Adevěrul, martie 1923 (Anul 36, nr. 11969-11999)

1923-03-22 / nr. 11990

/ PAGINA 2 rim I -1 Contrabandă de metale şi pietre preţioase CONTRABANDISTUL E UN DIU­­VAERGIU ORADEA-MARE 20. Azi dimineaţă autorităţile va­male de la Episcopia Bihorului, au descoperit pe un contrabandist, care ducea aur, argint şi briliante, la Budapesta. Funcţionarul vamal Irimia, a ob­servat in timpul când se făcea controlul bagajelor, că un individ transportă într’un vagon al accele­ratului, pentru Budapesta, mai mul­te pachete, iar apoi individul se în­toarce la control, unde predă nu­mai o valiză cu alimente. Cele constatate de funcţionar au fost raportate şefului de vamă, ca­re a dispus urmărirea individului, până la punctul de frontieră Borș, unde să fie perchiziționat îl arestat. AVS25 D-lor Comemanii din întreaga țară Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că firma Stanciu Levy & Fiu disoărându-se, comerţul de Mercerie şi Anilină en-gros va­­ continua în acelaşi local sub noua firmă Stânciu & Co. Strada Gabroveni No. Telefon 35132 -Avarii p­ sunt marii locurile şi talpa de caucit*o Mai evem de vânzare VITE ALTOITE de cai. superioară Ambrosi. Fischer si Co. S. A. Al U D Instalație complectă de spălătorie pentru lingerie de dame în Budapesta SA VINDE. Adresai Erdely Gabor. Buda­pesta, V. Hathory­u 12._______ m­­olla este dsvsditsi rsuntniriS ca cel mai bun si sigur fîhîenio [PREZERVATIV, jcaranHa deplina Bavituani ,preh­uimienî din Paris, H. Rabaud, redă cu mul­tă sinceritate, cu accente mişcătoa­re şi o paletă orchestrală înd­ema­­natecă, un episod din Faust al poe­tului Lenau, ale cărui poezii au fost isvoare de inspiraţie pentru Schu­mann care a scris pe versurile ne­fericitului bard unele din, cele mai reuşite ale sale lieduri, şi Pentru Liszt în valsurile sale intitulate Mephisto. . „ D. Henri Morin, care e un iscusit însufleţitor al maselor instrumenta­le, un interpret plin de tempera­­ment, o natură muzicală interesan­tă, a condus ambele programe cu minunat avânt. A obnţinut de­sigur execuţiuni ceva mai precise cu epe­rbe deja cunoscute de Filarmonica. Interpretarea celorlalte a suferit de lipsa de repetiţii. Sunt şi pline de dificultăţi tehnice de tot felul. Pen­tru La tragédia de Salomé de pil­dă, care e o bucată­­de virtuozitate orchestrală transcendentă, nu s’a putut face decât o singură cetire (!) cu orchestra şi incă cu instrumen­tişti care soseau dela Operă, unde repetaseră Faust ! Totuşi, graţie d-lui Morin, graţie atenţiei încor­date a elementelor bune din orche­stră, care au învins şi surmenaj şi până la un punct şi greutăţile păr­ţilor lor, execuţia a fost colorată, deşi nu destul de precisă şi de echi­librată în amănunte. Când o să scape Filarmonica de­­ Operă şi mai cu seamă Opera de Filarmonică ? ! , SC. COCORASCU !! Moare de vie !! Foarte frumoase cu rădăcine cl. I. în mai multe soiuri de vi­nuri de masa, mia 2000 Lei, mai departe mai multe soiuri cu pro­duct direct cu rădăcina m­ia 750 Lei. Riparia portalis cl. I, fără rădăcina mia 2500 Lei se vinde Prospect gratuit și francat la cerere ! S. A. Sides Popinărie Diosig în Bihor, perfectă de familie bună se caută de o mare întreprindere străină pentru poet de încre­dere; se cere cunoştinţa per­fecta a limbelor germană, franceză şi română de aseme­­nea bune referinţe şi certifi­cate cu indicarea unde mai a lucrat. Se oferă salariu bun. Numai persoane capabile, şi corespunzând cerinţelor de mai sus, vor adresa ofertele la ziar sub „­Chausee“, 20 Aprilie 1816 o adunare constitu­antă. Senatul, n'a mai fost con­vocat. (Vezi Xenopolu Istoria partidelor politica şi cursul fie drept constituţional Dissescu ed. 1915). Ştii tu, dragă băiete, pentru ce Locotenenţa Domnească n’a mai convocat Senatul ? Să ţi-o spun eu : fiindcă ambele partide poli­tice se înţeleseserâ între ele pen­tru a desfiinţa Senatul din vii­toarea Constituţiune. Ca dovadă despre asta, e fap­tul că la 1 Mai 1866 Locotenenta Domnească a depus la Camera deputaţilor proectul de Constitu­­ţiune, fără Senat şi fără dreptul de veto al domnului. (Vezi des­puierile Adunare! constituante din 1866 publicate de Alexandre Penc­ovici, pap. 1, 1 şi 6). Dreptul de a declara război şi a încheia pacea nu s’a putut in­troduce atunci în Constituția, pe de o parte pentru că noi eram vasali ai turcilor, iar pe de altă parte pentru că tractatul din Paris ne împiedica formal ca s& declarăm război oricărei puteri. La 13 Mai 1866 s’a depus în Came­ra­ Const­it­uantă proectul de lege electorală care prevedea că, în fiecare judeţ al României vor fi trei colegii electorale: două co­ligii rurale şi unul urban. Condiţîunile de admisibilitate în aceste colegii erau foarte u­­şoar­e (vezi dezbaterile, pag. 14) Era un încăput, cum se vede foarte serios de sufragiu univer-Scita . Sub influenţa prinţului itotf’ s’a trecut în Constituţie Senatul, s’a trecut în Constituţie dreptul de veto absolut al domnului, iar încât priveşte legea electorală, s’au creat cum se ştie patru co­­legii, dându-se ■ în stat precăde­re­a politică mărei proprietăţi ru­rale. La 1883—84 s’a unificat cole­giul I cu cel de al doilea, fapt care a provocat divorțul politic dintre Ion Brătianu (bătrânul, cel mare) și C. A. Rosetti, care voia chiar’de atunci sufragiul universal). * Din cele de mai sus se des­prind în mod foarte luminos ur­mătoarele fapte : 1) Că Senatul n’a fost­­în tradi­ţiile partidului liberal, cum n’a fost nici în tradiţiile ţării. 2) Că dreptul de veto absolut pe care-l are astăzi regele n’a fi­gurat în proectul de Constituţi­une del­a 1866 elaborat de Loco­tenenta Domnească. In Constituanta dela 1866 con­servatorii au avut o mare majo­ritate, ca prezident al Constitu­antei Manolache Costache a avut 76 voturi, pe câtă vreme Ion Bră­tianu (bătrânul, cel mar©) a avut numai 43. • Prinţul Carol a putut lesne convinge majoritatea conserva­toare din Constituantă că Ro­mâniei Îi trebue negreşit o Ca­meră a Lorzilor şi un drept de veto absolut în toate treburile ţării. Părerile prinţului erau şi ele conservatoare. Aceea ce a fost posibil la 1866 astăzi nu mai este posibi. In viitoarea mea scrisoare îţi voi vorbi despre dreptul de a de­clara război şi de a încheia pa­­cea. In proectul tău de Constituţi­­ţiune nu spui o vorbă măcar despre această chestiune care după părerea mea e cu mult mai importantă decât toate celelalte. VASILE DIMITROPOL P. S. Am uitat să-ţi spun că In anteprocolul de constituţiune întoc­­mit de Cercul de studii al partidului liberal (Vintilă Brătianu) la art. 7 al. 1, se spune clar, precis, cate­goric, că regele are dreptul de a declara războiul şi a ordona mobi­lizarea. înmormântarea lui Ştefan Cesianui­ eri la ora 3 p. m. a avut loc la cimitirul Belu Înmormântarea re­gretatului Stefan Cesianu, fratele colaboratorului nostru d. Dinu Ce­sianu, căruia şi pe această cale di­recţiunea ziarelor şi redactorii II prezintă condoleanţel*­ lor. Slujba mortuară a fost oficiată de arhiereul Evghenie asistat de părintele Grigore, (scriitorul Galac­­tion) care la sfârşit a găsit prilejul să rostească un discurs funebru în care preotul a Îmbrăcat In lapidara formă literară mângâietoarele- cu­vinte ale credinţei. Am observat în asistenţă, Mean ju­rând mult dezolata familie pe d-nii A. Marghiloman, general Cristescu şeful marelui stat-maator, Dr. Dinu Brătianu, Mihail Ferekide, Barbu Catargi, Alex. Catargi, Dr. Orăscu, Dr. Poeharu-Căplescu, Valentin Bi­­bescu, C. Stolojan, Vladu Văcânescu, Calimachi, N. Filiti, colonelul Filiti, A. de Herz, Zaharov, D. Negul­escu, profesor universitar, Ghermani, Const. Olănescu, Denise, etc. Congresul funcţio­narilor publici COMUNICATUL UNIUNEI GENE­RALE A FUNCŢIONARILOR ŞI PENSIONARILOR PUBLICI Primim următoarele: Uniunea generală a funcţionarilor şi pensionarilor publici aduce la cunoştinţă că congresul de la 1 Mar­tie curent, a hotărât in principiu ţinerea unui nou congres, a cărui dată nu este aceea de 15 Martie cum din eroare s'a anunţat, dar a­­ceea pe­ care comitetul uniunei o va fixa ulterior şi care se va anim­­a la timp. In vederea organizărei acestui con­gres s'a instituit un comitet care a dat şi instrucţiunile cuvenite tuturor organizaţiunilor centrale şi judeţene. Tratative anglo-fraasazs in ches­tia datoriilor le­glei Londra, 21 (Rador).—Guvernatorul Bancei Angliei a plecat la Paris In scop de­ a începe tratativele cu pri­vire la plata datoriilor franceze că-­­­tre Anglia. Eicriteria­­ Târg-Mureş VICTIMA E LOVITA DE UN A­­TAC DE APOPLEXIE CLUJ, 20. — Alaltăeri !?au­ pre­zentat doi escroci d-l­d Ii- Fuchs comerciant de cereale din Tg.­­Mweş. am spus că sunt angrosişti de cereale şi că-i pot pieri în con­diţii avantajoase 9 vagoane de cereale. Escrocii erau bine îmbrăcaţi, s’au prezinte­ într’un mod ceremo­nios şi au isbutit să canete încre­derea d-lui Fachs, care avea pe dea­supra și perspectiv redizărei li­nei afaceri strălucite, căci i se ce­reau 250.000 lei pe toate cele 9 va­goane.După câteva tergiversări, d. Fachs conveni să dea 225.000 lei a­­conto. A doua zi, cumpărătorul se pre­zintă în gară pentru a-şi ridica ce­realele, aşa după cum con­venise cu cei doi şarlatani. Intr adevăr, în gară a găsit cinei vagoane purtând numerele, indicate de cei doi pseudo-comerciaţi, dar în patru din ele, la inspecţia su­mară ce­­ s'a făcut, nu s-au găsit de­cât muniţii, iar un vagon era gol. Restul de patru vagoane dis­păruse ! Comerciantul Fuchs a fost atât de izbit de descoperirea făcută în­cât a fost lovit de un atac de apoplixie care i-a cauzat moartea. Autorităţile poliţieneşti au des­chis o anchetă■ Information­ „Monitorul Oficial“ cu data de 21­ Martie, publică o decizie a con­siliului de miniştri, care dispune desfiinţarea corpului de guarzi C. F. R. pe ziua de 1 Aprilie crt. Teatru­! Regina Maria Comp. Dramatică Bulandra Joi 22 Martie 1923 LABIRINTUL Dramă în 4 acte de T. Polia­­kow cu D-na Lucia Stil.ntza Bulandra şi D-nii P. Sturdza şi I. JTanolescu. Exportul seminţelor de trifoiu a fost lăsat liber sub rezerva auto-­ rizării ministerului de industrie ş i comerţ şi cu plata taxelor legale. ASTA-SEARA LA Opera Româti& WERTEM Suntem informat! că d. ION I. PESSACOV, mare proprietar din Craiova, a contractat o asigurare de viată pentru suma de lei 1.000.900 (un milion) la Soc. Anon. BELGO-ROMÂNĂ de Asigurări şi Reasigurări „CREDITUL S­O­­CIA­L". In urma încetării din viaţă a reginei Milena a Muntenegrului, curtea regală română a luat doliu pe timp de 15 zile, cu începere de la 18 Martie. Haispin­­sfey Bucureşti, Calea Victoriei CE Colecţiunei sa de IVlodele de A’bchi, Tailleur-uri şi Wlan­­teau-uri de Primăvară, va fi present­ată Vineri 23 c. ora 4p.m. Această colecţiune In primele zile va îi văzută exclusiv de clientela casei.­Târgul din Frankfurt pe Main va avea loc între 15—21 Aprilie a. c. In­­formaţiuni prin reprezentanţii ono­rifici Harry L. Trost & Co., Bucure­şti, Calea Victoriei 7. Ceia mai fine servicii de Porcelan Cristal Jean Baras Str. Paris 3 Epoca de cruţare a peştelui în scopul reproducţiei, s’a fixat anul acesta pentru timp de o lună de zile, cu începere de la 14 Mai pâ­nă la 13 Iunie. Societatea „Principele Mircea“ pentru protecţia copiilor în Româ­nia, anunţă că biletele reprezenta­ţiei a IV a revistei feerie „Când dracul petrece“ fiind cu totul e­­puizate se va da după cererea ge­nerală a V reprezentaţie Sâmbătă 24 Martie la Teatrul Naţional. Bi­letele se găsesc la Feder­al în sea­ra reprezentaţiei la­ Casa Tea­trului. • CSRITI ROM „VICTORIA“ Britante Perie, Diamante, Smaragde, Bi­juterii cu pietre Fine, Argintăne veche, Platină Antichităţi Aur Su­mpără la ce! mai mare curs mn WEISSBLUTH Clujosti Victoriei 30 (fost 40 ............ găsiți la : a DEVERUl Reporta! parlamentar uiilM'țC1 111 «»OiM­ 1 Discuţia pimîiiiiii ii CanstitHfie Îs Senat Discuţia chestiunii naţionalizării subso­lului amânată.-Libertatea presei.- Ches­tiunea Mled­fii cultului. La Senat, a luat ieri cuvântul lă apariţia unui singur articol de la sumar d. I. Sanielevici, ară- ziar sincer cugetat, fiind aportul adus de evrei cuîtu­. Cât priveşte pe ziarişifii abu­rei româneşti în toate manifestă- zivi, sancţiunea împotriva fapte­­rile sale şi contribuţiile de jertfe­lor lor,­­ dă însăşi societatea p­entru apărarea ţării. Dă drept care-i condamnă definitiv. (A­­ildă familia d-sale şi cere ca re­­plauze),­zolvarea chestiei drepturilor vreilor în noua Constituţie să se facă într’un spirit drept şi obi­ectiv. NAŢIONALIZARĂ SUBSOLULUI &G intră apoi în discuţia pe ar­ticole a proectului de Constituţie. D. Al. Constantinescu propune să se amâne discuţia articolelor 18, 19, 2© şi 21 relativ la chesti­unea subsolului. D-nii, Dissescu, Banui, Drăghicescu, Al. Cristan­imasc­u, şi episcopul Vartolomeu propun mai multe amendamente şi amânarea discuţiei la mai mul­te articole. Senatul respinge apoi un amen­dament al mitropolitului primat, prin care se cere să se prevadă în noua Constituţie obligativitatea căsătoriei religioase. La articolul 24, relativ la liber­tatea învăţământului, fac propu­neri mai mulţi senatori. Răspun­de d. dr. Asgerescu, arătând că feluritei® chestiuni ce se vor ivi, vor fi tratat® în mod amănunţit prin noua reformă a învăţămân­tului. In şedinţa de ori a Camerei, d. Vaida-Voevod a prezintat o protes­tare în numele opoziţiei unite îm­potriva­ chipului cum a fost luat în considerare proectul constituţiei li­berale, în care între altele a spus: Mills da baionete cari au tran­­sformat Capitala ţârei în pr'tm mais îngăr dovestesc că suverani se rasială numai pe aceste baionete şi că politiceşte este complect izolat de E.f naţiune. Măsurile samavolnice pe t’ i cazi le-a luat faţă da manibpetaţii de ut­­­i­l ,­iu făcute de opinia publică, vioia­,.Nu exista atei o libertate, mei j ^ i?ba3rlgtt,ftt perron­ie rt dedat dove­libertatea presei, care să nu aibă­ inconveniente. Şi d©că este vorba să scoatem la lumină aceste in­conveniente, ca să justificăm strangularea libertăţii presei a­­tunci tot ceea ce ar constitui idea­lul de un veac şi jumătate al a­­cestei omeniri, tot ceea ce a fost câştigat prin lupta Intelectuală, ar trebui să fie sacrificat unor temeri sau precauţiuni inutile. Sunt convins că libertăţile nu îrsbuasc combătute, ele au în ele înşita formă necesara. De aceea, în numele, acestor libertăţi şi tocmai al simţimân­­tului naţional românesc care s’a dovedit în­ toate împrejurările, d­ar văzător şi prudent, dă-mi de domiciliu la care s’a­tesc din belşup că nu se poate stă­­pfisi nici pe sine însuşi. Simulacrul de votare la Care şi-a luat refugiul călcând până şi regu­lamentul este o dovadă că ceea ce fac aceste Camere ordinare este o parodie tristă, lipsită de orice se­riozitate. în aceste împrejurări opoziţia ad­liată reîncesta declaraţia efi o consti­tuţione votată în asemenea împreju­rări de aceste Camere ordinare, est® lipsită de orice temei legal şi nu are putere oblipatorie pentru nervens D-l BUJOR a arătat chipul minci­nos cum guvernul informează ţara cu privire la atmosfera în care se votează Constituţia.­­D-l TONI a amintit de mizeria pro­fesorilor secundari pe cari guvernul daţi vce să protestez contra ori-i continuă, să-l uite. curei încătuşeri a libertăţii pre-i 13’1 GR. IUNIAN a protestat impo­­sau oricărei alta libertăţi t£iva ,snfceî & ,a?ei Purtări sei, prevăzute în Constituţie Cine judecă abuzurile? Un om tot atât de om ca şi acei care co­mite abuzul. Şi, întrucât acei care judecă îmi inspiră mai mul­tă încredere decât acel care a în­făptuit? Traduc garanţia unei justiţii şi chiar acolo trebuesc diferite gra­de de justiţie pentru ca să se po­tă hotărâ o sentinţă defini­tivă, încătuşarea libertăţii presei, ar însemna oprirea oricărui pro­gres. Şi în definitiv pentru ce? Pen­­tru că cineva ne atinge în amo­rul nostru propriu, pentru că ci­neva a spus un lucru neexact. Dar aceluia nu-i stă deschisă calea largă, să răspundă? Şi dea­supra aceluia ca şi deasupra noastră, nu stă conştiinţa naţio­nală care este mult mai lumina­tă decât o concep acei care ar dori strangularea presei? Să ne păstrăm sângele rece spune d. Pangratti şi să dăm Constituţiei o zedacţiun© clară şi conformă, interesului personal al individului şi al ţării. Principiilor superioare de­ drep­tate şi de libertate care emnt pa­trimoniile omenirei, câştigate prin atâtea lupte ale fruntaşilor intelectuali şi prin atâtea sacrifi­cii, de multe ori mai dureroase decât sacrificiile războiului, tre­i s­a ose respectate. De aceea, îmi pare rău, că dela această tribună, în discuţiunea articolelor, văd aducându-se în locul calmului necesar, pasiual şi încercări de a se obţine Intro­ducerea în textul Constituţiei a unor principii, care desigur, nominate de Judecata rece nu pot să fie tăgăduite, ca influenţate de idei din alte vremi. D-lor, eu ştiu că în mijlocul nostru, sunt p part® cel din ve­chiul ragat, care trăim de 66­ ani sub regimul celei mai largi li­bertăţi şi sunt o altă parte, a­­proape egală, fraţii noştri liberaţi care au trăit sub regimul Imperi­ilor Austro-Ungare şi Ruse. Ce ar însemna spune d. Pan­­grati, dacă cugetarea ar fi su­­­pusă formelor greoae ale Justi­ţiei ordinare? Ar însemna încătuşarea con­ştiinţei. Şi pentru ce se cer aceste res­­tricţiuni la libertatea presei? Pentru că unii dintre noi, au a­vut poate de suferit vreo nedrep­­tate... Eu prefer, buchea­ă. Panţitaiîi să apară in ziare zeci d© articole nedrepte, decât să fie împiedeca­LIBERTATEA PRESEI In ce priveşte libertatea presei,­­senatorii majoritari N. G. Popo­­vici şi Păcurarii, se exprimă pen­tru­ straşnica ei îngrădire. DISCURSUL D-LUI PANGRATTI Se dă apoi cuvântul d-lui Pangratti care spune D. AL. CON­STANTINESCU vor­bind în aceiaş chestie, spune că res­trângerea libert­ăţii presei ar fi ,un stigmat aplicat civilizaţiei şi cu­tu­rei noastre, căci dacă presa a gre­şit vreodată, apei de multe ori a fost o îndrumătoare spre bine. D. G. DISSESCU propune urmă­torul amendament, privitor la com­­petinţa instanţelor de ja, judeca de­lictele de presă. Se vor judeca de tribunalele or­dinare, „îndemnurile directe la a­­sasinate şi rebeliune, In cazurile când n'au fost urmate de execuţiu­­ne". . Calomniile, injuriile, difamaţiu­­nile aduse particularilor sau func­ţionarilor publici, oricare ar fi, a­­tinţi in viaţa lor particulară“. D. AL. CONSTANTINESCU decla­ră că guvernul îşi însuşeşte acest a­­mcendam­ent In această chestiune mai vorbesc d-nci Gr. Pracopici şi L. Dauş. Ar­ticolul 28 privitor la libertatea pre­sei e votat cu amendamentul propus de d. Dissescu. Se ia în discuţie după acela arti­colul 22, care se referă la chestiu­nea bisericei dominante in stat Arhiepiscopul Gurie cere autono­mia bisericei ortodoxe. D. Schul­le­­rus, senator minoritar cere ocrotirea celorlalte culte din stat INTAETATEA CULTULUI Articolul 22 este redactat în sen­sul următor: „Biserica creştină ortodoxă ţi bi­serica unită sunt româneţii". ..Biserica ortodoxă va fi dominantă un stat, iar biserica unită are intde­­tate faţă de celelalte culte" Vorbesc în această chestie d-nii C. Dissescu, Bariu, şi Al. Constanti­­nescu. Mitropolitul primat mulţumeşte Se­natului şi oratorilor pentru modul cum au soluţiona această chestiune.. Şedinţa s’a ridicat la orele 9 seara p­e incinta şi face şederea în Ca­meră imposibilă. Băncile şi tri­bunele se golesc în­ grabă. Pala­­tul Camerei pare o magazie de ouă clocite în plină explozie... Gi greu, se ajunge la aerisirea com­p lecta a iu­bi­­tei. 'PROTESTĂRI La redeschidere, d. Leonte Moldo­vaica, mai întâi, și apoi d. N. Iarga au protestat împotriva ceîor în­tâmplate. Chestorul Orleanu a cetit raportul prin care se constată că s’au găsit ■sluj­ pupitrul deputat­ului opoziţio­­nist Drăghici urmele a două fiola cu gaze sulfuroase. Raportul con­chide la eliminarea deputatului Dră­ghici. Majoritatea cere eliminarea tutu­ror deputaţilor cari au participat la şedinţă. DISCUŢIA CONSTITUŢIEI După aceea se începe discuţia aşa zisei „Constituţii’. Art. 1 se votează cu modificarea propusă de d. Mândrescu şi susţi­nută­­de d. Iorgu, în următoarea redacţie: ,,România este un stat naţional u­nitar indivizibil" La art. 5 asupra întrebuinţării cu-u­vântului „român" ori -„cetăţean ro­mân a fost o discuţie lungă la care au participat d-nii Threls­tm, Fritz Conerth Toni, Mârzescu, Rad­u S’a­ votat fără modificare, lăsându-se cu­­vântul Român. Asupra drepturilor femeii, a vor­bit pentru d. Săveanu şi i­ntra d­l Iri­mescu-Cândeşti. D. Mârzescu a susţinut textul pro­­ectului. S a născut un imens scandal, care s’a terminat fireşte cu un vot în sensul voinţiî guvernului. La sfârşitul şedinţei au fost ex­cluşi în lipsă următorii deputaţi din opoziţie: Sever Bocu, Victor Munteanu, Ni­­­colae Bivol şi Gr. Iun­ian la ce­­e 20 şedinţe; Ciornei la 50 şedinţţ­ei ALTE CUVÂNTĂRI îs s’a petrecut ori la Camera Protestarea opoziţiei a gu­vernului care a pus doi generali bravi să comande o pompă cu apă împotriva clubului naţional. Io­ î SPINSANU a reprobat chipul necavaleresc în care biata majori­tate a stâlcit în bătaie un deputat din opoziţi© prins singur fără apă­rare în incinta Camerei. GAZELE PUTUROASE In timpul când d. Orleanu voci­fera agresiv cat fpre opoziţie, deputa­ţii partidelor unite au găsit că cel mai potrivit lucru e să părăsească incinta în care chiar preşedintele se dedă la asemenea acte de agresiune. Câteva minute după plecarea opoziţiei un miros nesuferit am-Abdulaham s’cam la 15 ședințe. — viperirea unei veste prja­­mici­­le cestralel ARESTĂRI SENZAŢIONALE CERNĂUŢI, 20. — Siguranţa ge­nerală din localitate, după lungi investigaţii a isbutit să descopere o vastă organizaţie de contra­bandă­Membrii acestei organizaţii in­troduceau în ţară, prin fraudă arti­cole prohibite la import. Aceste operaiuri se făceau prin punctul Zastavna. Până acum autorităţile au are­stat lui căpitan de grăniceri, un sub­locotenent de jandarmi, primarul comunei Zastavna şi numeroşi func­ţie mari ai primăriei acestei comuni. S’au mai­­'’rut şi alte arestări. . Faptul face senzaţie în tot ţinu­tul. Ajuns la Borş, contrabandistul a fost arestat şi în urma unei minu­ţioase perchiziţii a compartimentu­lui, au fost găsite şase pachete în care se aflau 120 monede de argint a 1 lei, 200 a 2 lei, 545 a­­­ieu, 4 napoleoni de aur, 33 bucăţi bri­liante, 8 grame platină, 468 grame aur şi 200 grame argint, toate în valoare de două milioane­­* . Individul care este de meserie giuvaergiu, se îndeletnicea de mul­tă vreme cu contrabanda de o­­biecte preţioase. Aproape în fiecare săptămână, ducea la Budapesta cantităţi de aur, argint sau platină, spre a le vinde. Viaţa art slidi SPECTACOLELE DE AZI OPERA ROMANA: Toisca. TEATRUL NATIONAL: Hedda Gabler (premieră). TEATRUL REGINA MARIA: Pă­mântul Morţii. TEATRUL MIC: Due Sasse Madel. TEATRUL CENTRAL: Sburatorul. TEATRUL POPULAR: Băiat de viaţă. TEATRUL MAJESTIC: Varietăţi TEATRUL ALHAMBRA: Varietăţi. CINEMA PATN­E PALACE-LIPS­­CA­NI: Dragostea la încercare. CINEMA VLAICU: Stanley în A­­frica.­­ * D-ra Văţcărescu a ţinut zilele tre­cute o conferinţă la Universitatea Analelor din Paris tratând despre „Prinţii nefericiţi“. Vineri 23 Martie va avea loc la Atheneu privibil concert al Filarmo­nicei dirijat de Richard Strauss. * Din Marsilia se anunță că maes­­trull George Enescu a dat o serie de concerte în acel oraş obţinând un formidabil succes.

Next