Adevěrul, iulie 1916 (Anul 29, nr. 10527-10557)
1916-07-22 / nr. 10548
If Twer 22 rat©sî t I n old artste romlnobnlnar b delaplohotul „Flämlnda“ Care e rostul acestor acte de provocafiune bulgară?Bulgarii vor să facă recunoaşterile teritoriul român.—Ei vizează linia Flăminda Bucureşti incidentele romîno-bulgare de la pichetul „Flămitida” au început să se repete. Modul cum au luat naştere şi a cum s'aiî desfăşurat l’am arătat în gazetele noastre cel dintîî, la timp. Repetarea acestor incidente înseamnă că bulgarii ne provoacă. Ceea ce nu s’a putut explica pînă acum este rostul acestor acte de provocaţiune din partea vecinilor noştrii al căror președinte de consiliu prin interviewurile ce acordă, declară că voesc a trăi în cea mai perfectă armonie cu noi romîniî. Toată lumea se întreabă, cu drept cuvînt, ce urmăresc bulgarii prin aceste acte de provocație. Voi încerca aci să arăt cititorilor care este rostul acestei tentative de încălcare a teritoriului român, din partea vecinilor noştri : PICHETUL BULGAR „OREAHOVO“. —UNDE ESTE SITUAT ŞI CE ÎNTĂRIRI MILITARE ARE ! In fata pichetului de grăniceri romîni din punctul Flămînda bulgarii aă pichetul „Oreahovo". Acest pichet situat pe o poziţiune înaltă la vreo 15 metrii de Ir malul Dunărei se află la o distanţă de 10 km. dela graniţa română dir, punctul Turksmil. Dala Rusciuk pină la acest pichet sunt 30 km. In apropierea acestui pichet se află comuna Oreahovo, comună rurată dintre cele mai mari. In acest punct bulgarii au întăriri militare la o distantă de 501 metri de pichet. Bateriile bulgare și austriace instalate aci sunt favorizate de asemenea de o pozițiune înaltă care predomină valea Dunărei. Dela începerea războului bulgarii au adus în vecinătatea acestu pichet și trupe de infanterie bulgare şi austro-germană, pentru ca pe de o parte să facă în acest punc paza Dunărei, iar pe de alta să fii punct de rezistentă la graniţa rominească. In fata acestui pichet Dunărea are o lăţime mai mică ca în celelalte puncte şi insula ,,Corea" face ca drumul între pichetul „Flămînda‘ şi „Oreahovo" să fie şi mai uşor de străbătut. Ostrovul „Corect’ se află la o depărtare mică de malitrominat, ci căzînd în apele romineşti. Pichetul Flămînda este mascat de acest Ostrov, şi aceasta face pe bulgar să încerce încălcarea ostrovului, avînd credinţa că nu pot fi văzuţi de grănicerii romini lDescoperirea imediată a bărcile cu soldaţi bulgari de către grănicerii noştri, dovedeşte că dela pichenii romín se poate observa a uşurinţă — chiar in timpul noptei cum a fost acum cazul — orie Io/1/»rn Wî~r n/ip/1 SVONURI NEÎNTEMEIATE. — BULGARII N’AU TAIAT FIRELE TELEFONICE ŞI N’AU FĂCUT PRIZONIERI, CĂCI N’AU PUTUT DEBARCA NICI IN OSTROV Dacă astfel e situaţia topografică a locuirii îneît se poate observa orice mişcare d© vase pe apă, atunci tot» se întreabă — cu drept cuvînt — care este rostul acestor acte de provocaiiun© dîn partea bulgarilor, cînd idei o barcă oricît de mică ar fi ea nu poate să acosteze în ostrov, fără a fi descoperită de grănicerii noştri imediat. Cînd incidentul s’a repetat, adică cînd bulgarii au venit pentru a doua oară spre ostrovul „Corsa“ ca să debarce, s’a pus în circulaţie tot felul de svonuri; aşa după unii, bulgarii ar fi avut intenţia să taie firele toefonîce cari fac legătura între pichetele noastre, ba după unii se şi tăiase aceste fire. E inutil să mai desmînţim acum din nou aces svon, cînd ştiut este că bulgarii n’au putut ajunge pe malul românesc. După alte svonuri bulgarii ar fi debarcat pe malul rominesc, ar fi pus stăpînîre pe pichet şi arestat pe grăniceri. Toate acestea pure inventiuni au fost puse în circulaţi© de cei cari nu ştiau cum s’a petrecut Incidentul. O repetăm şi acum: bulgarii n’au putut debarca pe malul rominesc, n’au tăiat firele telefonice neputînd face a ceasta, şi nici n’a făcut vreun» victimă printre grănicerii romîni. De asemenea ergon neintemiat şi afirmatiunea că soldaţii bulgari ar fi fost răniţi, fiindcă aceasta e foarte greu de constatat, hntrî pentru că incidentul s’a petrecut tn timpul noptei cînd nu se putea distinge acest lucru si al doilea, fiindcă nimeni n’a putut lua contact a doua zi ci bulgarii, nefăcindu-se nici o anchetă mixtă. ADEVARATUL SCOP AL ACTELOR DE PROVOCAŢIUNE BULGARA: RECUNOAŞTEREA TERENULUI Dintre toate presupunerile focuii asupra rostului acestor repetate încercări de încălcare a teritoriulu român, cea mai verosimilă este aceia că bulgarii vor sâ facă recunoaşteri pe teritoriul nostru . — E vor să ştie dacă noi suntem sau nu întărit în acest punct, şi dacă am f în stare să rezistăm la o debarcări a trupelor bulgare. Privind pe harte el a văzut că drumul de la graniţe spre Bucureşti ar fi pe aci ma scurt decit prin alt punct şi acum încearcă să se convingă de situaţie terenului şi dacă acest punct este sau nu întărit. Pe el il nelinişteşte foarte mul faptul că nu cunosc adevărata situaţie de pe teritoriul nostru in acest punct. Aşa se explică şi arestarea acum vre-o cîteva luni de zile a soldaţilor bulgari cari trecuseră cu verica piua la malul rominesc şi s’au lăsat a fi prinşi împreună cu ofiţerul lor. Cînd aduşi apoi la Giurgiu li s'a dat drumul fiindcă el declarau că rătăcise drumul şi intrase in apele romineşt şi nefiind armaţi s’aiî predat. El şi atunci au încercat să cunoască teremii prin acest punct, dar n'aîi reuşit căci autorităţile noastre i-eră adus în timpul nopţei, pe o ploaie cînd nu se mal putea cunoaşte nici locul de unde au plecat. Ar el voesc acelaş lucru : să cunoască situaţia terenului şi dacă suntem sau nu întăriţi în acel punct, în faţa căruia ei au trupe numeroase de infanterie bulgari şi austro-germani în apropierea pichetului Oreahovo. Acesta este rostul actelor de provocaţiune din partea vecinilor noştri bulgari. IDEM REZULTATUL ANCHETEI OFICIALE Cele două atacuri bulgăreşti, repetate în două nopţi succesive şi îndreptate spre pichetul Flămînda, au trezit bănueli în opinia noastră publică şi faptele au fost interpretate ca o provocare din partea Bulgariei, deşi pe cît ni se afirmă, ministrul Bulgariei la Bucureşti, d. Radeff, s’a grăbit să încredinţeze guvernul nostru că la mijloc este numai o simplă neînţelegere. Nu cunoaştem încă instrucţiunile pe cari d. Radeff le-a primit dela guvernul său cu privire la acest incident, dar ştim că autorităţile noastre locale însărcinate cu anchetarea cazului, şi-au depus azi raportul la ministerul de rǎzboiu. Din cercetarea împrejurărilor cari au dat naştere acestor două incidente, se pare a reuşi că bulgarii au încercat să facă spionaj pe malul românesc, dar că au fost descoperiţi la timp de sentinela de la pichet. Tot malul Dunărei noastre dela Severin la Turtucaia este descoperit, aşa că de pe malul bulgăresc se poate observa cu binoclul orice mişcare pe malul nostru. Singurul punct acoperit, este regiunea Dunărei din punctul Flaminida care este mascată de către desişurile ostrovului din faţă. De sigur că acest punct necunoscut a tipitit pe bulgari, care însă s'a fi lovit de vigilenţa sentinelei din post. Cea de-a doua tentativă de spionaj făcută in noaptea următoare, este de sigur o gafă datorită încăpăţînăreî, caracteristică vecinilor noştri, fiindcă era de aşteptat că dacă in prima noapte încercarea lor nu a reuşit, prin surprindere, a doua noapte paza pichetului era să fie cu mult mai riguroasă. N. ARGEŞ Prii ţara raukiessea se vede si ce scrie un corespondent german — un •colaiwraiA/ro,i rulul „Berliner Tagblat", cunoscutul scriitor Bernhardt Kellerman, publică următorul articol interesant, des-j pre Rominia: — In statia de frontieră Predeal perdelele vagoanelor sunt trase, soldaţi cu baioneta la armă, ţărani robotişti şi arşi de soare, veghează ca nici o privire să nu pătrundă în tainele militare din zona graniţei. Are şi România tranşeele ei, punctele pentru baterii, adăposturi şi puncte-le sale de observaţie, ca şi o ţară care ar avea razboiu. Carpaţii în toată întinderea lor din Bucovina pînă jos la Dunăre sunt pregătiti pentru defensivă şi pentru ofensivă, tot astfel şi malul Dunărei ca şi linia graniţei dobrogene. Deocamdată fiii Bothlniei bronzaţi de intemperii, se luptă cu un adversar cam inofensiv: plistiseala. Dar poate foarte bine veni ziua, poate că e mai apropiată, decît se bănuește, cînd prima ghiulea dintr’un tun Krupp va să fluere spre cer. La Prut, sus spre Rusia, se plimbănumai cîteva sentinele. Acolo nici nu sunt tranşee sau piedici extraordinare Dacă întrebi de cauza acestei lipse se răspunde că linia strategică contra Rusiei este Siretul.Iată de sigur ceva ciudat Siretul curge prin mijlocul Moldovei şi e tot atît de indicat pentru defensivă ca şi Prutul. Statul major român ştie ca şi mine că printr’un baraj de sîrmă ghimpată şi saci cu nisip, trupele ruse pot fi oprite la Prut ca şi la Siret. Totuşi nu vor să tulbure prin nimic buna înţelegere cu Rusia. Desigur că ministrul rus la Bucureşti, d. Poklevski-Koziel ar face ca d. Brătianu să aibă o zi neplăcută, atunci când pionerul român ar începe să lucreze şi pe malul Prutului. Faţă de puterile centrale, fostul el aliat, poate să’şî permită atari gesturi nobile, dar Rusia nu ştie de glumă; asta o ştiţi toţi şi încă foarte bine romîniî *nca n'au uitat că pentru onoarea ce au avut de a fi scăpat dela greu pe ruşi la Plevna, drept răsplată onorifică li s’a luat Basarabia. Ce ar mai fi dacă ar întreprinde fel ceva ce la Petrograd ar fi socotit drept o „acţiune duşmănoasă“? Presupunem că ruşii ar introduce cnutul pe marca oraşului Bucureşti şi ciţiva dintre patrioţi cu fringhia de gât s’ar înălţa dela pămînt Aceste sunt consideraţiunî de la graniţă, făcute într’un vagon restaurant cufundat în semi-obscuritate unde un vînzător de ziare vinde „Le Temps” iar călătorii cari la Braşov vorbeau încă bine nemţeşte, amintindu-şi repede limba lor maternă vorbsc franţuzeşte. Insă acest sistem deosebit în întărirea graniţelor are pentru urci«' ţări avantagil şi desavantagil netăgăduite. Austro-germaniî ar da de baionetele romîneştî, dacă la sudul Bus... pilite a* lovească ne ruşi şi tunuri peste Prut fără ca să zică un cline ham ! Cum au trecut ştiti numai comandantul dela graniţă şi Brătianu. Poate că grănicerii de la paza podului erau duşi in concediu, poate că a fost luat drept un exerciţiul numai podul de pontoane făcut de ruşi? Un colonel român foarte amabil care se afla pe platforma vagonului lingă sentinele, îmi face semn să vin lingă dânsul. Deşi am apreciat Încrederea lui, am refuzat invitaţia. Nu pot să văd tranşee cugetind la altele cari sunt ude de singe şi de sudori. Deodată perdelile sunt ridicate, In lumina soarelui se văd munţii solemni şi tăcuţi. E un peisagiu de Elveţia. Trenul zboară prin tuneluri, peste poduri şi peste abizurî. Intr’un orăşel, numai vile, se coboară sentinelele: Sinaia, faimoasa Sinaia, unde se reugiază bogaţii bucureştenî de arşiţa soarelui din cîmpie.Aci corespondentul german, descrie toate bogăţiile văzute p© valea Prahovei. Sondele de pe dealuri ÎI apar ca nişte cimitire bizare. El face o socoteală aproximativă asupra cheltuelilor și veniturilor acestor sonde, numindu-le minele de aur ale Romîniei. Cu cît trenul coboară spre vale, băgăriile se schimbă; lanuri de griu! Lanuri cu tot soiul de cereale:). — Dela Dunăre pînă la Prut Romînia nu-i decît un lan întins de cereale. Ţăranul zgîrîie puţin pămîntul cu plugul strămoşesc, tras de boi şi griul creşte de la sine. Ploile de primăvară scot firele din pămînt, soarele coace boabele. Nici nu se îngraşe pămîntul în mod artificial decît pe atare locuri; pămîntul acestei ţări e nespus de roditor şi plin încă de forţe ascunse. Dacă ar fi cultivat în mod raţional pămîntul ar produce de trei ori atît. Dacă nu se face grij, se face porumb din belşug, dacă ambele producte sînt perdute, ceea ce e rar, tot mai rămîn sondele de petrol pe dealuri După ce ca un expert om d© afaceri cu toate impresii1© puternice pe cari le arată, nu uită să adaoge că în 1913 România a exportat cereale pentru 450 milioane lei, iar petrol pentru 132 milioane lei, corespondentul german termină spunînd: „ La sudul acestei mari grădini de cereale, la Dunăre, în regiunile supuse inundaţiilor, în delta Dunărei este peştele! Cînd e anotimpul pescuitului, pot fi prinşi cu coşurile şi chiar cu mina. D. dr. Antipa care e cel mai bun cunoscător al pescăriilor ţărei, spune într’o lucrare a sa, că Rominia ar putea stăpîni toate’pieţele europene prin producţia de peşte, dacă s‘ar introduce anumite metode in această privinţă“. După cum se vede Dumnezeu a avut multă bunăvoinţă faţă de ţara romînească ! Nesfîrşite, archiîncărcate de rea * trenul străbate cîmpîile roditoare din America de nord. Ici, colo, cite un mic, modest şi sărăcăcios sat. Colibele sînt strîmbe şi mizerabile, acoperit© cu pae, multe numai din vălătuci de lut. Unele sunt adevărate bordee pe jumătate în pămînt, bune contrar arşiţei şi contra gerului, intrarea lor e pe lingă acoperiş. Mai toate casele au în faţă un fel de verandă primitivă (cerdac), al cărei acoperiş e susţinut de cîţîva stîlpi strîmbî şi pe unele locuri vopsit!“. Bulgaria se teme de o invazie a armatelor române — EA CERE AJUTORUL GERMANIEI — PETROGRAD, 21 Iulie. — Guvernul bulgar ceruse la Berlin să se trimită maai multe divizii în Bulgaria, spre a consolida acolo situaţia militară ameninţată spre sud da armatelor aliaţilor şi, spre nord, de o eventuală posibilitate de invaziune. Nu numai că guvernul german a refuzat categoric să îndeplinească această cerere dar, la rindul său, a cerut ca Bulgaria să dea întăriri militare austriacilor. Totuși, d. Radoslavov a refuzat de a trimite chiar un singur soldat bulgar pe orice front, în afară de graniţele Bulgariei. In urma acestui refuz, Germania a făcut aceiaşi cerere turcieî, care a consimţit să trimeată o brigadă turcească spre a lupta alături cu austro-germaniî. (Westnik). Germanii despre executarea căpitanului Fraytt BERLIN, 21 Iulie. — Intr’o descriere a ziarului „Koelalscfco Stitung‘‘ se constată de către cercurile marinei, că căpitanul Fryatt a fost condamnat conform legilor, după pledoarii fundamentale, că a fost asistat la timp de către un avocat di profesiune, fost pe vremuri in serviciile militare, şi efi legaţiunea americană care In urma csrsteî Angliei luase sub protecţiune pe acuzaî a fost înştiinţată că i s’a pea acuzatului la dispoziţie un apărător * NAEM, îi Iulie — „Koelnisch, Zeitung’’ scrie textual: Perceilele. moraleî, dre.pt.ăţeî fi logicei, trebue sa lit foarte confuze, la un popor care crcută cu sutele cetăţenii din Irlande care apără pe asasinii lui „Baralong care a impuşcat mai mulţi german ca pretinşi spioni, fără a pubeci chiar numele fi indrăznefte pe urmi a numi asasinat, împuşcarea dreaptă fi conform legei a căpitanulu de pe „Brussles“. Descrierea englezi caută să producă impresia ca și em Fryatt nu ar fi fost condamnat, după un procedeu reglementar. De fap S 3 ,SBSSBS,Sa KZB «•=? Lâsaţi orice griji — Alungaţi tristeţe mrnss. nr~ ......... r,rj şi veniţi la sas .rs: Parcyg „OtefeHsami"— Să râdeţi—să râdeţi cu poftă—să râdeţi cu hohote—să rftdeţi ca lacrimi — să râdeţi neîncetat la cea mai hazlie operetă: „PAPABALUL ¥lSSfsM E de ajuns să ascultaţi muzica veselă şi cuvintele spirituale să vedeţi dansurile comice pentru ca să râdeţi şi să bisaţi pe toţi artiştii companiei lirice Grigore Gabrielesea cari joacă, cântă, dansează cu succes In cea mai comică operetă „PAPAGALUL VESEL" In rolurile principale apar: Marioara Cinski, Luiza Bărcănescoi, Jean Niculescu, N. Kainer, Timică Georgescu, Aişa Ştefănescu, Natalia Ştefănescoi, St Petrescu Surorile Rigoletto. iîn—rni uimi» iiiS IGSI’ORMAIWNI ------------** Peste cîteva zile se va înainta regelui un nou raport, extrem de interesant, privitor la contrabandele sâvîrşite in alt judeţ al tării Un raport cu priviră la incidental dala Flatai mia, a fost trimis ministerului de r&zboiă, de către ofiţerii însărcinaţi cu facerea anchetei. Aceat raport a fost prezentat d-luî Ion I. C. Brătianu, preşedintele consiliului şi ministru de razboiu, de către d. general 3. Iliescu, secretar general al acelui departament. Autorităţile in drept vor lua măsuri zilele acestea şi contra negustorilor care vind Ungarii deoarece zilnic se primase dese reclamaţiuni. Mai mulţi cititori din Craiova ni se plîng că ofiţerul stării civile din acel oraş, nu oficiază căsătoriile dacă ginerile nu-i arată chitanţa de plata prestaţiei! Cei cari nu vin cu această chitanţă, nu se pot căsători şi trebue să plece aşa cum au venit ! Nu s’ar putea cere chitanţa de prestaţie în alte împrejurări, căci doar cetăţeanul vine în contact cu autorităţile nu numai cînd se gospodăreşte ? In Capitală mare lipsă de monedă măruntă. Cei cari au asemenea monedă speculează situaţia aceasta fi percep taxe pentru preschimbarea hirtiilor de bancă m. m,onedă metalică. Credem că autorităţile nu vor inttrsia să ia măsuri pentru înlăturarea crizei ie monedă măruntă. Ultim®!© $tiri din f©rît ii dte stFâlnâtat© %e •*SG’Sc m psfsirea !Wt sufe fuferiro Cl® UILY1NI& QR&. Vizitatorii Sinaeî constată cu o vie plăcere anul acesta că hotelul Caraiman, care a trecut în posesiunea d-lui Radu Andreescu din Irma Iordache Ionescu et Comp., a luat caracterul unui hotel occidental in toată accepţiunea cuvîntului. Curăţenia exemplară, superioritatea bucătăriei recunoscută de toţi, pune Hotelul Caraiman în rindul hotelurilor preferate de toţi amatorii de confort şi mină deasă. Faptul mi se datoreşte puţin maestrului Jean Heskia, care, după ce a condus cinci an de zile hotelurile Statului la Călimăneşti, consacră acum şcoala excelentă făcută in Şviţera, marelui hotel „Caraiman". Nu e de mirare, deci, că hotelul este incontinui plin şi că Sinaia se făleşte a fi obţinut astfel un stabiliment care sufere comparaţia cu cale similare din apus. D-nl. Corbescu prefeţei poliţie! Capitalei şi inspectorii G. Olăraşu, Paul Ghiţescu şi Buzescu au făcut azi noui descinderi pe la acaparatorii de mărfuri. Vrei să te prăpădeşti da ris?, vino astăseară la Arenele Amicii Orbilor unde se reprezintă spirituala revistă „S’o vezi p’a mea!". In urma anchetei orinduită in judeţul Suceava, in chestia contrabasmelor, au fost revocaţi următorii primari: Gheorghe Solcan corn. Bogdăneşti, Vasile Timofte (corn. câineşti), Gheorghe Popovici (corn. Lespezi), Mchita Plăcintă (com. Mariut) şi Ion Tănăsescu (com. Ploceşti). EROUL ANULUI RĂZBOINIC 1916: Valdemar PSILANDER. Interpretează rolul locotenentului Alexis Korsakoff dîn cel mai de seamă film : RĂZBOIUL, recenta noutate în 5 act© a casei NORDISK ce se reprezintă la Cinema APOLLO. Revista „S’o vezi p’a mea", este reluată cu un succes strălucit, la Arenele Amicii Orbilor. Duminică 24 iulie, d. C. Cacaibaşa, preşedintele Casei Centrale a meseriilor, va fi la Iaşi, spre a vizita corporaţiile şi a se pune un contact cu lumea muncitoarească. Populaţia Capitalei, mai cu seamă cea deja eragil, suferă enorm din cauza lipsei de apă. Sunt luni de zile de cînd această stare nemulţumitoare domneşte fără ca cel dela primărie să fi luat cuvenitele măsuri. Domneşte intr’adevăr la cei cari au răspunedere in asemenea materie o indolenţă uimitoare. La toate intervenţiile ce se fac inginerii primăriei răspund că nu se poate face nimica, din cauză că reparaţiile mai cer termen. întrebarea e insă: astfel de reparaţiuni se fac tn lunile Iunie, Iulie, I adică tocmai tn sezonul cînd lipsa de I apă constitue cel mai mare neajuns? ! D. Emil Petrescu, atît de de „preciiipat“ de interesele comunei, n ar face rău să ia măsurile indicate de împrejurări. Publicul aşteaptă cu nerăbdare. Hasiul TAsase-Sala „In toi de viţă“ Ministerul de razboiu a luat vacanţă cu începere de azi pînă Sîmbătă, aceasta în vederea sărbătoare! de mîine Vineri, fiind ziua onomastică a reginei Maria. Fuga lui ft Mihai Viteazu „Im foi d© viţărî“ In vederea diferitelor epidemii, serviciul sanitar, este rugat a lua măsuri contra precupeților cari vînd fructe necoapte. Papagalul 'Fesei In fiecare seară se rîde cu lacrimi la Papagal»! Fesei Excelenta noastră, maestră subretă Martosra £fesski joacă cu un succes extraordinar în vesela operetă Papagali*! Fesei Cu toţii astăseară la Parcu Ototoieţeanu, să vedem cel mai mare succes al Companiei Lirico O. Gabrielesen Papagalul Fesei Regele și regina au plecat astăzi, la orele 4 și jumătate, cu un tren special la Sinaia. La cinema „Venus" rulează cu unvecea uimitor „Amorul tău mi-a salvat onoarea", film interpretat de Leda Gys. Extraordinar succes! toată Capitala aleargă să vadă spiritala revistă S5© Pra mea de George Anonimul reluată, după cererea generală, la Arenele Amicii Orbilor. Regele Ferdinand şi regina Maria au plecat arunci după amiază la orele 4 şi jumătate, cu un tren regal din halta Cotroceni, la Sinaia. Tanase şi Premierul „In tot de viţa“ In judeţele Caliacra, Constanţa, Durostor, Ilfov şi Tulcea s’a declarat epizootia de răpciugă. Din ordinul medicilor veterinari ai acestor judeţe au fost ucişi 16 cai cari rămăsese bolnavi. IFieure cu ■ ţSBB ISBB IliircBB Azi după amiază s’a întrunit la direcţiunea 6 sanitară, comisiunea sanitară militară, sub preşedinţia d-lui general dr. Călinescu, inspector general sanitar al armatei. Au luat parte şi d. general dr. Antoniu. Comisiunea s’a ocupat cu chestiuni, de ordin sanitar şi cu recepţionarea diferitelor medicamente. Mizoleanul este bisat în fiecare seară la Arenele Amicii Orbilor în revista „S’o vezi p’a mea“, de George Anonimul, ce l-o reprezintă după cererea generală la Arenele Amicii Orbilor Corpul de aviaţie are nevoe de confecţionarea a 100 costume de zbor. Ofertele închise se vor adresa la corpul de aviaţie Cotroceni, pentru a lua modele în orice zi, între orel 10-12 a. m. Licitaţia se va ţine la 10 Augus a e., orele 10-12 a. m. P ! © “ C 0 IT CnesssB H lUlene Ministerul de război (Direcţia geniuluî) va da în ziua de 22 cor. îr ■ întreprindere lucrările de instalaţii , apel la cazarma reg. 25 art. din garnizoana Medgidia, în valoare de 1a 12.000 după deviz. De clteva zile a început să se simtă o complectă lipsă de săpun şi untură aproape în Întreaga ţară. Cei in drept sunt rugaţi să confisce cele două articole de mai sus . găsit© pe la acaparatorii cari au pro BBS» lions vremea Joi 21 Iulie IN TARA. __ Timpul a fost eri în general variabil şi foarte puţin călduros. Puţină ploae a continuat să cadă înainte de amiază ori numai în cîteva localităţi izolate din Muntenia şi Oltenia. Temperatura s’a ridicat în cursul zilei peste 25 gr. numai pe alocuri în cîmpie şi în Dobrogea, dar cu deosebire în vestul ţării şi pe lînga Dunăre, unde au atins 30 gr. la Giurgiu şi T.Severin şi 31 gr. la Calafat. Peste noapte şi dimineaţă s’a răcorit mult, temperaturile scăzînd către 10 gr. în Moldova şi în răsăritul Munteniei, cea mai coborîtă din ţară fiind 9 grade la Botoşani, T.Neamţ şi Bârlad. La Bucureşti temperaturile extreme au fost de 23 gr. şi 13 gr., la Sinaia 17 gr. şi 10 gr. şi la Constanţa 24 gr. şi 16 gr. Astăzi în cea mai mareparte a ţării cerul era senin şi Vîntul aproape liniştit. Presiunea atmosferică a mai crescut puțin fiind în mijlociu către 765 mm. Scrisoarea or*§efli»«*elul Poinaar© către .armate PAîuS, 30 Iulie — Cu ocaziunea.cinf de al doilea aniversare al deoîaclarărei războiului, Buletinul argatelor. publică o scrisoare a preşedintelui republice! Poincaré, către armată. Preşedintele reaminteşte agresiunea înamiculu.1. caro susţin©» In ■r.od fals că ar fi fost provocat; pe urmă facn elogiul poporului francez, care găsindu-se în stare de legitimă opinie, a realizat uniunea sadă, este condiţia primordială a vie. «rieî, unire, care a fost consacrată n splendida şedinţă parlamentară lela 4 August 1914. Preşedintele reaminteşte victoriile cari au arătat tumei intregi intr'unlimb da glorie, adevărata Franţa, aceea a cărei dispariţie sau înjosire ar fi fost o nenorocire universală şi an doliu perpetuu pentru omenire. Răbdarea voastră, bravura care nu s a slăbit un singur moment, timp de luni Întregi, sub apăsarea cornelor german», a permis Franţei să-şi organizeze armamentul, Bd- 3164 şi Serifeid, a-şi reconstitui armatei» şi Angliei sa formeze aceste admirabile divizării, cam azi se bat cate cwt. cu voi. Voi, am asigurat Rusiei, reconstituirii armatelor sale şi te destonarea au tod» armele de razboiu, necesmra şi indispensabile în luptele actuale. Vedeţi cu toţii astăzi că armatele aliate încep a-şi căpăta recompensa emagiuîul şi perseverenţei voaetm Armata rusă urmăreşte pe au?.i#acî, nu derută ; germanii sunt atacaţi deopotrivă, pe fronturile din Orient şi Occident, forţaţi a-şi pune un joc peste tot ultimele lor rezerve. Batalioanele engleze, ruse, franceze cooperează Împreună la libertatea teritoriului nostim. Soarele se ridică, cerul se descoperă, lupta însă nu este terminată, ea mai continuă implacabilă încă şi toţi ciţi sintem împreună vom continua a munci, fără odihnă, cu toată pasiunea. Superioritatea aliaţilor apare în toate colţurile şi tuturor ochilor, balanţa destinului a avut lungi oscilaţiuni, dar acum s’a fixat, partea noastră urcă fără oprire; partea inamicilor noştri scade sub apăsarea unei greutăţi care nu se va mai micşora. Glorie nemuritoare armatei de la Verdun, care a pregătit acţiunea comună a Aliaţilor. Glorie, vouă, amicii mei, cari a-ţi salvat Franţa şi a-ţi răzbunat-o insulta germanică . (Havai) rinff ■■■■■■■■ S©i»is©apea lui U®y 13 George către armatele francei© PARIS, 20 Iulie.-- „Buletinul Armatelor" publică scrisoarea lui Lloyd George, ministrul de rǎzboiu al Anglie către armatele remibiliel franceze, cu ocaziunea celui de al doilea aniversar al declaraţiuneî de războia. Scrisoarea glorifică rezistenţa franceză, respingind asalturile crincens de inamicilor, mai ales din faţa Verdunului, în timp ce Imperiul Britanic asigura libertatea mărilor,, menţinea blocusd, crete o armată puternică, fabrica arme şi muniţiunî in aşa cantitate, Incît aproviizonarea aliaţilor întrece azi pe aceea a invadatorilor, Lloyd George arată bravura soldaţilor noştri cari nu se laudă dinainte de succes, dar cari au siguranţa victoria, căci ei tac două seama că aliaţii simt puternici, prin dreptul lor, prin forţa numărului lor, prin acumularea a tot ce poate asigura victoria dreptăţii. — Triumful nostru, scrie Lloyd George, este dorit, aşteptat nu numai de aliaţi, dar de către toate popoarele cari au mai păstrat principiile dreptăţei şi ale onoare Scrisoarea se termină astfel: „Soldaţi ai Franţei! cînd veţi fi gonit inamicul, de pe pămîntul scump al Franţei, graţie calităţilor voastre războinice, veţi asigurat generaţiimilor viitoare, pacea tn libertatea drepturilor lor, veţi reveni la căminariie voastre, unde vă veţi bucura de rezultatele datoriei împlinite. (HAVAS). GENERALUL ROQUES RĂSPUNDE SCRISOAREI LUI LLOYD GEORGE PARIS, 20 Iulie. — Răspunzând scrisoarei adresata armatelor franceze, de către Lloyd George cu ooa2a.ur.La celul de al doilea aniversar al declarstiuaei de räzboiu, generalul Roques, ministru de räzboiu, serie : Adresa trimisă de Lloyd George a pătruns sufletul francez, sufletul scollaţilor mai cu seamă, care da doi ani, sînt mai tari decît aicî odată, pentru lupta cu inamicul comun, şi cariau fsrhait cu mindri®, tetimeniul de stimă cu care au fost onoraţi. Pe urmă generalul Rogues face un viu elogiu al armatelor britanice, a căror puternică putere de organizare, va fi pentru isterie, un subiect demn de admiraţie. Lupte dscelva, spune generalul, sunt ancorata la ora decisă da către aliaţi de complectă unire de acţiune. Atacăm un inamic care va vedea în euzifod spulberat visul său de dominations şi care va slăbi pe toate fronturile. Puternici organizaţi pentru aceste lupte, prevăzuţi in abundenţă cu toate mijloacele materiale care ne lipsea la început, avînd un sentiment profund al rolului ce statem deştireţî a juca, în acest moment, în lume, pentru triumful dreptăţeî şi al justiţiei, armatele voastre şi ale noastre, împreună ca acelea ale fidelilor noştri aliaţi, urmăresc fără întrerupere, această luptă care maî poate fi de lungă durată şi a»prigă, dar care ne va da victoria glorioasslCT noastre drapele. Şi atunci, in ziua păceî triumfale, după toate durerile nauî rǎzboiu, fără precedent în istoria, după atâta singe generos cars în comun, pentru cea mai dreaptă dintre cause, cele două naţiuni, cari au pecetluit pe cimpoi de luptă înţelegerea care le-a permis a învinge, vor rămine strinse pentru totdeauna Într’o unire, devenită sfîntă. (Havas). GENERALUL SîR DOUGLAS HAIG ISI MANIFESTA ÎNCREDEREA IN VICTORIA FINALA PARIS, 20 Iulie. — „Buletinul Armatelor“ publică o scrisoare a generalului Sir Douglas Haig, reînoind In mod solemn, încrederea sa în victoria finală, enumerînd victoriile franceze, cîştigate sub conducerea marelui şef Joffre, pe care lumea întreagă îl iubeşte, admiră şi respectă. Marea Britanie, care pecetlueşte, pe cîmpiile de luptă, înţelegerea sa eternă, cu Franţa, îşi va face datoria pînă la urmă, alături de nobila sa aliată, pentru reparaţiunile necesare către aceia care au suferit de pe urma injustei şi brutale agresiunî ale imperiului german. ADMINISTRATIA RUSA IN BUCOVINA NAUEN, 21 Iulie. — Presa rusă s’a încercat să comenteze numirea vestitului Trepow ca şef al regiunilor din Bucovina, ocupată de ruşi. Ar- Uopiste au fost tăiate pe deaintregat de cenzură, ceea ce caracterizează conţinutul lor. Singurul articol permis, al lui „Rueskija Wyedomosti“ spune: „Să sperăm că la o nouă ocupaţiune, nu se vor repeta greşelele de mai înnainte şi că aceste regiuni nu vor fi privite ca un teren fertil, pentru trimiterea latentelor administrative* cari s’au dovedit nedemne în patrie“. Pul OMNI vtesasia im gr. fWUBtr. Joi, 21 Iulie Papagalul Vasal _ Vineri, 22 Iulie 1915 — Papagalul Vesel — Simbătă, 23 Iulie 1910 — Papagalul Vmil _ Duminică, 24 Iulie 1916 — Papagalul vesel Bileţel© la magazinul Consematorului, calea Victoriei. Grădina tilandazia Compania de Comedii „Ionel P, Cigalia” Joi, 21 Iulie 1910 „Nu Fim© Mâna” Vineri, 22 Iulie 1916 „Fetele d«n Popa Nan11 Simbătă, 23 Iulie 1816 tiNu pra@ urna®* Duminică, 24 Iulie 1918 „Fetele din Popa Nan“ Luni 25 Iulie A 7-a Premieră forajul is lăută Vodevil în 3 acte, numai pentru Domnî și Doamne „ A APARUT N M . _ 1 lepufinia x^exuaîâ ' ■V*"1" ~ , - 9 ............... •— iigigStTi» LA BARBATS SI FEMEI CUM SA Ne ferim cam SUNT CĂUȘELE• CUM SE TRATEAZĂ Of GEORGE D. FISCHER MEDIC COMUNAL ' CU 0 PREFATE DE D! DI M.STEFANESCU GALATI PROFESOR DE CLINICA MALADIILOR GENkcO URINARE Od FACULTATEA DE MEDICINA DIN IASI it SECERE LA TOATE LIBRĂRIILE silsTOATE DEPOSITED DE ZIARE Csposibil General la AgenliaBRANiSTEANU SLr.Sft.OonicaS’ PPFTIk II FM BOEVSSUS.