Adevěrul, martie 1923 (Anul 36, nr. 11969-11999)
1923-03-22 / nr. 11990
/ PAGINA 2 rim I -1 Contrabandă de metale şi pietre preţioase CONTRABANDISTUL E UN DIUVAERGIU ORADEA-MARE 20. Azi dimineaţă autorităţile vamale de la Episcopia Bihorului, au descoperit pe un contrabandist, care ducea aur, argint şi briliante, la Budapesta. Funcţionarul vamal Irimia, a observat in timpul când se făcea controlul bagajelor, că un individ transportă într’un vagon al acceleratului, pentru Budapesta, mai multe pachete, iar apoi individul se întoarce la control, unde predă numai o valiză cu alimente. Cele constatate de funcţionar au fost raportate şefului de vamă, care a dispus urmărirea individului, până la punctul de frontieră Borș, unde să fie perchiziționat îl arestat. AVS25 D-lor Comemanii din întreaga țară Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că firma Stanciu Levy & Fiu disoărându-se, comerţul de Mercerie şi Anilină en-gros va continua în acelaşi local sub noua firmă Stânciu & Co. Strada Gabroveni No. Telefon 35132 -Avarii p sunt marii locurile şi talpa de caucit*o Mai evem de vânzare VITE ALTOITE de cai. superioară Ambrosi. Fischer si Co. S. A. Al U D Instalație complectă de spălătorie pentru lingerie de dame în Budapesta SA VINDE. Adresai Erdely Gabor. Budapesta, V. Hathoryu 12._______ molla este dsvsditsi rsuntniriS ca cel mai bun si sigur fîhîenio [PREZERVATIV, jcaranHa deplina Bavituani ,prehuimienî din Paris, H. Rabaud, redă cu multă sinceritate, cu accente mişcătoare şi o paletă orchestrală îndemanatecă, un episod din Faust al poetului Lenau, ale cărui poezii au fost isvoare de inspiraţie pentru Schumann care a scris pe versurile nefericitului bard unele din, cele mai reuşite ale sale lieduri, şi Pentru Liszt în valsurile sale intitulate Mephisto. . „ D. Henri Morin, care e un iscusit însufleţitor al maselor instrumentale, un interpret plin de temperament, o natură muzicală interesantă, a condus ambele programe cu minunat avânt. A obnţinut desigur execuţiuni ceva mai precise cu eperbe deja cunoscute de Filarmonica. Interpretarea celorlalte a suferit de lipsa de repetiţii. Sunt şi pline de dificultăţi tehnice de tot felul. Pentru La tragédia de Salomé de pildă, care e o bucatăde virtuozitate orchestrală transcendentă, nu s’a putut face decât o singură cetire (!) cu orchestra şi incă cu instrumentişti care soseau dela Operă, unde repetaseră Faust ! Totuşi, graţie d-lui Morin, graţie atenţiei încordate a elementelor bune din orchestră, care au învins şi surmenaj şi până la un punct şi greutăţile părţilor lor, execuţia a fost colorată, deşi nu destul de precisă şi de echilibrată în amănunte. Când o să scape Filarmonica de Operă şi mai cu seamă Opera de Filarmonică ? ! , SC. COCORASCU !! Moare de vie !! Foarte frumoase cu rădăcine cl. I. în mai multe soiuri de vinuri de masa, mia 2000 Lei, mai departe mai multe soiuri cu product direct cu rădăcina mia 750 Lei. Riparia portalis cl. I, fără rădăcina mia 2500 Lei se vinde Prospect gratuit și francat la cerere ! S. A. Sides Popinărie Diosig în Bihor, perfectă de familie bună se caută de o mare întreprindere străină pentru poet de încredere; se cere cunoştinţa perfecta a limbelor germană, franceză şi română de asemenea bune referinţe şi certificate cu indicarea unde mai a lucrat. Se oferă salariu bun. Numai persoane capabile, şi corespunzând cerinţelor de mai sus, vor adresa ofertele la ziar sub „Chausee“, 20 Aprilie 1816 o adunare constituantă. Senatul, n'a mai fost convocat. (Vezi Xenopolu Istoria partidelor politica şi cursul fie drept constituţional Dissescu ed. 1915). Ştii tu, dragă băiete, pentru ce Locotenenţa Domnească n’a mai convocat Senatul ? Să ţi-o spun eu : fiindcă ambele partide politice se înţeleseserâ între ele pentru a desfiinţa Senatul din viitoarea Constituţiune. Ca dovadă despre asta, e faptul că la 1 Mai 1866 Locotenenta Domnească a depus la Camera deputaţilor proectul de Constituţiune, fără Senat şi fără dreptul de veto al domnului. (Vezi despuierile Adunare! constituante din 1866 publicate de Alexandre Pencovici, pap. 1, 1 şi 6). Dreptul de a declara război şi a încheia pacea nu s’a putut introduce atunci în Constituția, pe de o parte pentru că noi eram vasali ai turcilor, iar pe de altă parte pentru că tractatul din Paris ne împiedica formal ca s& declarăm război oricărei puteri. La 13 Mai 1866 s’a depus în Camera Constituantă proectul de lege electorală care prevedea că, în fiecare judeţ al României vor fi trei colegii electorale: două coligii rurale şi unul urban. Condiţîunile de admisibilitate în aceste colegii erau foarte uşoare (vezi dezbaterile, pag. 14) Era un încăput, cum se vede foarte serios de sufragiu univer-Scita . Sub influenţa prinţului itotf’ s’a trecut în Constituţie Senatul, s’a trecut în Constituţie dreptul de veto absolut al domnului, iar încât priveşte legea electorală, s’au creat cum se ştie patru colegii, dându-se ■ în stat precăderea politică mărei proprietăţi rurale. La 1883—84 s’a unificat colegiul I cu cel de al doilea, fapt care a provocat divorțul politic dintre Ion Brătianu (bătrânul, cel mare) și C. A. Rosetti, care voia chiar’de atunci sufragiul universal). * Din cele de mai sus se desprind în mod foarte luminos următoarele fapte : 1) Că Senatul n’a fostîn tradiţiile partidului liberal, cum n’a fost nici în tradiţiile ţării. 2) Că dreptul de veto absolut pe care-l are astăzi regele n’a figurat în proectul de Constituţiune dela 1866 elaborat de Locotenenta Domnească. In Constituanta dela 1866 conservatorii au avut o mare majoritate, ca prezident al Constituantei Manolache Costache a avut 76 voturi, pe câtă vreme Ion Brătianu (bătrânul, cel mar©) a avut numai 43. • Prinţul Carol a putut lesne convinge majoritatea conservatoare din Constituantă că României Îi trebue negreşit o Cameră a Lorzilor şi un drept de veto absolut în toate treburile ţării. Părerile prinţului erau şi ele conservatoare. Aceea ce a fost posibil la 1866 astăzi nu mai este posibi. In viitoarea mea scrisoare îţi voi vorbi despre dreptul de a declara război şi de a încheia pacea. In proectul tău de Constituţiţiune nu spui o vorbă măcar despre această chestiune care după părerea mea e cu mult mai importantă decât toate celelalte. VASILE DIMITROPOL P. S. Am uitat să-ţi spun că In anteprocolul de constituţiune întocmit de Cercul de studii al partidului liberal (Vintilă Brătianu) la art. 7 al. 1, se spune clar, precis, categoric, că regele are dreptul de a declara războiul şi a ordona mobilizarea. înmormântarea lui Ştefan Cesianui eri la ora 3 p. m. a avut loc la cimitirul Belu Înmormântarea regretatului Stefan Cesianu, fratele colaboratorului nostru d. Dinu Cesianu, căruia şi pe această cale direcţiunea ziarelor şi redactorii II prezintă condoleanţel* lor. Slujba mortuară a fost oficiată de arhiereul Evghenie asistat de părintele Grigore, (scriitorul Galaction) care la sfârşit a găsit prilejul să rostească un discurs funebru în care preotul a Îmbrăcat In lapidara formă literară mângâietoarele- cuvinte ale credinţei. Am observat în asistenţă, Mean jurând mult dezolata familie pe d-nii A. Marghiloman, general Cristescu şeful marelui stat-maator, Dr. Dinu Brătianu, Mihail Ferekide, Barbu Catargi, Alex. Catargi, Dr. Orăscu, Dr. Poeharu-Căplescu, Valentin Bibescu, C. Stolojan, Vladu Văcânescu, Calimachi, N. Filiti, colonelul Filiti, A. de Herz, Zaharov, D. Negulescu, profesor universitar, Ghermani, Const. Olănescu, Denise, etc. Congresul funcţionarilor publici COMUNICATUL UNIUNEI GENERALE A FUNCŢIONARILOR ŞI PENSIONARILOR PUBLICI Primim următoarele: Uniunea generală a funcţionarilor şi pensionarilor publici aduce la cunoştinţă că congresul de la 1 Martie curent, a hotărât in principiu ţinerea unui nou congres, a cărui dată nu este aceea de 15 Martie cum din eroare s'a anunţat, dar aceea pe care comitetul uniunei o va fixa ulterior şi care se va anima la timp. In vederea organizărei acestui congres s'a instituit un comitet care a dat şi instrucţiunile cuvenite tuturor organizaţiunilor centrale şi judeţene. Tratative anglo-fraasazs in chestia datoriilor leglei Londra, 21 (Rador).—Guvernatorul Bancei Angliei a plecat la Paris In scop de a începe tratativele cu privire la plata datoriilor franceze că-tre Anglia. Eicriteria Târg-Mureş VICTIMA E LOVITA DE UN ATAC DE APOPLEXIE CLUJ, 20. — Alaltăeri !?au prezentat doi escroci d-ld Ii- Fuchs comerciant de cereale din Tg.Mweş. am spus că sunt angrosişti de cereale şi că-i pot pieri în condiţii avantajoase 9 vagoane de cereale. Escrocii erau bine îmbrăcaţi, s’au prezinte într’un mod ceremonios şi au isbutit să canete încrederea d-lui Fachs, care avea pe deasupra și perspectiv redizărei linei afaceri strălucite, căci i se cereau 250.000 lei pe toate cele 9 vagoane.După câteva tergiversări, d. Fachs conveni să dea 225.000 lei aconto. A doua zi, cumpărătorul se prezintă în gară pentru a-şi ridica cerealele, aşa după cum convenise cu cei doi şarlatani. Intr adevăr, în gară a găsit cinei vagoane purtând numerele, indicate de cei doi pseudo-comerciaţi, dar în patru din ele, la inspecţia sumară ce s'a făcut, nu s-au găsit decât muniţii, iar un vagon era gol. Restul de patru vagoane dispăruse ! Comerciantul Fuchs a fost atât de izbit de descoperirea făcută încât a fost lovit de un atac de apoplixie care i-a cauzat moartea. Autorităţile poliţieneşti au deschis o anchetă■ Information „Monitorul Oficial“ cu data de 21 Martie, publică o decizie a consiliului de miniştri, care dispune desfiinţarea corpului de guarzi C. F. R. pe ziua de 1 Aprilie crt. Teatru! Regina Maria Comp. Dramatică Bulandra Joi 22 Martie 1923 LABIRINTUL Dramă în 4 acte de T. Poliakow cu D-na Lucia Stil.ntza Bulandra şi D-nii P. Sturdza şi I. JTanolescu. Exportul seminţelor de trifoiu a fost lăsat liber sub rezerva auto- rizării ministerului de industrie ş i comerţ şi cu plata taxelor legale. ASTA-SEARA LA Opera Româti& WERTEM Suntem informat! că d. ION I. PESSACOV, mare proprietar din Craiova, a contractat o asigurare de viată pentru suma de lei 1.000.900 (un milion) la Soc. Anon. BELGO-ROMÂNĂ de Asigurări şi Reasigurări „CREDITUL SOCIAL". In urma încetării din viaţă a reginei Milena a Muntenegrului, curtea regală română a luat doliu pe timp de 15 zile, cu începere de la 18 Martie. Haispinsfey Bucureşti, Calea Victoriei CE Colecţiunei sa de IVlodele de A’bchi, Tailleur-uri şi Wlanteau-uri de Primăvară, va fi presentată Vineri 23 c. ora 4p.m. Această colecţiune In primele zile va îi văzută exclusiv de clientela casei.Târgul din Frankfurt pe Main va avea loc între 15—21 Aprilie a. c. Informaţiuni prin reprezentanţii onorifici Harry L. Trost & Co., Bucureşti, Calea Victoriei 7. Ceia mai fine servicii de Porcelan Cristal Jean Baras Str. Paris 3 Epoca de cruţare a peştelui în scopul reproducţiei, s’a fixat anul acesta pentru timp de o lună de zile, cu începere de la 14 Mai până la 13 Iunie. Societatea „Principele Mircea“ pentru protecţia copiilor în România, anunţă că biletele reprezentaţiei a IV a revistei feerie „Când dracul petrece“ fiind cu totul epuizate se va da după cererea generală a V reprezentaţie Sâmbătă 24 Martie la Teatrul Naţional. Biletele se găsesc la Federal în seara reprezentaţiei la Casa Teatrului. • CSRITI ROM „VICTORIA“ Britante Perie, Diamante, Smaragde, Bijuterii cu pietre Fine, Argintăne veche, Platină Antichităţi Aur Sumpără la ce! mai mare curs mn WEISSBLUTH Clujosti Victoriei 30 (fost 40 ............ găsiți la : a DEVERUl Reporta! parlamentar uiilM'țC1 111 «»OiM 1 Discuţia pimîiiiiii ii CanstitHfie Îs Senat Discuţia chestiunii naţionalizării subsolului amânată.-Libertatea presei.- Chestiunea Mledfii cultului. La Senat, a luat ieri cuvântul lă apariţia unui singur articol de la sumar d. I. Sanielevici, ară- ziar sincer cugetat, fiind aportul adus de evrei cuîtu. Cât priveşte pe ziarişifii aburei româneşti în toate manifestă- zivi, sancţiunea împotriva fapterile sale şi contribuţiile de jertfelor lor, dă însăşi societatea pentru apărarea ţării. Dă drept care-i condamnă definitiv. (Aildă familia d-sale şi cere ca replauze),zolvarea chestiei drepturilor vreilor în noua Constituţie să se facă într’un spirit drept şi obiectiv. NAŢIONALIZARĂ SUBSOLULUI &G intră apoi în discuţia pe articole a proectului de Constituţie. D. Al. Constantinescu propune să se amâne discuţia articolelor 18, 19, 2© şi 21 relativ la chestiunea subsolului. D-nii, Dissescu, Banui, Drăghicescu, Al. Cristanimascu, şi episcopul Vartolomeu propun mai multe amendamente şi amânarea discuţiei la mai multe articole. Senatul respinge apoi un amendament al mitropolitului primat, prin care se cere să se prevadă în noua Constituţie obligativitatea căsătoriei religioase. La articolul 24, relativ la libertatea învăţământului, fac propuneri mai mulţi senatori. Răspunde d. dr. Asgerescu, arătând că feluritei® chestiuni ce se vor ivi, vor fi tratat® în mod amănunţit prin noua reformă a învăţământului. In şedinţa de ori a Camerei, d. Vaida-Voevod a prezintat o protestare în numele opoziţiei unite împotriva chipului cum a fost luat în considerare proectul constituţiei liberale, în care între altele a spus: Mills da baionete cari au transformat Capitala ţârei în pr'tm mais îngăr dovestesc că suverani se rasială numai pe aceste baionete şi că politiceşte este complect izolat de E.f naţiune. Măsurile samavolnice pe t’ i cazi le-a luat faţă da manibpetaţii de util ,iu făcute de opinia publică, vioia,.Nu exista atei o libertate, mei j ^ i?ba3rlgtt,ftt perronie rt dedat dovelibertatea presei, care să nu aibă inconveniente. Şi d©că este vorba să scoatem la lumină aceste inconveniente, ca să justificăm strangularea libertăţii presei atunci tot ceea ce ar constitui idealul de un veac şi jumătate al acestei omeniri, tot ceea ce a fost câştigat prin lupta Intelectuală, ar trebui să fie sacrificat unor temeri sau precauţiuni inutile. Sunt convins că libertăţile nu îrsbuasc combătute, ele au în ele înşita formă necesara. De aceea, în numele, acestor libertăţi şi tocmai al simţimântului naţional românesc care s’a dovedit în toate împrejurările, dar văzător şi prudent, dă-mi de domiciliu la care s’atesc din belşup că nu se poate stăpfisi nici pe sine însuşi. Simulacrul de votare la Care şi-a luat refugiul călcând până şi regulamentul este o dovadă că ceea ce fac aceste Camere ordinare este o parodie tristă, lipsită de orice seriozitate. în aceste împrejurări opoziţia adliată reîncesta declaraţia efi o constituţione votată în asemenea împrejurări de aceste Camere ordinare, est® lipsită de orice temei legal şi nu are putere oblipatorie pentru nervens D-l BUJOR a arătat chipul mincinos cum guvernul informează ţara cu privire la atmosfera în care se votează Constituţia.D-l TONI a amintit de mizeria profesorilor secundari pe cari guvernul daţi vce să protestez contra ori-i continuă, să-l uite. curei încătuşeri a libertăţii pre-i 13’1 GR. IUNIAN a protestat imposau oricărei alta libertăţi t£iva ,snfceî & ,a?ei Purtări sei, prevăzute în Constituţie Cine judecă abuzurile? Un om tot atât de om ca şi acei care comite abuzul. Şi, întrucât acei care judecă îmi inspiră mai multă încredere decât acel care a înfăptuit? Traduc garanţia unei justiţii şi chiar acolo trebuesc diferite grade de justiţie pentru ca să se potă hotărâ o sentinţă definitivă, încătuşarea libertăţii presei, ar însemna oprirea oricărui progres. Şi în definitiv pentru ce? Pentru că cineva ne atinge în amorul nostru propriu, pentru că cineva a spus un lucru neexact. Dar aceluia nu-i stă deschisă calea largă, să răspundă? Şi deasupra aceluia ca şi deasupra noastră, nu stă conştiinţa naţională care este mult mai luminată decât o concep acei care ar dori strangularea presei? Să ne păstrăm sângele rece spune d. Pangratti şi să dăm Constituţiei o zedacţiun© clară şi conformă, interesului personal al individului şi al ţării. Principiilor superioare de dreptate şi de libertate care emnt patrimoniile omenirei, câştigate prin atâtea lupte ale fruntaşilor intelectuali şi prin atâtea sacrificii, de multe ori mai dureroase decât sacrificiile războiului, trei sa ose respectate. De aceea, îmi pare rău, că dela această tribună, în discuţiunea articolelor, văd aducându-se în locul calmului necesar, pasiual şi încercări de a se obţine Introducerea în textul Constituţiei a unor principii, care desigur, nominate de Judecata rece nu pot să fie tăgăduite, ca influenţate de idei din alte vremi. D-lor, eu ştiu că în mijlocul nostru, sunt p part® cel din vechiul ragat, care trăim de 66 ani sub regimul celei mai largi libertăţi şi sunt o altă parte, aproape egală, fraţii noştri liberaţi care au trăit sub regimul Imperiilor Austro-Ungare şi Ruse. Ce ar însemna spune d. Pangrati, dacă cugetarea ar fi supusă formelor greoae ale Justiţiei ordinare? Ar însemna încătuşarea conştiinţei. Şi pentru ce se cer aceste restricţiuni la libertatea presei? Pentru că unii dintre noi, au avut poate de suferit vreo nedreptate... Eu prefer, bucheaă. Panţitaiîi să apară in ziare zeci d© articole nedrepte, decât să fie împiedecaLIBERTATEA PRESEI In ce priveşte libertatea presei,senatorii majoritari N. G. Popovici şi Păcurarii, se exprimă pentru straşnica ei îngrădire. DISCURSUL D-LUI PANGRATTI Se dă apoi cuvântul d-lui Pangratti care spune D. AL. CONSTANTINESCU vorbind în aceiaş chestie, spune că restrângerea libertăţii presei ar fi ,un stigmat aplicat civilizaţiei şi cuturei noastre, căci dacă presa a greşit vreodată, apei de multe ori a fost o îndrumătoare spre bine. D. G. DISSESCU propune următorul amendament, privitor la competinţa instanţelor de ja, judeca delictele de presă. Se vor judeca de tribunalele ordinare, „îndemnurile directe la asasinate şi rebeliune, In cazurile când n'au fost urmate de execuţiune". . Calomniile, injuriile, difamaţiunile aduse particularilor sau funcţionarilor publici, oricare ar fi, atinţi in viaţa lor particulară“. D. AL. CONSTANTINESCU declară că guvernul îşi însuşeşte acest amcendament In această chestiune mai vorbesc d-nci Gr. Pracopici şi L. Dauş. Articolul 28 privitor la libertatea presei e votat cu amendamentul propus de d. Dissescu. Se ia în discuţie după acela articolul 22, care se referă la chestiunea bisericei dominante in stat Arhiepiscopul Gurie cere autonomia bisericei ortodoxe. D. Schullerus, senator minoritar cere ocrotirea celorlalte culte din stat INTAETATEA CULTULUI Articolul 22 este redactat în sensul următor: „Biserica creştină ortodoxă ţi biserica unită sunt româneţii". ..Biserica ortodoxă va fi dominantă un stat, iar biserica unită are intdetate faţă de celelalte culte" Vorbesc în această chestie d-nii C. Dissescu, Bariu, şi Al. Constantinescu. Mitropolitul primat mulţumeşte Senatului şi oratorilor pentru modul cum au soluţiona această chestiune.. Şedinţa s’a ridicat la orele 9 seara pe incinta şi face şederea în Cameră imposibilă. Băncile şi tribunele se golesc în grabă. Palatul Camerei pare o magazie de ouă clocite în plină explozie... Gi greu, se ajunge la aerisirea comp lecta a iubitei. 'PROTESTĂRI La redeschidere, d. Leonte Moldovaica, mai întâi, și apoi d. N. Iarga au protestat împotriva ceîor întâmplate. Chestorul Orleanu a cetit raportul prin care se constată că s’au găsit ■sluj pupitrul deputatului opoziţionist Drăghici urmele a două fiola cu gaze sulfuroase. Raportul conchide la eliminarea deputatului Drăghici. Majoritatea cere eliminarea tuturor deputaţilor cari au participat la şedinţă. DISCUŢIA CONSTITUŢIEI După aceea se începe discuţia aşa zisei „Constituţii’. Art. 1 se votează cu modificarea propusă de d. Mândrescu şi susţinutăde d. Iorgu, în următoarea redacţie: ,,România este un stat naţional unitar indivizibil" La art. 5 asupra întrebuinţării cu-uvântului „român" ori -„cetăţean român a fost o discuţie lungă la care au participat d-nii Threlstm, Fritz Conerth Toni, Mârzescu, Radu S’a votat fără modificare, lăsându-se cuvântul Român. Asupra drepturilor femeii, a vorbit pentru d. Săveanu şi intra dl Irimescu-Cândeşti. D. Mârzescu a susţinut textul proectului. S a născut un imens scandal, care s’a terminat fireşte cu un vot în sensul voinţiî guvernului. La sfârşitul şedinţei au fost excluşi în lipsă următorii deputaţi din opoziţie: Sever Bocu, Victor Munteanu, Nicolae Bivol şi Gr. Iunian la cee 20 şedinţe; Ciornei la 50 şedinţţei ALTE CUVÂNTĂRI îs s’a petrecut ori la Camera Protestarea opoziţiei a guvernului care a pus doi generali bravi să comande o pompă cu apă împotriva clubului naţional. Io î SPINSANU a reprobat chipul necavaleresc în care biata majoritate a stâlcit în bătaie un deputat din opoziţi© prins singur fără apărare în incinta Camerei. GAZELE PUTUROASE In timpul când d. Orleanu vocifera agresiv cat fpre opoziţie, deputaţii partidelor unite au găsit că cel mai potrivit lucru e să părăsească incinta în care chiar preşedintele se dedă la asemenea acte de agresiune. Câteva minute după plecarea opoziţiei un miros nesuferit am-Abdulaham s’cam la 15 ședințe. — viperirea unei veste prjamicile cestralel ARESTĂRI SENZAŢIONALE CERNĂUŢI, 20. — Siguranţa generală din localitate, după lungi investigaţii a isbutit să descopere o vastă organizaţie de contrabandăMembrii acestei organizaţii introduceau în ţară, prin fraudă articole prohibite la import. Aceste operaiuri se făceau prin punctul Zastavna. Până acum autorităţile au arestat lui căpitan de grăniceri, un sublocotenent de jandarmi, primarul comunei Zastavna şi numeroşi funcţie mari ai primăriei acestei comuni. S’au mai'’rut şi alte arestări. . Faptul face senzaţie în tot ţinutul. Ajuns la Borş, contrabandistul a fost arestat şi în urma unei minuţioase perchiziţii a compartimentului, au fost găsite şase pachete în care se aflau 120 monede de argint a 1 lei, 200 a 2 lei, 545 aieu, 4 napoleoni de aur, 33 bucăţi briliante, 8 grame platină, 468 grame aur şi 200 grame argint, toate în valoare de două milioane* . Individul care este de meserie giuvaergiu, se îndeletnicea de multă vreme cu contrabanda de obiecte preţioase. Aproape în fiecare săptămână, ducea la Budapesta cantităţi de aur, argint sau platină, spre a le vinde. Viaţa art slidi SPECTACOLELE DE AZI OPERA ROMANA: Toisca. TEATRUL NATIONAL: Hedda Gabler (premieră). TEATRUL REGINA MARIA: Pământul Morţii. TEATRUL MIC: Due Sasse Madel. TEATRUL CENTRAL: Sburatorul. TEATRUL POPULAR: Băiat de viaţă. TEATRUL MAJESTIC: Varietăţi TEATRUL ALHAMBRA: Varietăţi. CINEMA PATNE PALACE-LIPSCANI: Dragostea la încercare. CINEMA VLAICU: Stanley în Africa. * D-ra Văţcărescu a ţinut zilele trecute o conferinţă la Universitatea Analelor din Paris tratând despre „Prinţii nefericiţi“. Vineri 23 Martie va avea loc la Atheneu privibil concert al Filarmonicei dirijat de Richard Strauss. * Din Marsilia se anunță că maestrull George Enescu a dat o serie de concerte în acel oraş obţinând un formidabil succes.