Adevěrul, mai 1923 (Anul 36, nr. 12028-12058)
1923-05-29 / nr. 12056
V + . Ce ne spune d-L. Ignotus Intre numeroşii noştrii intervievaţi, unul dintre cei mai simpatici şi mai clar văzători, ne-a pus în situaţia de a ne da cuvântul că nu-i vom publica şi numele. Acest anonimat îşi are explicaţia în sinceritatea lipsită de violenţă dar bogată în precizări hotărîte, pe care d... Ignotus a crezut necesar s’o aibă, lucru pentru care îi mulţumim în numele cititorilor noştri. Ne ţinem cuvântul dat. Totuşi, pentru ca să dăm declaraţiilor d-sale toată greutatea lor, nimic nu ne împiedecă de a arăta că d. Ignotus este unul dintre fruntaşii Evreii „asimilaţi“, că d-sa a fost deputat în Dumă şi membru al municipalităţii Chişinăului, că în calitate de membru al Sfatului Ţării a votat hotărît pentru alipirea la România, că e un distins jurist şi un perfect om de lume, vorbind foarte bine româneşte şi franţuzeşte, că, în fine, — să ni se scuze această manifestare a unei satisfacţiuni personale, — ne-a declarat de la început că socoate ziarul „Adevărul“ ca „le plus sympathique journal de Roumanie“. — Dacă în statul de drept, îşi începe d-sa declaraţiile, drepturile cetăţenilor sunt garantate cu dreptul de a lua parte în reprezentaţiune în viaţa politică şi de altă parte cu dreptul de seif gouvernment local, pot să spun că, în condiţiile în care trăim noi în Basarabia, cetăţenii sunt lipsiţi şi de una şi alta. In condiţiunile în care s’au făcut alegerile trecute, massele populare n’au putut vota liber. Iar dreptul care a existat totdeauna în Basarabia, dreptul de self government, de care s’au folosit şi ţăranii în zemstve şi orăşenii în Dumă, nu mai există de când au fost introduse comisiunile interimare, cu un contingent de personal care se schimbă aproape la fiecare şase luni. Se înţelege că nici viaţa obştească, nici cea economică nu pot fi regulate prin astfel de instituţii. E de sine înţeles că elementele cele mai sănătoase şi cele mai intelectuale ale populaţiei sunt înlăturate de la participarea la orânduirea vieţii publice şi sunt înlocuite cu o birocraţie care este cu desăvârşire străină de interesele locale. Regimul acesta se simte aici mai cu deosebire în viaţa şcolară care totdeauna a fost condusă de către reprezentanţi locali. Şi zemstvele şi Duma au regulat toate chestiunile şcolare. Azi, funcţionarii, cari nu iau în consideraţiune toate condiţiunile locale, insistă numai ca toate circulările şi programele existente în regat să fie numai decât aplicate şi aitea. De aceea rezultă că copiii minorităţilor care nu-s pregătiţi a studia în limba statului, se găsesc în situaţie grea. Proverbul„nihil agitur pro saltu" este violat în toată aplicarea lui de către exigenţele vieţii cetăţeneşti. Funcţionarii cari vor să se arate ca conducători ai politicii centrale dau numai dovada şovinismului lor. Fireşte că conflictele sângeroase şi severe ieşite din primul contact al jandarmilor şi funcţionarilor cu populaţia rurală şi cu minorităţile oraşelor, s’au aplanat acum. Numai măsurile existente încă, cum de pildă, starea de asediu şi cenzura nu numai pentru presa locală ci şi pentru cea din regat, şi toate măsurile extraordinare, împiedecă nespus de mult reintrarea in normal a vieţii cetăţeneşti. Măsurile luate în timpul din urmă pentru centralizarea serviciilor şi desfiinţarea tuturor resturilor de autonomie, nu numai că a provocat o mulţime de greutăţi pentru populaţie, dar a înlăturat pe intelectuali de a mai găsi interes în viaţa publică. * „Măsurile care se iau pentru regularea vieţii economice, aduc totdeauna rezultate contrarii. Introducerea taxelor şi măsurilor pentru distribuţie provoacă totdeauna scumpirea productelor şi administraţia nu vrea să recunoască că numai comerţul liber şi concurenţa sănătoasă pot da rezultate satisfăcătoare. Viaţa economică în Basarabai a suferit multe greutăţi Productele Sunt mai multe curente în opinia publică evreiască din Basarabia. De când cu desfiinţarea Comunităţii evreieşti, deosebirile de vederi s’au accentuat şi azi avem, bine diferenţiate, o opiniune a Evreilor ortodoxi, o alta a Evreilor sionişti, o a treia a Evreilor bundişti, o a patra a Evreilor asimilaţi, etc. Pe strada Haralambie, în plin cartier evreesc, într’o casă bătrână, în atmosfera îmbătrânitoare a unei odăi în care in fotii vechi, cu scoarţele roase, dau locului acesta înfăţişarea refugiului unui vrăjitor medieval, bătrânul mare rabin al Ghişinăului şi membru în parlamentul care a dat o soluţie chestiunei evreieşti, desminte prin vioiciunea mersului pripit, a gestului, a privirei, a vorbei, a cugetărei tot ce stă ca mărturie a bătrâneţii în el-însuşi şi în lucrurile înconjurătoare. Originar din Ukraina a fost timpde 23 de ani rabin la Prolaki (gubernia Poltava), stabilit în Basarabia din anul 1909, Marele Rabin Tielson se bucură de o deosebită autoritate între Evreii ortodoxi cari alcătuesc și gruparea cea mai numeroasă în sânul Evreilor basara-1---î T~»__1-.—--________—— d-sa a jucat un rol important pentru rezolvirea favorabilă a chestiunei evreieşti în timpul discuţii asupra Constituţiei. D. Tielson se exprimă cu oarecare greutate în româneşte, dar arată multă bunăvoinţă de a învinge această greutate. Ce cred eu despre situaţia politică de azi? ne spune d-sar iată o chestiune grea şi cred că nici d. Ion Brătianu nu ştie exact ce să răspundă. Lupta între partide e foarte înverşunată şi cine ştie ce va urma. Eu totuşi sunt optimist. , Ceea ce e un avantaj pentru români, e că Evreii în general sunt prietenii lor. Şi prietenia aceasta se va accentua dacă chestiunea evreiască aşa cum e pusă azi prin Constituţie se va realiza bine. Va fi de folos şi guvernului, căci naţiunea evreiască are legături în lumea întreagă şi când acest neam e satisfăcut într’o parte, vestea aleargă în toate celelalte părţi şi face atmosferă favorabilă celor ce au provocat mulţumirea. In ce priveşte situaţia din Basarabia şi doleanţele populaţiei locale, sentimentul general este că guvernul a făcut rău suprimând directoratele. E foarte greu să fie condusă provincia aceasta depărtată tocmai de la Bucureşti. Numeroase nemulţumiri rezultă dintr’o stare la care se adaugă mărimea impozitelor. Oamenii sunt săraci aici, criza economică este evidentă Cei dintâi au ca reprezintant autorizat pe Marele rabin Thelson, cel d'al doilea pe doctorul Bernstein- Cogan, aflător în prezent în Palestina. Ceilalţi Evrei n’au reprezentanţi autorizaţi ci se grupează în jurul câtorva fruntaşi dintre cari unii ne-au făcut declaraţii deosebit de interesante, şi posibilitatea de a mulţumi fiscul este foarte redusă. Regimul actual din Basarabia nu e nici bun, nici rău. Avem mulţumirea însă că d. Inculeţ e un om bun şi plin de solicitudine pentru toate nevoile basarabene.Aceasta se numeşte schimb de bune procedee. D. Tielson cunoaşte preţul politeţii recunoscătoare şi nu uită că d. Ion Inculeţ într’un interview care i-a fost luat de către un ziar local n’a cruţat câteva graţioase complimente la adresa meritelor şi activităţii Marelui Rabon). # Populaţia evreiască e destul de mulţumită de modul în care a fost soluţionată în parlamentul Constituţiei chestiunea evreiască. Ceea ce e interesant de acum înainte e ca deja vorbele făgăduelii să se treacă la acţiunea realizării. Deocamilnici trion Pur în hnon-mkonimi 11 ti motiv de nemulţumire: dispoziţiunea luată de către ministerul instrucţiunei publice pentru românizarea şcolilor private, înţeleg să se înveţe în şcoală limba română ca limbă necesară a statului, dar e injust ca limba de predare să înceteze a fi cea maternă, idiş sau ebraică. Dorinţa noastră e ca cei în drept să înţeleagă că nedreptatea aceasta nu poate fi menţinută. Cât despre chestiunea refugiaţilor evrei veniţi din Ukraina, ea e simplă şi jalnică. Oameni nenorociţi cari au pierdut totul şi nu şi-au salvat decât viaţa, ne-au cerut găzduire trecătoare şi sprijin. I-am găzduit şi comitetele noastre i-au înlesnit pe cât le-a fost posibil ca să emigreze în America, Africa şi Palestina. La Chişinău nu-s în prezent mai mult de 2500 asemenea refugiaţi şi in toată Basarabia vreo 6—7000. „Reluarea raporturilor economice cu Rusia, despre care vă interesaţi, va fi desigur folositoare, dacă se va realiza. Numai că se va realiza ea oare?" Marele Rabin a spus tot ceea ce avea de spus. Avem convingerea că nu ne va declara nimic mai mult. Surâde cu o voioşie diplomatică şi pare a voi să aratecă nu doreşte să strice echilibrul între un oportunism bine chibzuit şi interese de rasă bine înţelese. Iată de ce ne mulţumim numai cu atât, nu mai vin acum pe piaţă ca odinioară. Muncitorii agricoli şi-au redus producţia cu mai bine de 40 la sută. Culturile de tutun care au fost foarte răspândite, sunt acum minimale. Cauza stă în nedreapta apreciere a rezultatelor culturii tutunului de către funcţionarii locali care sunt în prezent mnicii consumatori. Cultura poamelor şi mai ales a prunelor şi nucilor care producea milioane de lei, a scăzut mult de asemenea, fiindcă taxele de export sunt de aşa natură că nu dau posibilitatea exportării acestor produse. „In vremea aceasta, nu numai sistemul evaluărilor posibilităţilor de a supune la impozit, populaţia ca şi modul de a se aplica regimul impozitelor de către un personal inapt pentru aceasta, produce o mare nemulţumire. La sate, lucrul se petrece cu totul arbitrar. Oamenii mai avuţi şi cu relaţii bune, scapă lesne grăite sfântului bacşiş. In oraşe, în vreme ce rotind meseriaşi sunt impuşi la biruri extraordinare, bogătaşi şireţi se aranjează să scape de obligativitatea plăţii. Cu toată necesitatea urgentă a vieţii de Stat de a impune toată lumea, dacă la aplicarea impozitelor ar participa şi reprezentanţii populaţiei locale care cunosc bine condiţiile vieţii şi mijloacele fiecăruia, rezultatele ar fi cu totul altele. „România e o ţară nenorocită care are toate şansele de a prospera, toate bogăţiile şi toate avantagiile situaţiei teritoriale şi care a fost rău guvernată. Guvernul actair d în mora treivsale numai să mărească numărul partizanilor săi, fără a-şi da seama de calităţile morale şi inteligenţa lor. Dacă s’ar pune la conducere oameni cu simţ real de guvernământ, ţara aceasta ar ajunge într’o situaţie cu adevărat de invidiat. In ce ne priveşte pe noi basarabean, toţi ne dăm seamă vorbesc bine înţeles de cel cu buna judecată — că alipirea la România a fost un noroc şi că unirea a salvat teritoriul basarabean de multe nenorociri. Dacă măsurile luate de către guvern ar fi fost sincere şi conduse de oameni cu bunăvoinţă (nu numai de funcţionari şi şovinişti), legând şi sufletul populaţiei prin unire, alipirea ar fi fost mai adânc spirituală, mai sinceră, mai cordială. „Ce vor azi basarabenii? Un lucru mai presus de toate. O reformă administrativă care să le îngăduie participarea la self government. „Ce cred despre reluarea raporturilor economice cu Rusia din condiţiile economice care există azi în Basarabia cu imposibilitatea de a exporta produsele necesare hranei populaţiei şi în vedere că în Rusia nu mai există produse care să prezinte un interes pentru noi, măsurile ce s'ar lua în vederea reluării unui schimb economic cu Rusia nu pot avea o importanţă serioasă. Iar exportul vinului, alcoolului, nucilor, n’ar satisface decât o mică parte dintre producătorii basarabeni. Oricum ar fi, reluarea legăturilor comerciale cu vecinul aşa de apropiat se impune, dar trebueşte a se elabora un sistem de măsuri mai prudente şi mai serioase decât acela de a trimete un funcţioni al adiţiei finanţelor şi prefectul de Tighina pentru tratative cu... reprezentantul comisariatului respectiv din oraşul vecin. „In ce priveşte chestiunea refugiaţilor evrei din Ukraina, ea nu e regulată de către administraţie. In fiecare lună, circulă zvonuri că cei ce au trecut ilegal frontiera — adică mai toţi — vor fi retrimeşi peste Nistru. Şi toate acestea produc tulburări şi temeri continuie. Reprezentanţii instituţiilor flantropice din America sunt totdeauna puşi în condiţiuni dificile spre a regula emigrarea acestor evrei spre America". I. D. Adeverului SissrabSa fiifa politică și situația, §e»@mfeă Colearofele mînoritâfilor Opiniuni evreești Ci sie spune lirele rabin tireison * Drama din Cernăuţi CERNĂUŢI, 27. — Locuitorii oraşului nostru sunt încă profund impresionaţi de o dramă ale cărei eroine sunt două doamne din elita cernăuţeană. Iată ,despre ce e vorba. D-na Victoria Grecu, soţia profesorului universitar V. Grecu a venit Sâmbătă seara la mama sa, d-na Elena Morariu In vizită. D-na Morariu locueşte într’o vilă simpatică din strada Dominic. Mama şi fiica s’au întâlnit în grădină, s’au îmbrăţişat şi au intrat apoi într’un salonaş. Câteva secunde mai târziu, vecinii, precum şi bătrânul preot Morariu, tatăl d-nei Grecu care se afla in grădină, au fost alarmaţi de două putemnice detunături de armă, ce s’au auzit răsunând în salonaşul In care se aflau cele două femei. In câteva minute, curtea se umplu de curioşi. Uşa salonaşului, care a fost găsită Încuiată a fost spartă şi înăuntru s’a putut vedea un spectacol groaznic. D-na Morariu zăcea într’un fotoliu ucisă cu pieptul pătruns de an glonte, iar lângă uşe d-na Grecu în agonie, cu o carabină care fumega încă in mână. Poliţia a inceput imediat cercetările, constatând că d-na Grecu şi-a ucis mama, punându-şi apoi capăt vieţii. Se crede că d.na Grecu a comis această faptă intr’un acces de alienație mintală. --LTb ADEVER IIL VAGINA 3 B^uiiggM^/jHa^iagaagxaistfumrssKgţ ’’ijzsmí atag;. <«K)»g3ai3E^iM^4^fflM.iwHMyaaam5a Teatru! Cinema Cir. St.ef. B/larrescu msumssmt Ultimul mare siscc©«* mimdial Operă omplectă Le Crime de Lord Mut Saville (Crima Lordului Unisys’ Sawiife) Superbă dramă după celebru! roman a lui ©5S&S3 WaLDE în rolurile principale ANDRE N@X, Andre Dubose, Barra!, M-me Fonte Ney, etc. de la Comedia Franceză La sfârșit, Ultimul Gawmont Journale P„ Serif8® următoare slîss filmul „¥iiMG¥ MIS J&P^ES“ {douăzeci die arsă mai târzâuS mm se mai reprezintă «§e oarece casel „Gaumonft“ (proprietara filmului) care ne-a închiriat filmul întreg I s’a refuzat cenzura celorlalte serii, fapt adus la cunoştinţa noastră în ultimul moment. PREMIERA I ===== III Operă CompSedi! Program Sensational î ■ Ultimul succes Mondial O FLOARE IN MLAŞTINA Dramă senzaţională americană, operă complectă cu celebra DOROTHY PHILLIPS în rolul principal La fine o SplendidăjEomedie americană în 2 acte cu copilul fenomen I®I20€jsY în rolul principal Monopol „American Film Company" Bucureşti Ultime De la Timişoara vine o veste bună. Studenţii politecnicei de acolo s’ar fi adunat, şi după o discuţiune plină de avânt, răspunzând sfatului rectorului, ar fi decis să reintre la cursuri. Din nefericire vestea nu e tocmai aşa dea’ntregul bună, căci se adaogă că studenţii ar fi hotărât să reintre la cursuri, dar că „pe de altă parte studenţii români au decis să ceară studenţilor evrei să se abţie de bună voie a veni la cursuri pwuuu wiuuud ui wann uhuu wufilete". Asta însemnează cu alte cuvinte că nimic nu s’a schimbat la politecnica din Timişoara. Căci toată chestia era doar că nu se poate admite numerus clausus pentru studenţii evrei şi acum se încearcă a l1 se aplica acestora chiar clauzura complectă, — căci II se cere pur şi simplu ca să nu vie la cursuri de bună voie, Iar pentru sublinierea celor ce s’ar întâmpla, dacă nu s’ar abţine de bună voie, se adaogă că 11 se cere aceasta pentru evitarea ori căror alte conflicte. Cu alte cuvinte cu liniştea şi normalizarea lucrurilor la politecnica din Timişoara, dreptatea, libertatea şi cultura dau din lac în puf. ___ ■ •_ ^ _ ÎEj.:*:: D. Constantin Bacalbaşa, colaboratorul nostru, a plecat cu Simplonul de ori Duminică 27 Mai, spre a-şi face cura anuală la Vichy în Franţa, Academia Română a proclamat membrii de onoare pe cunoscuţii filo-români R. W. Seton-Watson (Scotus Viator) profesor la universitatea din Londra, şi Charles Upson Clark profesor la universitatea din Yale. După cum s-a anunţat, numeroşi şi marcanţi membrii din majoritate socot că astfel de grozăvii nu pot fi tranşate prin răspunsuri ca cele date de d. Al. Constantinescu. Anchete administrative nu pot duce la nici un rezultat în asemenea materie. De aceia, în interesul bunului renume al ţarei şi al salvărei situaţiei din Basarabia, aceştia socot ca se impune o anchetă par-Inmarturi care rin mira ar fi din natură sa constate tot adevărul şi să impună sancţiunile de rigoare. D. Victor Iamandi, a formulat in acest sens o cerere in şedinţa Camerei de Sâmbătă. Guvernul, care cunoştea starea de spirit a majorităţei, şi-a dat imediat seama de primejdie, şi, prin glasul d-lui I. G. Duca, a cerut o amânare de câteva zile, întrucât „chestiunea e din cele mai serioase1". Informaţiuni bune ne îndreptăţesc a spune că cererea va fi repetată în cursul săptămânei, de astă dată într'o formă mai inzistentă. Cum arătăm în altă parte a ziarului, organul partidului naţional din Ardeal Patria, anunţă că din pricina scumpetei crescânde a hârtiei şi tiparului, e nevoit să urce la 2 lei preţul unui număr. De altfel Patria rămăsese singurul ziar din Ardeal care se vindea cu un leu exemplarul, toate celelalte îşi măriseră demult preţul la 2 lei şi acum sunt pe cale—din pricina nepăsărei guvernanţilor faţă de scumpetea hârtiei — să-şi sporească din nou costul făcând trei lei, exemplarul. Ni se aduce la cunoştiţnă că podul de peste Argeş din dreptul satului Rada-Gorneni a fost rupt încă de astă iarnă de şuvoaiele revărsate ale răului şi n’a putut fi reparat nici până acum. Din această îiwVîh/î /*irr nil sitin An ro cnQP/iitst tiucurești-Alexandria e toane muu stânjenită. Sâmbătă seara inginerii din corpul technic au sărbătorit printr’un banchet dat la „Athenée Palace“ — 45 de ani de serviciu ai cunoscutului inginer inspector general Elie Radu — acela căruia România îi datorează cele mai importante din căile sale ferate, şosele şi poduri. A luat parte la această sărbătorire aproape întregul corp technic din ţară. w . După cum am anunţat, socialiştii Bubnowski şi Tkapenko, cazi stau închişi, suferind toata ororile, de mai bine de doi ani, au fost declaraţi amnistiaţi de Consiliul de război al corpului al 5-lea de armată. Firesc era, ca cei doi amnistiaţi să fie imediat puşi in libertate. Parchetul militar insă, care pe cât poate refuză aplicarea decretului de amnistie, nu vrea să se supună nici măcar unei sentinţe precise. Cei doi amnistiaţi stau încă Închişi în penitenciarul din Constanţa pentru a fi trimişi la Chişinău, deşi consiliul de război de acolo nu-l cere fiindcă e o imposibilitate legală să-i ceară formal. E evident că se pune la cale un nou asasinat. De data aceasta insă, ministrul de război se face direct complice cu asasinii. Constanța 2115 Seria filmelor celebre IZI PREMIERA Operă complectă MB sunossuSă am fiSpaul |Soc8©i?i®şi 1onopol Dorian-Film Afară din Progra în | serbarea zES©5 de la Mai Inaugurarea renului Sporea Rom» cornii şi J©8a Moşilor. Orchestră simf@oica sub c®EDdM£er®â Maestrului I. Bircănescu Depozitar de ziare Destoinic se caută pentru Corabia. A se adresa la ediţia orelor noastre. wmMkwmmmzmBz lila şi Parcul de la Popeşti SE VOR VINDE DEFINITIV PÂNĂ LA 7 IUNIE Căile Ferate Române Orsuli ale Trenurilor din Bucureşti {Ţara de Nord) P3©Mare Valabil dela 1 Iunie 1923 Sosire Pentru vizitarea acestei proprietăţi, Indiscutabil cea mai frumoasă din Împrejurimile Capitalei (10 kil. depărtare) şi pentru condiţiile vânzărei amatorii se vor adresa : D-lul C. Q. COSTA-FORU, 3. Aleea Mitropoliei Tel.7|S8 No. Felul PLEACĂ SPRE]O No. Felul SOSESTE DELA | 1 ORA Vechi 30 » 4o a07 101Pers. C. de Argeş (Petroşiţa-G. 1641K Pers. Timişoara-Craiova [• ’» . 530 Idling) ••••••••• 700128406 Oradea Mare-Cluj . , * . 550 1121Accel. Cluj-Oradea Mare • « . . 720 24 16Accel. Constanța ............................ 610 139113Pers. Constanța.................... 725 176112Pers. Sibiu-Piatra Olt................. 620 121701 11 Vaslui-Iași-Cernăuți • » • 740 124708 11 Galați .. .... 650 131115 Pers. Giurgiu port (Rusciuk-Var-412Accel. Paris-Lausanne-Triest-Bel na-Sofia) • .................... 745 grad-Timișoara-Craiova-129401 91 Cluj-Oradea Mare-Sighetul Sibiu • ..... ... 710 Marmației ••••••• 800 142Orient Londra-Paris- Oslanda-Brut• 167119 if Olteniţa port..................... 805 Expres xelles-Amsterdam-Viena- 125103 13 Craiova-Timișoara .... 820 Budapesta-Arad-Teiuş 7 3Simpl. Craiova-Timișoara-Belgrad-• (Marți, Vineri, Duminică) 750 Orient Triest Milano-Lausanne-662Accel. Danzig-Varşovia-Viena-Pra-Expres Paris-Londra.................1020 ga-Gr. Ghica Vodă-Cer- 51Accel. Cernăuți-Gr. Ghica Vodănăuți................................ 810 Lemberg-Katovice, Bres-1032 I. Sighetul Marmației-Halmeilau-Berlin-Hock v. Hol(Oradea Mare-Cluj-Pragalande-Londra ..... 1120 Ostanda-Viena-B.-pesta • 840 119 703Pers. Golicit.1 «»•»••••• 1140 258M 11 Chișinău-Iași-Vaslui • • • 900 1523Accel. Teiuş-Arad-Budapesta-Vie-168120Pers. Olteniţa port ...... 925 na-Insbruk-Zürich-Paris 1355 174 108 11 C. Lung (C. de Argeş-Petro-1953 Vaslui-Iași ....... 1430 şiţa • •• • • ■ • «* •1000 177403 Cluj-Oradea Mare . . . .1515132116 11 Giurgiu •••»-««»•• 1035 21 13Accel. Constanța (C-tinopol Joi și 18706 11 Cernăuți-Paşcani • . V •' «1115 Duminică » « • ... .1625178404 l1 Oradea Mare-Cluj . ... 1205 169121Pers. Oltenița port....................1720 3056Accel. Galați ......... 1225 173107n C. Lung (Petroşița-C. de 22 14 »-T 11 Constanța (C-tinopol Joiui Argeș) .................. . . 1740 Duminică)................... .1240 13311725 Giurgiu.................................1750 1624Accel. Paris-Zürich-Insbruck-Wie-2955Accel, Galați •«•••a*«*1800 na-Budapesta-Arad-Teiuș 1535 17705Pers. Pașcani-Cernăuți................1920 120 704Pers. Galați ••*•••••• 1615 157Accel, Vaslui-Iași-Chișinău . . .2000 52Accel, Londra-Hoek v. Hollande-311 11 Craiova-Timișoara-Belgrad-Berlin-Breslau-Katovice-Triest-Lausanne-Paris-St-Lemberg-Gr. Ghica Vodă-11 u • ••»•••••« 2020 Cernăuți • ■ • • ■ •1745 931 19 Cluj-Oradea Mare-Halmei-Sighetul Marmației-Bu-84Simpl. Londra-Paris-Lausanne-Midapesta-Viena-Ostanda-Orientano-Triest-Belgrad-Timi-Praga • ••••••• 2040 Expres soara-Craiova................. 1945 163109 Pers. Craiova-Timișoara . . . .21 10 170122 Pers. Oltenița port..................... 2010 123707 Pers. Galați ••••** • • •21 50126104 1) Timiș. Craiova (Petroşița) 2025 561Accel. Cernăuți-Gr. Ghica Vodă-134118 •A Sofia-Varna-Rusciuc-Giur-Varşovia-Danzig-Praga .2230 giuport ....... 2045 13 1Orient Teiuş-Arad-Budapesta-Vie-140114 11 Expresia-Paris-Londra- Oslanda-130402 nl Sighetul Marmației-Oradea-Amsterdam (Marți-Joi-Mare-Cluj..................... 2150 Duminecă) ... . . • •2250 1222Accel. Oradea Mare-Cluj . . . 2210 127405 Pers. Cluj-Oradea Mare .... 2320 102Pers. C. de Argeș (C.Lung) . . 2230 2315Accel. Constanța.................... 2340 12270211 Iași-Vaslui-Cernăuți . . 2250 175111 Pers. Piatra Olt-Sibiu ..... 2350 2.0154Accel. Iasi-Vaslui 23 M&I