Adevěrul, ianuarie 1923 (Anul 36, nr. 11912-11940)
1923-01-29 / nr. 11938
*i V însori pms is aora transporturile Strasburg, 26. — Germanii au încercat să oprească aprovizionarea cu cărbuni la Strasburg şi în departamentele frontierei. Autoritatea franceză a luat toate măsurile ca să zădărnicească reaua voinţă germană , Piloţii din Strasburg, vor asigura de aci înainte navigaţia între Ludwigshafen şi Strasburg. Numeroase şlepuri au sosit la Ludwigshafen cu cărbuni rechiziţionaţi cari vor lua direcţia porturilor Strasburg şi Kiel şi AM Literar Străinătatea şi totflictul romfic-mosinar Ziarul „Ere nouvelle“ publică un articol semnat Matte-Philippe Lebas asupra conflictului românomaghiar. Articolul începe prin o şarjă destul de aspră contra politicei noastre faţă de maghiari. Această parte conţine unele erori de fapt—astfel se aduce românilor ardeleni acuzarea că au „alergat la fratele lor din regat“ tocmai în momentul când Ungaria lepădase jugul austrogerman și cu toate asigurările guvernului democrat Karolyi. Autorul articolului pare a nu-și da seama că românii ardeleni n’au ales momentul de a proclama unirea, ci că acest moment le-a fost impus de împrejurări. Guvernul Karolyi a fost posibil numai pentru că ungurii sperau că grație lui vor salva Ungaria integrală, iar românii nu puteau aștepta proclamarea unirii până la venirea lui Horthy, numai de dragul ideilor în adevăr democrate al lui Karolyi. Pasagiu! referitor la România se termină cu declaraţia că tratatul de la Trianon n’a făcut altceva decât să dea patriei tot trei milioane de români, dar în schimb a subjugat mai mult de un milion de maghiari. Perfect adevărat. Darare autora altă soluţie ? . De vreme ce guvernele maghiare au plasat printre români atâţia maghiari, nu mai există altă soluţie decât, ori ca trei milioane de români să trăiască sub stăpânirea maghiară, ori ca un •milion de maghiari să treacă sub a cea română. Un observator imparţial nu poate accepta decât răul cel mai mic. Dacă s’ar putea trage frontiera astfel ca toţi românii să fie dincoace şi toţi ungurii dincolo, credem că toată lumea de la noi ar fi de acord. După ce termină consideraţiile contra noastră, autorul face o filipica şi mai vehementă contra guvernului maghiar. Ne înşiră o serie întreagă de păcate ale acestui guvern : feudalism, imperialism, pogromuri, escluderea evreilor din şcoli şi mai ales ultimele legi poliţiste, cu expulzări, domicilii forţate, persecuţii, pedeapsa cu bătaia etc., cam toate pot fi pronunţate după „simpla convingere a magistratului“, contra oricui ar părea „suspect de a fi de acord cu tendinţele subversive pentru stat, pentru legile ţării şi unitatea naţională, de a ajuta sau aproba astfel de tendinţe, de a ataca prestigiul guvernului, al armatei, justiţiei şi aşa mai departe. Autorul a studiat doi adversari, și a căutat să lovească în amândoi, o dată. Cerne e bucuros să i se scoaj , tă un ochi, dacă o dată cu ceasta i i se vor scoate adversarului amiândoi, poate fi satisfăcut de acest articol. * ■# Partidul poporului si blocul opoziţiei După terminarea şedinţei comitetului executiv al partidului poporului ni s’a declarat că nu s’au discutat acolo chestiuni politice Am întrebat totuşi pe unul din fruntarile acestui partid, care este atitudinea partidului faţă de depunerea Constituţiei în parlament şi ce este cu acordul partidelor de opoziţie. Iată ce ni s’a răspuns: „Partidul poporului rămâne la primul sun punct de vedere. Parlamentarii acestui perfid vor semna în registrele de prezenţă spre a tune se anula mandatele. „Ei nu vor lua însă parte aerha, la lucrările parlamentului- în ce priveşte acordul cu celelalte partide de opoziţie mi s'a stabilt nimic. „Există doar tai vag acord, pur platonic, care până acum nu angajează cu nimic partidul poporului. ,Aru se poate face o alianţă cu partidul ţărănesc, căruia, la congresul da Sibiu, d. general Averesen, i-a declarat război de exterminare. Apoi, nu se poate face alianţă cu partidul naţional, întrucât acest parti a declarat ca nulă şi neavenită Constituţia liberală care se votează. Or, părerea noastră este că, această Constituţie, cu oarecare modificări, este acceptabilă". &o Se ştie că în partidul poporului au existat — de la începutul tratativelor cu celelalte partide de opoziţie — două curente. Unul contra o înţelegere cu opoziţia şi altul contra înţelegerii. _ La început părea că va învinge curentul de înţelegere. Declaraţile de mai sus provin dela unul dintre acia cari combateau înţelegerea. Din ele ar rezulta că acest curent fi învins. Vom afla înnourând daca lucrurile stau in adevăr aşa. Auem it .m Planurile de organizare ale partidiui popă in Ardeal Ce ne declară d. Petre Groza ! „. . I——.. . — . Tactica de fostă a partidului poporului redacţia noastră «din Ardeal) CLUJ, 24 Ianuarie. — Foştii parlamentari ai partidului poporului, apoi foştii miniştri şi prefecţi din Ardeal, au avut o consfătuirela Cluj în zilelede, 22 şi 23 ianuarie. Partidul poporului, simte nevoia unei organizaţii mai tari, vrea să pătrundă la sate şi să întemeieze cluburi politice. La sfârşitul consfătuirii s’a ales un comitet regional de conducere din foştii miniştri, prefecţi, parlamentari şi alţi membri cooptaţi. Consfătuirea a fost prezidată de d. dr. Petru Groza, fost ministru fărăportofoliu. Au fost de faţă 34 de inşi şi şi-au trimis adeseunile alţi 14. întrebând pe d. Groza despre fondul dezbaterilor d-sa mi-a răspuns : — „Organizaţia noastră în Ardeal se va face bine înţeles în cadrele statutului de organizare a partidului poporului. Este nevoie de o intensificare a organizaţiei. Noi ardelenii de orice partid nu suntem obişnuiţi cu organizaţiunile de partid ,propriu zise. Vrem să fim şi în această privinţă, ca şi în lupta" contra regionalismului, înainte mergători. . " . „De importanţă este hotărîrea de a elimina elementele compromise şi a»pune pe viitor în fruntea administraţiei oameni din partea locului cu mai mare răspundere faţă de faptele lor aceia a căror existenţă este neîntreruptă acolo şi cunosc bine împrejurările teritoriului. — Ce atitudine va lua partidul poporului faţă de lucrările parlamentare ? — N’are importanţă, dacă vom întra sau nu în Parlament. Primul factor constituţional şi-a dat ade-r ziunea ca guvernul şî Parlamentul să voteze Constituţia. Este clar că guvernul nu există ci-şî realizează acest plan, independent de participarea sau neparticiparea partidelor de opoziţie la lucrările Parlamentului. — Totuşi, partidul poporului nu intenţionează să ia o atitudine comună cu celelalte partide de opoziţie ? • — Ba da, s’ar putea vorbi cu precizie de intrarea sau neintrarea partidului poporului în Parament, însă numai în cazul când s’ar face cu celelalte partide un aranjament de succesiune. In acest caz partidul poporului şi-ar fixa atitudinea. — Ce-aţi mai pus în discuţie în afară de chestia organizării ? — Chestia economică- Vrem să elaborăm chiar un program special de natură economică, îndeosebi combatem naţionalizarea aşa cum o concep liberalii. ,,Naţionalizarea" lor este curată... „liberalizare“. In acest chip,proximul guvern va proceda la fel, va „naţionaliza“ după chipul şi asemănarea sa, fără nici o altă raţiune. Dar am înregistra prin asemenea „naţionalizări“ primejduirea vieţii politice a acestei ţări, creearea unei nesiguranţe generale- Nu suntem în contra naţionalizării însă ea să fie impusă de principii pur ■ economice. Chiar capitalurile neromâneşti din Ardeal vreau naţionalizarea de dragul unei stabilităţi a viaţii economice, însă fără „liberalizare“. Complotul iredentiştilor maghiari contra dinastiei româna lustruirea complotiştilor a fost teminată Amestecul autorităţilor In vremea din urmă, s’au răspândit zvonuri după cari, „contele“ Belmont, instrumentul principal al complotiştilor contra suveranilor noştri, ar fi scăpat, — ar fi fost scăpat, — din temniţă şi ar fi trecut în Ungaria, unde s ar fi pus în fruntea detaşamentelor maghiare care fac incursiuni pe teritoriul României. Interesându-ne asupra acestei chestiuni, am aflat că cei şapte complotişti prinşi se găsesc sub pază bună la Jilava, că instruirea lor a fost terminată şi că, probabil, în cursul lunei Februarie, se va judeca procesul lor. Săptămâna trecută, d. cap. Cezar Caragea, raportorul consiliului de război al corpuli d , armata, care a instruit cazul, a fost la Jilava, unde a aplicat, art. 95 al codului justiţiei militare, adică a anunţat pe acuzaţi că instrucţia s’a terminat şi că vor fi daţi judecăţei. Peste câteva zile, ordonanţadefinitivă de dare în judecată va fi gata, aşa că d. maior Toma Cristea, comisarul regal la consiliul de război şi căpitanul Cezar Caragea, raportorul, vor putea împlini ultima formalitate: aplicarea art. 103 c. p. m, adică fixarea datei procesului. Intre timp se pun la punct si formalităţile cuvenite pentru judecarea în contumacie a inculpaţilor absenţi. CINE SUNT ACUZAŢII Numărul acuzaţilor e de 21. Dintre aceştia, 7 au fost prinşi şi 14 vor fi judecaţi în contumacie. S’au pent şi două scoateri de sfertuiire. Iată câteva amănunte asupra celor 7 acuzaţi cari se găsesc la Jipva: capul bandei care opera în România, e Tarocsi István Racsany, fost secretar de Stat al căilor lenite ungare, un personagiu deosebit de cult, şovinist în întregul înţeles al cuvântului şi extraordinar de mândru. El încearcă să-şi asume întreaga răspundere a complotului, ca unic autor, spre a-şi scăpa ciracii-In al doilea rând, vine Berniczei Kmosko Miclos Sándor, zis contele Figuemont de Belmont, conte prin ad’etime, un om cu maniere dintre j ■ cele mai alese şi care simulează ui PLANUL COMPLOTIŞTILOR fi patriot mimai de ocazie. Urmefl-\ După cum am spus, şeful bandei ză apoi Palagy Lajjos, fost de-\(in România era Tarocsi, membru fectiv la secţiunea de informaţii şi al secţiei secrete teroriste a soc. contra-informaţii a marelui stat obrede". Secţia aceasta e imparmator ungar. Balacsz Ignat, plutonier de rezervă în artileria ungară, ţîtă pe „celule", fiecare celulă alcătuită din trei membri dintre mer ne ivtwvu m w*««-/•« aicaţiuiu um vei mvmwt. “»“e decorat in repetate rânduri pentru I c([r; l!mj e $ef. Cei doi membri . .....Balin I . . r-„ i acte de bravură: Dengyel Bella, î mecanic la c. Bereczky Karoly, I fochist, Kereczsy Janos, invalid de J răsboi, proprietarul unei ferme lângă Oradia Mare; AMESTECUL UNOR PERSONALITĂŢI DE MARCA Printre acuzaţi cari vor fi judecaţi în contumacie se găseşte o seamă de personalităţi având roluri importante în statul maghiar. Astfel , Hejjas István, comandantul armatei teroriste în cazul unui conflict armat; dr. Daniel Şandor, avocat, o personalitate cu mare influenţă la Budapesta ; Pronnay Pali, lt.-colonel de rezervă, agentul de legătură între stat-majorul maghiar şi asociaţia „Ébredő“. (Ungurii cari se deşteaptă). CE ESTE ÉBREDŐ „Ébredő“, tălmăcit româneşte : Uniunea ungurilor cari se deşteaptă de principala asociaţie iredentistă care, în urma încheierei tratatului de la Trianon care prevede desfiinţarea asociaţiilor iredentiste, a căpătat un aşa zis caracter cultural. Sub ministerul lui Hussar Karol, s’au cerut statutele celor şapte asociaţii iredentiste cari funcţionau în acel moment şi nu s-au aprobat decât statutele soc. „Ébredo“, măcar că aceasta era cea mai făţiş iredentistă. Lucrul e foarte explicabil, dacă se ţine seama de faptul că chiar miniştrii propagandei şi instrucţiei din acel guvern făceau parte din Uniune. In sânul acesteia, de altfel, funcţionează ca membri activi, partizani de ai lui Andrassi, de ai lui Bethlen şi de ai lui Szabó István. De asemeni, fac parte din Uniune, miniştri din cabinetul actual ungar. Din aceste constatări, cum şi din declaraţiile acuzaţilor, s’a dedus că guvernul maghiar n’ar fi străin de activitatea complotiștilor contra dinastiei române. ROULETABILLE își cunosc șeful, dar între ei nu se cunosc. Tarocsi făcea parte din „celula" lui Baross Zoltán, membru important al soc. „Ébredő". Tarocsi a venit în România în trei rânduri, insolit de fameia lui, împreună cu cari, a făcutm tot felul de cercetări la Sinaia și la Bitem resti, în vederea aflăreî celui mai nemerit loc pentru punerea în apiicare a planului de atentat. Când a socotit că totul e gata, a intrat in arenă, caelement principal. Fikuemont de Bermnom, care s’a pus în legătură cu lumea care-i putea servi și care adecis, — în cele din urmă — ca atentatul să aibă loc la kinodrom în ziua de 3 Septembrie, când se deschidea reuniunea de toamnă a curselor și când, Suveranii ar fi urmat să asiste la alergări. ÎNDRĂZNEALA LUI BELMONT Se pare că in timpul pregătirei punerei în aplicare a plănuiţii, Belmont a conceput un mijloc neobişnuit de îndrăzneţ prin care să izbândească. In adevăr contele de Belmont a cerut d-lui avocat Economu să-i înlesnească o audienţă la palat, cu care prilej, se crede că complotistul ar fi intenţionat să arunce bomba în chiar sala de audienţe, jertfindu-se astfel şi pe sine. TOŢI ACUZAŢII, AUTORI PRINCIPALI După informaţiile noastre, darea în judecată se va face pe baza art. 76—79 c. p. c., combinat cu art. 3 din legea stării de asediu şi cu art. 258 c. i. m. Ţinându-se seamă de doctrina în materie de comploturi şi în special, de teoriile lui Garrau, cari arată că în cazurile de complot contra siguranţei statului se pedepsesc şi tentative şi nu se califică nici o acţiune a complotiştilor de complicitate, acuzaţii vor îi socotiţi cu toţii, ca autori principali. ie I Uîtîmile scăderi ale leului au provocat mari urcări în piaţă. Zahărul în special este în mare urcare. Lumea cuprinsă de oarecare panică a început să se aprovizioneze cu cantităţi mai mari de alimente şi obiecte, deoarece se prevăd noui urcări. D. ministru al industriei şi comerţului fiind hotărât să împiedice cu orice preţ scumpirea hârtie® destinată cărţilor şi ziarelor a luat ori măsurile necesare de a se furniza fabricelor de hârtie combustibilul trebuitor, ca să nu mai existe motiv pentru urcarea preţului acelui produs atât de folositor culturei naţionale. La întrunirea care sunt ţinut ori la ministerul muncii, şi la care au luat parte directorii de zare, d. ministru Mârzescu a accentuat că guvernul nu poate admite să se calce legea repausului duminical. Această lege prevede excepţiun, a spus d-sa şi dacă unele industrii înţeleg să beneficieze de aceste excepţiui, ele n’au decât să se adreseze pe cale legală autorităţilor competinte, cari vor decide. Oficiosul guvernului confirmă că s’a primit demisia comisiei interimare a Capitalei. * Demisiunea d-lui N. Hiotu, sindic al bursei din Bucureşti a fost primită. In locul d-sale a fost numit d. N N. Boem, diplomat al şcoalei superioare de comerţ şi deputed de Prahova. Noul sindic va fi instalat meme Luni, in postul său. Un d. deputat din Banat ne-a atras atenţia, că un îndrăzneţ bandit Martin, operează, in special în judeţul Caraş-Severin. Victimele lui sunt mai ales tâmpit, pe .,cari.4i iefveşte regulat când suntarc' dela târguri, unde şi-au vândut produsele. Mantii are agenţii lui cari îl ţin în curent cu starea celor pe cariurnbază să-i prade. El operează de aproape doi ani şi totuşi numai odată a fost prins de jandarmni, cari lau făcut însă scăpat. Acum, intimpul Temei, când banditul nu mai locueşte prin păduri, poatic fi prins mai cu înlesnire, daca e căutat de autorităţi. La alegerea de azi de la baroul Ilfov va fi şi o listă în frunte cu d. Dr.Dobrescu ca decan şi cu toţi foştii consilieri, ca membri. După informaţiile noastre precise această listă nu are asentimentul persoanelor cari figurează de ea. Atât d. Dobrescu cât şi foştii săi colaboratori s’au angajat în public să nu mai candideze, în bloc. In acelaş timp s’a convenit ca fostul decan şi fostul membru G. Petrovici, să candideze pentru locuri de consilieri pe o listă în frante cu o alta persoană care săcandideze pentru locul de decan. D-nii Dobresscu şi Petrovici candidează pe lista d-lui C. Panaitescu. Ziarul „Evenimentul“ din Iaşi şi-a suspendat apariţia pentru o săptămână, pentru a se reorganiza complect. Tipografia ziarului a fost cumpărată de dl Pentru Bogdan. Direcţia ziarului I are tot d-l Rudolf Sutu, vechiul ziarist ieşan. „Evenimentul“ va ■ fi independent şi va apărea în I dublu format şi imprimat numaicu literă nouă,. ARVEROI. tor) "Astăzi are loc alegerea de decan al baroului de Ilfov. Se știe că sunt două liste de candidaturi. Una în frunte cu d. Istrate Micescu, și alta în frunte cu d. C. Panaitescu, listă pe care, figurează și actualul decan, d. D. Dobrescu. In ultimul timp a intervenit un fapt, care strică aranjamentele de pănă acum. Şi anume, iată de ce e vorba. Când sa preconizat alcătuirea listei cu d. Panaitescu, se aranjase ca pe această listă să figureze şi doi avocaţi din partidul ţărănesc, şi anume d-nii Cezar Parthenie şi Vasilescu-Nottara. D. Cezar Parthenie de altfel, chiar de ar fi fost ales, ar fi demisionat. Şi se recursese la acest aranjament, spre a nu se da un caracter politic acelor liste, prin excluderea avocaţilor din partidul ţărănesc; or, când s'a alcătuit în mod definitiv lista, s'a constatat cu surprindere că avocaţii ţărănişti nu figurau pe listă. Şi atunci s’a format curentul pentru vechea listă în frunte cu d. Dobrescu. ■ Şi la hotărârea avocaţilor din partidul ţâşnesc sau raliat foarte mulţi avocaţi tineri, cari consideră lista în frunte cu d. C. Panaitescu, ca o listă de partid şi reacţionară. Aşadar, şansele toate sunt de partea vechei liste în frunte cu d. D. Dobrescu. De altfel alegerea aceasta se consideră ca provizorie, până la votarea lege a avocaţilor, când desigur se va face o nouă alegere de decan, în conformitate cu această lege. AI. Mul Regina Maria Astăzi Duminica 28 Ianuarie 1923 MATINEU Iii .i .triigoire’ SEARA Pui de Vultur Dr. A.lancu ,,a fost medic de spital SIFILIS, VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroa?* CONSULTS— loam. 1—3?! V-S p.m. Strada Carol No. 52. Telefon 48?3 ABONAMENTE Lei 300 pe timp de un an Lei 150 pe timp de 6 luni Lei 75 pe timp de 3 luni Cea mai mare Instalatiune de Nichelat, Arămii, Arămii» Bronzat» Argintat» Aurit, Colorat, etc* fabrica fost I. Haug Bucureşti, Strada Izvor No. 119 /... Sociatăţel Anonima Române de Financiare,,v Lăcătuţerle de ArtA şi Construcfiuni de Har Cea mai mare instalaţiune de Împletituri de sârmă pentru împrejmuiri, somiere, site, ciururi, etc. Avem Încă stocuri mari de Viţe Altoite Ambrosi, Fischer & Co S. A. Aiud — Jud. Alba de jos ^PATUL” ma fabrica de Mobile 4$fer fi Bronz tSse&fSsf Jbto/jm Maa&raft fmnmhro SJJjitn Ajwotoki *042 Tocuri şi Tălpi de Cauciuc sunt mai ieftine şi mai durabile decfti pielea. Cele mai indicate contra umezelei şi frigului Citiţi JLdeverul literar” Pe Riparla Berlandlerl mtmB IMPORT MUŞAMA Piele artificiali oferă din lagăr LINOLEUM Tot felul de produse de gumfi în cantităţi mari SAMUEL LIS — WARSCHAU, Nalewkl, 13 — Adresa telegrafica „LInoleum" PREŢURI MODERATE a cerere se trimit preţuri curente IMPORT IMPORT PAGNA 9 INDIOTRI % M â ÎNTRU tatCSME ÎN OĂRI ADRESAȚIJvă u I m mm Concesiunea exclusiva a artfclgiu/ui pe CRH. Centrate București Jmn Sărindar ft .Sucursale fa atașele pnn; }i cipcUe din (hfreaga tarab f Prospedx sl tarifie fo Cffrere, 4^:.F* % * 'w*hr m*» 5 m )} L - j