Adevěrul, octombrie 1922 (Anul 35, nr. 11820-11850)

1922-10-01 / nr. 11820

MOfflA .S-a a DF­T­PR nt Informathini Siguranţa comunicaţiei pe căile ferate — Exodul din Orient — O nouă centrală telefonică De la consiliul de miniştri de ori­ an consiliat de miniştri care S'a întrunit erl după ambizl, d. ministru al comunicaţiilor a adus în discu­­ţhmne ultimele accidente de cale fe­­rată şi a arătat că s’a dovedit, du­pă deraierea dela Arceşti, existen­ţa unei sistematice organizaţii cri­minale, îndreptată nu numai împo­triva căilor ferate, ci şi a celorlalte instituţii publice. D-sa a susţinut că deraierea de pe linia Sibiu-Bucu­reşti s'a datorit debidonarii şinelor, de asemenea că dezastrul de la uzina electrică ar fi opera aceleiaşi orga­nizaţii. In consecinţă, a cerut — şi consiliul a aprobat — ca liniile fera­te să fie puse sub pază, care se va face de către personalul ceferist. REDUCEREA TELEFOANELOR LA MINISTERE Tot de ministru al comunicaţiilor, referindu-se la stinngherirea industriei prin lipsa de aparate telefonice, a cerut colegilor să reducă în margi­nile posibilităţilor numărul telefoa­nelor la ministerele lor, telefoane care ar urma să fie puse la dispo­ziţia marii industrii. EVENIMENTELE DIN SERBIA ŞI GRECIA In legătură cu interzicerea refu­giaţilor din Orient de a se adăposti la noi, s’a explicat această măsură ca teama zbucidri unei foamete. Din aceleaşi motive, se vor opri şi refugiaţii din Rusia să mai intre vi­­ară. Ca acest proet, d. I. O. Duca, mi­nistrul de externe, a declarat că nu s'a primit încă de guvern o confir­mare a celor întâmplate in Grecia şi Serbia. SUSPENDAREA UNUI PRIMAR D. Octavian Lupaşcu, preşedinte­le comisiunii interimare din Boto­şanî, fiind arestat pentru fraude , averea comunei, consiliul a hotărât suspendarea lui. TELEFON NOU La încheierea consiu­lui, d. gene­ral Moşoiu a declarat ziariştilor că se va repun în funcţiune, peste ce mult trei luni, o centrală automată telefonică cu 300 numere, care s­ auită acum în reparaţie. Preturi excepţionale cumpprafi direct la sursă Stofe Superioare Producfiune numai Engleză Costume Bărbăteşti, Pardesiuri, Paltoane Postasan S. Albala Strada Lipscani No. 63—65 „Creditul Minier“ Societate Anonimă Română pentru Desvoltarea Industriei Miniere înştiinţare In conformitate cu hotărârea consiliului de administraţie a societăţei din şedinţa de la 19 Septembrie 1922, Domnii acţionari ai societăţei „Creditul Minier“ sunt che­maţi la efectuarea plăţei celui de al doilea vărsământ de 40 la sută adică lei 200 (două sute) de fiecare acţiune din emisiunea 5 (cincea) a societăţei. Acest vărsământ se va efectua cu începere de la 1—15 Oc­tombrie inclusiv 1922, la casieria societăţei „Creditul Minier“ din Bucureşti, Bulevardul I. G. Brătianu No. 75, Ia fiecare zi de lucru între orele 10—12 a. m. şi 4—5 p. m. cum şi la sediul su­cursalei din Ploeşti, Bulevardul Independenţei No. 23. Pentru vărsământul chemat, participarea la dividend va curge de la 15 Octombrie a. c. Se pune în vedere domnilor acţionari că pentru vărsămin­tele ce se vor efectua după 15 Octombrie, însă înainte de 1 Noem­­brie 1922, se va percepe o dobândă de întârziere de 12% pe an/ cei ce nu vor efectua vărsămintele până la 1 Noembrie 1922 nu vor lua parte la dividendul corespunzător acestui vărsământ pe exerciţiul în curs. Totdeodată societatea „Creditul Minier” îşi rezervă drep­turile ce decurg din art. 170 şi următoarele din codul comercial. Consiliul de Administraţie­­ La Marele Depozit de Hârtie En­ps C« Abermann WU Strada Ştefan cel Mare No. 30 Se găseşte în permanenţă de vânzare tot felul de hârtie Velină, de scris, plană şi în topuri, Tipar, Afiş alb , colorat, brună de împachetat, Celuloză, Peraaminată parton alb şi colorat, Mucava albă şi brună, toate l Ţ­ărimile, confecţionată la fabricile din întreaga ţară. Pentru îngrijirea zilnică a dinţilor şi a­gurei e nevoie de corap septic­!, care să distrugă germenii pro­ducători de fermentat!! şi de putrefac­ţii. Pentru împlinirea acestui scop nu e nevoie de un efect puternic, care să nu lucreze de­cât în momentul întrebuinţă­rii, ci de o substanţă care să-şi exercite influenţa binefăcătoare cât mai mult timp şi să oprească astfel vreme cât mai îndelungată procesul de fermenta­ţie şi putrefacţie care are loc în gură. In această privinţă apa de gură Odol se distinge in mod deosebit, de­oare­ce experienţa a dovedit că efectul rămâne acelaş ceasuri întregi, după întrebuin­ţarea ei la clătitul gurei. Din această cauză ea poate îl considerată ca cea mai bună apă de gură exîstenă din zi- rele noastre.. . 100 Hectare Pădure de vânzare in parchete întregi în apropiere de Gara Bacău Adresaţî-vă D-lor: C. Rosstti Tescania 1­10. Tescani, Gara T­­oineşti Bucureşti — Calea Victoriei 146 — Recomandă clientelei de a se aprov­iziona d® pe acum cu Lemne de foc Cocs, Cărbuni de Piatră, Lignit, Fontă şi Fier Policlinica VIAŢA Bucure­Şti CALEA GRIVIŢEI 107 Medici specialist, vindecă radical Sifilisul BLENORAGIA şi alte boli la Bărbaţi şi Feme Analiza Sângelui, Injecţiuni înrt durere. Consultaţiuni 8­1 şi 2V2-8 Dr. Focşaner Specialist în : Diagnosticul boalelor de stomac, in destin, plalmon și Inimă prin ajutoru RAZELOR ROENTGEN ELECTROTHERAPIE şi RADIOTHERAPIE Consult. 9-11, 3-8 Tel. 40­6S Strada G-ral Grigorescu fostă Armas Cabinet Medical Central - ■ 1..■■■■■-■ — Strada Edgar Quinet No. 10 -vis-a-vis de Capsa Sifilis, Genito Urinare, Venerice Injecţii intravenoase Consultaţiuni fl—1­5—8 lumi. p . Doctor D. Kiriakos dela facultăţile din Elveţia ?­ din şcoala urologică din Paris. Specialist n boalele de rinichi, de băşica udului şi in general ale căilor urinare (bărbaţi şi femei). Tratament cel mai modern de si­îilis si de boale venerice. Consulaţiuni in fiecare zi a cai afară de Duminic intre 9—12 —6 p. m. Calea Victoriei. 18? UNICA FABRICA SPECI­A din timpurile de faţă pentru Fabricare Maşinilor­­ Şi Preselor Hydraulics necesare la Fabricarea tiferelui Fraţi PRINŢ Turnătoria de Fier ;­ fabrică de Maşini Societatea Anonimă SATMAR, Szatmarnemet Doctor CAROL BRILL — Fost Medic al Băilor Eforiei - Tratează Boli Interne, Nervoas­­de Nutriţie, Sifilis Nervos, Impo­tenţa, etc. etc. prin ELECTROTERAFIE STR. TRAIAN No. 103 lei lângă Hala Traian 1, 1 Literar ZIUA X-a DUMINICA 1 OCTOMBRIE 1922 FAVORIŢII NOŞTRI I Pr. Dudeşti: gr. Niculescu-Con­­standache, Vicleim. II Pr. Baloteşti: Poeto, Nya, An­gora n. III Pr. Sinaia: Leliţa (Poetu), Tu­fan. IV Pr. Blar­emberg: gr. Marghi­loman, Mântenuliţa. V Pr. Ciocăneşti: Roşcova, Fă­râmiţa, Aninoasa. VI Pr. Leurdem: Anita, Fecioa­ra, Sorento. VII Pr. Belciugatele: Gymnasiast, Denikin, Arnăut. V H. SPECTACOLELE DE AZI TEATRUL NATIONAL: Mati­neu : „Scampolo“. Seara : „Mac­beth“. TEATRUL REGINA MARIA: „Liliom“. TEATRUL MIC: „Triunghiul“. TEATRUL CAROL CEL MARE: „Bayadera“. TEATRUL CENTRAL: „Die Piste Kreiczme“. La Teatrul National se repetă : „Nunta lui Figaro“ de Beaumar­chais care va fi a doua premieră. Costumele şi decorurile s-au lu­crat în atelierele Teatrului Na­tional. D-nul Mircea Rădulescu a ter­minat de curând Poemul Incoro­­năreli în versuri care s’a şi pus în repetiţie la Teatrul National. # Opera Română va începe spec­tacolele ei la orele 8.30 precis. * La Teatrul Carol cel Mare se repetă „Der Teufel soll mich hol­len“ cu tenorul Hubert Mariska. & Expoziţii. — Mâine Duminecă se vor deschide expoziţiile de artă ale soţilor Teclu la Ateneu şi aceia a d-nei Denise Iordănescu în sala Mozart. Marţi 3 Octombrie, iubitorii de muzică pot trece la Ateneu o oră reconfortantă. D-şoara Marioa Ber­­nard, care a repurtat atât de fru­moase succese la Paris, dă un con­cert de­­violoncello, instrument pe care î l stăpâneşte cu o rară perfec­ţiune tehnică şi de sentiment. Pro­gramul cuprinde piese din reperto­riul clasic, istoric şi modern. Haen­­del, Breva­, Bach, Sammartini, al­­terneză cu Schumann, Lalo, Debus­sy şi Fauré. D-şoara Olga Ber­nard,­­cunoscuta noastră pianistă va acompania la pian, iar o tânără­­ talentată pianină pariziană, d-şoa­ra Marie-Jeanne Etchepare se va produce şi ea. Sărbătoriea reîntronării domnilor pământeni ŞEDINŢA FESTIVA A ACADE­MIEI ROMANE Dri după amiază Academia Ro­mână a ţinut o şedinţă festivă pen­­tru comemorarea împlinirei a o su­tă de ani dela reîntronarea domniei pământene. Şedinţa s’a ţinut sub preşidenţia­­Hut D. Oneiul. D-sa, în­­tr’o scurtă cuvântare, a adus oma­gii generaţiei dela 1822, care a lup­tat pentru reîntronarea domniilor pământene, netezind astfel calea spre unirea principatelor. Apoi a luat cuvântul d. N. Iarga, care face o interesantă comunica­re, arătând cum au fost restabilite acum o sută de ani domniile pă­mântene, cu voevozii: Ioniţă Sturc­­za în Moldova şi Grigore Ghica în Muntenia. Făcu apoi o documentată expu­nere a situaţiei şi a stării de spirit din ambele principate în timpul şi imediat după revoluţia lui Ipsilante. Boierii şi poporul nu mai voiau ca domnii să fie simpli funcţionari, tri­­meşi de Poartă, ci voiau să se a­­leagă ei, după cum era obiceiul pă­mântean. Astfel au ales pe cei doi boieri: Ioniţă Sturdza şi Grigore Ghica. Tot în acest an, 1822, a avut loc prima mişcare constituţională în ţările române. Acest curent popu­lar a fost premergător regulamen­tului organic. Demisia inspectorului sanitar d. dr. Martinescu Iaşi. — D. dr­. Martinescu, Ins­pector sanitar, şi-a dat demisia din postul de director al regiunei sanitare din Basarabia, cu hotă­rârea fermă de a nu reveni asu­pra demisiei. E vorba ca, dintre inspectorii generali, să se detaşeze pe rând, câte unul, care să conducă regi­unea din Basarabia, pornire, zisă socialistă, cu Paul Scorţeanu şi cu Spiroiu. Şi acum să intrăm în cercul me­­diciniştilor. Const. Bacalbatsa Pentru cititori. — Primesc nume­roase întrebări dacă aceste Cronici intitulate Bucureştii de altă dată, vor apare In volum. Răspund : da. Aceste Cronici, amplificate cu ilustraţiunî şi multe fotografii ale oamenilor m­ai însemnaţi din aceşti din urmă 50 de ani şi a multora al­ţii de care vorbesc în Cronicele mele, vor apare în volumul I-iu la începu­tul anului viitor. c. B. „Liga controlului cetăţenesc pen­tru ostenirea traiului“ va ţine Du­minică 1 Octombrie orele 3 p. m. o mare întrunire publică în Palatul funcţionarilor publici din piaţa Victoriei (Şosea) pentru a protesta în contra speculei. D-l Alexandru Iacovescu a fost numit membru în comisia­ Interi­mară a oraşului Buzău, în locul d-lui maior P. Safta, demisionat „Monitorul Oficial“ cu data de Sâmbătă 30 Septembrie 1922 pu­blică o nouă listă de brevete de InventiunL Maison Suzanne Pasagiul Imobiliera Anunţă Onor. sule c­entele că expune colecţiunea sa de Modele de Toamnă cu începere de Mer­cur 1­4 Octombrie şi în zilele următoare, numai dela orele 11 dimineaţa precis pănă la ora 1. D. C. Şovăială, actual inspector general diurnist, în ministerul a­­griculturii și domeniilor, a fost nu­mit inspector general bugetar cla­sa II, în locul d-lui I. Nedelceanu. D. N. Ţintă, actual inspector ge­neral bugetar clasa III, în locul d-lui I. Anghelescu, demisionat, D. Ion Nedelceanu, actual inspec­tor general clasa II în ministerul a­­griculturii şi domeniilor, serviciul cerealelor, a trecut director clasa I, în acelaş minister, in locul vacant prin demisiunea titularului. „Sindicatul Proprietarilor Urbani“ Bucureşti Invită pe toţi d-nii proprietari din Capitală. Duminică 1 Octom­brie 1922 ora 9 dimineaţa la o mare întrunire, în „Sala Dacia” D. Gheorghe H. Udroiu a fost numit membru în comisiunea inte­rimară a oraşului Roşiorii-de-Vede, în locul decedatului Dumitru M. Dogeanu. Cumpăraţi STOFE FINE la PosUhrSHa „ BRITANIA “ Str. Karagheorghevici 2. Lucrătorii fabricei metalurgice „Energia“ din Timişoara, fiind în conflict cu direcţia fabricei, Co­mitetul regional al Banatului a a­­nunţat consiliul general sindical din Bucureşti pentru a lua măsu­rile necesare. Marţi 3 octombrie Se Redeschide Grand Restaurant Francais Vis-a-avis de Librăria SCK­EO Dineuri ,­ Supeuri excelente Orchestră Admirabilă Orei­ de serviciu în administraţia centrală a ministerului de interne, s’au fixat, cu începere dela 1 Oc­tombrie 1922, până la noul dispo­­ziţionil, de la orele 7 jumătate până la ora 1 şi jumătate. Funcţionarii vor fi obligaţi să fie prezenţi la serviciu la ora fixată. Orice întârziere se va pedepsi. Atenţiunea celor interesaţi ,că conform contractului înregis­trat sunt Locatarul Prăvăliei EDELSTEIN din Str. Smârdan 18 şi că ori­ce transacţiune pen­tru predare este fictivă. F. EDELSTEIN Str Smârdan 18. D-l avocat AURELIU WEISS şi-a mutat biroul în Str. Avram Iancu 1 (lângă Statuia Pake) Telefon 9132. A apărut Chimia Analitică Cali­tativă ed. II de Prof. Minovici şi Dr. Kollo. Depozit Lii:Mâria Socec şi Cartea Românească. La Casa centrală a asigurărilor sociale din ministerul sănătăţii pu­blice, al muncii şi ocrotirilor socia­le, serviciul extern, au fost înain­taţi : Pe ziua de 1 Aprilie 1922, d-nul: Enescu Gheorghe, subdirector clasa I; Dragutin Ciupe, şef de serviciu clasa II; Burlan Victor şef de biu­­rou principal clasa I; Lampel Eme­­ric, şef de birou principali clasa I­­Pe ziua prezentării la serviciu : dd d-r Bar Emanuel, medic,şef asi­milat, şef de serviciu clasa I. Suntem Informaţi, că FOTO-RO­­YAL B . Elisabeta 6, obţinând cu­rentul eletric necesar, e în măsură a servi onor. clientelă în aceleaşi con­­diţiuni ca mai înainte, înscrierile de elevi la Academia de Agricultură din Clluj, au început şi vor dura până la 15 Oct. Exame­nul pentru ocuparea celor 30 de burse din anul I. se va ţine la 16 Oct. Celelalte examene vor avea loc între 9 şi 19 Oct. iar cursurile vor începe la 20 Oct. Serviciul veterinar al portului Galaţi anunţă că în cursul lunei Septembrie s-au exportat la Con­­stantinopol 258 boi, 5 vaci şi 354 berbisci. D. Cirloc Antici, ministrul Jugo­ Slovaci la Bucureşti ne-a făcut ur­mătoarele declaratiuri asupra situa­ţiei din­­ard sa: — Toate zvonurile cari au cir­culat în ultimele zile şi pe care dv. le-aţi înregistrat, pornesc de la o te­legramă pe care agenţia Nauen a lansato la 27 curent. Telegrama a­­vea următorul conţinut laconic: „Principele George a fost procla­­­mat rege al Iugoslaviei“. Această telegramă a fost recepţionată şi la Bucureşti. Cine cunoaşte situaţia de la noi îşi dă seama că ştirea nu poate corespunde realităţii, şi e de mirare cum ea a putut găsi răsunet. Nu există pretendenţi la tronul Iugo­sla­viei şi chiar dacă ar fi, situaţia rege­lui Alexandru este atât de stabilă şi atât de tare, ţara noastră e atât de doritoare de pace şi de ordne, în­cât dezordinea nici­odată n’ar putea găsi partizani de hiat in seamă. Am fost mult timp la Curtea noa­stră regală, ca mareşal al palatului şi cunosc bine pe membrii familiei regale, în special pe m­ine?«v. Gheorghe. Ei bine, vă pot afirma că odată ce a renunţat la tron, el nu va reveni vra-odată a«*iri» a­­ceste! deriziuni şi n’ar mai puteai ridica pretenţiuni la tron. Ştirile vin din sursă interesată—­ şi atrăgând atenţia asupra prove­nienţei lor— ceeace pân’acum nu s’a făcut—publicul va şti ce creza­re trebue să le dea. Sunt trei zile de când aceste ver­siuni s‘au răspândi în toate cercu­rile—ar fi fost timp suficient ca ele să se confirme dacă ele ar fi fost adevărate. Nu s‘a produs însă ni­mic. Totuşi eu am telegrafiat guver­nului meu relatând aceest ane—dar n'am­ primit nici o desminţire, pro­babil tocmai pentru că nici nu era nevoe. E probabil că dată fiind suresci­tarea produsă de evenimentele din Turcia, Grecia, Bulgaria şi Albania, spiritele înflăcărate au căutat să înfrumuseţeze lucrările, complec­tând seria cu turburări efin ţara mea I. NEDELEA de exploatat i * ~ 'in- I rin................somsam Ce se petrece Jugo-Slavia 0 convorbire cu ministrul Jugo-Slaviei Prinţul George nu va mai reveni mea . Anunţă distinsa sa clientelă că modelele de iarnă în Tailleurs, Manteaux et Fourures, se pot ve­dea zilnic între 3 şi 6 p. m. Str. Sft. Gheorghe Nou No. 10. Soţiile deţinuţilor comunişti, cari vin să-l viziteze la Jilava, îndură şi acum aceleaşi neomenii ca şi în trecut. Joi, au fost ţinute la poartă de la ora 8.25 dimineaţa, până la 2 d. a. S-au înapoiat la Bucureşti, toc­mai seara cu trenul de 10. Dezbaterile congresului Camerelor de comerţ Problemele economice şi industriale CONSTANŢA, 29. V Sra pune în discuţie chestiunea modificări! lege! Camerelor de comerţ şi industrie. D. D. P. NICULESCU, citeşte ra­portul Camerei de comerţ din Bucu­reşti, asupra reorganizăreî camere­­lor, în care arată unele observaţii pe care această Cameră ar avea de fă­cut la anteproectul de lege al d-lui G. Cristodorescu. Camera de comerţ şi Industrie din Capitală îl Însuşeşte în Întregime. In concluzie raportorul cere : I. Să se acorde Camerelor de co­m­erţ autonomie cât mai mare. II. Să se dea posibilitate Camerelor de comerț a contribui la desvoltarea economică naţională, prin consulta­rea lor OBLIGATORIE de către gu­vern, ori de câte ori se hotărăsc sau se legiferează măsuri cu caracter comornic. III. Să se asigure comerţului, in­dustriei şi finanţelor prin lege, vot egal direct, secret şi obligatoriu in alegeri, conform timpurilor democra­tice in care trăim. IV. Să se dea tot sprijinul mate­rial Camerelor de comerţ, acordfin­­du-i-se dreptul de a percepe impozi­te adiţionale. V. Să 11 se asigure buna funcţio­nare ingrădindu-se posibilitatea di­­solvărei neântemeiate. VI. Să se legifereze dreptul lor de a aduna, federaliza şi constitui un organ central de acţiune. C. D. P. Niculcea terminând de­clară că deşi Camera de comerţ din Capitală şi-a însuşit proeotul d-lui Cristodorescu înţelege totuşi să lase libertate discuţiilor şi să primească orice modificări. REZERVE ASUPRA ANTE­PROEC­­TULUI D. DOBRESCU abordează chestiu­nea dizolvăre! Camerelor de comerţ şi industrie. D-sa spune că ante­proectul de lege nu trebue să admi­tă disolvarea Camerelor, ori­câte în­grădiri s’ar pune acestei disolvări. Recunoaşte necesitatea proectului d-lui Cristodorescu, căruia ii aduce elogii, dar îl roagă să nu considere ca o jignire dacă unele camere vor face oarecari observaţii. El face câteva obiecţii cu privire la autonomie, buget, etc. D. IOACHIM vorbeşte în numele Camerei de comerţ şi industrie din Ploeşti. D-sa examinează cele 6 deziderate ale Camerei de comerţ din Capitală şi le găseşte în contradicţie. Cere precizări în privinţa dizolvării şi autonomiei. Citeşte o moţiune prin care guver­nul e invitat să convoace birourile Camerelor de comerţ pe baza an­­teproectului d-lui Cristodorescu şi să Întocmească un proect definitiv, pe care guvernul să-l supună parla­­mentului. D. ŞTEFANIU, de la Camera de comerţ şi industrie din Iaşi se aso­ciază la raportul Camerei de comerţ din Ploeşti. D. CĂCIULĂ secretarul Camerei de comerţ din Cluj critică anteproiec­tul Însuşit de Camera de comerţ din Bucureşti şi găseşte că raportul a­­cestei Camere conţine deziderate foarte vagi. D. TEMISTOCLE ALEXA­NDRES­­CU, spune că dreptul guvernului de a dizolva Camerele de comerţ e în adevăr menit să agite pe comer­cianţi, de aceea în proect să se pre­vadă că dizolvarea să nu fie admisă decât când 2/3 din membri ar de­misiona un grup. Mai cere ca fondurile Camerelor să fie administrate de ele iar nu de stat, susţine intemeerea uniunei Ca­merelor da comerţ. D. HAGI THDORACHE preşedinte­­le Camerei de comerţ din Bucureşti spune că dreptul de disolvare al Camerelor de comerţ prevăzut în anteproectul Cristodorescu nu trebue să Îngrijească pe nimeni. Conform proectului, guvernul nu va putea disolva decât cu avizul u­­niunei generale a Camerelor de co­merţ şi industrie, şi nu e de admis că se va găsi un guvern care să dis­pună o disolvare in contra voinţei reprezentative a tuturor Camerelor din ţară. INTRE INDUSTRIAŞI ŞI COMER­CIANŢI D. TEODORU, Bucureşti, nu con­testă anumite drepturi pe care le au unii Industriaşi de a se amesteca in treburile Camerelor, dar cu o condi­ţie, ca amestecul ministerului de im­­dustrie să se exercite numai prin re­prezentantul său din uniune. D. DR. I. MARCA din Bucovina cere pentru înlăturarea pretenţiuni­­lor acelora care cer separarea Came­­relor de comerţ şi Industrie în Ca­mere de comerţ şi Camere de indus­trie, ca pe viitor Industriaşii să fie reprezentaţi In Cameră într’o propor­ţie mal mare, legiferarea D. C. P. NICULESCU, referindu-se la cererea unor congresişti despre care In lege ar trebui prevăzut că guvernul nu va putea propune o le­ge cu caracter economic fără avizul Camerelor de comerţ, d-sa spune că această cerere e cu neputinţă de în­făptuit, oricât ar fi de plăcută de comercianţi şi industriaşi, întru­cât o singură clasă nu poate împiedica un guvern care ia măsuri pe care el le socoteşte de interesul tuturor cla­selor. Desbaterile vor continua la şedin­ţa de mâine . /' -Y

Next