Adevěrul, ianuarie 1923 (Anul 36, nr. 11912-11940)

1923-01-29 / nr. 11938

*­i V însori pms is a­ora transporturile Strasburg, 26. — Germanii au încercat să oprească aprovizionarea cu cărbuni la Strasburg şi în depar­tamentele frontierei. Autoritatea franceză a luat toate măsurile ca să zădărnicească reaua voinţă ger­mană­ ,­­ Piloţii din Strasburg, vor asigura de aci înainte navigaţia între Lud­wigshafen şi Strasburg. Numeroase şlepuri au sosit la Lud­wigshafen cu cărbuni rechiziţionaţi cari vor lua direcţia porturilor Strasburg şi Kiel şi AM Literar Străinătatea şi tot­flictul romfic-mosin­ar Ziarul „Ere nouvelle“ publică un articol semnat Matte-Philippe Le­­bas asupra conflictului româno­­maghiar. Articolul începe prin o şarjă des­tul de aspră contra politicei noa­stre faţă de maghiari. Această par­te conţine unele erori de fapt—ast­fel se aduce românilor ardeleni a­­cuzarea că au „alergat la fratele lor din regat“ tocmai în momentul când Ungaria lepădase jugul austro­­german și cu toate asigurările gu­vernului democrat Karolyi. Autorul articolului pare a nu-și da seama că românii ardeleni n’au ales­­ momentul de a proclama u­­nirea, ci că acest moment le-a fost impus de împrejurări. Guvernul Karolyi a fost posibil numai pentru că ungurii sperau că grație lui vor salva Ungaria integrală, iar româ­nii nu puteau aștepta proclamarea unirii până la venirea lui Horthy, numai de dragul ideilor în adevăr democrate al lui Karolyi. Pasagiu! referitor la România se termină cu declaraţia că tratatul de la Trianon n’a făcut altceva de­cât să dea patriei tot trei milioane de români, dar în schimb a subjugat mai mult de un milion de maghiari. Perfect adevărat. Dar­­are auto­ra­ altă soluţie ? . De vreme ce gu­vernele maghiare au plasat printre români atâţia maghiari, nu mai există altă soluţie de­cât, ori ca trei milioane de români să trăiască sub stăpânirea maghiară, ori ca un •milion de maghiari să treacă sub a cea română. Un observator impar­ţial nu poate accepta de­cât răul cel mai mic. Dacă s’ar putea trage frontiera astfel ca toţi românii să fie dincoace şi toţi ungurii dincolo, credem că toată lumea de la noi ar fi de acord. După ce termină consideraţiile contra noastră, autorul face o fili­pica şi mai vehementă contra gu­vernului maghiar. Ne înşiră o serie întreagă de păcate ale acestui gu­vern : feudalism, imperialism, po­gromuri, esclu­derea evreilor din şcoli şi mai ales ultimele legi poli­ţiste, cu expulzări, domicilii for­ţate, persecuţii, pedeapsa cu bătaia­­ etc., cam­ toate pot fi pronunţate du­­­­pă „simpla convingere a magistra­tului“, contra ori­cui ar părea „suspect de­­ a fi de acord cu ten­dinţele subversive pentru stat, pen­tru legile ţării şi unitatea naţională, de a ajuta sau aproba astfel de ten­dinţe, de a ataca prestigiul guver­nului, al armatei, justiţiei şi aşa mai departe. Autorul a studiat doi adversari, și a căutat să lovească în amândoi, o dată. Cerne e bucuros să i se scoa­­j , tă un ochi, dacă o dată cu ceasta i­­ i se vor scoate adversarului amiân­­­­doi, poate­ fi satisfăcut de acest ar­ticol. * ■# Partidul poporului si blocul opoziţiei După terminarea şedinţei comite­tului executiv al partidului poporu­lui ni s’a declarat că nu s’au dis­cutat acolo chestiuni politice­ Am întrebat totuşi pe unul din frunta­­rile acestui partid, care este atitu­dinea partidului faţă de depunerea Constituţiei în parlament şi ce este cu acordul partidelor de opoziţie. Iată ce ni s’a răspuns:­­ „Partidul poporului rămâne la primul sun punct de vedere. Par­lamentarii acestui perfid vor sem­na în registrele de prezenţă spre a tun­e se anula mandatele. „Ei nu vor lua însă parte aerh­a, la lucrările parlamentului- în ce priveşte acordul cu cele­lalte partide de o­poziţie mi s'a sta­­bilt nimic. „Există doar tai vag acord, pur platonic­, care până acum nu anga­jează cu nimic partidul poporului. ,Aru se poate face o alianţă cu partidul ţărănesc, căruia, la con­gresul d­a Sibiu, d. general Ave­resen, i-a declarat război de exter­minare. Apoi, nu se poate face alianţă cu partidul naţional, întrucât acest par­ti­ a declarat ca nulă şi neavenită Constituţia liberală care se votează. Or, părerea noastră este că, aceas­tă Constituţie, cu oarecare modifi­cări, este acceptabilă". &­o Se ştie că în partidul poporului au existat — de la începutul trata­tivelor cu celelalte partide de opo­ziţie — două curente. Unul contra o înţelegere cu opo­ziţia şi altul contra înţelegerii. _ La început părea că va învinge curentul de înţelegere. Declar­aţile de mai sus provin dela unul dintre acia cari combateau înţelegerea. Din ele ar rezulta că acest curent fi învins. Vom afla înnourând daca lucrurile stau in adevăr aşa. Auem­ it .m Planurile de organizare ale partidiui popă in Ardeal Ce ne declară d. Petre Groza ! „­. . I——.. . — . Tactica de fostă a partidului poporului redacţia noastră «din Ardeal) CLUJ, 24 Ianuarie. — Foştii par­lamentari ai partidului poporului, apoi foştii miniştri şi prefecţi din Ardeal, au avut o consfătuire­­la Cluj în zilele­­de, 22 şi 23 ianuarie. Partidul poporului, simte nevoia unei organizaţii mai tari, vrea să pătrundă la sate şi să întemeieze cluburi politice. La sfârşitul consfă­tuirii s’a ales un comitet regional de conducere din foştii miniştri, prefecţi, parlamentari şi alţi mem­bri cooptaţi. Consfătuirea a fost prezidată de d. dr. Petru Groza, fost ministru fără­­portofoliu. Au fost­ de faţă 34 de inşi şi şi-au trimis adeseunile alţi 14. întrebând pe d. Groza despre­ fondul dezbaterilor d-sa mi-a răs­puns : — „Organizaţia noastră în Ar­deal se va face bine înţeles în ca­drele statutului de organizare a partidului poporului. Este nevoie de o intensificare a organizaţiei. Noi ardelenii de orice partid nu suntem obişnuiţi cu organizaţiunile de par­­­tid ,propriu zise. Vrem să fim şi în această privinţă, ca şi în lupta" contra regionalismului, înainte mer­gători. . " . „De importanţă este hotărîrea de a elimina elementele compromise­­ şi a»pune pe viitor în fruntea adminis­traţiei oameni din partea locului cu mai mare răspundere faţă de fap­tele lor aceia a căror existenţă este neîntreruptă acolo şi cunosc bine împrejurările teritoriului. — Ce atitudine va lua partidul poporului­ faţă de lucrările parla­mentare ? — N’are importanţă, dacă vom în­tra sau nu în Parlament. Primul factor constituţional şi-a dat ade-r ziunea­ ca guvernul şî Parlamentul­ să voteze Constituţia. Este clar că guvernul nu există ci-şî realizează acest plan,­ independent de partici­parea sau neparticiparea partidelor de opoziţie la lucrările Parlamen­tului. — Totuşi, partidul poporului nu intenţionează să ia o atitudine co­mună cu celelalte partide de opo­ziţie ? • — Ba da, s’ar putea vorbi cu pre­cizie de intrarea sau neintrarea par­tidului poporului în Parament, în­să numai în cazul când s’ar face cu celelalte partide un aranjament de succesiune. In acest caz partidul poporului şi-ar fixa atitudinea. — Ce-aţi mai pus în discuţie în afară de chestia organizării ? — Chestia economică- Vrem să­ elaborăm chiar un program special de natură economică, îndeosebi combatem naţionalizarea aşa cum o concep liberalii. ,,Naţionalizarea" lor este curată... „liberalizare“. In acest chip,proximul guvern va pro­ceda la fel, va „naţionaliza“ după chipul şi asemănarea sa, fără nici o altă raţiune. Dar am înregistra pri­n asemenea „naţionalizări“ primej­duirea vieţii politice a acestei ţări, creearea unei nesiguranţe generale- Nu suntem în contra naţionalizării însă ea să fie impusă de principii pur ■ economice. Chiar capitalurile neromâneşti din Ardeal vreau na­ţionalizarea de dragul unei stabili­tăţi a viaţii economice, însă fără „liberalizare“. Complotul iredentiştilor maghiari contra dinastiei româna lustruirea complotiştilor a fost tem­inată Amestecul autorităţilor In vremea din urmă, s’au răs­pândit zvonuri după cari, „contele“ Belmont, instrumentul principal al complotiştilor contra suveranilor noştri, ar fi scăpat, — ar fi fost scăpat, — din temniţă şi ar fi tre­cut în Ungaria, unde s ar fi pus în fruntea detaşamentelor maghiare care fac incursiuni pe teritoriul României.­­ Interesându-ne asupra acestei chestiuni, am aflat că cei şapte complotişti prinşi se găsesc sub pază bună la Jilava, că instruirea lor a fost terminată şi că, probabil, în cursul lunei Februarie, se va judeca procesul lor. Săptămâna trecută, d. cap. Ce­zar Caragea, raportorul consiliului de război al corpuli d , armata, care a instruit cazul, a fost la Ji­lava, unde a aplicat, art. 95 al co­dului justiţiei militare, adică a a­­nunţat pe acuzaţi că instrucţia s’a terminat şi că v­or fi daţi judecă­­ţei. Peste câteva zile, ordonanţa­­definitivă de dare în judecată va fi gata, aşa că d. maior Tom­a Cris­­­­te­a, comisarul regal la consiliul de război şi căpitanul Cezar Caragea, raportorul, vor putea împlini ul­tima formalitate: aplicarea art. 103 c. p. m, adică fixarea datei procesului. Intre timp se pun la punct si formalităţile cuvenite pen­tru judecarea în contumacie a in­culpaţilor absenţi. CINE SUNT ACUZAŢII Numărul acuzaţilor e de 21. Dint­re aceştia, 7 au fost prinşi şi 14 vor fi judecaţi în contumacie. S’au pent şi două scoateri de sfe­­r­­tui­ire. Iată câteva amănunte asupra ce­­­lor 7 acuzaţi cari se găsesc la Ji­­­pva: capul bandei care opera în România, e Tarocsi István Racsa­­ny, fost secretar de Stat al căilor lenite ungare, un personagiu deo­sebit de cult, şovinist în întregul în­ţeles al cuvântului şi extraordinar de mândru. El încearcă să-şi asu­me întreaga răspundere a complo­tului, ca unic autor, spre a-şi scă­pa ciracii-In al doilea rând, vine Berniczei Kmosko Miclos Sándor, zis contele Figuem­ont de Belmont, conte prin ad’etime, un om cu maniere dintre j ■ cele mai alese şi care simulează ui PLANUL COMPLOTIŞTILOR fi patriot mimai de ocazie. Urmefl-\ După cum am spus, şeful bandei ză apoi Palagy Lajjos, fost de-\(i­n România era Tarocsi, membru fectiv la secţiunea de informaţii şi­ al secţiei secrete teroriste a soc. contra-informaţii a marelui stat obrede". Secţia aceasta e impar­mator ungar. Balacsz Ignat, pluto­nier de rezervă în artileria ungară, ţîtă pe „celule", fiecare celulă alcătuită din trei membri dintre mer ne ivtwvu m w*««-/•« aicaţiuiu um vei mvmwt. “»“e decorat in repetate rânduri pentru I c([r; l!mj e $ef. Cei doi membri . .....Balin I .­­ . r-„ i acte de bravură: Dengyel Bella, î mecanic la c. Bereczky Karoly, I fochist, Kereczsy Janos, invalid de J răsboi, proprietarul unei ferme lân­gă Oradia Mare; AMESTECUL UNOR PERSONA­LITĂŢI DE MARCA Printre acuzaţi cari vor fi jude­caţi în contumacie se găseşte o sea­mă de personalităţi având roluri importante în statul maghiar. Ast­fel , Hejjas István, comandantul armatei teroriste în cazul unui con­flict armat; dr. Daniel Şandor, avocat, o personalitate cu mare influenţă la Budapesta ; Pronnay Pali, lt.-colonel de rezervă, agentul de legătură între stat-majorul ma­ghiar şi asociaţia „Ébredő“. (Un­gurii cari se deşteaptă). CE ESTE ÉBREDŐ „Ébredő“, tălmăcit româneşte : Uniunea ungurilor cari se deşteap­tă d­e principala asociaţie ireden­tistă care, în urm­a încheierei tra­tatului de la Trianon care prevede desfiinţarea asociaţiilor iredentiste, a căpătat un aşa zis caracter cul­tural. Sub ministerul lui Hussar Karol, s’au cerut statutele celor şapte asociaţii iredentiste cari funcţionau în acel moment şi nu s-au aprobat decât statutele soc. „Ébredo“, măcar că aceasta era cea mai făţiş iredentistă. Lucrul e foarte explicabil, dacă se ţine seama de faptul că chiar miniştrii propagandei şi instrucţiei din acel guvern făceau parte din Uniune. In sânul acesteia, de altfel, funcţionează ca membri activi, partizani de ai lui Andrassi, de ai lui Bethlen şi de ai lui Szabó István. De asemeni, fac parte din Uniune, miniştri din cabinetul ac­tual ungar. Din aceste constatări, cum şi din declaraţiile acuzaţilor, s’a dedus că guvernul maghiar n’ar fi străin de activitatea complotiștilor contra dinastiei române. ROULETABILLE își cunosc șeful, dar între ei nu se cunosc. Tarocsi făcea parte din „ce­lula" lui Baross Zoltán, membru im­portant al soc. „Ébredő". Ta­rocsi a venit în România în trei rânduri, insolit de fameia lui, împreună cu cari, a făcutm tot­ felul de cercetări la Sinaia și la Bitem resti, în vederea aflăreî celui mai nemerit loc pentru punerea în a­­piicare a planului de atentat. Când a socotit că totul e gata, a intrat in arenă, ca­­element principal. Fi­­kuemont de Bermnom, care s’a pus în legătură cu lumea care-i putea servi și care a­­decis, — în cele din urmă — ca atentatul să aibă loc la kinodrom în ziua de 3 Septembrie, când se deschidea reuniunea de toamnă a curselor și când, Suvera­nii ar fi urmat să asiste la aler­gări. ÎNDRĂZNEALA LUI BELMONT Se pare că in timpul pregătirei punerei în aplicare a plănuiţii, Bel­mont a conceput un mijloc neobiş­nuit de îndrăzneţ prin care să iz­bândească. In adevăr contele de Bel­mont a cerut d-lui avocat Eco­­nomu să-i înlesnească o audienţă la palat, cu care prilej, se crede că complotistul ar fi intenţionat să arunce bomba în chiar sala de au­dienţe, jertfindu-se astfel şi­ pe sine. TOŢI ACUZAŢII, AUTORI PRIN­CIPALI După informaţiile noastre, darea în judecată se va face pe baza art. 76—79 c. p. c., combinat cu art. 3 din legea stării de asediu şi cu art. 258 c. i. m. Ţinându-se seamă de doctrina în materie de comploturi şi în special, de teoriile lui Garrau, cari arată că în cazurile de complot contra si­guranţei statului se pedepsesc şi tentative şi nu se califică nici o acţiune a­ complotiştilor de com­plicitate, acuzaţii vor îi socotiţi cu toţii, ca autori principali. ie I Uîtîmile scăderi ale leului au provocat mari urcări în piaţă. Zahărul în special este în mare urcare. Lumea cuprinsă de oare­care panică a început să se aprovizio­neze cu cantităţi mai mari de a­­limente şi obiecte, deoarece se prevăd noui urcări. D. ministru al industriei şi co­merţului fiind hotărât să împiedice cu orice preţ scumpirea hârtie® destinată cărţilor şi ziarelor a luat ori măsurile necesare de a se fur­niza fabricelor de hârtie combusti­bilul trebuitor, ca să nu mai existe motiv pentru urcarea preţului a­­celui produs atât de folositor cul­turei naţionale. La întrunirea care sun­t ţinut ori la ministerul muncii, şi la care au luat parte directorii de zare, d. ministru Mârzescu a accentuat că guvernul nu poate admite să se calce legea repausului duminical. Această lege prevede excepţiun, a spus d-sa şi dacă unele industrii înţeleg să beneficieze de aceste ex­­cepţiui, ele n’au decât să se adre­seze pe cale legală autorităţilor competinte, cari vor decide. Oficiosul guvernului confirmă că s’a primit demisia comisiei interi­mare a Capitalei. * Demisiunea d-lui N. Hiotu, sindic al bursei din Bucureşti a fost pri­mită. In locul d-sale a fost numit d. N N. Boem, diplomat al şcoalei supe­­­­rioare de comerţ şi deputed de Pra­­hova. Noul sindic va fi instalat mem­e Luni, in postul său. Un d. deputat din Banat ne-a a­­tras atenţia, că un îndrăzneţ bandit Martin, operează, in special în ju­deţul Caraş-Severin. Victimele lui sunt­ mai ales tâm­pit, pe .,cari.4i­ iefveşte regulat când suntarc'­ dela târguri, unde şi-au vândut produsele. Mantii are agenţii lui cari îl ţin în curent cu starea celor pe cari­­urnb­ază să-i prade.­­ El operează de aproape­ doi ani şi totuşi numai odată a­ fost prins de jandarmni, cari lau făcut însă scă­pat. Acum, in­timpul Temei, când ban­ditul nu mai locueşte prin păduri, poatic fi prins mai cu înlesnire, da­ca e căutat de autorităţi. La alegerea de azi de la baroul Ilfov va fi şi o listă în frunte cu d. Dr.Dobrescu­ ca decan şi cu toţi foştii­ consilieri, ca membri. După informaţiile noastre preci­se această listă nu are asentimen­tul persoanelor cari figurează de ea. Atât d. Dobrescu cât şi foştii săi colaboratori s’au angajat în public să nu mai­ candideze, în bloc. In acelaş timp s’a convenit ca fostul decan şi fostul membru G. Petrovici, să candideze pentru lo­­­­curi de consilieri pe o listă în fran­te cu o alta persoană care să­­can­dideze pentru locul de decan. D-nii Dobresscu şi Petrovici candidează pe lista d-lui C. Panai­­tescu. Ziarul „Evenimentul“ din Iaşi şi-a suspendat apariţia pentru o săptămână, pentru a se reorga­niza complect. Tipografia ziaru­lui a fost cumpărată de dl Pe­ntru Bogdan. Direcţia ziarului I are tot d-l Rudolf Sutu, vechiul­­ ziarist ieşan. „Evenimentul“ va ■ fi independent şi va apărea în I dublu format şi imprimat numai­­cu literă nouă,. A­­­R­V­E­R­O­I. tor) "Astăzi are loc alegerea de decan al baroului de Ilfov. Se știe că sunt două liste de can­didaturi. Una în frunte cu d. Istrate Micescu, și alta în frunte cu d. C. Panaitescu, listă pe care, figurează și actualul decan, d. D. Dobrescu. In ultimul timp a intervenit un fapt, care strică aranjamentele de pănă acum. Şi anume, iată de c­e e vorba. Când sa preconizat alcătuirea listei cu d. Panaitescu, se aranjase ca pe această listă să figureze şi doi avocaţi din partidul ţărănesc, şi anume d-nii Cezar Parthenie şi Vasil­escu-N­ottara. D. Cezar Parthenie de altfel, chiar de ar fi fost ales, ar fi demisionat. Şi­ se recursese la acest aranja­ment, spre a nu se da un caracter politic acelor liste, prin excluderea avocaţilor din partidul ţărănesc; or, când s'a alcătuit în mod defini­tiv lista, s'a constatat cu surprin­dere că avocaţii ţărănişti nu figurau pe listă. Şi atunci s’a format curentul pen­­tru vechea listă în frunte cu d. D­­obrescu. ■ Şi la hotărârea avocaţilor din partidul ţâşnesc sau raliat foarte mulţi avocaţi tineri, cari consideră lista în frunte cu d. C. Panaitescu, ca o listă de partid şi reacţionară. Aşa­dar, şansele toate sunt de partea vechei liste în frunte cu d. D. Dobrescu. De altfel alegerea aceasta se con­sideră ca provizorie, până la votarea lege a avocaţilor, când de­sigur se va face o nouă alegere de decan, în conformitate cu ac­eastă lege. AI. Mul Regina Maria Astăzi Duminica 28 Ianuarie 1923 MATINEU Iii .i .triigoire’ SEARA Pui de Vultur Dr. A.lancu ,,a fost medic de spital SIFILIS, VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroa?* CONSULTS— loam. 1—3?! V-S p.m. Strada Carol No. 52. Telefon 48­?3 ABONAMENTE Lei 300 pe timp de un an Lei 150 pe timp de 6 luni Lei 75 pe timp de 3 luni Cea mai mare Instalatiune de Nichelat, Arămii, Arămii» Bronzat» Argintat» Aurit, Colorat, etc* fabrica fost I. Haug Bucureşti, Strada Izvor No. 119 /...­­ Sociatăţel Anonima Române de Financiare,,v Lăcătuţerle de ArtA şi Construcfiuni de Har Cea mai mare instalaţiune de Împletituri de sârmă pentru împrejmuiri, somiere, site, ciururi, etc. Avem Încă stocuri mari de Viţe Altoite Ambrosi, Fischer & Co S. A. Aiud — Jud. Alba de jos ^PATUL” ma fabrica de Mobile 4$fer fi Bronz tSse&fSsf Jbto/jm Maa&raft fmnmhro SJJjitn Ajwotok­i *042 Tocuri şi Tălpi de Cauciuc sunt mai ieftine şi mai durabile decfti pielea. Cele mai indicate contra umezelei şi frigului Citiţi JLdeverul literar” Pe Riparla Berlandlerl mtmB IMPORT MUŞAMA Piele artificiali oferă din lagăr LINOLEUM Tot felul de produse de gumfi în cantităţi mari SAMUEL LIS — WARSCHAU, Nalewkl, 13 — Adresa telegrafica „LInoleum" PREŢURI MODERATE a cerere se trimit preţuri curente IMPORT IMPORT PAG­NA 9 INDIOTR­I % M â ÎNTRU tatCSME ÎN OĂRI ADRESAȚIJvă u I m mm Concesiunea­ exclusiva a art­fclgiu/ui pe CRH. Centrate București Jmn Sărindar ft .Sucursale fa atașele pnn; }i cipcUe din (hfreaga ta­rab f Prospedx sl tarifie fo Cffrere, 4^:.­F* % * 'w*hr m*» 5 m )} L - j

Next