Adevěrul, martie 1923 (Anul 36, nr. 11969-11999)

1923-03-21 / nr. 11989

PXDsfÁ­ra de vízus i­f STEYR 6 cylindri 12 1 40 H. P. _ Circulând în România: La Curtea Regală Princiară ff ff Ministerul de Război Prefectura Bacău Constanța ff ft ft Olt Râmnicu-V­alcea Teleorman Primăria Capitalei 2 1 6 1 1 1 1 1 1 Buc. ft ff ft tt tf ft tt Banca Națională a României1 ti da Scont „ „ •*­1 ti Cor­ea Oștilor2 ti Minelor2 tt Comercială Română1 tt ft tt ft ft ft tt tt tt D­l .• A. tt ft tt ft­ ft tt tt ft tt tt tt tt ft tt tt Societatea Generală a Fabricilor de Zahăr şi Rafinării din­ România. Societatea Creditul Minier ,­ Phönix Reşiţa „Ciocolata Zamfirescu” Anonimă pentru exploatarea Minelor Petroşani Creditul Technic Cauciuc Pirelli Sulzer Fréres Echipamentul Alimănescu, Târgu-Jiu D. Alimăneşteanu, Prefect de Olt C. Argetoianu, fost ministru C. Bianchi, Bucureşti "• • Contele de Blome, Câmpina D-l P. Balaciu, Bucureşti ( E. Boxshall) Bucureşti Principele Basarab Brâncoveanu D-l A. Buerger, Târgul-Mureş „ C. Bursan, deputat A. Capră, Alexandria Cazsasovici, Bucureşti J. Crissoveloni, Bucureşti Constantinescu, director Creditul Minier I. Cornea, Bucureşti­­ R. Costinescu,­ Bucureşti G. Cretzianu, Bucureşti C. Davila, deputat, Bucureşti * H. Delettre, Bucureşti Dr. Dressier G. Eremia, Director la Banca Naţională G. Femic, Bucureşti A. Florescu, ministru României la Varşovia C. Fol­adis, Director la Banca Ghrissoveloni B. Gănescu, Bucureşti I. B. Grueff, Bucureşti D. I. Iacovescu, Bucureşti P. A. Jay, ministrul Statelor­ Unite la Bucureşti I. Iosipovici, Director la Fabrica de Zahăr Ripiceni J. Kennedy, Ploeşti L. Konschel, Sibiu Lackeman, Bucureşti C. Lăzărescu, Bucureşti Dr. Leon­te, Bucureşti G. Luludis, Bucureşti Mangiuranis, Bucureşti H. C. Mano, Bucureşti A. Marghiloman, fost Preşedinte al Consiliului M. Marghiloman, Bucureştii I. Matac, Bucureşti E. Mendî, Bucureşti G. U. Negropontos, Bucureşti Opreanu, Bucureşti Oţeţianu, Brăila B. Pangl, Bucureşti P. Pherekide, Bucureşti Dr. A. Pilescu, Bucureşti V. Popescu, Bucureşti M. Prager, Bucureşti A. Rottenberg, Bucureşti F. de Saliig, ministrul Elveţiei la Bucureşti I. Săulescu, Bucureşti P. Smărăndescu, Bucureşti R. C. Solescu, Vaslui Baronul I. Stârcea, ministrul Palatului D-l P. Statatos, Brăila Principe C. Sturdza, Suceava etc. etc. etc. tf tf tf tt tt tt­­t ti ti ti ti ti tt tf tt tt tt ft tt tt tt tt tt tf tt tt ti tt tt tt tt tt ft •t 2 ' 1 1 2 1 3 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 tt tf tt a n a a a a tt tt tt tt tt tf a tt ti tt tt tf ti tt ti ti tf tf tt tt V tf ts tf ti ti tf tf tf tf fi ii fi fi tt fi ff tt ti ti tf tf tt tf ti tt Secreti! scrisorii rămâne pentru ori­cine păzit prin SiguranţaSs de închideri de scrisori Haymer se găsesc în toata magazinele de papetărie, articole de scris şi biurou. şi prin Reprezentantei General WiLH, ELBOGEN Co. Wien ll„ Obere Donaustras3e 51, Tel. 49—0—24. „ Obere Donaustrasse 51, Tel. 49-NOUTATE EP0€lLâ~ SIRENE - LUZ CU SUNET SIMPLU ŞI DUBLU pentru fabrici, comunităţi, pompierii ţesătorii, etc. etc. 110—150—220 Volţi precum şi sirene cu funcţionare de motor şi mână. WILHELM ELBOQEN & Co., WIEN II. Obere Donaustrasse 51, Tel. 49—024. Cereţi Ofertă. =35S= ■s&sr* 'Paturi de fer -‘Paturi de grotfip-Teleran Bineînţeles, astfel de deputaţi erau nişte simpli mameluci, rasă necunoscută în ţara Româneas­că, unde deputaţii guvernamen­tali se caracterizează printr’o in­dependenţă de cugetare şi prin­­tr’un mărie spirit de iniţiativă. De asemenea, spre deosebire de l­uarea drepturilor la femei, celalalte ţări, în blagoslovita Ro­mânie lumea tresare de bucurie şi ridică osanale guvernului care, în mărinimia lui, ne hărăzeşte o Constituţie primită în toate provinciile şi de toate partidele politice cu un entuziasm că­ruia nu-i găseşti pereche. N. BATZARIA tf tt tf am plecat de acasă şi ce am de făcut în această Adunare? Ajadhal Paşa îi explică în ter­menii următori care sunt dato­riile unui­ deputat şi cum este funcţionarea regimului parla­mentar. „Am să viu, îi zise el, la Adu­nare şi am să desfăşur o batistă înaintea voastră şi am să vă spun că­ batista este albă. ..— Da, e albă veţi zice voi, dar sunt şi câteva pete negre pe dânsa. „La urmă Batista are să ră­mână albă, aşa cum am spus eu de la început, însă la rândul vos­tru veţi fi şi voi mulţumiţi că aţi zis ceva şi că, prin urmare, v’aţi făcut datoria". Miniştrii hotărîseră în­ consiliul ţinut ori de dimineaţă ca închide­rea discuţiei generale asupra Con­stituţiei să se facă azi. Marţi. Când însă miniştrii au constatat ori­ma Cameră că opoziţia îşi da silinţa să zădărnicească vorbirea oricărui membru al majorităţei, după propunerea d-lui Vintilă Bră­­tianu, s’a hotărit ca discuţia să fie închisă chiar în acea şedinţă. Deputaţii din majoritate au pri­mit consemnul să stea ori cât de târziu la Cameră spre a’şi da vo­tul pentru luarea în considerare a Constituţiei, ceea ce s’a şi făcut Cum a decurs şedinţa Aproape tot timpul cât a durat şedinţa de ori a Camerei, dela 3 d­­a. până aproape de 10 seara, a fost o violenţă hărtuială între opo­ziţie şi majoritate. La’nceput d. Măgura a protestat în contra oprirei manifestaţiei de Duminică a opoziţiei, fiind mereu întrerupt cu zeflemele, protestări şi aplauze ironice de către majo­ritate. D. Vaida a cerut d-lui ministru de interne să-i­ dea răspunsul asu­pra aceleiaşi chestiuni. D. general Văitoianu a făcut un joc de cuvinte, dar n’a răspuns şi opoziţia a cerut cu perzistenţă, mai bine de jumătate oră să vorbească d- ministru de interne. Zgomotul n’a fost curmat de­cât prin suspen­darea şedinţei. Incidentul Vaida­­general Moşoiu La redeschidere a priceput să vor­bească d- Aurel Lazăr din partidul naţional. Afirmând că în Bihor se aplică şi starea de război şi cea de asediu, d. Lazăr a fost întrerupt violent de d. general Moşoiu care ia spus : — N’ai autoritatea morală să vorbeşti, căci ai fost dat afară din consiliul dirigent pentru că ai tra­ficat cu exportul de spirt. In ajutorul d-lui Lazăr a venit d- Vaida care a rugat pe ministrul comunicaţiilor să se liniştească şi să explice de ce amicul său Petrin­­gemaru spunea, la alegerea dda­maTaişeu, că fruntaria nu e defini­tivă şi că ea se poate muta mai la vest sau mai la est. Furios, generalul Moşoiu a taxat de mincinoase afirmaţiile d­lui Vaida şi l-a acuzat de antidinasti­­cism. — Despre asta, să fii d-ta liniştit, a răspuns d. Vaida, căci dinastia nu are nvoe să fie apărată de d-ta faţă de mine. Drepturi politice pentru femei In mijlocul celei mai mari aten­ţiuni, d. N. Iorga a făcut observa­­ţîunile d-sale asupra Constituţiei. Prima sa declaraţie a fost că nu l-au putut convinge argumentele pe care se sprijină guvernul şi majori­tăţile că au dreptul să dea taro­ o nouă Constituţie. Apoi a constatat că lipseşte şi at­posfera morală necesară pentru săvârşirea unei asemenea opere, din cauza felului cum au fo­st făcute alegerile. Şi nici formele constitu­ţionale exprese pentru facerea ui­nei Comistituţiuni n’au fost respec­tate.­­ Cu toate acestea a crezut că e de datoria unui partid să-şi spună cuvântul asupra procesului adus în discuţie, pentru că porneşte de la convingerea că toate societăţile nu se pot menţine de­cât prin ordine şi autoritate. D. Iorga a vorbit apoi cu multă căldură şi convingere pentru acor­can ne-au da în totdeauna munca lor sufletească, iar în timpul ocupaţiei străine, şi munca lor trupească. Şi, sub formă glumeaţă, d. Iorga a spu­s adevărul că de fapt femeile fac de mult politică la noi, dar prin ajutorul bărbaţilor. Ele au adus la putere guverne, după cum au şi răsturnat guverne şi dacă nu­ se­rosind primul ministru a fost primit cu aclamată de majoritate şi cu huiducii de opoziţie. Duelul I. Brătianu* Maniu D. Paul Bujor a cerut primului ministru să explice pentru ce a împiedicat manifestaţia opoziţiei. D. Brătianu, luând ca motiv făp­tui că a fost întrebat în mod liniştit de un membru al opoziţiei, a de­clarat că primeşte să răspundă. A oprit manifestaţia pentru că ea era urmarea acţrunei turbulente din Cameră a opoziţiei. D. Maniu a observat : — D. Brătianu nu poate guverna de­cât cu ajutorul baionetelor. D. Brătianu a răspuns : — Ceea ce vă nemulţumeşte, d-le Maniu, e faptul că nu vă aflaţi pe banca ministerială. — Dv. ştiţi bine, d-le prim mini­stru, a replicat d. Maniu, că a­­tunci când aim tratat să facem îm­preună un guvern, eu v’am decla­rat ca’n nici un caz nu primesc să fiu ministru. — Această afirmaţie nu cores­punde cu adevărul, a răspuns d. Brătianu. — Eu cred, a replicat din nou d- Maniu, că şi peste vârtejul luptelor politice adevărul trebue să pri­meze şi sunt foarte mirat că pri­mul ministru îl tagădeeşte. Duelul s’a oprit aci. Cuvântul minorită­ței germane D. Hans Otto Roth, în numele­­poporului german din întreaga Românie“ a declarat ca proectul de Constituţie nă satisface, că el nu respectă nici prevederile trata­tului de pace, nici pe ale hotărîrei de la Alba-Iulia şi nici declaraţiile anterioare ale membrilor guver­nului. D- Rotu­ se referea la unele spu­se ale d-lui Nistor. Ministrul Bucovinei a răspuns că în Constituţie nu se pot trece toate dispoziţiile, relative la drepturile minorităţilor, dar ele vor fi prevă­zute în legile speciale. D. Roth a citat ca exemplu Con­stituţia Iugoslaviei. D. ministru Angelescu a negat că’n acea Constituţie ar fi trecute toate dispoziţiile privitoare la mi­norităţi. ■D. Maniu s’a mirat, mult de acea­stă afirmaţie, după d-sa absolut inexactă. D. Rotu­ a declarat că, împreună cu­ ceilalţi reprezentanţi ai minori­tatei germane, va vota în contra Constituţiei-miră că d. Vintilă Brătianu e în con­tra drepturilor femeilor, pentru că le-a urât în­totdeauna, se miră că a fost în contra d- l. Brătianu, care a avut în­totdeauna femeile în ma­re onoare. Dominaţia biseri­­cei ortodoxe nu­ aici, iar în timpul ocupaţiei au fost uneltele duşmanilor. Mare parte din majoritate a a­­■pâaudat călduros susţinerea con­vinsă făcută de d. Iorga bisericei ortodoxe. Libertatea presei pentru meritele ei Tot atât de convins şi inimos a vorbit d. Iorga şi în favoarea pre­sei. Daca există o conştiinţă româ­nească, a spus d-sa, ea nu se dato­­reşte de­cât foarte puţin volume­lor ce au fost scrise şi foarte mult presei. In trecut au făcut ziaristică şi se onorau cu această îndeletnicire, Rosetti, Brătianu, Kogîlniceanu și e rău că urmaşii acestora când anoni­soriu se ambusdiează sub mal sau după paravan. * Se trimite presa la tribunalele o­­bișnuite pentru calomnie. Ce e a­­cea calomnie ? S’a spus despre mine, că m’am vândut pentru a avea altă părere in chestia evreiască de cât a tine­rilor cari îşi vor schimba părerea lor. Şi s’a mai spus că m’am vân­dut, d-lor, celor de la guvern, ca să’mi asigure succesiunea la pu­tere. Pe care o consideraţi dv. calom­nie ? Eu o consider mai gravă pe cea­ din urmă, tocmai pe aceea care ar eşi din prevederile dv. Lăsaţi presa să meargă cum a mers, spunea mai departe d. Iorga- Cea rea va avea singura condam­nare ce o merită îi care e și cea mai grea, aceea a opiniei publice. Contra modului de formare al Senatului Mai mult de cât cu orice, d­. Ior­ga nu s’a putut împăca însă cu modul de constituire al Senatului prevăzut de proectul de Constitu­ţie, declarând că l-ar schimba în ceasul când ar fi chemat să guver­neze. A propus în schimb un Senat de competinţe care să controleze pro­­ectele de lege şi înainte şi după ce sunt votate de Cameră, spre a nu se produce acte dăunătoare fiinţei statului şi nici legi în contradicţie cu Constituţia şi cu cele ce mai există. D. Iorga a înch­eiat, ocupându-se de drepturile evreilor. D-sa a re­petat distincţiunea făcută între e­­vrei, cu ocazia vorbirei d-lui Stern. Consideră cetăţeni români de fapt pe evreii cari au fost în ve­chiul regat la declararea războiu­lui nostru şi minoritate, cu drepturi egale, pe evreii din ţinuturile ali­pite, cari au fost acolo in momen­tul declarărei războiului sau revo­luţiei în statele cărora au aparţinut acele ţinuturi. Raportorul nu e la sat să vorbească După ce d. Rudolf Brandsch a vorbit în numele saşilor tot în sen­sul d-lui Roth, s’a dat cuvântul d-lui Chirculescu, raportorul Ca­merei la Constituţie. Opoziţia a protestat că se tinde la închiderea discuţiei. Majoritatea a insistat să vorbească raportorul. Opoziţia ne­fiind satisfăcută de birou, a început să vocifereze, să fluere şi să huiduiască. D. Chirculescu a rostit câte­va cuvinte pentru stenografi şi s’a co­borât dela tribună, în timp ce chestorii şi unii membri din ma­joritate se certau şi se ’mbrânceau cu membrii opoziţiei. Cum a fost votată luarea în conside­rare a Majoritatea a hotărât închiderea discuţiei generale. D. Săveanu a citit propunerea ca votul asupra luărei în conside­rare să se dea cu apel nominal. A început facerea apelului. Opoziţia a huiduit, a fluerat, a­­poi a intonat în cor „Deşteaptă-te Române". Când s’a obosit a pornit în corpore să părăsească incinta, huiduită de majoritate. Chestorii şi unii membri din ma­joritate s’au repezit asupra d-lui Munteanu din partidul naţional, care fluierase mai stăruitor, l-au în­ghesuit între pupitre şi l-au pisat cu pumnii, până ce l-au smuls din mâinile lor d-nii Brandsch şi Se­ver Bod­i. Liniştea s’a restabilit încet-încet îi apelul a continuat. D. Iorga a declarat: — N’am dreptul să votez. D. Diaconescu, care a părăsit mai de mult pe ţărănişti a votat pentru. ~ « Reprezentanţii minorităţilor cari mai erau la şedinţă au votat con­tra. Rezultatul votului S‘au constatat prezenţi la ‘nce­­putul şedinţei 270 deputaţi. Au votat 230. Pentru 225. Contra 5.­­Abţineri 40. * Majoritatea a aplaudat zgomo­tos rezultatul votului. Discursul d-lui Brătianu Primul ministru, satisfăcut de rezultatul votului şi asigurat de linişte prin faptul flecărei opo­ziţiei, a rostit de la tribună dis­cursul ce-l pregătise pentru în­chiderea discuţiei. D-sa a considerat votul dat, drept un act istoric şi răspunsul cel mai lămurit la campania du­să de opoziţie. Prin atitudinea ei scandaloasă, opoziţia, spunea d. Brătianu, a sporit puterea de realizare a gu­vernului şi parlamentului, s-a mirat că partidul naţional a pu­tut să facă o atât de mare greşa­­lă. Noi, a adăugat d-sa, vom face serviciul ce ni-l reclamă ţara şi în special vom menţine ordinea. D. Brătianu a răspuns apoi d-lui Iorga, recunoscând că pro­ectul de Constituţie nu e armo­nic, pentru că a eşit din starea de lucruri de azi ce nici ea nu e armonică. A observat d-lui Iorga că a greşit angajându-se să nu guver­neze până ce nu va revizui Con­stituţia. Acea revizuire, după primul ministru, nu se va face decât peste o generaţie şi jumă­tate, şi eu doresc şi cred că d. Iorga va guverna mai curând. * Când va guverna d-sa sau al­tul...­­ — Nu şi altul, ci eu, a obser­vat d. Iorga râzând. — Eu voesc să fiu prudent când fac declaraţii de acest fel, a răspuns d. Brătianu. Apoi a reluat: — Cine va guverna după noi va putea să modifice ce va socoti că e nepotrivit în legile ce vor desvolta principiile din Constitu­ţie, încât nu va fi necesară o ime­diată revizuire a legei funda­mentale. D. Brătianu a regretat mult declaraţiile saşilor şi considera­ţiile pe cari bazează drepturile minorităţilor. : — Am tot respectul şi suntem profund recunoscători pentru ho­­tărîrea de la Alba-Iulia. Dar să nu se uite de nimeni că România nu e rezultatul unor­­acte izolate, nici al tratatelor in­ternaţionale, ci e rezultatul me­ritelor necontestate ale neamului românesc. Tratatele le respectăm, dar nu le putem socoti ca temeiul exi­stenţei statului nostru. Ele au fost făcute pentru că Europa are nevoe ca aici să existe un stat puternic şi civilizator şi nu e un alt stat care să corespundă mai bine decât România, acestei mari necesităţi.­­ De aceea fac un rău act politic minorităţile cari nu au încredere în cuvântul şi în atitudinea noa­stră, ci caută să-şi întemeeze drepturile numai pe tratate şi hotărîri răsleţe. Notele vocale ridicate cu cari primul ministru are obiceiul să-şi termine cuvântările, au fost acoperite de aplauzele asur­zitoare ale majorităţei, închein­­du-se astfel lunga şedinţă de şeapte ore. Examenele de capacitate pentru specialităţile : croitorie, haine de copii, corsete şi rufărie, care ur­mau să se ţină la 16 Aprilie (croi­toria, haine de copii şi corsete) şi la 14 Mai a. c. (rufăria) se amână pentru anul şcolar viitor, la datele ce se vor fixa ulterior. şi Savon al’Eau (Sorlist VINCE ENGROS şi EN DETAIL Parfümeria ELITES CALEA VICTORIEI TSTo. 51 „Monitorul Oficial“ cu data de 20 Martie promulgă legea în virtu­tea căreia se deschide pe seama ministerului comunicaţiilor un cre­dit extraordinar de lei 7.895.916 necesar acoperirei cheltuelilor de terminare a liniei ferate Solonia- Chişinău. Al. S. Regina, s’a fotografiat ori în uniforma de roşiori. Clişeurile au fost luate de atelierul Julieriei“* Perle, Diamante, Smaragde, Bi­juterii cu pietre Fine, Argintărie veche, Platină Antichităţi Aur Cumpără la cel mai maren LEON WEISSBLUTH Calea Victoriei 30 (fost 40 Societatea IMOralLIARA a coman­dat pentru clădirea din str. Lutera­nă două ascensoare STIGLER, prin reprezentanţii acestei uzine, FRAŢII PORN, Bucureşti str. Regală 9. Maria Froneacni, B-dul I. C. Bră­­tianu 5, Telef. 32/35 execută prompt Broderie artistică de mână şi ma­şină, broderie cu mărgele, broderie engleză şi elveţiană, monograme, bu­toniere, ajour pentru, rochii şi linge­rie, plisat, goliat, etc.­­ .& mijlocul celor mai ssomptoase protests.t­ol Discursul d-lui Iorga şi răspunsul primului-ministru Riseursul i-l it S. Iorga Declarându-se pentru încetăţeni­­rea­ străinilor tot prin parlament şi cerând să se respecte dreptul la subsol al proprietarilo­r ţărani, d Iorga a trecut apoi la chestia bi­sericească-D-sa a cerut stăruitor să se păs­treze bisericei ortodoxe caracterul ei de dominantă în stat. Să nu se ţină seama de exagera­tele pretenţiuni ale bisericei u­­nite,­­ pentru că ea e prea mică, numai a unei minorităţi din popu­laţia românească, a unei­­singure provincii şi e prea noră, neexis­tând de cât de două secole. Pre când biserica ortodoxă e la baza credinţei noastre naţionale Ea a venit dela noi şi atârnă nu­mai de noi. In schimb biserica u­­nită a venit prin silnicie dela Habs­burg­ii cari au pierit şi atârnă de Papa, care nu are pentru ce să se amestece în ale noastre. Biserica unită se rupe tot mai mult de noi şi se apropie tot mai mult de catolicism. Iar lupta în contra ortodoxiei nu se duce numai de confesionalii . Cum e întocmită . Consiihifia D. Iorga a observat că o Consti­tuţie pentru vreom­ie de azi trebuia redactată de oameni ai zilelor noa­stre- Ea trebue să fie un tot armo­nic, precis şi sistematic, pe când textul prezentat e un monument de nepreciziune şi un amestec haotic. Principiile reacţionare" se îmbină ori altele moderne şi cu câteva de viitor- Oricine va urma liberalilor la guvern are datoria să schimbe multe din dispoziţiile Constituţiei In Constituţie nu s’a spus precis |n*t* din Ardeal, ci mai ales de a- Şl trebuia să se spună că suntem un c.e.la din vechiul regat cari s’au u­* ‘ •* MIT nfuvl l __ 1 ____- ! . . stat naţional compus din români şi din cetăţeni români. Textul tratatului de pace și al hotărîrei de la Alba-Iulia nu pot îi pu­s în Constituție, dar sensul tot e necesar să fie pus. -ti.

Next