Adevěrul, iulie 1916 (Anul 29, nr. 10527-10557)

1916-07-22 / nr. 10548

If Twer­ 22 rat©sî t­ I n old artste romlnobnlnar b delaplohotul „Flämlnda“ Care e rostul acestor acte de provocafiune bulgară?­Bulgarii vor să facă recunoaşterile teritoriul român.—Ei vizează linia Flăminda Bucureşti incidentele romîno-bulgare de la pichetul „Flămitida” au început să se repete. Modul cum au luat naş­tere şi a cum s'aiî desfăşurat l’am arătat în gazetele noastre cel din­­tîî, la timp. Repetarea acestor inci­dente înseamnă că bulgarii ne pro­voacă. Ceea ce nu s’a putut explica pînă acum este rostul acestor acte de provocaţiune din partea vecinilor noştrii al căror președinte de con­siliu prin interviewurile ce acordă, declară că voesc a trăi în cea mai perfectă armonie cu noi romîniî. Toată lumea se întreabă, cu drept cuvînt, ce urmăresc bulgarii prin aceste acte de provocație. Voi încerca aci să arăt cititorilor care este rostul acestei tentative de încălcare a teritoriului român, din partea vecinilor noştri : PICHETUL BULGAR „OREAHO­­VO“. —UNDE ESTE SITUAT ŞI CE ÎNTĂRIRI MILITARE ARE ! In fata pichetului de grăniceri ro­­mîni din punctul Flămînda bulgarii aă pichetul „Oreahovo". Acest pichet situat pe o poziţiu­­ne înaltă la vre­o 15 metrii de Ir malul Dunărei se află la o distanţă de­ 10 km. dela graniţa română dir, punctul Turksmil. Dala Rusciuk pi­nă la acest pichet sunt 30 km. In a­­propierea acestui pichet se află co­muna Oreahovo, comună rurată dintre cele mai mari. In acest punct bulgarii au întă­riri militare la o distantă de 501 metri de pichet. Bateriile bulgare și austriace in­stalate aci sunt favorizate de ase­menea de o pozițiune înaltă care predomină valea Dunărei. Dela începerea răzb­oului bulga­rii au adus în vecinătatea acestu pichet și trupe de infanterie bulgare şi austro-germană, pentru ca pe de o parte să facă în acest punc paza Dunărei, iar pe de alta să fii punct de rezistentă la graniţa ro­minească. In fata acestui pichet Dunărea a­re o lăţime mai mică ca în celel­alte puncte şi insula ,,Corea" face ca drumul între pichetul „Flămînda‘ şi „Oreahovo" să fie şi mai uşor de străbătut. Ostrovul „Corect’ se află la o depărtare mică de malit­­rominat, ci căzînd în apele romi­neşti. Pichetul Flămînda este mas­cat de acest Ostrov, şi aceasta fa­ce pe bulgar­ să încerce încălcarea ostrovului, avînd credinţa că nu pot fi văzuţi de grănicerii romini lDescoperirea imediată a bărcile cu soldaţi bulgari de către grăni­cerii noştri, dovedeşte că dela pi­chenii romín se poate observa a uşurinţă — chiar in timpul noptei cum a fost acum cazul — orie Io/1/»rn Wî~r n/ip/1 SVONURI NEÎNTEMEIATE. — BULGARII N’AU TAIAT FIRELE TELEFONICE ŞI N’AU FĂCUT PRIZONIERI, CĂCI N’AU PUTUT DEBARCA NICI IN OSTROV Dacă astfel e situaţia topografică a locuirii îneît se poate observa ori­ce mişcare d© vase pe apă, atunci tot» se întreabă — cu drept cuvînt — care este rostul acestor acte de provocaiiun© dîn partea bulgarilor, cînd idei o barcă oricît de mică ar fi ea nu poate să acosteze în os­trov, fără a fi descoperită de grăni­cerii noştri imediat. Cînd incidentul s’a repetat, adică cînd bulgarii au venit pentru a doua oară spre ostrovul „Corsa“ ca să debarce, s’a pus în circulaţie tot fe­lul de svonuri; aşa după unii, bulga­rii ar fi avut intenţia să taie firele toefonîce cari fac legătura între pi­chetele noastre, ba după unii se şi tăiase aceste fire. E inutil să mai desmînţim acum din nou aces svon, cînd ştiut este că bulgarii n’au pu­tut ajunge pe malul românesc. După alte svonuri bulgarii ar fi debarcat pe malul rominesc, ar fi pus stăpî­­nîre pe pichet şi arestat pe grăni­ceri. Toate acestea pure inventiuni au fost puse în circulaţi© de cei cari nu ştiau cum s’a petrecut Incidentul. O repetăm şi acum: bulgarii n’au pu­tut debarca pe malul rominesc, n’au tăiat firele telefonice neputînd face a ceasta, şi nici n’a făcut vreun» vic­timă printre grănicerii romîni. De asemenea e­rgon neintemiat şi a­­firmatiunea că soldaţii bulgari ar fi fost răniţi, fiindcă aceasta e foarte greu de constatat, hntrî pentru că incidentul s’a petrecut tn timpul noptei cînd nu se putea distinge a­­cest lucru si al doilea, fiindcă ni­meni n’a putut lua contact a doua zi ci bulgarii, nefăcindu-se nici o anchetă mixtă. ADEVARATUL SCOP AL ACTE­LOR DE PROVOCAŢIUNE BUL­­GARA: RECUNOAŞTEREA TE­RENULUI Dintre toate presupunerile focuii asupra rostului acestor repetate în­cercări de încălcare a teritoriulu român, cea mai verosimilă este a­ceia că bulgarii vor sâ facă recu­noaşteri pe teritoriul nostru . — E vor să ştie dacă noi suntem sau nu întărit­ în acest punct, şi dacă am f în stare să rezistăm la o debarcări a trupelor bulgare. Privind pe harte el a­ văzut că drumul de la graniţe spre Bucureşti ar fi pe aci ma scurt de­cit prin alt punct şi acum încearcă să se convingă de situaţie terenului şi dacă acest punct este sau nu întărit. Pe el il nelinişteşte foarte mul faptul că nu cunosc adevărata si­tuaţie de pe teritoriul nostru in a­cest punct. Aşa se explică şi ares­tarea acum vre-o cîteva luni de zile a soldaţilor bulgari cari tre­cuseră cu verica piua la malul ro­minesc şi s’au lăsat a fi prinşi îm­preună cu ofiţerul lor. Cînd aduşi apoi la Giurgiu li s'a dat drumul fiindcă el declarau că rătăcise dru­mul şi intrase in apele romineşt şi nefiind armaţi s’aiî predat. El şi atunci au încercat să cunoas­că teremii prin acest punct, dar n'aîi reuşit căci autorităţile noas­tre i-eră adus în timpul nopţei, pe o ploaie cînd nu se mal putea cunoaş­te nici locul de unde au plecat. Ar el voesc acelaş lucru : să cu­noască situaţia terenului şi dacă suntem sau nu întăriţi în acel punct, în faţa căruia ei au trupe nume­roase de infanterie bulgari şi aus­­tro-germani în apropierea piche­tului Oreahovo. Acesta este rostul actelor de pro­­vocaţiune din partea vecinilor noş­tri bulgari. IDEM REZULTATUL ANCHETEI OFI­CIALE Cele două atacuri bulgăreşti, re­petate în două nopţi succesive şi îndreptate spre pichetul Flămînda, au trezit bănueli în opinia noastră publică şi faptele au fost interpre­tate ca o provocare din partea Bul­gariei, deşi pe cît ni se afirmă, ministrul Bulgariei la Bucureşti, d. Radeff, s’a grăbit să încredinţeze guvernul nostru că la mijloc este numai o simplă neînţelegere. Nu cunoaştem încă instrucţiunile pe cari d. Radeff le-a primit dela guvernul său cu privire la acest in­cident, dar ştim că autorităţile noa­stre locale însărcinate cu ancheta­rea cazului, şi-au depus azi rapor­tul la ministerul de rǎzboiu. Din cercetarea împrejurărilor cari au dat naştere acestor două inci­dente, se pare a reuşi că bulgarii au încercat să facă spionaj pe ma­lul românesc, dar că au fost desco­periţi la timp de sentinela de la pi­chet. Tot malul Dunărei noastre dela Severin la Turtucaia este descope­rit, aşa că de pe malul bulgăresc se poate observa cu binoclul orice mişcare pe malul nostru. Singurul punct acoperit, este re­giunea Dunărei din punctul Flamin­­ida care este mascată de către de­sişurile ostrovului din faţă. De sigur că acest punct necunos­cut a tipitit pe bulgari, care însă s'a fi lovit de vigilenţa sentinelei din post. Cea de-a doua tentativă de spio­naj făcută in noaptea următoare, este de sigur o gafă datorită încă­­păţînăreî, caracteristică vecinilor noştri, fiindcă era de aşteptat că dacă in prima noapte încercarea lor nu a reuşit, prin surprindere, a doua noapte paza pichetului era să fie cu mult mai riguroasă. N. ARGEŞ Prii ţara rau­k­iessea se vede si ce scrie un corespondent german — un •colaiwraiA/r­o,i rulul „Berliner Tagblat", cunoscutul scriitor Bernhardt Kellerman, publi­că următorul articol interesant, des-j pre Rominia:­­ — In statia de frontieră Predeal perdelele vagoanelor sunt trase, sol­daţi cu baioneta la armă, ţărani ro­­botişti şi ar­şi de soare, veghează ca nici o privire să nu pătrundă în tainele militare din zona graniţei.­­ Are şi România tranşeele ei, punctele pentru baterii, adăposturi şi puncte-­­le sale de observaţie, ca şi o ţară care ar avea razboiu. Carpaţii în toa­tă întinderea lor din Bucovina pînă jos la Dunăre sunt pregătiti pentru defensivă şi pentru ofensivă, tot ast­fel şi malul Dunărei ca şi linia gra­niţei dobrogene. Deocamdată fiii Bothlniei bronzaţi de intemperii, se luptă cu un adver­sar cam inofensiv: plistiseala. Dar poate foarte bine veni ziua, poate că e mai apropiată, decît se bănuește, cînd prima ghiulea dintr’un tun Krupp va să fluere spre cer. La Prut, sus spre Rusia, se plim­bă­­numai cîteva sentinele. Acolo nici nu sunt tranşee sau piedici ex­tra­ordinare Dacă întrebi de cauza acestei lipse se răspunde că linia strategică contra Rusiei este Sire­tul.Iată de sigur ceva ciudat Siretul curge prin mijlocul Moldovei şi e tot atît de indicat pentru defensivă ca şi Prutul. Statul major român ştie ca şi mine că printr’un baraj de sîrmă ghimpată şi saci cu nisip, trupele ruse pot fi oprite la Prut ca şi la Siret. Totuşi nu vor să tulbure prin nimic buna înţelegere cu Rusia. De­sigur că ministrul rus la Bucu­reşti, d. Poklevski-Koziel ar face ca d. Brătianu să aibă o zi neplăcută, atunci când pionerul român ar înce­pe să lucreze şi pe malul Prutului. Faţă de puterile centrale, fostul el aliat, poate să’şî permită atari ges­turi nobile, dar Rusia nu ştie de glumă; asta o ştiţi toţi şi încă foarte bine romîniî *nca n'au uitat că pen­tru onoarea ce au avut de a­ fi scă­­pat dela greu pe ruşi la Plevna, drept răsplată onorifică li­ s’a luat Basara­bia.­­ Ce ar mai fi dacă ar întreprinde fel ceva ce la Petrograd ar fi soco­tit drept o „acţiune duşmănoasă“? Presupunem că ruşii ar introduce cnutul pe marca oraşului Bucureşti şi ci­ţi­va dintre patrioţi cu fringhia de gât s’ar înălţa dela pămînt Aceste sunt­ consideraţiunî de la graniţă, făcute într’un vagon restau­rant cufundat în semi-obscuritate unde un vînzător de ziare vinde „Le Temps” iar călătorii cari la Braşov vorbeau încă bine nemţeşte, amin­­tindu-şi repede limba lor maternă vorbsc franţuzeşte. Insă acest sistem deosebit în întă­rirea graniţelor are pentru urci«' ţări avantagil şi desavantagil netă­găduite. Austro-germaniî ar da de ba­­ionetele romîneştî, dacă la sudul Bu­­s... pilite a* lovească ne ruşi şi tunuri peste Prut fără ca să zică un cline ham ! Cum au trecut ştiti numai comandantul dela graniţă şi Brătianu. Poate că grănicerii de la paza podului erau duşi in concediu, poate că a fost luat drept un exerci­­ţiul numai podul de pontoane făcut de ruşi? Un colonel român foarte amabil care se afla pe platforma vagonului lingă sentinele, îmi face semn să vin lingă dânsul. Deşi am apreciat În­crederea lui, am refuzat invitaţia. Nu pot să văd tranşee cugetind la altele cari sunt ude de singe şi de sudori. De­odată perdelile sunt ridicate, In lumina soarelui se văd munţii so­lemni şi tăcuţi. E un peisagiu de El­veţia. Trenul zboară prin tuneluri, peste poduri şi peste abizurî. Intr’un orăşel, numai vile, se coboară sen­tinelele: Sinaia, faimoasa Sinaia, un­de se reugiază bogaţii bucureştenî de arşiţa soarelui din cîmpie.­­Aci corespondentul german, des­crie toate bogăţiile văzute p© valea Prahovei. Sondele de pe dealuri ÎI a­­par ca nişte cimitire bizare. El face o socoteală aproximativă asupra cheltuelilor și veniturilor acestor son­de, numindu-le minele de aur ale Ro­­mîniei. Cu cît trenul coboară spre vale, bă­gă­riile se schimbă; lanuri de griu! Lanuri cu tot soiul de cereale:). — Dela Dunăre pînă la Prut Ro­­mînia nu-i decît un lan întins de ce­reale. Ţăranul zgîrîie puţin pămîn­­tul cu plugul strămoşesc, tras de boi şi griul creşte de la sine. Ploile de primăvară scot firele din pămînt, soarele coace boabele. Nici nu se în­­graşe pămîntul în mod artificial de­cît pe atare locuri; pămîntul acestei ţări e nespus de roditor şi plin încă de forţe ascunse. Dacă ar fi cultivat în mod raţional pămîntul ar produce de trei ori atît. Dacă nu se face grij, se face porumb din belşug, dacă am­bele producte sînt perdute, ceea ce e rar, tot mai rămîn sondele de petrol pe dealuri După ce ca un expert om d© afa­ceri cu toate impresii1© puternice pe cari le arată, nu uită să adaoge că în 1913 România a exportat cereale pentru 450 milioane lei, iar petrol pentru 132 milioane lei, coresponden­­tul german termină spunînd: „ La sudul acestei mari grădini de cereale, la Dunăre, în regiunile supuse inundaţiilor, în delta Dună­rei este peştele! Cînd e anotimpul pescuitului, pot fi prinşi cu coşurile şi chiar cu mina. D. dr. Antipa care e cel mai bun cunoscător al pescă­riilor ţărei, spune într’o lucrare a sa, că Rominia ar putea stăpîni toa­te’pieţele europene prin producţia de peşte, dacă s‘ar introduce anumite metode in această privinţă“. După cum se vede Dumnezeu­ a a­­vut multă bunăvoinţă faţă de ţara romînească ! Nesfîrşite, archiîncărcate de rea * trenul străbate cîmpîile roditoare din America de nord. Ici, colo, cite un mic, modest şi sărăcăcios sat. Colibele sînt strîmbe şi mizerabile, acoperit© cu pae, multe numai din vălătuci de lut. Unele sunt adevărate bordee pe jumătate în pămînt, bune contrar ar­şiţei şi contra gerului, intrarea lor e pe lingă acoperiş. Mai toate ca­sele au în faţă un fel de verandă primitivă (cerdac), al cărei acoperiş e susţinut de cîţîva stîlpi strîmbî şi pe unele locuri vopsit!“. Bulgaria se teme de o invazie a arma­­telor române — EA CERE AJUTORUL GER­MANIEI — PETROGRAD, 21 Iulie. — Gu­vernul bulgar ceruse la Berlin să se trimită maai multe divizii în Bul­garia, spre a consolida acolo situa­ţia militară ameninţată spre sud da armatelor aliaţilor şi, spre nord, de o eventuală posibilitate de inva­­ziune. Nu numai că guvernul german a refuzat categoric să îndeplinească această cerere dar, la rindul său, a cerut ca Bulgaria să dea întăriri militare austriacilor. Totuși, d. Ra­­doslavov­ a refuzat de a trimite chiar un singur soldat bulgar pe ori­ce front, în afară de graniţele Bul­gariei. In urma acestui refuz, Germania a făcut aceiaşi cerere turcieî, care a consimţit să trim­eată o brigadă turcească spre a lupta alături cu austro-germaniî. (Westnik). Germanii despre executa­rea căpitanului Fraytt BERLIN, 21 Iulie. — Intr’o descri­ere a ziarului „Koelalscfco Stitung‘‘ se constată de către cercurile mari­nei, că căpitanul Fryatt a fost con­­damnat conform legilor, după ple­doarii fundamentale, că a fost asis­tat la timp de către un avocat di profesiune, fost pe vremuri in ser­viciile militare, şi efi legaţiunea a­­mericană care In urma csrsteî An­gliei luase sub protecţiune pe acu­zaî a fost înştiinţată că i s’a pea a­cuzatului la dispoziţie un apărător * NAEM­, îi Iuli­e — „Koelnisch, Zeitung’’ scrie textual: Percei­lele. m­o­raleî, dre.pt.ăţeî fi logicei, trebue sa lit foarte confuze, la un popor care cr­­cută cu sutele cetăţenii din Irlande care apără pe asasinii lui „Baralong care a impuşcat mai mulţi german ca pretinşi spioni, fără a pubeci chiar numele fi indrăznefte pe urmi a numi asasinat, împuşcarea dreap­tă fi conform legei a căpitanulu de pe „Brussles“. Descrierea englezi caută să producă impresia ca și em­ Fryatt nu ar fi fost condamnat, du­pă un procedeu reglementar. De fap S 3 ,SBSSBS,Sa KZB «•=­? L­âsaţi orice griji — Alungaţi tristeţe mrnss. nr~ ......... r,rj şi veniţi la sas .rs: Parcyg „OtefeHsami"— Să râd­eţi—să râdeţi cu poftă—să râdeţi cu hohote—să rftdeţi ca lacrimi — să râdeţi neîncetat la cea mai hazlie operetă: „PAPABALUL ¥lSSfsM E de ajuns să ascultaţi muzica veselă şi cuvintele spirituale să vedeţi dansurile comice pentru ca să râdeţi şi să bisaţi pe toţi artiştii companiei lirice Grigore Gabrielesea cari joacă, cântă, dansează cu succes In cea mai comică operetă „PAPAGALUL VESEL" In rolurile principale apar: Marioara Cinski, Luiza Bărcănes­­coi, Jean Niculescu, N. Kainer, Timică Georgescu, Aişa Şte­­fănescu, Natalia Ştefănescoi, St Petrescu Surorile Rigoletto. iîn—rni uimi» iiiS IGSI’ORMAIWNI ------------** Peste cîte­va zile se va înainta regelui un nou raport, extrem de interesant, privitor la contraban­dele sâvîrşite in alt judeţ al tării Un­ raport cu priviră la incidental dala Flatai mia, a fost trimis minis­­terului de r&zboiă, de către ofiţerii însărcinaţi cu facerea anchetei. Aceat raport a fost prezentat d-luî Ion I. C. Brătianu, preşedintele con­siliului şi ministru de razboiu, de către d. general 3. Iliescu, secretar general al acelui departament. Autorităţile in drept vor lua mă­suri zilele acestea şi contra negusto­rilor care vind Ungarii de­oare­ce zilnic se primase dese reclamaţiuni. Mai mulţi cititori din Craiova ni se plîng că ofiţerul stării civile din acel oraş, nu oficiază căsătoriile dacă ginerile nu-i arată chitanţa de plata prestaţiei! Cei cari nu vin cu această chitanţă, nu se pot căsători şi trebue să plece aşa cum au ve­nit ! Nu s’ar putea cere chitanţa de prestaţie în alte împrejurări, căci doar cetăţeanul vine în contact cu autorităţile nu numai cînd se gos­podăreşte ? In Capitală mare lipsă de monedă măruntă. Cei cari au asemenea monedă spe­culează situaţia aceasta fi percep taxe pentru preschimbarea hirtiilor de bancă m­. m,onedă metalică. Credem că autorităţile nu vor in­­ttrsia să ia măsuri pentru înlătura­rea crizei ie monedă măruntă. Ultim®!© $tiri din f©rît ii dte stFâlnâtat© %e •*­­SG’Sc m psfsirea !Wt sufe fuferiro Cl® UILY1NI& QR&. Vizitatorii Sinaeî constată cu o vie plăcere anul acesta că hotelul Caraiman, care a trecut în pose­siunea d-lu­i Radu Andreescu din Irma Iordache Ionescu et Comp., a luat caracterul unui­ hotel occiden­tal in toată accepţiunea cuvînt­ului. Curăţenia exemplară, superiorita­tea bucătăriei recunoscută de toţi, pune Hotelul Caraiman în rindul hotelurilor preferate de toţi ama­torii de confort şi mină deasă. Faptul mi se datoreşte puţin ma­estrului Jean Heskia, care, după ce a condus cinci an de zile hotelurile Statului la Călimăneşti, consacră acum şcoala excelentă făcută in Şviţera, marelui hotel „Caraiman". Nu­ e de mirare, deci, că hotelul este incontinui plin şi că Sinaia se făleşte a fi obţinut astfel un stabi­liment care sufere comparaţia cu cale similare din apus. D-nl. Corbescu prefeţei poliţie! Capitalei şi inspectorii G. Olăraşu, Paul Ghiţescu şi Buzescu au făcut azi noui descinderi pe la acapara­torii de mărfuri. Vrei să te prăpădeşti da ris?, vino astăseară la Arenele Amicii Orbilor unde se reprezintă spirituala revis­tă „S’o vezi p’a mea!". In urma anchetei orinduită in ju­deţul Suceava, in chestia contrabas­melor, au fost revocaţi următorii primari: Gheorghe Solcan corn. Bog­­dăneşti, Vasile Timofte (corn. câi­neşti), Gheorghe Popovici (corn. Les­pezi), Mchita Plăcintă (com. Mariut) şi Ion Tănăsescu (com. Ploceşti). EROUL ANULUI RĂZBOINIC 1916: Valdemar PSILANDER. In­terpretează rolul locotenentului A­­lexis Korsakoff dîn cel mai de sea­mă film : RĂZBOIUL, recenta nou­tate în 5 act© a casei NORDISK ce se reprezintă la Cinema APOLLO. Revista „S’o vezi p’a mea", este reluată cu un succes strălucit, la Arenele Amicii Orbilor. Duminică 24 iulie, d. C. Cacaiba­­şa, preşedintele Casei Centrale a me­seriilor, va fi la Iaşi, spre a vizita corporaţiile şi a se pune un contact cu lumea muncitoarească. Populaţia Capitalei, mai cu seamă cea deja eragil, suferă enorm din cauza lipsei de apă. Sunt luni de zile de cînd această stare nemulţumitoa­­re dom­neşte fără ca cel dela primărie să fi luat cuvenitele măsuri. Domneşte intr’adevăr la cei cari au răspunedere in asemenea materie o indolenţă uimitoare. La toate in­tervenţiile ce se fac inginerii primă­riei răspund că nu se poate face ni­mica, din cauză că reparaţiile mai cer termen. întrebarea e insă: astfel de repa­­raţiuni se fac tn lunile Iunie, Iulie, I adică tocmai tn sezonul cînd lipsa de I apă constitue cel mai mare neajuns? ! D. Emil Petrescu, atît de de „prec­­i­­iipat“ de interesele comunei, n ar­­ face rău să ia măsurile indicate de împrejurări.­­ Publicul aşteaptă cu nerăbdare. Hasiul TAsase-Sala „In toi de viţă“ Ministerul de razboiu a luat va­canţă cu începere de azi pînă Sîm­­bătă, aceasta în vederea sărbătoa­re! de mîine Vineri, fiind ziua ono­mastică a reginei Maria. Fuga lui ft Mihai Viteazu „Im foi d© viţărî“ In vederea diferitelor epidemii, serviciul sanitar, este rugat a lua măsuri contra precupeților cari vînd fructe necoapte. Papagalul 'Fesei In fiecare seară se rîde cu lacrimi la Papagal»! Fesei Excelenta noastră, maestră subretă Martosra £fesski joacă cu un succes extraordinar în vesela operetă Papagali*! Fesei Cu toţii astăseară la Parcu Ototo­­ieţeanu, să vedem cel mai mare suc­ces al Companiei Lirico O. Gabrie­­lesen Papagalul Fesei Regele și regina au plecat astăzi, la orele 4 și jumătate, cu un tren special la Sinaia. La cinema „Venus" rulează cu un­­vecea uimitor „Amorul tău mi-a salvat onoarea", film interpretat de Leda Gys. Extraordinar succes! toată Capitala aleargă să vadă spi­­ritala revistă S5© Pra mea de George Anonimul reluată, după cererea generală, la Arenele Amicii Orbilor. Regele Ferdinand şi regina Maria au plecat aru­nci după amiază la o­­rele 4 şi jumătate, cu un tren regal din halta Cotroceni, la Sinaia. Tanase şi Premierul „In tot de viţa“ In judeţele Caliacra, Constanţa, Durostor, Ilfov şi Tulcea s’a decla­rat epizootia de răpciugă. Din ordi­nul medicilor veterinari ai acestor judeţe au fost ucişi 16 cai cari ră­măsese bolnavi. IFie­ure cu ■ ţSBB ISBB IliircBB Azi după amiază s’a întrunit la direcţiunea 6 sanitară, comisiunea sanitară militară, sub preşedinţia d-lui general dr. Călinescu, inspec­tor general sanitar al armatei. Au luat parte şi d. general dr. An­­toniu. Comisiunea s’a ocupat cu chestiuni, de ordin sanitar şi cu recepţionarea diferitelor medica­mente. Mizoleanul este bisat în fiecare seară la Arenele Amicii Orbilor în revista „S’o vezi p’a mea“, de Geor­ge Anonimul, ce l-o reprezintă după cererea generală la Arenele Amicii Orbilor Corpul de aviaţie are nevoe de confecţionarea a 100 costume de zbor. Ofertele închise se vor adresa la corpul de aviaţie Cotroc­eni, pentru a lua modele în orice zi, între orel 10-12 a. m. Licitaţia se va ţine la 10 Augus a e., orele 10-12 a. m. P ! © “ C 0 IT CnesssB H lUlene Ministerul de război (Direcţia ge­niuluî) va da în ziua de 22 cor. îr ■ întreprindere lucrările de instalaţii , apel la cazarma reg. 25 art. din gar­­­nizoana Medgidia, în valoare de 1a 12.000 după deviz.­­ De clteva zile a început să se sim­­­tă o complectă lipsă de săpun şi un­­­tură aproape în Întreaga ţară. Cei in drept sunt rugaţi să con­­­fisce cele două articole de mai sus . găsit© pe la acaparatorii cari au pro BBS» lion­s vremea Joi 21 Iulie IN TARA. __ Timpul a fost eri în general variabil şi foarte puţin căl­duros. Puţină ploae a continuat să cadă înainte de amiază ori numai în cîteva localităţi izolate din Mun­tenia şi Oltenia. Temperatura s’a ridicat în cursul zilei peste 25 gr. numai pe alocuri în cîmpie şi în Dobrogea, dar cu deosebire în ves­tul ţării şi pe lînga Dunăre, unde au atins 30 gr. la Giurgiu şi T.­Se­verin şi 31 gr. la Calafat. Peste noap­te şi dimineaţă s’a răcorit mult, temperaturile sc­ăzînd către 10 gr. în Moldova şi în răsăritul Munte­niei, cea mai coborîtă din ţară fiind 9 grade la Botoşani, T.­Neamţ şi Bârlad. La Bucureşti temperaturile extreme au fost de 23 gr. şi 13 gr., la Sinaia 17 gr. şi 10 gr. şi la Con­stanţa 24 gr. şi 16 gr. Astăzi în cea mai mare­­parte a ţării cerul era senin şi Vîntul a­­proape liniştit. Presiunea atmosferică a mai cre­scut puțin fiind în mijlociu către 765 mm. Scrisoarea or*§efli»«*elul Poinaar© către .armate PAîuS, 30 Iulie — Cu ocaziunea­­.cinf de al doilea aniversare al de­­oîaclarărei războiului, Buletinul ar­gatelor. publică o scrisoare a preşe­dintelui republice! Poincaré, către armată. Preşedintele reaminteşte agresiu­nea înamiculu.1. caro susţin©» In ■r.od fals că ar fi fost provocat; pe urmă facn elogiul poporului francez, care găsindu-se în stare de legitimă opinie, a realizat uniunea sadă, este condiţia primordială a vie. «rieî, unire, care a fost consacrată n splendida şedinţă parlamentară lela 4 August 1914. Preşedintele reaminteşte victoriile cari au arătat tu­mei intregi intr'un­­limb da glorie, adevărata Franţa, a­­ceea a cărei dispariţie sau înjosire ar fi fost o nenorocire universală şi an doliu perpetuu pentru omenire. Răbdarea voastră, bravura care nu s a slăbit un singur moment, timp de luni Întregi, sub apăsarea cornelor german», a permis Franţei să-şi organizeze armamentul, Bd­- 3164 şi Serifeid­, a-şi reconstitui ar­matei» şi Angliei sa formeze aceste admirabile divizării, cam­ azi se bat cat­­e cwt. cu voi. Voi, am asigurat Rusiei, reconstit­­uirii armatelor sale şi te destonarea au tod» armele de razboiu, necesm­ra şi indispensabile în luptele ac­tuale. Vedeţi cu toţii astăzi că armatele aliate încep a-şi căpăta recompen­sa em­agiuîul şi perseverenţei voa­­etm Armata rusă urmăreşte pe au­­?.i#acî, nu derută ; germanii sunt a­­tacaţi deopotrivă, pe fronturile din Orient şi Occident, forţaţi a-şi pu­­ne un joc peste tot ultimele lor re­zerve. Batalioanele engleze, ruse, franceze cooperează Împreună la libertatea teritoriului nostim. Soarele se ridică, cerul se desco­peră, lupta însă nu este terminată, ea mai continuă implacabilă încă şi toţi ciţi sintem­ împreună vom continua a munci, fără odihnă, cu toată pasiunea. Superioritatea aliaţilor apare în toate colţurile şi tuturor ochilor, balanţa destinului a avut lungi os­­cilaţiuni, dar acum s’a fixat, par­tea noastră urcă fără oprire; partea inamicilor noştri scade sub apăsa­rea unei greutăţi care nu se va mai micşora. Glorie nemuritoare armatei de la Verdun, care a pregătit acţiunea comună a Aliaţilor. Glorie, vouă, amicii mei, cari a-ţi salvat Franţa şi a-ţi răzbunat-o­­ insulta germanică . (Havai) rinff ■■■■■■■■ S©i»is©apea lui U®y 13 George către ar­matele francei© PARIS, 20 Iulie.-- „Buletinul Ar­matelor" publică scrisoarea lui Lloyd George, ministrul de rǎz­boiu al Anglie către armatele re­­mibiliel franceze, cu ocaziunea ce­lui de al doilea aniversar al decla­­raţiuneî de războia. Scrisoarea glorifică rezistenţa franceză, respingind asalturile crin­­cens de inamicilor, mai ales din faţa Verdunului, în timp ce Impe­riul Britanic asigura libertatea mă­rilor,, menţinea blocusd, crete o ar­mată puternică, fabrica arme şi mu­­niţiunî in aşa cantitate, Incît apro­­viizonarea aliaţilor întrece azi pe aceea a invadatorilor, Lloyd George arată bravura sol­daţilor noştri cari nu se laudă dina­inte de succes, dar cari au siguran­ţa victoria, căci ei tac două seama că aliaţii simt puternici, prin drep­tul lor, prin forţa numărului lor, prin acumularea a tot ce poate a­­sigura victoria dreptăţii. — Triumful nostru, scrie Lloyd George, este dorit, aşteptat nu numai de aliaţi, dar de către toa­te popoarele cari au mai păstrat principiile dreptăţei şi ale onoare Scrisoarea se termină astfel: „Soldaţi ai Franţei! cînd veţi fi gonit inamicul, de pe pămîntul scump al Franţei, graţie calităţilor voastre războinice, veţi­­ asigurat generaţiimilor viitoare, pacea tn li­bertatea drepturilor lor, veţi reveni la căminariie voastre, unde vă veţi bucura de rezultatele datoriei împli­nite. (HAVAS). GENERALUL ROQUES RĂSPUN­DE SCRISOAREI LUI LLOYD GEORGE PARIS, 20 Iu­lie. — Răspunzând scrisoarei adresata armatelor fran­ceze, de către Lloyd George cu o­­oa2a.ur.La celul de al doilea aniver­sar al declarstiuaei de räzboiu, ge­neralul Roques, ministru de räzboiu, serie : Adresa trimisă de Lloyd Geor­ge a pătruns sufletul francez, sufle­tul scollaţilor mai cu seamă, care da doi ani, sînt mai tari decît aicî o­­dată, pentru lupta cu inamicul co­mun, şi cari­­au fsrhait cu mindri®, tetimen­iul de stimă cu care au fost onoraţi. Pe urmă generalul Rogues face un viu elogiu al armatelor britanice, a căror puternică putere de organi­zare, va fi pentru isterie, un subiect demn de admiraţie. Lupte dsc­elva, spune generalul, sunt ancorata la ora decisă da către aliaţi de complectă unire de acţiune. Atacăm un inamic care va vedea în euzifod spulberat visul său de domi­nations şi care va slăbi pe toate fronturile. Puternici organizaţi pentru aceste lupte, p­revăzuţi in abundenţă cu toate mijloacele materiale care ne lipsea la început, avînd un sentiment profund al rolului ce statem deşti­­r­eţî a juca, în acest moment, în lu­me, pentru triumful dreptăţeî şi al justiţiei, armatele voastre şi ale noastre, împreună ca acelea ale fi­delilor noştri aliaţi, urmăresc fără întrerupere, această luptă care maî poate fi de lungă durată şi a»­prigă, dar care ne va da victoria glorioasslCT noastre drapele. Şi atunci, in ziua păceî triumfale, după toate durerile nauî rǎzboiu, fără precedent în istoria, după atâta singe generos cars în comun, pentru cea mai dreaptă dintre cause, cele două naţiuni, cari au pecetluit pe cimpoi de luptă înţelegerea care le-a perm­is a învinge, vor rămine st­rin­se pentru totdeauna Într’o unire, de­venită sfîntă. (Havas). GENERALUL SîR DOUGLAS HAIG ISI MANIFESTA ÎNCREDE­REA IN VICTORIA FINALA PARIS, 20 Iulie. — „Buletinul Armatelor“ publică o scrisoare a generalului Sir Douglas Haig, re­­înoind In mod solemn, încrederea sa în victoria finală, enumerînd vic­toriile franceze, cîştigate sub con­ducerea marelui şef Joffre, pe care lumea întreagă îl iubeşte, admiră şi respectă. Marea Britanie, care pecetlueşte, pe cîmpiile de luptă, înţelegerea sa eternă, cu Franţa, îşi va face dato­ria pînă la urmă, alături de nobila sa aliată, pentru reparaţiunile ne­cesare către aceia care au suferit de pe urma injustei şi brutale­ a­­gresiunî ale imperiului german. ADMINISTRATIA RUSA IN BU­­COVINA NAUEN, 21 Iulie. — Presa rusă s’a încercat să comenteze numirea ves­titului Trepow ca şef al regiunilor din Bucovina, ocupată de ruşi. Ar- Uopiste au fost tăiate pe deain­­treg­at de cenzură, ceea ce caracteri­zează conţinutul lor. Singurul articol permis, al lui „Rueskija Wyedomosti“ spune: „Să sperăm că la o nouă ocupaţiune, nu se vor repeta greşelele de mai în­­nainte şi că aceste regiuni nu vor fi privite ca un teren fertil, pentru trimit­ere­a latentelor administrative* cari s’au dovedit nedemne în patrie“. Pul OMNI vtesasia im gr. fWUBtr. Joi, 21 Iulie Papagalul Vasal _ Vineri, 22 Iulie 1915 — Papagalul Vesel — Simbătă, 23 Iulie 1910 — Papagalul Vmil _ Duminică, 24 Iulie 1916 — Papagalul vesel Bileţel© la magazinul Consemato­­rului, calea Victoriei. Grădina tilandazia Compania de Comedii „Ionel P, Cigalia” Joi, 21 Iulie 1910 „Nu Fim© Mâna” Vineri, 22 Iulie 1916 „Fetele d«n Popa Nan11 Simbătă, 23 Iulie 1816 tiNu pra@ urna®* Duminică, 24 Iulie 1918 „Fetele din Popa Nan“ Luni 25 Iulie A 7-a Premieră forajul is lăută Vodevil în 3 acte, numai pentru Domnî și Doamne „ A APAR­UT N M . _ 1 lepufinia x^exuaîâ ' ■V*"1" ~ , - 9 ............... •— ii­­gigStTi» LA BARB­ATS SI FEMEI CUM SA Ne ferim cam SUNT CĂUȘELE• CUM SE TRATEAZĂ Of GEORGE D. FISCHER MEDIC COMUNAL ' CU 0 PREFATE DE D! DI M.STEFANESCU GALATI PROFESOR DE CLINICA MALADIILOR GENkcO URINARE Od FACULTATEA DE MEDICINA DIN IASI it SECERE LA TOATE LIBRĂRIILE silsTOATE DEPOSITED DE ZIARE Csposibil General la AgenliaBRANiSTEANU SLr.Sft.OonicaS’ PPFTIk­ II FM BOEVSSUS.

Next