 Iunie. — Din Paris se telegrafiază prin Geneva. Cenzura a Interzis pe timp de două săptămînî apariţia ziarului socialist „Bonnet rouge“, fără a i se îngădui ca să arate cititorilor săi cauzele in­terdicţie! Ziarul a însărcinat pe de­pistatul socialis Brizon ca să citea­scă în Cameră articolul care a pro­vocat măsura luată de cenzură. Ar­ticolul întitulat „Le mauvais presi­dent", e scris în genul „Scrisorilor persane“ ale lui Montesquieu și lo­vește în Poincaré. Iată pasagiile principale ale articolului citit in Ca­mera franceză, unde a avut un mare succes: „Tuansikal e mort pentru că a băut un ceai rău. Cînd acum cîţiva ani a fost ales, unii au declarat că ne va duce la războiu şi profeţia s’a realizat Alţi republicani strigară în ziua alegere!, , jos dictatorul! — şi într’adevăr e! a instituit în ţara sa, cu sînge rece şi socoteală, o dictatu­ră si­ngeroasă. Era un biet om mic; un egoism nemilos întuneca privi­rea lui sumbră. Asemenea oameni sunt capabili de a sacrifica o ţară, o generaţie, pentru folosul lor pro­priu. El vroia să institue un impe­riu, chiar dacă China ar fi trebuit să se înece într-un potop de sînie, căci o ambiţiune furioasă domina în­treaga sa persoană. Se credea mare orator, dar discursurile lui erau vide. S’a numit ministru de finanțe, dar cînd priveai mai de anioane, ve­deai un orb încercî­nd să discute despre culori. A vroit să devie mi­nistru de externe șî a devenit. Dar ambasada Rusiei păsta că nu era de cît un panegal. Vanitatea Iul s’a dezvoltat pe sui narea curai uhu săfi La cea mai mică primejdie el se as­cundea in pivniță. Obsedat de grija popularităteî sale, el institui o cen­zură asemenea celei de sub regimul imperialist și se lăsă protejat de dinsa. Dacă deputatul nostru Favre ai a fost chinez, l-ar fi apus fctfo I­nterpolare. Circulă zvonuri, dom­nule preşedinte, cari rint­ea mult nai tari de cit cenzura d-veastril pentru ci emană de la nattuna, ea- I re le colporta. „Fontra vanitatea sa, mieria sa și amoral sau propriu, el are inima uşoară. El a trădat repu- I blica, a slujit reacţiunea şi a n­u- I ulut de singe patria“. Ludovic XVI a fost primul nostru preşedinte rău ; I lonvenţiunea i-a dovedit-o tăindu-1 'apu! Dar de atunci am pierdut tn I franţa obtermninţa acestei operaţi- I vni. Trăiască republica I Jos reao I ;hainea I Trăiască pacea!“ I Acesta e conţinutul articolului lat I „Rennet Reaje ‘ —■ care nici ptnă a» I mm nu are încă dreptul de a fi­ I mrs. (W. B.I___ Vapnsisiiilan austriace la Iaşi I IAŞI, 10 Iunie. — Astă­zî a sosit I in localitate un însemnat număr dă I vagoane austriace, venite din Bur- I dlujenî. I Pe toate vagoanele de clasa I sunt I placarde cu inscripţia: „Nur for militar", (,fnimal pen- I tru armatul'). — Dan I —«—«wqgflso»—■—— I ■ ■ I «■ um Din nevoile şi necazurile sătenilor Locuitorii Niculae Nae şi IoniţA I Niculae Nae, din corn. Pătroage, Dina I­boviţa, adresează d-lul ministru de I interne, următoarea plîngere : — „Avînd arendat pe 5 ani un po- Igon și o jum. de islaz, d-lul V. Pro» I topopescu primarul comunei noas­­tre și proprietar de moşie, suferim [grele neajunsuri, prin faptul că vi- I tele sale ne distrug recolta fărft I nici un fel de piedică din parte« I oamenilor săi. Am reclamat în dese rînduri, ana­­ cerut despăgubiri dovedind pagubei« I noastre și cerînd reziliarea contra©­­I tutlul de arendă a micului izlaz, da*­­d. judecător comunal nu face drept­­[ tate ci ține cu d. primar al comu» I ne! Arenda primită de noi pe 5 ani I este de una sută lei,,, iar pagubele I ce ne cauzează vitele sale e de cinci ori mai mare. Așa fiind apelăm la rd. ministru să dispună o anchetă ca­­ să se constate ce suferim din partea d-lui primar și cum­ nu putem găsi dreptate la nimeni. Niculae Nan «­ I—«» « Jalnicii: fii, fiice, nurori, gineri, cumnaţi, cumnate, nepoţi şi nepoate au nemărginita durere de a vă face cunoscută pierderea prea iubitului lor tată, socru cumnat, unchiu şi bunic Dr. L. Fried­laender încetat din viaţă Joi, 9 iunie 1916, în etate de 89 ani Vă roagă să binevoiţi a lua par­te la ceremonia înmormintărei, ce va avea loc Vineri, 10 iunie 1911, orele 4 d. a. Cortegiul funebru va porni dela locuința defunctului, str. Mihai­ Bravu, iar înmormlntarea 8e va face la cimitirul israelit. Rugaţi-vă pentru dînsul. Craiova, 10 Iunie 1916. tal 0ÄSM! /.tampla Lirici t cirar. VINERI, 10 IUNIE, 1919 MARELE SUCCES „JUANITA“ (Donna Juanita) Operă comică in 3 acte, muzica de Fr. Suppe. Cu: Virginia Miclora, Marioara Cinsky, Ana Grand, Al. Demetrescu de Sylva, N. P. Ciucurette, Jean Mi­­oalescu, Mişu Stefănescu. Montarea cu costume nouL SIMBATA, 11 IUNIE, 1919 JUANITA DUMINICA, 12 IUNIE, 1916 JUANITA Biletele la magazinul Conserva­­torului calea Victoriei. Gradina Blanduzia Compania de Comedii „Ionel P.,­ Cigalita“ Vineri, 10 Iunie Dan Popescu Bar) Comedie bufă In 3 acte Simbătă, 11 Iunie Bob Popescu Bor| Comedie bufă in 3 acte Duminică, 12 Iunie Dan PopescuO­orj Comedie bulă în 3 acte In curlnd * „DOICA extraordinară comedie cu cuplete da actualitate Biletele de vinzare la Agenţia Jean Feder, calea Victoriei 54, leitrol Resti Maria Compania de opera comică şi operetă Carmen-Sylva Direcţia­ A. de Herz VINERI 10 IUNIE 1918 MARE SUCCES VOIAJUL IN CHINA cu Cecilia Nasten, Pauly şi Paula Ionescu, Niculescu-Basu, Tiznncă Georgescu, Ionescu Buzău. In actul al II-lea marele succes „Thais Ray“ cu Manon Langeais şi D. Constant Duminică, 12 Iunie MATINEU M-lle Nicouche Biletele îa Casa treatrulu­ incMoşîiMţare Prin aceasta aducem la cunoştinţa onoratei noastre clientele, că d. ION MANOLIU, fost aquizitor şi încasa­tor al societăţii noastre, nu se mai află in serviciul societăţii şi ca a­­tare nu mai este în drept a face nici o operaţie, fie de aquiziţiune, fie de Încasare sau de orice altă natură pentru '■'•mptul el. „NAŢIONALA“ Societatea generală da asigurare 'tracţiunea generali

Next