Adevěrul, octombrie 1922 (Anul 35, nr. 11820-11850)
1922-10-01 / nr. 11820
MOfflA .S-a a DFTPR nt Informathini Siguranţa comunicaţiei pe căile ferate — Exodul din Orient — O nouă centrală telefonică De la consiliul de miniştri de ori an consiliat de miniştri care S'a întrunit erl după ambizl, d. ministru al comunicaţiilor a adus în discuţhmne ultimele accidente de cale ferată şi a arătat că s’a dovedit, după deraierea dela Arceşti, existenţa unei sistematice organizaţii criminale, îndreptată nu numai împotriva căilor ferate, ci şi a celorlalte instituţii publice. D-sa a susţinut că deraierea de pe linia Sibiu-Bucureşti s'a datorit debidonarii şinelor, de asemenea că dezastrul de la uzina electrică ar fi opera aceleiaşi organizaţii. In consecinţă, a cerut — şi consiliul a aprobat — ca liniile ferate să fie puse sub pază, care se va face de către personalul ceferist. REDUCEREA TELEFOANELOR LA MINISTERE Tot de ministru al comunicaţiilor, referindu-se la stinngherirea industriei prin lipsa de aparate telefonice, a cerut colegilor să reducă în marginile posibilităţilor numărul telefoanelor la ministerele lor, telefoane care ar urma să fie puse la dispoziţia marii industrii. EVENIMENTELE DIN SERBIA ŞI GRECIA In legătură cu interzicerea refugiaţilor din Orient de a se adăposti la noi, s’a explicat această măsură ca teama zbucidri unei foamete. Din aceleaşi motive, se vor opri şi refugiaţii din Rusia să mai intre viară. Ca acest proet, d. I. O. Duca, ministrul de externe, a declarat că nu s'a primit încă de guvern o confirmare a celor întâmplate in Grecia şi Serbia. SUSPENDAREA UNUI PRIMAR D. Octavian Lupaşcu, preşedintele comisiunii interimare din Botoşanî, fiind arestat pentru fraude , averea comunei, consiliul a hotărât suspendarea lui. TELEFON NOU La încheierea consiului, d. general Moşoiu a declarat ziariştilor că se va repun în funcţiune, peste ce mult trei luni, o centrală automată telefonică cu 300 numere, care s auită acum în reparaţie. Preturi excepţionale cumpprafi direct la sursă Stofe Superioare Producfiune numai Engleză Costume Bărbăteşti, Pardesiuri, Paltoane Postasan S. Albala Strada Lipscani No. 63—65 „Creditul Minier“ Societate Anonimă Română pentru Desvoltarea Industriei Miniere înştiinţare In conformitate cu hotărârea consiliului de administraţie a societăţei din şedinţa de la 19 Septembrie 1922, Domnii acţionari ai societăţei „Creditul Minier“ sunt chemaţi la efectuarea plăţei celui de al doilea vărsământ de 40 la sută adică lei 200 (două sute) de fiecare acţiune din emisiunea 5 (cincea) a societăţei. Acest vărsământ se va efectua cu începere de la 1—15 Octombrie inclusiv 1922, la casieria societăţei „Creditul Minier“ din Bucureşti, Bulevardul I. G. Brătianu No. 75, Ia fiecare zi de lucru între orele 10—12 a. m. şi 4—5 p. m. cum şi la sediul sucursalei din Ploeşti, Bulevardul Independenţei No. 23. Pentru vărsământul chemat, participarea la dividend va curge de la 15 Octombrie a. c. Se pune în vedere domnilor acţionari că pentru vărsămintele ce se vor efectua după 15 Octombrie, însă înainte de 1 Noembrie 1922, se va percepe o dobândă de întârziere de 12% pe an/ cei ce nu vor efectua vărsămintele până la 1 Noembrie 1922 nu vor lua parte la dividendul corespunzător acestui vărsământ pe exerciţiul în curs. Totdeodată societatea „Creditul Minier” îşi rezervă drepturile ce decurg din art. 170 şi următoarele din codul comercial. Consiliul de Administraţie La Marele Depozit de Hârtie Enps C« Abermann WU Strada Ştefan cel Mare No. 30 Se găseşte în permanenţă de vânzare tot felul de hârtie Velină, de scris, plană şi în topuri, Tipar, Afiş alb , colorat, brună de împachetat, Celuloză, Peraaminată parton alb şi colorat, Mucava albă şi brună, toate l Ţărimile, confecţionată la fabricile din întreaga ţară. Pentru îngrijirea zilnică a dinţilor şi agurei e nevoie de corap septic!, care să distrugă germenii producători de fermentat!! şi de putrefacţii. Pentru împlinirea acestui scop nu e nevoie de un efect puternic, care să nu lucreze decât în momentul întrebuinţării, ci de o substanţă care să-şi exercite influenţa binefăcătoare cât mai mult timp şi să oprească astfel vreme cât mai îndelungată procesul de fermentaţie şi putrefacţie care are loc în gură. In această privinţă apa de gură Odol se distinge in mod deosebit, deoarece experienţa a dovedit că efectul rămâne acelaş ceasuri întregi, după întrebuinţarea ei la clătitul gurei. Din această cauză ea poate îl considerată ca cea mai bună apă de gură exîstenă din zi- rele noastre.. . 100 Hectare Pădure de vânzare in parchete întregi în apropiere de Gara Bacău Adresaţî-vă D-lor: C. Rosstti Tescania 110. Tescani, Gara Toineşti Bucureşti — Calea Victoriei 146 — Recomandă clientelei de a se aproviziona d® pe acum cu Lemne de foc Cocs, Cărbuni de Piatră, Lignit, Fontă şi Fier Policlinica VIAŢA BucureŞti CALEA GRIVIŢEI 107 Medici specialist, vindecă radical Sifilisul BLENORAGIA şi alte boli la Bărbaţi şi Feme Analiza Sângelui, Injecţiuni înrt durere. Consultaţiuni 81 şi 2V2-8 Dr. Focşaner Specialist în : Diagnosticul boalelor de stomac, in destin, plalmon și Inimă prin ajutoru RAZELOR ROENTGEN ELECTROTHERAPIE şi RADIOTHERAPIE Consult. 9-11, 3-8 Tel. 406S Strada G-ral Grigorescu fostă Armas Cabinet Medical Central - ■ 1..■■■■■-■ — Strada Edgar Quinet No. 10 -vis-a-vis de Capsa Sifilis, Genito Urinare, Venerice Injecţii intravenoase Consultaţiuni fl—15—8 lumi. p . Doctor D. Kiriakos dela facultăţile din Elveţia ? din şcoala urologică din Paris. Specialist n boalele de rinichi, de băşica udului şi in general ale căilor urinare (bărbaţi şi femei). Tratament cel mai modern de siîilis si de boale venerice. Consulaţiuni in fiecare zi a cai afară de Duminic intre 9—12 —6 p. m. Calea Victoriei. 18? UNICA FABRICA SPECIA din timpurile de faţă pentru Fabricare Maşinilor Şi Preselor Hydraulics necesare la Fabricarea tiferelui Fraţi PRINŢ Turnătoria de Fier ; fabrică de Maşini Societatea Anonimă SATMAR, Szatmarnemet Doctor CAROL BRILL — Fost Medic al Băilor Eforiei - Tratează Boli Interne, Nervoasde Nutriţie, Sifilis Nervos, Impotenţa, etc. etc. prin ELECTROTERAFIE STR. TRAIAN No. 103 lei lângă Hala Traian 1, 1 Literar ZIUA X-a DUMINICA 1 OCTOMBRIE 1922 FAVORIŢII NOŞTRI I Pr. Dudeşti: gr. Niculescu-Constandache, Vicleim. II Pr. Baloteşti: Poeto, Nya, Angora n. III Pr. Sinaia: Leliţa (Poetu), Tufan. IV Pr. Blaremberg: gr. Marghiloman, Mântenuliţa. V Pr. Ciocăneşti: Roşcova, Fărâmiţa, Aninoasa. VI Pr. Leurdem: Anita, Fecioara, Sorento. VII Pr. Belciugatele: Gymnasiast, Denikin, Arnăut. V H. SPECTACOLELE DE AZI TEATRUL NATIONAL: Matineu : „Scampolo“. Seara : „Macbeth“. TEATRUL REGINA MARIA: „Liliom“. TEATRUL MIC: „Triunghiul“. TEATRUL CAROL CEL MARE: „Bayadera“. TEATRUL CENTRAL: „Die Piste Kreiczme“. La Teatrul National se repetă : „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais care va fi a doua premieră. Costumele şi decorurile s-au lucrat în atelierele Teatrului National. D-nul Mircea Rădulescu a terminat de curând Poemul Incoronăreli în versuri care s’a şi pus în repetiţie la Teatrul National. # Opera Română va începe spectacolele ei la orele 8.30 precis. * La Teatrul Carol cel Mare se repetă „Der Teufel soll mich hollen“ cu tenorul Hubert Mariska. & Expoziţii. — Mâine Duminecă se vor deschide expoziţiile de artă ale soţilor Teclu la Ateneu şi aceia a d-nei Denise Iordănescu în sala Mozart. Marţi 3 Octombrie, iubitorii de muzică pot trece la Ateneu o oră reconfortantă. D-şoara Marioa Bernard, care a repurtat atât de frumoase succese la Paris, dă un concert devioloncello, instrument pe care î l stăpâneşte cu o rară perfecţiune tehnică şi de sentiment. Programul cuprinde piese din repertoriul clasic, istoric şi modern. Haendel, Breva, Bach, Sammartini, alterneză cu Schumann, Lalo, Debussy şi Fauré. D-şoara Olga Bernard,cunoscuta noastră pianistă va acompania la pian, iar o tânără talentată pianină pariziană, d-şoara Marie-Jeanne Etchepare se va produce şi ea. Sărbătoriea reîntronării domnilor pământeni ŞEDINŢA FESTIVA A ACADEMIEI ROMANE Dri după amiază Academia Română a ţinut o şedinţă festivă pentru comemorarea împlinirei a o sută de ani dela reîntronarea domniei pământene. Şedinţa s’a ţinut sub preşidenţiaHut D. Oneiul. D-sa, într’o scurtă cuvântare, a adus omagii generaţiei dela 1822, care a luptat pentru reîntronarea domniilor pământene, netezind astfel calea spre unirea principatelor. Apoi a luat cuvântul d. N. Iarga, care face o interesantă comunicare, arătând cum au fost restabilite acum o sută de ani domniile pământene, cu voevozii: Ioniţă Sturcza în Moldova şi Grigore Ghica în Muntenia. Făcu apoi o documentată expunere a situaţiei şi a stării de spirit din ambele principate în timpul şi imediat după revoluţia lui Ipsilante. Boierii şi poporul nu mai voiau ca domnii să fie simpli funcţionari, trimeşi de Poartă, ci voiau să se aleagă ei, după cum era obiceiul pământean. Astfel au ales pe cei doi boieri: Ioniţă Sturdza şi Grigore Ghica. Tot în acest an, 1822, a avut loc prima mişcare constituţională în ţările române. Acest curent popular a fost premergător regulamentului organic. Demisia inspectorului sanitar d. dr. Martinescu Iaşi. — D. dr. Martinescu, Inspector sanitar, şi-a dat demisia din postul de director al regiunei sanitare din Basarabia, cu hotărârea fermă de a nu reveni asupra demisiei. E vorba ca, dintre inspectorii generali, să se detaşeze pe rând, câte unul, care să conducă regiunea din Basarabia, pornire, zisă socialistă, cu Paul Scorţeanu şi cu Spiroiu. Şi acum să intrăm în cercul mediciniştilor. Const. Bacalbatsa Pentru cititori. — Primesc numeroase întrebări dacă aceste Cronici intitulate Bucureştii de altă dată, vor apare In volum. Răspund : da. Aceste Cronici, amplificate cu ilustraţiunî şi multe fotografii ale oamenilor mai însemnaţi din aceşti din urmă 50 de ani şi a multora alţii de care vorbesc în Cronicele mele, vor apare în volumul I-iu la începutul anului viitor. c. B. „Liga controlului cetăţenesc pentru ostenirea traiului“ va ţine Duminică 1 Octombrie orele 3 p. m. o mare întrunire publică în Palatul funcţionarilor publici din piaţa Victoriei (Şosea) pentru a protesta în contra speculei. D-l Alexandru Iacovescu a fost numit membru în comisia Interimară a oraşului Buzău, în locul d-lui maior P. Safta, demisionat „Monitorul Oficial“ cu data de Sâmbătă 30 Septembrie 1922 publică o nouă listă de brevete de InventiunL Maison Suzanne Pasagiul Imobiliera Anunţă Onor. sule centele că expune colecţiunea sa de Modele de Toamnă cu începere de Mercur 14 Octombrie şi în zilele următoare, numai dela orele 11 dimineaţa precis pănă la ora 1. D. C. Şovăială, actual inspector general diurnist, în ministerul agriculturii și domeniilor, a fost numit inspector general bugetar clasa II, în locul d-lui I. Nedelceanu. D. N. Ţintă, actual inspector general bugetar clasa III, în locul d-lui I. Anghelescu, demisionat, D. Ion Nedelceanu, actual inspector general clasa II în ministerul agriculturii şi domeniilor, serviciul cerealelor, a trecut director clasa I, în acelaş minister, in locul vacant prin demisiunea titularului. „Sindicatul Proprietarilor Urbani“ Bucureşti Invită pe toţi d-nii proprietari din Capitală. Duminică 1 Octombrie 1922 ora 9 dimineaţa la o mare întrunire, în „Sala Dacia” D. Gheorghe H. Udroiu a fost numit membru în comisiunea interimară a oraşului Roşiorii-de-Vede, în locul decedatului Dumitru M. Dogeanu. Cumpăraţi STOFE FINE la PosUhrSHa „ BRITANIA “ Str. Karagheorghevici 2. Lucrătorii fabricei metalurgice „Energia“ din Timişoara, fiind în conflict cu direcţia fabricei, Comitetul regional al Banatului a anunţat consiliul general sindical din Bucureşti pentru a lua măsurile necesare. Marţi 3 octombrie Se Redeschide Grand Restaurant Francais Vis-a-avis de Librăria SCKEO Dineuri , Supeuri excelente Orchestră Admirabilă Orei de serviciu în administraţia centrală a ministerului de interne, s’au fixat, cu începere dela 1 Octombrie 1922, până la noul dispoziţionil, de la orele 7 jumătate până la ora 1 şi jumătate. Funcţionarii vor fi obligaţi să fie prezenţi la serviciu la ora fixată. Orice întârziere se va pedepsi. Atenţiunea celor interesaţi ,că conform contractului înregistrat sunt Locatarul Prăvăliei EDELSTEIN din Str. Smârdan 18 şi că orice transacţiune pentru predare este fictivă. F. EDELSTEIN Str Smârdan 18. D-l avocat AURELIU WEISS şi-a mutat biroul în Str. Avram Iancu 1 (lângă Statuia Pake) Telefon 9132. A apărut Chimia Analitică Calitativă ed. II de Prof. Minovici şi Dr. Kollo. Depozit Lii:Mâria Socec şi Cartea Românească. La Casa centrală a asigurărilor sociale din ministerul sănătăţii publice, al muncii şi ocrotirilor sociale, serviciul extern, au fost înaintaţi : Pe ziua de 1 Aprilie 1922, d-nul: Enescu Gheorghe, subdirector clasa I; Dragutin Ciupe, şef de serviciu clasa II; Burlan Victor şef de biurou principal clasa I; Lampel Emeric, şef de birou principali clasa IPe ziua prezentării la serviciu : dd d-r Bar Emanuel, medic,şef asimilat, şef de serviciu clasa I. Suntem Informaţi, că FOTO-ROYAL B . Elisabeta 6, obţinând curentul eletric necesar, e în măsură a servi onor. clientelă în aceleaşi condiţiuni ca mai înainte, înscrierile de elevi la Academia de Agricultură din Clluj, au început şi vor dura până la 15 Oct. Examenul pentru ocuparea celor 30 de burse din anul I. se va ţine la 16 Oct. Celelalte examene vor avea loc între 9 şi 19 Oct. iar cursurile vor începe la 20 Oct. Serviciul veterinar al portului Galaţi anunţă că în cursul lunei Septembrie s-au exportat la Constantinopol 258 boi, 5 vaci şi 354 berbisci. D. Cirloc Antici, ministrul Jugo Slovaci la Bucureşti ne-a făcut următoarele declaratiuri asupra situaţiei dinard sa: — Toate zvonurile cari au circulat în ultimele zile şi pe care dv. le-aţi înregistrat, pornesc de la o telegramă pe care agenţia Nauen a lansato la 27 curent. Telegrama avea următorul conţinut laconic: „Principele George a fost proclamat rege al Iugoslaviei“. Această telegramă a fost recepţionată şi la Bucureşti. Cine cunoaşte situaţia de la noi îşi dă seama că ştirea nu poate corespunde realităţii, şi e de mirare cum ea a putut găsi răsunet. Nu există pretendenţi la tronul Iugoslaviei şi chiar dacă ar fi, situaţia regelui Alexandru este atât de stabilă şi atât de tare, ţara noastră e atât de doritoare de pace şi de ordne, încât dezordinea niciodată n’ar putea găsi partizani de hiat in seamă. Am fost mult timp la Curtea noastră regală, ca mareşal al palatului şi cunosc bine pe membrii familiei regale, în special pe mine?«v. Gheorghe. Ei bine, vă pot afirma că odată ce a renunţat la tron, el nu va reveni vra-odată a«*iri» aceste! deriziuni şi n’ar mai puteai ridica pretenţiuni la tron. Ştirile vin din sursă interesată— şi atrăgând atenţia asupra provenienţei lor— ceeace pân’acum nu s’a făcut—publicul va şti ce crezare trebue să le dea. Sunt trei zile de când aceste versiuni s‘au răspândi în toate cercurile—ar fi fost timp suficient ca ele să se confirme dacă ele ar fi fost adevărate. Nu s‘a produs însă nimic. Totuşi eu am telegrafiat guvernului meu relatând aceest ane—dar n'am primit nici o desminţire, probabil tocmai pentru că nici nu era nevoe. E probabil că dată fiind surescitarea produsă de evenimentele din Turcia, Grecia, Bulgaria şi Albania, spiritele înflăcărate au căutat să înfrumuseţeze lucrările, complectând seria cu turburări efin ţara mea I. NEDELEA de exploatat i * ~ 'in- I rin................somsam Ce se petrece Jugo-Slavia 0 convorbire cu ministrul Jugo-Slaviei Prinţul George nu va mai reveni mea . Anunţă distinsa sa clientelă că modelele de iarnă în Tailleurs, Manteaux et Fourures, se pot vedea zilnic între 3 şi 6 p. m. Str. Sft. Gheorghe Nou No. 10. Soţiile deţinuţilor comunişti, cari vin să-l viziteze la Jilava, îndură şi acum aceleaşi neomenii ca şi în trecut. Joi, au fost ţinute la poartă de la ora 8.25 dimineaţa, până la 2 d. a. S-au înapoiat la Bucureşti, tocmai seara cu trenul de 10. Dezbaterile congresului Camerelor de comerţ Problemele economice şi industriale CONSTANŢA, 29. V Sra pune în discuţie chestiunea modificări! lege! Camerelor de comerţ şi industrie. D. D. P. NICULESCU, citeşte raportul Camerei de comerţ din Bucureşti, asupra reorganizăreî camerelor, în care arată unele observaţii pe care această Cameră ar avea de făcut la anteproectul de lege al d-lui G. Cristodorescu. Camera de comerţ şi Industrie din Capitală îl Însuşeşte în Întregime. In concluzie raportorul cere : I. Să se acorde Camerelor de comerţ autonomie cât mai mare. II. Să se dea posibilitate Camerelor de comerț a contribui la desvoltarea economică naţională, prin consultarea lor OBLIGATORIE de către guvern, ori de câte ori se hotărăsc sau se legiferează măsuri cu caracter comornic. III. Să se asigure comerţului, industriei şi finanţelor prin lege, vot egal direct, secret şi obligatoriu in alegeri, conform timpurilor democratice in care trăim. IV. Să se dea tot sprijinul material Camerelor de comerţ, acordfindu-i-se dreptul de a percepe impozite adiţionale. V. Să 11 se asigure buna funcţionare ingrădindu-se posibilitatea disolvărei neântemeiate. VI. Să se legifereze dreptul lor de a aduna, federaliza şi constitui un organ central de acţiune. C. D. P. Niculcea terminând declară că deşi Camera de comerţ din Capitală şi-a însuşit proeotul d-lui Cristodorescu înţelege totuşi să lase libertate discuţiilor şi să primească orice modificări. REZERVE ASUPRA ANTEPROECTULUI D. DOBRESCU abordează chestiunea dizolvăre! Camerelor de comerţ şi industrie. D-sa spune că anteproectul de lege nu trebue să admită disolvarea Camerelor, oricâte îngrădiri s’ar pune acestei disolvări. Recunoaşte necesitatea proectului d-lui Cristodorescu, căruia ii aduce elogii, dar îl roagă să nu considere ca o jignire dacă unele camere vor face oarecari observaţii. El face câteva obiecţii cu privire la autonomie, buget, etc. D. IOACHIM vorbeşte în numele Camerei de comerţ şi industrie din Ploeşti. D-sa examinează cele 6 deziderate ale Camerei de comerţ din Capitală şi le găseşte în contradicţie. Cere precizări în privinţa dizolvării şi autonomiei. Citeşte o moţiune prin care guvernul e invitat să convoace birourile Camerelor de comerţ pe baza anteproectului d-lui Cristodorescu şi să Întocmească un proect definitiv, pe care guvernul să-l supună parlamentului. D. ŞTEFANIU, de la Camera de comerţ şi industrie din Iaşi se asociază la raportul Camerei de comerţ din Ploeşti. D. CĂCIULĂ secretarul Camerei de comerţ din Cluj critică anteproiectul Însuşit de Camera de comerţ din Bucureşti şi găseşte că raportul acestei Camere conţine deziderate foarte vagi. D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU, spune că dreptul guvernului de a dizolva Camerele de comerţ e în adevăr menit să agite pe comercianţi, de aceea în proect să se prevadă că dizolvarea să nu fie admisă decât când 2/3 din membri ar demisiona un grup. Mai cere ca fondurile Camerelor să fie administrate de ele iar nu de stat, susţine intemeerea uniunei Camerelor da comerţ. D. HAGI THDORACHE preşedintele Camerei de comerţ din Bucureşti spune că dreptul de disolvare al Camerelor de comerţ prevăzut în anteproectul Cristodorescu nu trebue să Îngrijească pe nimeni. Conform proectului, guvernul nu va putea disolva decât cu avizul uniunei generale a Camerelor de comerţ şi industrie, şi nu e de admis că se va găsi un guvern care să dispună o disolvare in contra voinţei reprezentative a tuturor Camerelor din ţară. INTRE INDUSTRIAŞI ŞI COMERCIANŢI D. TEODORU, Bucureşti, nu contestă anumite drepturi pe care le au unii Industriaşi de a se amesteca in treburile Camerelor, dar cu o condiţie, ca amestecul ministerului de imdustrie să se exercite numai prin reprezentantul său din uniune. D. DR. I. MARCA din Bucovina cere pentru înlăturarea pretenţiunilor acelora care cer separarea Camerelor de comerţ şi Industrie în Camere de comerţ şi Camere de industrie, ca pe viitor Industriaşii să fie reprezentaţi In Cameră într’o proporţie mal mare, legiferarea D. C. P. NICULESCU, referindu-se la cererea unor congresişti despre care In lege ar trebui prevăzut că guvernul nu va putea propune o lege cu caracter economic fără avizul Camerelor de comerţ, d-sa spune că această cerere e cu neputinţă de înfăptuit, oricât ar fi de plăcută de comercianţi şi industriaşi, întrucât o singură clasă nu poate împiedica un guvern care ia măsuri pe care el le socoteşte de interesul tuturor claselor. Desbaterile vor continua la şedinţa de mâine . /' -Y