Adevěrul, mai 1923 (Anul 36, nr. 12028-12058)

1923-05-29 / nr. 12056

V + . Ce ne spune d-L. Ignotus Intre numeroşii noştrii intervie­vaţi, unul dintre cei mai simpatici şi mai clar văzători, ne-a pus în situaţia de a ne da cuvântul că nu-i vom publica şi numele. Acest anonimat îşi are explicaţia în sin­ceritatea lipsită de violenţă dar bo­gată în precizări hotărîte, pe care d... Ignotus a crezut necesar s’o aibă, lucru pentru care îi mulţu­mim în numele cititorilor noştri. Ne ţinem cuvântul dat. Totuşi, pen­tru ca să dăm declaraţiilor d-sale toată greutatea lor, nimic nu ne împiedecă de a arăta că d. Ignotus este unul dintre fruntaşii Evreii „asimilaţi“, că d-sa a fost deputat în Dumă şi membru al municipali­tăţii Chişinăului, că în calitate de membru al Sfatului Ţării a votat hotărît pentru alipirea la România, că e un distins jurist şi un perfect om de lume, vorbind foarte bine româneşte şi franţuzeşte, că, în fi­ne, — să ni se scuze această ma­nifestare a unei satisfacţiuni perso­nale, — ne-a declarat de la început că socoate ziarul „Adevărul“ ca „le plus sympathique journal de Roumanie“. — Dacă în statul de drept, îşi începe d-sa declaraţiile, drepturile cetăţenilor sunt garantate cu drep­tul de a lua parte în reprezentaţiu­­ne în viaţa politică şi de altă parte cu dreptul de seif gouvernment lo­cal, pot să spun că, în condiţiile în care trăim noi în Basarabia, ce­tăţenii sunt lipsiţi şi de una şi alta. In condiţiunile în care s’au făcut alegerile trecute, massele populare n’au putut vota liber. Iar dreptul care a existat totdeauna în Basara­bia, dreptul de self government, de care s’au folosit şi ţăranii în zemstve şi orăşenii în Dumă, nu mai există de când au fost introdu­se comisiunile interimare, cu un contingent de personal care se schimbă aproape la fiecare şase luni. Se înţelege că nici viaţa ob­ştească, nici cea economică nu pot fi regulate prin astfel de instituţii. E de sine înţeles că elementele cele mai sănătoase şi cele mai in­telectuale ale populaţiei sunt înlă­turate de la participarea la orân­duirea vieţii publice şi sunt înlocui­te cu o bi­rocraţie care este cu desăvârşire străină de interesele locale. Regimul acesta se simte aici mai cu deosebire în viaţa şcolară care totdeauna a fost condusă de către reprezentanţi locali. Şi zemst­­vele şi Duma au regulat toate ches­tiunile şcolare. Azi, funcţionarii, cari nu iau în consideraţiune toate condiţiunile locale, insistă numai ca toate circulările şi programele e­­xistente în regat să fie numai de­cât aplicate şi aitea. De aceea re­zultă că copiii minorităţilor care nu-s pregătiţi a studia în limba statului, se găsesc în situaţie grea. Proverbul­„nihil agitur pro saltu" este violat în toată aplicarea lui de către exigenţele vieţii cetăţeneşti. Funcţionarii cari vor să se arate ca conducători ai politicii centrale dau numai dovada şovinismului lor. Fireşte că conflictele sângeroase şi severe ieşite din primul contact al jandarmilor şi funcţionarilor cu populaţia rurală şi cu minorităţile oraşelor, s’au aplanat acum. Numai măsurile existente încă, cum de pildă, starea de asediu şi cenzura nu numai pentru presa locală ci şi pentru cea din regat, şi toate mă­surile extraordinare, împiedecă nespus de mult reintrarea in nor­mal a vieţii cetăţeneşti. Măsurile luate în timpul din urmă pentru centralizarea serviciilor şi desfiin­ţarea tuturor resturilor de autono­mie, nu numai că a provocat o mulţime de greutăţi pentru popula­ţie, dar a înlăturat pe intelectuali de a mai găsi interes în viaţa pu­blică. * „Măsurile care se iau pentru re­gularea vieţii economice, aduc tot­deauna rezultate contrarii. Introdu­cerea taxelor şi măsurilor pentru distribuţie provoacă totdeauna scumpirea productelor şi adminis­traţia nu vrea să recunoască că nu­mai comerţul liber şi concurenţa să­nătoasă pot da rezultate satisfăcă­toare. Viaţa economică în Basarabai a suferit multe greutăţi Productele Sunt mai multe curente în opi­nia publică evreiască din Basara­bia. De când cu desfiinţarea Co­munităţii evreieşti, deosebirile de vederi s’au accentuat şi azi avem, bine diferenţiate, o opiniune a Evrei­lor ortodoxi, o alta a Evreilor sio­­nişti, o a treia a Evreilor bundişti, o a patra a Evreilor asimilaţi, etc. Pe strada Haralambie, în plin cartier evreesc, într’o casă bă­trână, în atmosfera îmbătrânitoare a unei odăi în care in­ fotii vechi, cu scoarţele roase, dau lo­cului acesta înfăţişarea refugiului unui vrăjitor medieval, bătrânul mare rabin al Ghişinăului şi mem­bru în parlamentul care a dat o so­luţie chestiunei evreieşti, desminte prin vioiciunea mersului pripit, a gestului, a privirei, a vorbei, a cu­­getărei tot ce stă ca mărturie a bă­trâneţii în el-însuşi şi în lucrurile înconjurătoare. Originar din Uk­raina a fost timp­­de 23 de ani rabin la Prolaki (gu­bernia Poltava), stabilit în Basara­bia din anul 1909, Marele Rabin Ti­­elson se bucură de o deosebită au­toritate între Evreii ortodoxi cari alcătuesc și gruparea cea mai nu­meroasă în sânul Evreilor basara-1---î T~»__1-.—--________—— d-sa a jucat un rol important pen­tru rezolvirea favorabilă a chesti­unei evreieşti în timpul discuţii a­­supra Constituţiei. D. Ti­elson se exprimă cu oare­care greutate în româneşte, dar a­­rată multă bunăvoinţă de a învinge această greutate. Ce cred eu despre situaţia po­litică de azi? ne spune d-sar iată o chestiune grea şi cred că nici d. Ion Brătianu nu ştie exact ce să răspundă. Lupta între partide e foarte înverşunată şi cine ştie ce va urma. Eu totuşi sunt optimist. , Ceea ce e un avantaj pentru ro­mâni, e că Evreii în general sunt prietenii lor. Şi prietenia aceasta se va accentu­a dacă chestiunea e­­vreiască aşa cum e pusă azi prin Constituţie se va realiza bine. Va fi de folos şi guvernului, căci na­ţiunea evreiască are legături în lumea întreagă şi când acest neam e satisfăcut într’o parte, vestea a­­leargă în toate celelalte părţi şi face atmosferă favorabilă celor ce au provocat mulţumirea. In ce priveşte situaţia din Ba­sarabia şi doleanţele populaţiei lo­cale, sentimentul general este că guvernul a făcut rău suprimând di­rectoratele. E foarte greu să fie condusă provincia aceasta depăr­tată tocmai de la Bucureşti. Nume­roase nemulţumiri rezultă dintr’o stare la care se adaugă mărimea impozitelor. Oamenii sunt săraci aici, criza economică este evidentă Cei dintâi au ca reprezintant auto­rizat pe Marele rabin Th­elson, cel d'al doilea pe doctorul Bernstein- Cogan, aflător în prezent în Pales­tina. Ceilalţi Evrei n’au repre­zentanţi autorizaţi ci se grupează în jurul câtorva fruntaşi dintre cari unii ne-au făcut declaraţii­ deo­sebit de interesante, şi posibilitatea de a mulţumi fiscul este foarte redusă. Regimul actual din Basarabia nu e nici bun, nici rău. Avem mul­ţumirea însă că d. Inculeţ e un om bun şi plin de solicitudine pentru toate nevoile basarabene.­­Aceas­ta se numeşte schimb de bune pro­cedee. D. Ti­elson cunoaşte pre­ţul politeţii recunoscătoare şi nu uită că d. Ion Inculeţ într’un inter­view care i-a fost luat de către un ziar local n’a cruţat câteva graţi­oase complimente la adresa meri­telor şi activităţii Marelui Rabon). # Populaţia evreiască e destul de mulţumită de modul în care a fost soluţionată în parlamentul Consti­tuţiei chestiunea evreiască. Ceea ce e interesant de acum înainte e ca deja vorbele făgăduelii să se trea­că la­ acţiunea realizării. Deocam­ilnici trion Pur­ în­ hnon-m­k­oni­mi 11 ti motiv de nemulţumire: dispo­­ziţiunea luată de către ministerul instrucţiunei publice pentru româ­nizarea şcolilor private, înţeleg să se înveţe în şcoală limba română ca limbă necesară a statului, dar e injust ca limba de predare să în­ceteze a fi cea maternă, idiş sau ebraică. Dorinţa noastră e ca cei în drept să înţeleagă că nedrepta­tea aceasta nu poate fi menţinută. Cât despre chestiunea refugiaţi­lor evrei veniţi din Ukraina, ea e simplă şi jalnică. Oameni nenoro­ciţi cari au pierdut totul şi nu şi-au salvat decât viaţa, ne-au ce­rut găzduire trecătoare şi sprijin. I-am găzduit şi comitetele noastre i-au înlesnit pe cât le-a fost posi­bil ca să emigreze în America, Africa şi Palestina. La Chişinău nu-s în prezent mai mult de 2500 asemenea refugiaţi şi in toată Ba­sarabia vreo 6—7000. „Reluarea raporturilor economi­ce cu Rusia, despre care vă inte­resaţi, va fi desigur folositoare, dacă se va realiza. Numai că se va realiza ea oare?" Marele Rabin a spus tot ceea ce avea de spus. Avem convingerea că nu ne va declara nimic mai mult. Surâde cu o voioşie diplo­­matică şi pare a voi să arate­­că nu doreşte să strice echilibrul în­tre un oportunism bine chibzuit şi interese de rasă bine înţelese. Iată de ce ne mulţumim numai cu atât, nu mai vin acum pe piaţă ca odi­nioară. Muncitorii agricoli şi-au re­dus producţia cu mai bine de 40 la sută. Culturile de tutun care au fost foarte răspândite, sunt acum minimale. Cauza stă în nedreapta apreciere a rezultatelor culturii tu­tunului de către funcţionarii locali care sunt în prezent mnicii consuma­­tori. Cultura poamelor şi mai ales a prunelor şi nucilor care producea milioane de lei, a scăzut mult de asemenea, fiindcă taxele de export sunt de aşa natură că nu dau posi­bilitatea exportării acestor produse. „In vremea aceasta, nu numai sis­temul evaluărilor posibilităţilor de a supune la impozit, populaţia ca şi modul de a se aplica regimul impo­zitelor de către un personal inapt pentru aceasta, produce o mare ne­mulţumire. La sate, lucrul se petre­ce cu totul arbitrar. Oamenii mai avuţi şi cu relaţii bune, scapă les­ne grăite sfântului bacşiş. In oraşe, în vreme ce rotind­ meseriaşi sunt impuşi la biruri extraordinare, bo­gătaşi şireţi se aranjează să scape de obligativitatea plăţii. Cu toată necesitatea urgentă a vieţii de Stat de a impune toată lumea, dacă la aplicarea impozitelor ar participa şi reprezentanţii populaţiei locale care cunosc bine condiţiile vieţii şi mij­loacele fiecăruia, rezultatele ar fi cu totul altele. „România e o ţară nenorocită care are toate şansele de a pros­pera, toate bogăţiile şi toate avan­­tagiile situaţiei teritoriale şi care a fost rău guvernată. Guvernul ac­tair d î­n mora treivsale numai să mărească numărul parti­zanilor săi, fără a-şi da seama de calităţile morale şi inteligenţa lor. Dacă s’ar pune la conducere oa­meni cu simţ real de guvernământ, ţara aceasta ar ajunge într’o situa­ţie cu adevărat de invidiat. In ce ne priveşte pe noi basa­rabean, toţi ne dăm seamă vor­besc bine înţeles de cel cu bun­a judecată — că alipirea la România a fost un noroc şi că unirea a sal­vat teritoriul basarabean de multe nenorociri. Dacă măsurile luate de către guvern ar fi fost sincere şi conduse de oameni cu bunăvoinţă (nu numai de funcţionari şi şovi­­nişti), legând şi sufletul populaţiei prin unire, alipirea ar fi fost mai adânc spirituală, mai sinceră, mai cordială. „Ce vor azi basarabenii? Un lu­cru mai­ presus de toate. O refor­mă administrativă care să le în­găduie participarea la self govern­ment. „Ce cred despre reluarea ra­porturilor economice cu Rusia d­in condiţiile economice care există azi în Basarabia cu imposibilitatea de a exporta produsele necesare hranei populaţiei şi în vedere că în Rusia nu mai există produse care să prezinte un interes pentru noi, măsurile ce s'ar lua în vederea re­luării unui schimb economic cu Ru­sia nu pot avea o importanţă seri­oasă. Iar exportul vinului, alcoo­lului,­ nucilor, n’ar satisface decât o mică parte dintre producătorii basarabeni. Ori­cum ar fi, reluarea legăturilor comerciale cu vecinul aşa de apropiat se impune, dar tre­­bueşte a se elabora un sistem de măsuri mai prudente şi mai serioa­se decât acela de a trimete un funcţioni al adiţiei finanţelor şi prefectul de Tighina pentru tratati­ve cu... reprezentantul comisaria­tului respectiv din oraşul vecin. „In ce priveşte chestiunea refu­giaţilor evrei din Ukraina, ea nu e regulată de către administraţie. In fiecare lună, circulă zvonuri că cei ce au trecut ilegal frontiera — adică mai toţi — vor fi retrimeşi peste Nistru. Şi toate acestea pro­duc tulburări şi temeri continuie. Reprezentanţii instituţiilor flantro­­pice din America sunt totdeauna puşi în condiţiuni dificile spre a regula emigrarea acestor evrei spre America". I. D. Adeverulu­i SissrabSa fiifa politică și situația, §e»@mfeă Colearofele mînoritâfilor Opiniuni evreești Ci sie spune lirele rabin tireison * Drama din Cernăuţi CERNĂUŢI, 27. — Locuitorii ora­şului nostru sunt încă profund im­presionaţi de o dramă ale cărei e­­roine sunt două doamne din elita cernăuţeană. Iată ,despre ce e vorba. D-na Victoria Grecu, soţia profeso­­rului universitar V. Grecu a venit Sâmbătă seara la mama sa, d-na E­­lena Morariu In vizită. D-na Mora­riu locueşte într’o vilă simpatică din strada Dominic. Mama şi fiica s’au întâlnit în grădină, s’au îmbrăţişat şi au intrat apoi într’un salonaş. Câteva secunde mai târziu, vecinii, precum şi bătrânul preot Morariu, tatăl d-nei Grecu care se afla in gră­dină, au fost alarmaţi de două pu­­temnice detunături de armă, ce s’au auzit răsunând în salonaşul In care se aflau cele două femei. In câteva minute, curtea se umplu de curioşi. Uşa salonaşului, care a fost găsită Încuiată a fost spartă şi înăuntru s’a putut vedea un spectacol groaz­­nic. D-na Morariu zăcea într’un fotoliu ucisă cu pieptul pătruns de an glonte, iar lângă uşe d-na Grecu în agonie, cu o carabină care fume­ga încă in mână. Poliţia a inceput imediat cercetările, constatând că d-na Grecu şi-a ucis mama, punân­­du-şi apoi capăt vieţii. Se crede că d.na Grecu a comis a­­ceastă faptă intr’un acces de aliena­­ție mintală.­­ --LTb ADEVER II­L VAGINA 3 B^uiiggM^/jHa^iagaagxaistfumrssKgţ ’’ijzsmí atag;. <«K)»g3ai3E^iM^4^fflM.iwHMyaaam5a Teatru! Cinema Cir. St.ef. B/lar­rescu msumssmt Ultimul mare siscc©«* mimd­ial Operă omplectă Le Crime de Lord Mut Saville (Crima Lordului Unisys’ Sawiife) Superbă dramă după celebru! roman a lui ©5S&S3 WaLDE în rolurile principale ANDRE N@X, Andre Dubose, Barra!, M-me Fonte Ney, etc. de la Comedia Franceză La sfârșit, Ultimul Gawmont Journale P„ Serif8® următoare slîss filmul „¥iiMG¥ MIS J&P^ES“ {douăzeci die arsă mai târzâuS mm se mai reprezintă «§e oarece casel „Gaumonft“ (proprietara filmului) care ne-a închiriat filmul întreg I s’a refuzat cenzura celorlalte serii, fapt adus la cunoştinţa noastră în ultimul moment. PREMIERA I ===== III Operă CompSedi! Program Sensational î ■ Ultimul succes Mondial O FLOARE IN MLAŞTINA Dramă senzaţională americană, operă complectă cu celebra DOROTHY PHILLIPS în rolul principal La fine o SplendidăjEomed­ie americană în 2 acte cu copilul fenomen I®I20€jsY în rolul principal Monopol „American Film Company" Bucureşti Ultime De la Timişoara vine o veste bună. Studenţii politecnicei de acolo s’ar fi adunat, şi după o discuţiune plină de avânt, răspunzând sfatului rectorului, ar fi decis să reintre la cursuri. Din nefericire vestea nu e toc­mai aşa dea’ntregul bună, căci se adaogă că studenţii ar fi hotărât­ să reintre la cursuri, dar că „pe de altă parte studenţii români au de­cis să ceară studenţilor evrei să se abţie de bună voie a veni la cursuri pwuuu wiuuud ui­­ wann uhuu wu­filete". Asta însemnează cu alte cuvinte că nimic nu s’a schimbat la poli­tecnica din Timişoara. Căci toată chestia era doar că nu se poate ad­mite numerus clausus pentru stu­denţii evrei şi acum se încearcă a l1 se aplica acestora chiar clau­­zura complectă, — căci II se cere pur şi simplu ca să nu vie la cursuri de bună voie, Iar pentru sublinierea celor ce s’ar întâmpla, dacă nu s’ar abţine de bună voie, se adaogă că 11 se cere aceasta pentru evitarea ori căror alte con­flicte. Cu alte cuvinte cu liniştea şi normalizarea lucrurilor la politec­nica din Timişoara, dreptatea, li­bertatea şi cultura dau din lac în puf. ___ ■ •_ ^ _ ÎEj.:*:: D. Constantin Bacalbaşa, co­laboratorul nostru, a plecat cu Simplonul de ori Duminică 27 Mai, spre a-şi face cura anuală la Vichy în Franţa, Academia Română a proclamat membrii de onoare pe cunoscuţii filo-români R. W. Seton-Watson (Scotus Viator) profesor la univer­sitatea din Londra, şi Charles Upson Clark profesor la univer­sitatea din Yale. După cum s-a anunţat, nume­roşi şi marcanţi membrii din ma­joritate socot că astfel de gro­zăvii nu pot fi tranşate prin răs­punsuri ca cele date de d. Al. Constantinescu. Anchete admi­nistrative nu pot duce la nici un rezultat în asemenea materie. De aceia, în interesul bunului renume al ţarei şi al salvărei si­tuaţiei din Basarabia, aceştia so­cot ca se impune o anchetă par-Inmarturi care rin mira ar fi din natură sa constate tot adevărul şi să impună sancţiunile de ri­goare. D. Victor Iamandi, a for­mulat in acest sens o cerere in şedinţa Camerei de Sâmbătă. Guvernul, care cunoştea starea de spirit a majorităţei, şi-a dat imediat seama de primejdie, şi, prin glasul d-lui I. G. Duca, a cerut o amânare de câteva zile, întru­cât „chestiunea e din cele mai serioase1". Informaţiuni bune ne îndreptă­ţesc a spune că cererea va fi re­petată în cursul săptămânei, de astă dată într'o formă mai inzis­­tentă. Cum arătăm în altă parte a zia­rului, organul partidului naţional din Ardeal Patria, anunţă că din pricina scumpetei crescânde a hâr­tiei şi tiparului, e nevoit să urce la 2 lei preţul unui număr. De altfel Patria rămăsese singu­rul ziar din Ardeal care se vindea cu un leu exemplarul, toate cele­lalte îşi măriseră demult preţul la 2 lei şi acum sunt pe cale—din pri­cina nepăsărei guvernanţilor faţă de scumpetea hârtiei — să-şi spo­rească din nou costul făcând trei lei, exemplarul. Ni se aduce la cunoştiţnă că po­dul de peste Argeş din dreptul sa­tului Rada-Gorneni a fost rupt încă de astă iarnă de şuvoaiele revăr­sate ale răului şi n’a putut fi repa­rat nici până acum. Din această îiwVîh/î /*irr nil sitin An r­o cnQP/iitst tiucur­ești-Alexandria e toane muu stânjenită. Sâmbătă seara inginerii din cor­pul technic au sărbătorit printr’un banchet dat la „Athenée Palace“ — 45 de ani de serviciu ai cunos­cutului inginer inspector general Elie Radu — acela căruia România îi datorează cele mai importante din căile sale ferate, şosele şi po­duri. A luat parte la această sărbători­re aproape întregul corp technic din ţară. w .­­ După cum am anunţat, socialiştii Bubnowski şi Tkapenko, cazi stau închişi, suferind toata ororile, de mai bine de doi ani, au fost decla­raţi amnistiaţi de Consiliul de răz­boi al corpului al 5-lea de armată. Firesc era, ca cei doi amnistiaţi să fie imediat puşi in libertate. Par­chetul militar insă, care pe cât poa­­te refuză aplicarea decretului de amnistie, nu vrea să se supună nici măcar unei sentinţe precise. Cei doi amnistiaţi stau încă Închişi în peni­­tenciarul din Constanţa pentru a fi trimişi la Chişinău, deşi consiliul de război de acolo nu-l cere fiindcă e o imposibilitate legală să-i ceară formal. E evident că se pune la cale un nou asasinat. De data aceasta insă, ministrul de război se face di­rect complice cu asasinii. Constanța 2115 Seria filmelor celebre IZI PREMIERA Operă complectă MB sunossuSă am f­iSpaul |Soc8©i?i®şi 1­­onopol Dorian-Film Afară din Progra în | serbarea zES©5 de la Mai Inaugurarea renului Sporea Rom­» cornii şi J©8a Moşilor. Orchestră simf@oica sub c®EDdM£er®â Maestrului I. Bircănescu Depozitar de ziare Destoinic se caută pen­tru Corabia. A se adresa la ediţia orelor noastre. wmMkwmmmzmBz­ ­­lila şi Parcul de la Popeşti SE VOR VINDE DEFINITIV PÂNĂ LA 7 IUNIE Căile Ferate Române Orsul­i ale Trenurilor din­ Bucureşti {Ţara de Nord) P3©Mare Valabil dela 1 Iunie 1923 Sosire Pentru vizitarea acestei proprietăţi, Indiscutabil cea mai fru­moasă din Împrejurimile Capitalei (10 kil. depărtare) şi pentru con­diţiile vânzărei amatorii se vor adresa : D-lul C. Q. COSTA-FORU, 3. Aleea Mitropoliei Tel.7|S8 No. Felul PLEACĂ SPRE]­­O No. Felul SOSESTE DELA | 1 ORA Vechi 30 » 4o­ a07 101Pers. C. de Argeş (Petroşiţa-G. 1641K Pers. Timişoara-Craiova [• ’» . 530 Idling) ••••••••• 700128406 Oradea Mare-Cluj . , * . 550 1121Accel. Cluj-Oradea Mare • « . . 720 24 16Accel. Constanța ............................ 610 139113Pers. Constanța.................... 725 176112Pers. Sibiu-Piatra Olt................. 620 121701 11 Vaslui-Iași-Cernăuți • » • 740 124708 11 Galați .. .... 650 131115 Pers. Giurgiu port (Rusciuk-Var-412Accel. Paris-Lausanne-Triest-Bel­ na-Sofia) • .................... 745 grad-Timișoara-Craiova-129401 91 Cluj-Oradea Mare-Sighetul Sibiu • ..... ... 710 Marmației ••••••• 800 142Orient Londr­a-Paris- Oslanda-Brut­• 167119 if Olteniţa port..................... 805 Expres xelles-Amsterdam-Viena- 125103 13 Craiova-Timișoara .... 820 Budapesta-Arad-Teiuş 7 3Simpl. Craiova-Timișoara-Belgrad-• (Marți, Vineri, Duminică) 750 Orient Triest Milano-Lausanne-662Accel. Danzig-Varşovia-Viena-Pra-Expres Paris-Londra.................1020 ga-Gr. Ghica Vodă-Cer- 51Accel. Cernăuți-Gr. Ghica Vodă­năuți................................ 810 Lemberg-Katovice, Bres-1032 I. Sighetul Marmației-Halmei­lau-Berlin-Hock v. Hol­(Oradea Mare-Cluj-Praga­lande-Londra ..... 1120 Ostanda-Viena-B.-pesta • 840 119 703Pers. Golicit.1 «»•»••••• 1140 258M 11 Chișinău-Iași-Vaslui • • • 900 1523Accel. Teiuş-Arad-Budapesta-Vie-168120Pers. Olteniţa port ...... 925 na-Insbruk-Zürich-Paris 1355 174 108 11 C. Lung (C. de Argeş-Petro-1953 Vaslui-Iași ....... 1430 şiţa • •­­• • • ■ • «­* •1000 177403 Cluj-Oradea Mare . . . .1515132116 11 Giurgiu •••»-««»•• 1035 21 13Accel. Constanța (C-tinopol Joi și 18706 11 Cernăuți-Paşcani • . V •' «1115 Duminică » « • ... .1625178404 l1 Oradea Mare-Cluj . ... 1205 169121Pers. Oltenița port....................1720 3056Accel. Galați ......... 1225 173107n C. Lung (Petroşița-C. de 22 14 »-T 11 Constanța (C-tinopol Joi­ui Argeș) .................. . . 1740 Duminică)................... .1240 133117­25 Giurgiu.................................1750 1624Accel. Paris-Zürich-Insbruck-Wie-2955Accel, Gal­ați •«•••a*«*1800 na-Budapesta-Arad-Teiuș 1535 17705Pers. Pașcani-Cernăuți................1920 120 704Pers. Galați ••*•••••• 1615 157Accel, Vaslui-Iași-Chișinău . . .2000 52Accel, Londra-Hoek v. Hollande-311 11 Craiova-Timișoara-Belgrad-Berlin-Breslau-Katovice-Triest-Lausanne-Paris-St-Lemberg-Gr. Ghica Vodă-1­1 u • ••»•••••« 2020 Cernăuți • ■ • • ■ •1745 931 19 Cluj-Oradea Mare-Halmei-Sighetul Marmației-Bu-8­4Simpl. Londra-Paris-Lausanne-Mi­dapesta-Viena-Ostanda-Orient­­ano-Triest-Belgrad-Timi-Praga • ••••••• 2040 Expres soara-Craiova................. 194­5 163109 Pers. Craiova-Timișoara . . . .21 10 170122 Pers. Oltenița port..................... 2010 123707 Pers. Galați ••••** • • •21 50126104 1) Timiș. Craiova (Petroşița) 2025 561Accel. Cernăuți-Gr. Ghica Vodă-134118 •­A Sofia-Varna-Rusciuc-Giur-Varşovia-Danzig-Praga .2230 giu­port ....... 2045 13 1Orient Teiuş-Arad-Budapesta-Vie-140114 11 Expres­ia-Paris-Londra- Oslanda-130402 nl­ Sighetul Marmației-Oradea-Amsterdam (Marți-Joi-Mare-Cluj..................... 2150 Duminecă) ... . . • •2250 1222Accel. Oradea Mare-Cluj . . . 2210 127405 Pers. Cluj-Oradea Mare .... 2320 102Pers. C. de Argeș (C.­Lung) . . 2230 2315Accel. Constanța.................... 2340 122702­11 Iași-Vaslui-Cernăuți . . 2250 175111 Pers. Piatra Olt-Sibiu ..... 2350 2.0154Accel. Iasi-Vaslui 23 M&I

Next