Adevěrul, iunie 1916 (Anul 29, nr. 10497-10526)
1916-06-11 / nr. 10507
W . toc* 3) 36 Iţa si Jolanda jucat de D- 3n^anti Coslin. ULTIM INFORMATIUNI Ultimele stiri din tară si din străinătate se găsesc in pagina IV, sub rubrica ULTIMA ORA. A. L Eri au fost aduse In staţiunea Bardujeni 6 locomotive austriace. Aceste locomotive vor fi reţinute de căile ferate române. Citim in „Nationalul“ : Toată lumea este surprinsă şi indignată de cantităţile enorme de fer, pe cari le transportă trenurile „Carmen Sylva"Credem că indignarea se va transforma intr'o adevărată isbucnire de bucurie şi de manifestaţie de simpatie pentru austro-germani, cind ■se va afla că cea mai mare parte a materialului de fer ce se aduce, ese destinat tramvaelor comunale, tare tşî măresc traseurie. Ce are aloce dacă nu vom avea stele pentru îmbrăcăminte şi dă încălţăminte. Vom umbla gol şi tescuiţi, dar vom umbla în tramvai ! E un adevărat principiu de temeriie naţională ! Cetăţenii nu-ş vor mai toci ghetele, căci diviierdele.„ Comisia Centrală de export, aVînd în vedere că agricultorii molodoeni nu încarcă de mai multă vreme, din cauză că fronturile din acea regiune sunt blocate în urma evenimentelor, a dispus ca să se pună la dispoziţia producătorilor din Moldova, vagoane pentru porturile dunărene. VI— Casa de economie. Credit şi ajutor a corpului didactic aduce la cunoştinţa membrilor săi, că pune la dispoziţiune pentru construire sau cumpărare de casă, un fond de 300.000 Iei, din care se vor acorda Împrumutările prevăzute tin lege. Din acest fond, se rezervă pentru membrii Învăţători suma de 100.000 lei, şi li se pune în vedere că cel care posedă terenuri dobândite după legea împroprietărire o, pot obţine Împrumut. O LOVITURA MAESTRA! în curind. Fabiana, Fabiana, Fabiana la Arenele „Amicii Orbilor" şi „Venus" 1Iată rezultatul examenului de capacitate a aspiranţilor la gradele Sergenţilor de oraş. Au reuşit: Pentru postul de comandant de sergenţi, d. Cornăţeanu Max. Pentru postul de ofiţeri de sergenţi d-nul Mihălcescu Anton, Bărbulescu I., Cimpeanu I. şi Dumitrescu Al. Pentru postul de sergenţi majori B-nil: Popescu D. Matei, Voinea Pavel, Petre Bratu, Ştirbul Const., Bînduţu Ion. Din cauza unor incidente întîmplate în adunarea generală a Societăţii farmaciştilor, in zilele de 29 şi 30 Mai a. c., neputindu-se termina desbaterile asupra chestiunilor menţionate la ordinea de zi, între cari cea mai importantă, descărcarea gestiunea casierului pe exerciţiul 1915-1916, farmaciştii din ţară au fost din nou convocaţi într-o adunare generală extraordinară pentru ziua de 18 iunie col., la orele 9 a m., la sediul societăţei. Dr. Nicolau, preşedintele societate!, a făcut cunoscut membrilor societăţei că, cu aceasă ocaziune vor lua cunoşinţă şi de raportul d-lui farmacist dr. Konya, relativ la canportarea medicamentelor necesare farmaciilor publice. Prefăcută judeţului Caliacrarhelegrafiază ministerului de interne, că grindina a cauzat stricăciuni la culturi pe o Întindere de 560 hectare din plasa Dobrid, de asemenea la recoltele din plasa Ghelengic. Semănăturile In general se prezintă bine. Locuitorii se ocupă cu prăşitul fasolei, a porumbului şi facerea ogoarelor pentru semănăturile de toamnă. In serviciul personalului civil al armatei sunt vacante mai multe locuri de copişti ei. ÎL Cei cari doresc a concura pentru această funcţiune, se vor prezenta la concurs, în ziua de 12 iulie, orele 4 p. m., la ministerul de războiu. Candidaţii, cari vor concura la acest concurs, vor trebui să îndeplinească următoarele condiţiuni : Să fi satisfăcut legea recrutărei; să fie de naţionalitate român sau naturalizat român ; să aibă certificat de bună purtare şi certificat de absolvire a cel puţin 4 clase secundare Cererile se primesc pină în ziua die 9 Iulie a. c. Ministerul de finanţe (direcţiunea vămilor), a Încasat pe decada Ill-a a lunei Martt a. c. din taxele vamale şi taxele in aur suma de lei 2.943.356, bani 85; din taxele de port s’a încasat suma de lei 57.693 și din fondul comunal s’a Încasat suma de lei 34.156 bani 44. Pe Întreaga lună Maifl c., din taxele vamale și In aur s’a încasat suma de lei 18.493.603 bani 60, din taxele de port s’a Încasat suma de lei 197.075 și din taxele fondului comunal s’a incasat suma de lei 248.791 bani 30. D. f__f acat Ciocoi« Gh. Gh., a fost Înaintat la gradul de farmacist sublocot, stagiar, pe ziua de 1 Iunie c., insumindu-se la spitalul militar „Regina Elisabeta" unde isi va continua stagiul militar. Ministerul de războia (direcţiunea geniului), a hotărtt ca în ziua de 27 Iunie cu orele 11 a. m. să dea In Întreprindere prin licitaţie, lucrările de construcţie a 2 barăci de trupă, la centrul de aviaţie Pipera-Herăstrău, garnizoana Bucureşti, In valoare de 50.000 lei aproximativ. Simt că la n lume înv3 Cu începere de azi la „Astoria“ 'Cinema lingă Cismi-ffl p am ek fflj jin v, spare cu un progran de mm IwJl totul schimbat. It remarcat: Ime 11 Sâ mim A ^aRCa JUPE 78,lilr( 2) m anarr* iss tUpta^ pracuia și ctitorul Urmările conferinţei economice dela Paris I ---------------SHS------------- — Consecinţele pentru Puterile Centrale. — Situafia ţârlor neutra — CI AUEN, 10 Iunie.—Radio^—Conferinţele economice dela Paris a luat pe lingă hulăririle răspindite de argentin .Jlavasiţi altele, (unule secret.Telegrame din cercuri bint informate relatează că conferinţa de la Paris a decis infiinţarea unui trust pentru import, unor institute de control in toate ţările neutre, in timpul războiului; mini urmă, după război luarea unor masuri excepţionale pentru comunicaţia vapoarelor puterilor central. A hotărtt subvenţionarea sistematică a unor anumite ramur industriale şi comerciale in ţările Quadruplel, acordarea de avansuri de stat pentru cel ce va găsi modul de introducere al camelor de protecţie, speciale favorizări pentru ţările Quanrupld, tarife avantagioase pentru Comunicaţia pe apă fi pe uscat, modificarea dreptului de patentă fidreptului de autor. * , Presa engleză, discutînd hotărtriviie conferinţei economice de la Paris, nu are aceleaşi vederi. . „Daily Chronicle“ se consolează Că planurile sunt foarte vagi. „Daily News“, speră că nu se va zori cu aplicarea acestor planuri şi protestează contra reformei tarifelor vamale protecţioniste, care ar fi funeste pentru Anglia. „Daily Chronicle" constată că măsurile proectate prejudiciază mai multe ţări ale Quadruplet, mai cu ■* [seamă pe Belgia in modul cel mai grav. „Daily Magi" fi „Morningpost" spun că ministrul prezident al Australiei, Hughes, a aprobat măsurile hotărite de conferinţă. „Evening Standard“ cere măsuri luate de stat pentru a se proteja navigaţia engleză, pentru susţinerea financiară a Rusiei şi Italiei. „Pallmall" cere convenţia economica dela Puterile Centrale. „Globe" caută să scuze deriziunile conferenţei, afirmind ca puterile centrale pregătesc după război un mare atac economic, faţă de care e necesara apărarea. „Westminster Gazette“ scrie In acelaș sens, comentind pretinsele platuri ale puterilor centrale. * Tresa neutră comentează deriziunile conferenței de la Paris, criticîndu-le. Cazeta olandeză „Nieuwe Van den Daf" declară că întreaga conferenţă de fapt e o nebunie, fiind-el vrea să ridee ziduri chinezeşti între popoarele civilizate. Ziarul declară că nu numai Belgia, dar şi Rusia e prejuteidat, foarte greu prin hotărtrealudă. Războiul economic, după răz- J boţii mondial ar fi sinuciderea Burnsropei. Ziarul constată, că dacă seexecuta stipulaţiile conferenţei de la IPars, atunci vor fi aplicate cele mai grele măsuri reacţionare. I * elveţiană „Züricher Nach-richten“ constată ca Anglia, prin convenţia de la Londra, din Septembrie 1915, a căutat să ajungă la supremaţia politică: prin conferinţa de la Paris, vrea să aibă şi supremaţia economică asupra celorlalţi aliaţi. Afară de aceasta, hotăririle conferinţei de la Paris înseamnă un atentat la independenţa economică a tuturor ţărilor neutre. Ziarul îndeamnă naţiunile neutre să protesteze un comun în chip energic şi constată că biruinţa Quadruplet ar însemna sfirşitul independenţei economice a ţărilor neutre . „Zueriche Post" acentueaza asupra faptului că hotărîrile conferinţei de la Paris sînt şi foarte neprietenoase faţă de America. * Gazeta daneză Politiken" declară că, după deriziunile luate la Paris, Quadrupla proimeşte să se despartă de lume, pe cind Puterile Centrale intenţionează sprijinul reciproc, fiind insă gata să reia comunitatea comercială internaţională. „Politiken** socoteşte că poziţiunea micelor state neutre e primejduită prin hotărîrile de la Paris fiindcă, chiar încheierea păcei, ar însemna pentru aceste mici state numai o nouă stingherire. GERMANII $1 CONFERINŢA ECONOMICA DELA PARIS BERLIN, 9 Iunie. — Deciziunile conferinţei de la Paris au fost primite în Germania cu cea mai mare seninătate şi chiar cu oarecare satisfacţiune, deoarece ele probează că forţa şi puternica organizaţiune economică a Germaniei nu încetează de a inspira cel mai vii temeri puterilor înţelegere. Din potrivă, aceste deriziuni provoacă în ţările neutre o furtună de indignare. Ziarul olandez „Nieuws Van Den Dag“ declară: Nu se poate vedea în aceste deriziuni decit un act de nebunie al înţelegerii, un fel de zid chinezesc intre naţiunile civilizate. Insă încercuirea economică a Germaniei va face rău ţărilor ententiste, mai cu seamă Belgiei şi Rusiei, cari ar fi cele mai grav atinse prin boicotarea Germaniei. Un război economic, după acest război mondial, ar însemna curat şi simplu sinuciderea Europei * Ziarul elveţian „Neue Züricher Nachrichten“ scrie ; Deriziunile conferinţei pariziene constituesc un atentat inpotriva independenţei economice a neutrilor. Realizarea acestor proiecte ar atrage pentru Elveția cu adevărat dezastru. Consiliul federal ar trebui. * de acord cu toate guvernele neutre, să adreseze înţelegerii o protestare categorică. Noi aceştia, elveţienii aveam întotdeauna multe motive de a ruga cerul ca să dea victoria definitivă şi decisivă puterilor centrale. Astăzi, avem pentru aceasta motive de trei ori mai puternice. Din fericire această victorie nu mai este îndoioasă. Guvernul elveţian trebue de aci înainte să observe o atitudine lămurită şi energică. Elveţia nu vrea să devia vasala înţelegerii. (Wolffloreau). Afacerea Eichenkatz din Iaşi PRINDEREA ADEVĂRATULUI AUTOR AL FURTULUI DE PESTE 100.000 LEI La timp am dat amănunte despre senzaţionala afacere din Iaşi, In care soţii Eichenkatz, oameni cu o bună poziţie socială, erau implicaţi In dispariţia sumei de peste 100.000 lei bani aparţinînd d-lui dr. Konya, al cărui om de încredere e d. Eichenkatz, şi cari se aflau în casa acestuia. De atunci a trecut vreo lună de zile şi soţii Eichenkatz, împreună cu rude ale lor, sunt mereu menţinut,dn stare de arest, tot sub grava acuzaţie de a fi furat aceşti bani. Toate dovezile de nevinovăţie aduse de acuzaţi au fost zadarnice şi arestarea lor părea a se eterniza. Abia acum poliţia a putut pune mina pe adevăratul autor al furtului şi din primele amănunte ce ni le comunică acum corespondentul nostru din Iaşi se vede cu cîtă uşurinţă au lucrat atît magistraţii ieşeni, cît şi poliţia de acolo. Se va vedea din aceste amănunte că poliţia ieşană, în loc să urmărească pe adevăratul hoţ, s’a mulţumit să deţină în captivitate pe păgubaş şi rudele sale, aşteptînd ca vinovatul să-i cadă de-a gata în palmă. Iată amănuntele asupra prindere! hoţului: IAŞI, 8 Iunie. — Poliţia a arestat erl in gara Muncel, Ungă Roman, pe un anume Dăscălescu, cunoscut individ fără căpătie. Arestarea lui a fost provocată de faptul că de cifra timp el era văzut cheltuind sume mari şi fusese pus in urmărire. Aşa, acum vreo două zile el a fost văzut la Roman schimbind bancnote, de o mie lei. Eri, pe cind plecase din Roman a fost surprins în gara Muncel, pe cind voia să-ţi continue călătoria cu trenul. Fiind arestat şi percheziţionat, s-a găsit asupra lui suma de 11 mii lei. Cercetat asupra provenienţei acestor bani, Dăscălescu n'a putut da nici o lămurire. Continuindu-se interogarea, Dăscălescu a recunoscut că în ajunul descoperirea dispariţiei banilor de la soţii Eichenkatz el a fost la Iaşi şi că a avut legături cu servitoarea acestora. Dăscălescu a fost adus la Iaşi unde se continuă cercetările. — Dan. Sinuciderea din staţia B. U. Azî dimneaţă, pe la orele îl şi luni, o tragică sinucidere s’a petrecut in staţia B. M. în dreptul podului de fer. In momentul cind trenul de Galaţi cu No. 123, trecea prin dreptul podului, un individ, care se găsea pe pod, s’a aruncat înaintea trenului-Nenorocitul a fost omorît pe loc. Nu s’a putut stabili, pînă în prezent, cine este sinucisul şi nici cauza care l’a îndemnat la acest act disperat. După îmbrăcăminte pare a fi un muncitor. Comisarul circ. respective a înştiinţat parchetul care a dispus transportarea cadavrului la institutul medico-legal O vizită la voivodul Putnik la Corfu __ ■ . ? D-rul Mîtkovici povesteşte în ,Messager d’Athénes” vizita făcută voivodului Putnik, la Corfu: — „Se pare că sufletul viteaz al voivodului, suflet de durere şi nobleţă îşi întinde umbra în jurul sǎu. Soldaţii duci trec prin faţa casei lui fac semnul crucei ca şi cînd ar trece pe Ungă o biserică. Cinci secole de robie ne-au învăţat a cunoaşte preţul libertăţei şi respectul păntru cei cari luptă pentru ea. Voivodul locueşte într’o vilişoară modestă „Coravina" pe panta unei coline. O linişte de sihăstrie domneşte acolo. In depărtare se zăreşte marea. Uşa casei lui este închisă, nici prietenii, nici rudele sale cele mai apropiate nu-i mai tulbură odihna. Putnik este de statură scundă, cam îndesată. Figura lui exprimă înţelepciunea, glasul sau cumpătat, gestul simplu, trăsăturile, caracteristice ale personalităţeî sale, sânt: sinceritatea, probitatea şi bunătatea. Voivodul merită frumosul supranume de „Cinstitul“ pe care i- l dau camarazii lui ca un titlu de nobleţă. * Terminând, d-rul Mitkovîcî reproduce unele din cele spuse de viteazul bătrin: — „Pămîntul Serbiei noastre este adăpat cu lacrimi şi cu singe. Icoana acestei uriaşe cîmpii a morţeî şi a gloriei mă urmăreşte pretutindeni. Armata a săvîrşit acte supra-omeneşti. Aveam 230.000 soldaţi ca să apăr un front de 1220 klm. ocupat de inamici cu o superioritate numerică zdrobitoare. Totuşi noi am rezistat două luni şi am salvat încă 150.000 oameni cari vor fi văzuţi curînd în luptă, victorioşi”. Cota Dimăra — Pe ziua de 10 Iunie 1918 — IN ROMINIA Dunărea pe ziua de 10 Iunie st. v Scade in toate porturile. Istă cotele: lumu beverin 308 — Calafat 301 — Bechet V — S.Alagurele 270 — Giurgia 339 — Olteniţa 335 — Călăraşi 321 — Cernu* VocU ? — Kârşova 390 — Galaţi 380 — Tulcea 261 —■ «. Ofensiva rusă Crftaesia Inpts pe frontul germano-rus numeroase atacuri germane respinse cu grave pierderi COMUNICAT RUSESC PETROGRAD, 9 luni®. — Frontul occidental: In regiunea capului de punte Iriskul germanii au dat un foc puternic de artilerie. In noaptea de 8 germanii, după o pregătire de artilerie, au luat ofensiva pe frontul poziţiunilor Dwinsk de-a lungul căii ferate Pontewege şi drumul dinspre Varşovia, dar au fost respinşi de pretutindeni. In regiunea din faţa tîrgului Dubatovka, la 12 verste spre sud de lacul Vişnevskoje, germanii, după o intensă pregătire de artilerie, au luat ofensiva şi au cucerit o parte din tranşeele noastre, dar sosind ajutoare, am gonit pe germani. La sud de tîrgul Krevo, germanii au trecut gîrla Jrekrevfianka, dar primiţi de focul nostru n’au putut înainta şi s’au retras pe malul vest al acelei ape. Pe canalul Oghimsk pe gîrla Rasselda, au avut loc focuri de artilerie și infanterie. In cursul zilei artileria noastră a doborît două aeroplane germane, cari au căzut în liniile noastre, unul la 2 verste la sud de gara Listopady, pe calea ferată Bologdie- Siedletz, celalt lingă ferma Juk, la 10 verste spre sud vest de gura canalului Oghensi. Aviatorii au murit, in regiunea Gruziatin, inamicul a luat ofensiva în grupe masive, dar a fost împrăştiat şi a luat-o la fugă părăsind pe teren grămezi de cadavre şi de răniţi. In regiunea la vest de Sokul, pe Styr, am respins prin contraatacuri ofensiva germană făcind aproximativ 600 prizonieri luind şi citeva mitraliere. In aceeaşi regiune artileria grea inamică a tras cu înverşunare In spre Mylsk. In regiunea Raxmiesto, le Stokhode, la vest de satul Svindniki, şi la est de Vorontsin, au loc lupte de o violenţă extremă. Am făcut prizonieri 4 ofiţeri 214 soldaţi germani. Acest mic număr de prizonieri se explică prin extrema exasperare a soldaţilor noştri cari n’au ertat pe germani din cauză că se slujeau de gloanţe explozibile. La aceste atacuri a participat şi viteazul detaşament de rezervă teritorială din Varoslai, al cărui comandant, deşi rănit, n’a părăsit comanda. Pe Strupa, la vest de Gaivoronka, trupele noastre au cucerit citeva elemente de tranşee inamice. La extrema noastră aripă stingă continuăm urmărirea duşmanului. Am ocupat oraşul Rădăuţi, in cursul înger adversarului, am făcut prizonieri 22 ofiţeri, o mie soldaţi, am luat 3 mitraliere, 27 chesoane cu muniţii pentru mitraliera. * Pe marea Neagră, torpiloarele noastre au scufundat 5 mari vase cu pînză încărcate şî ctteva mici bărci, făcind prizonieri. Vasul „Mercur“ lovind o mină inamică, s’a scufundat. Majoritatea pasagerilor au fost salvaţi. * PETROGRAD, 9 Iunie. — Pe frontul Caucazului situaţia e neschimbată. (Westnik) COMUNICAT AUSTRIAC BUDAPESTA, 9 Iunie. — Telegrafia fără fir. — Comunicatul presei 9 Iunie 1918. — Teatrul de război rusesc: Eri au fost respinse Ungătura Humorei atacurile ruşilor; in jos de Nistru nici un eveniment deosebit. La apus de Visniovdc vrăjmaşul a atacat din noi cu torţe însemnate. Coloanele sale de năvală s'au prăbuşit parte sub focul de baraj al artileriei noastre, parte in lupta cu infanteria germano-austro-ungară. Duşmanul a suferit pierderi mai! Ungă Barcanov trupele noastre au respins atacurile din cursul nopţei date de ruşi. Forţele aliate, care se luptă in Volhinia, au făcut progrese mai departe, in sus de Gorochow, la răsărit de linia Locaci-Kistelin şi lingă SocoL Atk pe aceste cimpuri de luptă, cit şi la Kolki, au eşuat toate contraatacurile ruseşti repetate cu o mare inverşunare* Teatrul de război italian şi sud oriental. Nici un eveniment mai important. Subşeful marelui stat-major general, von Hoefer COMUNICAT GERMAN BERLIN, 9 Iunie. — Telegr. fără fir. — Teatrul de luptă oriental. Pe partea septentrională a frontului, a-fară de întreprinderi de patrule germane încoronate de succes, nimic excepţional nu a surveni! S’au asvîrlit bombe de noi pe puntea căii ferate deasupra rîului Pripei şi spre sud de Luniniec Grapa armatei generalului de Linsingen. Atacurile rase contra poziţiunilor noastre de lingă canal, spre sud-vest de Logischin au dat greş, de asemenea şi repetatele atacuri spre vest de Kolk! Intre Sokai şi Liniew trupele noastre au luat poziţiunile rase, şi le menţin împotriva puternicilor contra atacuri. Necontenitele străduinţe ale duşmanului de a ne disputa succesul nostru spre nord-est de Luck, au rămas fără rezulta! Pe ambele maluri ale rîuîuî Turla şi mai spre sud, dincolo de linia generală Swintucky- Goroshow, rușii au fost împinși înapoi. La armatele generalului conte Bothmer numeroase atacuri puternice ale dușmanului asupra liniei Hajowronka-Bobulnnee (spre nord de Prezewleka) au fost respinse cu perfieri grele pentru dușman. * 5 Teatrul balcanic. Nimic nou. (Comandamentul suprem) BERLIN, 9 iunie. — Toate ştirile de pe frontul oriental confirmă că ofensiva germană contra ruşilor progresează bine. După ce trupele noastre au luat Rajmiasto, inamicul s’a retras în grabă spre punctul săfi de sprijin, situat în mijlocul bălţilor şi pădurilor. Cu toate dificultăţile terenului atacul german a continuat şi progresează neîntrerupt. Lingă Kisleita retragerea adversarului a degenerat Intr’o adevărată fugă. Din ziua cind ofensiva rusă a fost oprită de armatele Linsingen şl Bothmer avem de Înregistrat un cistig de teren de peste 375 kmp. Este interesant de constatat că aceste știri concordă cu depesite ruseşti publicate de ziarele engleze. Astfel „Daily News" află din Petersburg că trupele cele mai înaintate ale frontului rus apusean sunt angajate de 5 zile în lupte violente, că se aduc necontenit mari rezerve pentru că germanii dau dela vest la nord-vest şi dela sud-vest atacurile cele mai vehemente. După informaţiunile aviatorilor ruşi, germanii au primit Întăriri a-tXt de considerabile incît tactica rusă nu poate pînă la un nou ordin să aibă alt scop decît de a se apăra contra ofensivei germane dată din trei părţi Această sarcină cere sforţări cu atît mai mari cut trupele ruse stat epuizate de ofensiva lor şi că au suferit hoile grele pierderi, necesitînd o reconstituire a efectivelor şi chiar modificarea grupelor şî dat fiind că mijloacele de transport la urmă sunt foarte restrînse, şi încărcate de transportul muniţiilor trupelor, răniţilor, libertatea de acţiune a forţelor ruseşti este foarte îngreunată. (Wolffbureau) fără îndoială că toate atacurile aote inutile sunt dovezi necontestabile de neputinţa lor, germanii s'au retras. E posibil ca inamicul să caute totuşi a ne reţine pe acest front cu attt mai mult, cum observă d. Marcel Hutin un „Echo de Paris“ cu cît nici Evert, nici Europaton n'au dat încă nici un atac, pe cind generalul Brusillot. In mai puţin de 15 zile, a fi capturat 185.000 austro-germani din cam 8000 ofiţeri şi apoi 200 tunuri, 350 mitraliere precum şi cantităţi enorme de meniţiuni şi de aprovisionare. — (Havas). * Colonelul Pris, vorbind în ziarul „Le Radical“ de sosirea de întăriri austriacilor pe frontul din Galiţia scrie: „Intervenţia lor va fi simţită în unele puncte, dar nu va împiedica pe ruşi, cari urmează un ordin general de a împinge înainte în toate celelalte puncte. Astfel sforţarea pe care australii o fac în anumite puncte, va fi iluzorie. întăririle îndreptate pe frontul rusesc au ajuns prea tîrziul pentru a permite să exploateze succesele iniţiale obţinute. Comanda,mnatul rus rămîne stăpîn pe situaiţie. Gustave Hervé scrie în „La Victoire”: Cei cari repetau că fronturile erau inviolabile şi că nu se va putea trece nici dintr’o parte, nici din alta, încep să vadă că nici un front nu e inviolabil“. Locot-coloopotul Rousset în ziarul „Le Petit Parisien“ zice: „Germanii nur să fie siliţi să lase armata lui Pflanzer să se descurce cum va putea. In adevăr e greu să facă faţă pretutindeni şi preocuparea principală, de altmintrelea justificată, a germanilor, trebue să fie de a împiedeca pe ruşi de a sfărîma legătura care-l uneşte cu aliaţii austriacă în regiunea Styruflu! Aici deci trupele germane vor opune ruşilor toată rezistenţa de care sunt capabili şi vor încerca să contra-atare cu o ardoare incontestabilă. E clar deci că lupta va continua cu înverşunare în această regiune şi că vor fi alternative de înaintări şi de bateri în retragere“. Pulvhe scrie în „Le Figaro”: „Inttfr greşală germană a fost de a avea un front prea întins. Ofensivele loraile erau de sigur loviturile indicate pentru a se pnune la un atac general al aliaţilor. De aci afi rezultat concentrări în unele părţi- lipse de trupe în alte părţi. Aceasta fu a doua greşalăs origina vîcitorşieî ruseşti. Ruţii urmăresc distrugerea armatei austriace, operînd o mişcare ocolitoare în spre apus, pentru a lua în spate pe generalul Pflanzer înainte ca el să poată să se adăpostească in Carpaţî. Germania amenințată, va lăsa Austria în voia ei“. (Ag. Radio). * Comentariile presei franceze PARIS, 9 Iunie. — Agenţia Havas anunţă: Presa franceză publică lungi articole elogioase despre ofensivă generalului Brussilof, luarea Cernăuţilor şi despre consecinţele acestor succese, ,figuro” scrie: Acum această parte a armatei ruseşti liberă in mişcările el poate spori şi in alte puncte dezordinea armatei austro-ungare care nu mai poate conta pe nici un ajutor al germanilor fiindcă şi aceştia sunt în faţa unor ofensive ameninţătoare şi a unor mari dificultăţi". Colonelul Rousset, un „Petit-Parisien“ spune: „Germanii în faţă Verdunului, sunt tulburaţi, zdruncinaţi în siguranţa ce aveau, de ecourile tunurilor de la Strypa şi de la Styr. Totuşi inamicul nu mărturiseşte încă înfringerea ce are in fata Verdunului. A încercat erl o nouă sforţare pe ambele maluri ale Meusel, şi această sforţare a dat greş complectamente. Cu toate acestea germanii sunt gata la orice jertfe in speranţa de a reuşi. Această sine a fost foarte favorabilă. Cu toate pierderile enorme, inamicul şi-a continuat atacurile furioase toată noaptea. Dimineaţa intelegind Trecerea refugiaţilor din Bucovina BACAU, 9 Iunie. — De 2 zile, trec prin gara locală nenumărate trenuri cu refugiat! din Bucovina, indreptîndu-se spre Palanca. Exodul acestei populaţiuni este tot ce poate fi mai dureros şi în adevăr, ce poate fi mai jalnic decît să veri : bătrin! femei şi copii îngrămădiţi în vagoane de clasa Ill-a sau chiar de marfă şi de vite, pierind nici e! nu ştifl unde, — aproape gol şi flămtnri, — mai ales flămlnri. Populaţia ţărei româneşti, atît de ospitalieră, caută să ajute pe aceşti nenorociţi. Incepînd dela Burdujenî şi ipînă la Palanca, nu toate oraşele capitale de judeţ s’au Înfiinţat comitete de cetăţeni cari adună fonduri de ajutoare cu alimente a acestor refugiaţi şi la orice oră din zi sau din noapte, gările gem de publicul care vine să Împartă gurilor flăminde o bucăţică d© pline şi un pahar de lapte. In Bacău, de îndată ce s’a aflat de trecerea acestor trenuri de refugiat s’a constituit un comitet de d-nl şi d-ne, cari zi şi noapte a alergat să strîngă fonduri cu cari să se cumpere pentru refugiaţi. Acest comitet ajutat de d-ne fii-şoare din localitate, cu o perseverenţă şi abnegaţie demne de toată lauda, nu cruţă nici o oboseală, ca ziua şi noaptea, la orice oră, să se afle în gară la trecerea trenurilor cari aduc pe cei plecaţi din căminurile lor şi aleargă de la vagon la vagon cămin, unde este de dat o bucată de pline sau o sticlă de lapte, o ţigare, un pahar cu apă, câteva bucăţele de zahăr, etc., cu un cuvînt tot ce poate fi trebuitor pentru a se alina o suferinţă. Cum de data aceasta, trecerea trenurilor cu refugiaţi a fost anunţată de mai înainte, diverse societăţi şi comitete din oraşele Bucureşti, Galaţi şi Brăila, s’au gîndit să vină în ajutorul familiilor refugiaţilor, colectînd diverse sume de bani pe cari le-au vărsat apoi comitetelor din Bacău spre a le distribui cu ocazia trecere! trenurilor prin gara locală. Astfel Comunitatea israelită din Bucureşti a trimes suma de 2000 lei, cea din Brăila suma de 1000 lei, iar cea din Galaţi a trimes suma de 2000 lei prin o delegaţie compusă din d-nil M. Helder, mare bijutier şi Gottesman, preşedintele Comunitaţei din Galaţi, cari personal au venit la Bacău şi au văzut atît convoiurile de refugiaţi, cît şi modul cum se distribue aceste ajutoare tuturor, fără deosebire de naţionalitate. La oprirea trenurilor, nu vezi decît figuri pline de spaimă şi pe cari durerea a săpat o adîncă brazdă, toţi refugiaţii sînt lipsiţi de orice strict necesar şi pentru el o mină de ajutor este o mînă a providenţei pe care cu lacrimi în ochi o binecuvintează, iar la plecarea trenurilor mulţumirile se transformă în urale. Viorel şt MOINEŞTI, 9 Iunie.De eri au început să treacă prin gara Comărneşti trenurile speciale ce se formează la Burdujenî pentru transportarea refugiaţilor bucovineni spre Ungaria. In Moineştî s’a organizat un comitet care să duce zilnic la Comăneştî, ducînd diferite alimente pe cari le distribue nenorociţilor pribegi. De asemenea, populaţia din Comăneştî, aduce lapte, ouă, etc. şi ie împarte refugiaţilor cari n’au destule cuvinte spre a le mulţumi. Cînd sosesc în staţie—lihnntţî de foame şi arşi de sete—întind mîînile implortnd să li se dea de mincere şi li se dau toate ajutoarele posibile. Cu lacrăm în ochi povestesc de fuga lor, de averile lăsate în voia întîmplăre! Cea mai mare parte n’a putut lua nimic cu sine. Printre pribegi se găsesc persoane din toate straturile societate. In ultimul tren care a trecut, cea mai mare parte erau români bucovineni, preoţi şi funcţionari al căilor ferate. Clteva femei au născut în vagoane. Din cauză că merg şi In vagoane deschise, eri, căzlnd o ploae torenţială urmată de grindină în mărimea unei nuci, doi copii ceri erau şi suferinzi, au murit In drum spre Palanca. S’a cerut autorizaţia spre a fi înmormîntaţi tn ţara noastră.Coresp. * PAŞCANI, 6 Iunie.—Ziua şi noaptea continuă să treacă trenuri lungi compuse din refugiaţii din Bucovina, fiecare tren are peste 40 vagoane, majoritatea vagoane de marfă şi vagoane deschise. Starea nenorociţilor este cit se poate de groaznică, la intrarea trenului în gară, toţi se împing şi întind mîinile după pline, apă, etc., o mamă cere puţin lapte pentru un copil, un bătrîn puţină apă, unul pline, toţi sunt lihniţi de foame, îngrimădindu-se după o bucată de pîine. La trecerea trenurilor prin gară se află o mare afluenţă de public ce vine să vadă şi să ajute pe sărmanii pribegi, cari sunt compuşi din toate naţionalităţile: germani, român, evrei, poloni, ruteni, etc. Graţie măsurilor şefului poliţiei gărei, Gh- Vameşii, nu se întîmplă nici un incident. De asemenea şi împărţirea ajutoarelor de către comitetele constituite cari veghează regulat zi şi noapte la trecerea trenurilor, urmează cu măsură şi regulă. In urma măsurilor şefului gărei Gh. Kogălniceanu accesul membrilor de ajutor este liber în gară şi în apropierea vagoanelor. Au început să sosească ajutoare din diferite părţi ale ţării. — Cor. Poincare şi Yuanşi-kai ....... UN ARTICOL SOCIALIST COMUNICAT DE GERMANI BERLIN, 9 Iunie. — Din Paris se telegrafiază prin Geneva. Cenzura a Interzis pe timp de două săptămînî apariţia ziarului socialist „Bonnet rouge“, fără a i se îngădui ca să arate cititorilor săi cauzele interdicţie! Ziarul a însărcinat pe depistatul socialis Brizon ca să citească în Cameră articolul care a provocat măsura luată de cenzură. Articolul întitulat „Le mauvais president", e scris în genul „Scrisorilor persane“ ale lui Montesquieu și lovește în Poincaré. Iată pasagiile principale ale articolului citit in Camera franceză, unde a avut un mare succes: „Tuansikal e mort pentru că a băut un ceai rău. Cînd acum cîţiva ani a fost ales, unii au declarat că ne va duce la războiu şi profeţia s’a realizat Alţi republicani strigară în ziua alegere!, , jos dictatorul! — şi într’adevăr e! a instituit în ţara sa, cu sînge rece şi socoteală, o dictatură singeroasă. Era un biet om mic; un egoism nemilos întuneca privirea lui sumbră. Asemenea oameni sunt capabili de a sacrifica o ţară, o generaţie, pentru folosul lor propriu. El vroia să institue un imperiu, chiar dacă China ar fi trebuit să se înece într-un potop de sînie, căci o ambiţiune furioasă domina întreaga sa persoană. Se credea mare orator, dar discursurile lui erau vide. S’a numit ministru de finanțe, dar cînd priveai mai de anioane, vedeai un orb încercînd să discute despre culori. A vroit să devie ministru de externe șî a devenit. Dar ambasada Rusiei păsta că nu era de cît un panegal. Vanitatea Iul s’a dezvoltat pe sui narea curai uhu săfi La cea mai mică primejdie el se ascundea in pivniță. Obsedat de grija popularităteî sale, el institui o cenzură asemenea celei de sub regimul imperialist și se lăsă protejat de dinsa. Dacă deputatul nostru Favre ai a fost chinez, l-ar fi apus fctfo Interpolare. Circulă zvonuri, domnule preşedinte, cari rintea mult nai tari de cit cenzura d-veastril pentru ci emană de la nattuna, ea- I re le colporta. „Fontra vanitatea sa, mieria sa și amoral sau propriu, el are inima uşoară. El a trădat repu- I blica, a slujit reacţiunea şi a nu- I ulut de singe patria“. Ludovic XVI a fost primul nostru preşedinte rău ; I lonvenţiunea i-a dovedit-o tăindu-1 'apu! Dar de atunci am pierdut tn I franţa obtermninţa acestei operaţi- I vni. Trăiască republica I Jos reao I ;hainea I Trăiască pacea!“ I Acesta e conţinutul articolului lat I „Rennet Reaje ‘ —■ care nici ptnă a» I mm nu are încă dreptul de a fi I mrs. (W. B.I___ Vapnsisiiilan austriace la Iaşi I IAŞI, 10 Iunie. — Astăzî a sosit I in localitate un însemnat număr dă I vagoane austriace, venite din Bur- I dlujenî. I Pe toate vagoanele de clasa I sunt I placarde cu inscripţia: „Nur for militar", (,fnimal pen- I tru armatul'). — Dan I —«—«wqgflso»—■—— I ■ ■ I «■ um Din nevoile şi necazurile sătenilor Locuitorii Niculae Nae şi IoniţA I Niculae Nae, din corn. Pătroage, Dina Iboviţa, adresează d-lul ministru de I interne, următoarea plîngere : — „Avînd arendat pe 5 ani un po- Igon și o jum. de islaz, d-lul V. Pro» I topopescu primarul comunei noastre și proprietar de moşie, suferim [grele neajunsuri, prin faptul că vi- I tele sale ne distrug recolta fărft I nici un fel de piedică din parte« I oamenilor săi. Am reclamat în dese rînduri, ana cerut despăgubiri dovedind pagubei« I noastre și cerînd reziliarea contra©I tutlul de arendă a micului izlaz, da*d. judecător comunal nu face drept[ tate ci ține cu d. primar al comu» I ne! Arenda primită de noi pe 5 ani I este de una sută lei,,, iar pagubele I ce ne cauzează vitele sale e de cinci ori mai mare. Așa fiind apelăm la rd. ministru să dispună o anchetă ca să se constate ce suferim din partea d-lui primar și cum nu putem găsi dreptate la nimeni. Niculae Nan « I—«» « Jalnicii: fii, fiice, nurori, gineri, cumnaţi, cumnate, nepoţi şi nepoate au nemărginita durere de a vă face cunoscută pierderea prea iubitului lor tată, socru cumnat, unchiu şi bunic Dr. L. Friedlaender încetat din viaţă Joi, 9 iunie 1916, în etate de 89 ani Vă roagă să binevoiţi a lua parte la ceremonia înmormintărei, ce va avea loc Vineri, 10 iunie 1911, orele 4 d. a. Cortegiul funebru va porni dela locuința defunctului, str. Mihai Bravu, iar înmormlntarea 8e va face la cimitirul israelit. Rugaţi-vă pentru dînsul. Craiova, 10 Iunie 1916. tal 0ÄSM! /.tampla Lirici t cirar. VINERI, 10 IUNIE, 1919 MARELE SUCCES „JUANITA“ (Donna Juanita) Operă comică in 3 acte, muzica de Fr. Suppe. Cu: Virginia Miclora, Marioara Cinsky, Ana Grand, Al. Demetrescu de Sylva, N. P. Ciucurette, Jean Mioalescu, Mişu Stefănescu. Montarea cu costume nouL SIMBATA, 11 IUNIE, 1919 JUANITA DUMINICA, 12 IUNIE, 1916 JUANITA Biletele la magazinul Conservatorului calea Victoriei. Gradina Blanduzia Compania de Comedii „Ionel P., Cigalita“ Vineri, 10 Iunie Dan Popescu Bar) Comedie bufă In 3 acte Simbătă, 11 Iunie Bob Popescu Bor| Comedie bufă in 3 acte Duminică, 12 Iunie Dan PopescuOorj Comedie bulă în 3 acte In curlnd * „DOICA extraordinară comedie cu cuplete da actualitate Biletele de vinzare la Agenţia Jean Feder, calea Victoriei 54, leitrol Resti Maria Compania de opera comică şi operetă Carmen-Sylva Direcţia A. de Herz VINERI 10 IUNIE 1918 MARE SUCCES VOIAJUL IN CHINA cu Cecilia Nasten, Pauly şi Paula Ionescu, Niculescu-Basu, Tiznncă Georgescu, Ionescu Buzău. In actul al II-lea marele succes „Thais Ray“ cu Manon Langeais şi D. Constant Duminică, 12 Iunie MATINEU M-lle Nicouche Biletele îa Casa treatrulu incMoşîiMţare Prin aceasta aducem la cunoştinţa onoratei noastre clientele, că d. ION MANOLIU, fost aquizitor şi încasator al societăţii noastre, nu se mai află in serviciul societăţii şi ca atare nu mai este în drept a face nici o operaţie, fie de aquiziţiune, fie de Încasare sau de orice altă natură pentru '■'•mptul el. „NAŢIONALA“ Societatea generală da asigurare 'tracţiunea generali