Adevěrul, iunie 1923 (Anul 36, nr. 12059-12088)
1923-06-11 / nr. 12069
Ar: INa - în formaţiuni Hurta nelucrând in aJun de duminică, nici în juriul liber nu nau încheiat prea multe operaţiuni. Din această cauză au lip- sit ori cursurile valorilor. O delegaţie de profesori secundari a fost primita in audienţa de ministrul instrucţiunii Sâmbăta dimineaţa D-nii colonel dr. Constantinescu Ilie şi capitan dr. Vasiliu Dumitru, au fost delegaţi să ia parte la con-ul internaţional de medicină mviiă ce se ţine la Roma. SINAIA Marale Hotel al Băilor Pune la dispoziţia publicului 120 camere mobilate, cu serviciu, pentru acst sezon, cu Începere dela 15 Iulie. Pentru Inchirime a se adresa până la 1 Iulie In Strada Paris 4. Direcţiunea L. Fornara Societatea „Mormintele eroilor” căzniţi In război convoacă adunarea generală ordinară, în ziua de 28 Iunie 1923, ora 10 dimineaţa, în localul societăţei „Palatul Metropolitan”. Vor avea dreptul a lua parte la această adunare toţi membrii societăţii, cu plata cotizaţiunilor de lei 24 anual la curent şi delegaţii tuturor comitetelor afiliate Societăţei Adunarea Generală va fi legalloente constituită conform articolului 14 din statut, orcare ar fi numărul membrilor prezenţi Ordinea de zi va următoarea! "darea de seamă a comitetului de direcţie; raportul d-lor cenzori, privitor la gestiunea exerciţiului 1922- 623; bilanţul şi contul de rezultate încheiat pe ziua de 31 Martie 1923; descărcarea comitetului executiv şi de direcţie şi a cenzorilor de gestiunea lor pe exerciţiul 1922—1923; aprobarea proectului de budget al societăţei pe 1 Aprilie —31 Decembrie 1923; alegerea a 3 membri in comitetul executiv pe o perioadă de 3 ani şi desemnarea unuia dintre aceştia, ca director al societăţii; alegerea comisiunei de control (cenzori) compusă din 3 membri şi 3 supleanţi; luarea in discuţiune şi hotărirea asupra diferitelor propuneri făcute de comitetul central, cu privire la mersul societăţei. Teatru Cărăbuş Director: C. Tanase In fiecare seară UNA şi BUNA Revistă In 2 acte şi 4 tablour de DUHSTOY Cea mai bogată montare. Balet de Bo persoane cu peste 1000 costume Varşovia, 9. — De la 23 Iunie la Întâi Iulie, va avea loc la Poena o ex- I poziţie industrala şi agricolă pentru a arăta prugi■ sere realizate de indust tria şi agricultura poloneză. Un vas polonez va vizita diferite porturi, pe acest vas va fi instalată o expoziţie de mărfuri poloneze. Pentru Direcţiunea generală C. F. H / suntem rugaţi să publicăm următoarele: Funcţionarii c. f. r. au aşteptat cu cea mai mare nerăbdare plata sporului acordat prin „Curba Lalescu“ din creditul de 500 milioane. S’au dat directive, s’au transmis ordine de felul cum trebuiesc plătite aceste sporuri, s’au întocmit listele de plată aşteptări duse numai aprobarea plăţii. Direcţiunea generală c. f. r., foarte promptă, a aprobat şi funcţionarii ei au şi încasat acest spor. Funcţionarii centrali ai Direcţiunii I Regionale deşi listele sunt gata, nu pot încasa acest spor de motivul că trebuiesc Întocmite şi listele personalului exterior, aşa, ca plata să se facă concomitent Aceasta înseamnă o aşteptare r de încă una sau două săptămâni deoarece listele personalului exterior nici n’au sosit încă toate şi chiar admiţând prin imposibil că au să sosească in curând, o altă dificultate se va ivi, lipsa de bani în cassă, sumele de plată fiind considerabile. Rugăm direcţiunea generală c. f. r. a da ordin celor în drept să aprobe cât mai urgent plata sporului, pentru personalul central cifrat la peste 1.000 funcţionari, considerând şi faptul că nevoile acestor funcţionari sunt prea urgente ca să mai fie şicanaţi cu ordine ce nu-şi au nici un sens. nainte. Din aceşti fugari nenorociţi, 500 au murit în şcoală. Şcoala era acum goală, dar se puteau vedea urmele vieţii grele trăite într-însa. Toate erau în neregulă, până şi biblioteca, de altfel destul de bogată. Se aştepta dezafectarea. Apartamentul profesorului Comninos era încă pecetluit. Şcoala de la Halki e un institut teologic, aproape o facultate de teologie. E o clădire largă şi bine înzestrată. Are şi biserică, în care ţi se arată câteva triste amintiri, bucăţi din veşmintele de slujbă şi frânghia cu care Turcii au spânzurat la 1822 pe Patriarhul Grigorie în Constantinopol. E ţinută într’o cutie de argint. In partea stângă a bisericii, se găseşte o icoană care înfăţişează Sf. Treime. Când o priveşti în faţă, ţi se arată numai porumbelul (Sf. Duh); dacă o priveşti din stânga, vezi pe Fiul; dacă o priveşti din dreapta, pe Tatăl. Are pe suprafaţa ei, întinse de sus în jos câteva fâşii de hârtie, aşezate, pe muche. Pe fiecare fată aceste fâşii au zugrăvit o parte din chipul Fiului, pe cealaltă faţă al Tatălui. Deci, dacă priveşti dintr’o parte, 4—5 fâşii îţi dau la un loc chipul Fiului, de cealaltă parte al Tatălui. Aşa e toată minunăţia aşezării acesteia. Afară de şcoala teologică, la alt cap al insulei, pe o coamă care se îndoaie puţin spre mijloc, se află o şcoală comercială grecească. Are 8 clase, cu 2 secţiuni: liceu şi secţiune comercială. E o clădire largă, cu elevi interni, ca şi şcoala teologică. Amândouă se văd bine din vapor, fiind singurele clădiri care izbesc privirea în deosebi. Insula Prinkipe e mult mai mare şi mai populată, cuprinzând până la război numai Greci, acumaşi Turci. Plină de vile, loc de plimbare şi desfătare, in care marinarii englezi şi americani îşi fac plăcerea de a alerga călări pe catâri şi măgari. Are trei mănăstiri, una Sf. Gheorghe, aşezată în locul cel mai înalt al Insulei, care se înalţă sus peste faţa mării. Oriunde te întorci, marea te vrăjeşte cu farmecul ei. Deccola şi năvăleşte lumea aici de la Constantinopol, ca să se desfăteze. Cât nu-ţi odihneşti cugetul întro umblare de 2 ceasuri pe întinsul mării! Pe un punct înalt al insulei, se găseşte un aşezământ care te zmulge din liniştita gustare a naturii şi te întoarce la durerile zile de azi. E orfelinatul grecesc pentru copiii rămaşi fără părinţi după război. Sunt peste 800 de copii, între 10 şi 17 ani, care atât se zbenguiesc, încât ţi s-ar părea că nu se gândesc la tristeţa stării lor. Cu toate acestea câtă durere ascunsă şi nevăzută! Venit aici cu d. prof. Drag. Demetrescu de la teollogia noastră din Bucureşti, am fost bine primiţi şi ţinuţi la masă. Am cunoscut pe toţi profesorii, tineri şi simpatici. Orfanii au ţinut să dea o serbare în onoarea noastră. Aici se vedea ce e în sufletul, macar a celor mai mari. Unul, care a ţinut o cuvântare, a spus către tovarăşii lui: „Să ajutăm noi înşine silinţele profesorilor noştri, prin ascultarea noastră. Să facem aceasta cu atât mai mult, cu cât noi nu mai avem familie în care să ne putem forma...“ Ce cugetare serioasă şi ce dureroasă totodată! Aşa se găsesc unite, în această Insulă, şi natură încântătoare şi durere ascunsă şi viaţă zglobie... Şi dacă s’ar sui cineva spre mănăstire, acolo ar fi năpădit de alte gânduri, în priveliştea mării deoparte şi foşnetul copacilor care înconjură locaşul, de altă parte. E o insulă care din multe laturi poate atinge şi mişca sufletul. Pe mine mă izbeşte mult înfăţişarea de asirian a directorului orfelinatului, deşi e grec. Mă gândesc la amestecul raselor. Dar e o chestiune care ne duce la alt şir de gânduri şi o las pe altădată. Constantin.npnl, 5 Iunie 1923. '' — 1 ■■-'■■inH»*-# -----------Arhim. Schisan Chestia sindicatului artiştilor unguri Agitaţii deplasate Primim următoarele: Presa maghiară agităde câteva zile opinia publică a concetăţenilor noştri unguri pe o temă, care după informaţiunile noastre absolut autentice, ar trebui tratată cu totul altfel. Este vorba despre pretinsa desfiinţare a sindicatului teatrelor ungureşti din Transilvania. Nu suntem dintre aceia, cari aprobă fără rezerve politica minoritară a guvernanţilor noştri. Suntem convinşi chiar, că această politică este in multe privinţe greşită şi greşala fundamentală este că nu avem o politică minoritară, o politică precisă, statornică, consecventă şi fără tradiţionala lipsă de sistem şi prevedere. In cazul concret însă suntem nevoiţi să constatăm că agitaţia presei maghiare este cu desăvârşire lipsită de orice teme îu serios şi, cum se va vedea îndată, este de adventul de rea credinţă. Căci ce s’a întâmplat ? Actorii unguri din Transilvania erau organizaţi într’un sindicat al lor recunoscut de ministrul cultelor. Cu acest sindicat se discutau toate problemele, cari interesau viaţa teatrală maghiară şi reprezentanţii lui erau în continuă legătură cu ministrul. înainte cu câteva zile directorii trupelor teatrale ungureşti din Transilvania au venit la Bucureşti şi după discuţii temeinice, serioase şi, presupunem, conştiente, au declarat, că consideră inoportună organizaţia separată a teatrelor ungureşti şi au cerut să fie şi dânşii admişi să facă parte din asociaţia generală a actorilor din ţara întreagă. Cei în drept au luat act de această declaraţie, au redactat cuvenitul proces verbal semnat de toţi reprezentanţii celor opt trupe ungureşti. Procesul verbal a cărui copie am reuşit să ne-o câştigăm este următorul : „Prezidează şedinţa d. Al. Vasilescu, directorul general al teatrelor asistat da d. felefan Spinescu inspector general al artelor. Prezenţi: d. dr Eugen Ioanovici (Cluj), Ladislau Grof (Oradia-mare), Iosef Sabeteri, directorul trupei din Satu-mare Irimie Kovács (Petroşani), Ludovic Parlagi (Oradea- Mare), Eugen Gáspár, directorul teatrului Dej, Desidescu Rona (Arad), Mihail Fekete (Târgu-Mureş), Ereme Feher (Turda), Paul Szobo (Timişoara.) Traian Născu, secretarul şi delegatul Sindicatului pe lângă asociaţiune. Toţi cei da faţă reprezentând Interesele teatrului maghiar declară de comun acord că organizaţiunea sindicatului ce funcţionează actualmente includ sub preşedinţia d-nul dr. Eugen Ioanovici, nu mai are raţiunea de-a 11 şi In dorinţa de al stabili o cât mai mare apropiere Intre toţi artiştii ţării fără deosebire de naţionalitate sau religie, aderează la organizaţiunea sindicatului din Bucureşti, considerând sindicatul din Cluj ca dizolvat, încheiat la 5 Iunie 1923 la ministerul Cultelor şi Artelor. (ss) VASILESCU VALJAN director general al Teatrelor ss) STEFAN SOIMESCU Inspector general al Teatrelor ss) Dr. Eugen Ioanovtct, ss) Fekete, ss) Eugen Caspar, ss) Srah<» Pal. ss) Kovács, ss) Ludvto Feber, ss) Moseu, ss) Desiderlu Rona, ss) lose! Szabateri, ss) Parlagi ss) Ladislan Grof.“ Acesta este adevărul. Şi-acum ne întrebăm : cui cred ziarele maghiare din Transilvania, că foloseşte agitaţia pe care au pornit-o în jurul acestei chestiuni ? Nu au dânsele cunoştinţă de actul săvârşit de reprezentanţii autorizaţi ai teatrelor ungureşti ? Ar fi greu de-a presupune o astfel de necunoştinţă a situaţiei, mai ales că domnii, cari au semnat procesul verbal reprodus mai sus textual au fost însoţiţi şi de câţiva reprezentanţi de-ai ziarelor maghiare. Sau, chiar presupunând, că nu cunoşteau chestiunea se puteau adresa d-lui Ioanovici, care, cum ştim, are intime relaţii cu presa fiind însuş un scriitor de seamă. Dacă pesa maghiară nu aprobă gestul domnilor, cari au semnat procesul verbal de la 5 iunie e liberă să-i atace pe ei şi să agite împotriva lor. Ni se pare însă, că la mijloc este altceva: este mâna cunoscuţilor otrăvitori de suflete, semănători de discordie şi pescuitori în apă tulbure, cari şi-au făcut o meserie de a agita cu rost şi fără rost populaţia maghiară, zădărnicind orice muncă cinstită şi frăţiască de apropiere. Gesturile acestea nesocotite le regretăm profund şi le regretăm fiindcă suntem convinşi, că numai pe o armonie prietenească se poate întemeia progresul şi liniştea şi a noastră şi a minorităţilor şi oricine încearcă pe orice cale şi în orice fel să arunce mărul discordiei între noi ne este duşman şi nouă şi lor. VERIDICUS Notiţe muzicale ULTIMUL CONCERT AL LUI GEORGE ENESCU Numai Enescu a fost în stare să înfăptuiască această minune. La toate cele 12 şedinţe ale marelui nostru violonist, sala a fost arhiplină, cu toate că ultimele s’au dat pe o temperatură senegaliană. Dacă e de admirat artistul care provoacă atât interes, nu e mai puţin îmbucurătoare constatarea că, hotărât, gustul publicului pentru muzica bună s’a dezvoltat simţitor la noi. Grosul auditorilor, aci ca şi d’altmintreli şi În centrele apusene, aplaudă într’adevăr mai zgomotos poate bucăţile în care virtuozitatea mai cu seamă triumfă, dar tot pentru a complace publicului, maestrul ne-a oferit la şedinţele sale, de trei ori atât pasionata, dureros vibranta, muzicala sonată a lui Lekeu, cât şi Sonata de Beethoven dedicată lui Rudolf Kreutzer. Să ne bucurăm: Beethoven face reţetă ! Când „Filarmonica“ anunţă „Eroica“ sau Simfonia a 9-a, sala se umple, iar biletele la şedinţele in care s-a executat faimoasa „Kreutzer-Sonate“ au fost cele dintâi epuizate. „Kreutzer-Sonate“ merită această faimă care, din domeniul muzicei, a trecut, graţie lui Tolstoi, şi nu al literaturei Enescu a cântat şi la ultimul său concert această lucrare care domină toate celelalte sonate pentru piano şi vioară ale lui Beethoven prin puterea sa expresivă şi măiastra’i factură. Frumuseţea ideilor melodice, splendida lor dezvoltare, bogăţia modulaţiunilor fac dintr’însa una din capodoperile muzicei de cameră. In celelalte ale sale sonate pentru piano şi vioară, Beethoven urmează planul tradiţional pe atunci al acestei forme muzicale cu o prea cuminte docilitate ; dezvoltarea temelor o mărgineşte la un schimb de motive între ambele instrumente, de o regularitate care nu aduce nici o surpriză. In „Kreutzer-Sonate“, din potrivă, pare că asistăm la o luptă între piano şi vioară, cu deosebire în partea întâia, dramatică, plină de nerv, precum şi în contrapunctul vijelios din acea finală. Şi ce graţioase, pline de drăgălaşe invenţii, sunt variaţiunile din partea a 2-a, adorabilul „andante“ pe care in Bucureşti pentru prima oară le-am auzit fermecător redate de Isage şi Pugno! Inadmirabila sa tălmăcire a acestei sonate, Enescu a fost secondat cu căldură şi precizie de d. Caravia, care a avut şi dânsul cochetăria să-şi execute partea pe dinfară. Tânărului pianist i se cuvin o bună parte din aplauzele furtunoase cu care publicul a răsplătit plina de viaţă interpretare a Sonatei în la. Programa deaseară a acestui concert cu preţuri populare, se complecta cu bucăţi deja auzite la precedentele şedinţe şi pe care Enescu „în form“, le-a executat cu o virtuozitate transcendentă, o ideală varietate de sunet şi un temperament de artist excepţional. __________ SC. COCORASCU Universitatea din Bucreşti D. Ion Finţescu doctor în drept de la Universitatea din Roma şi judecător la Tribunalul Ilfov, în urma examenului depus a fost abilitat decent in specialitatea dreptului comercial pe lângă facultatea de drept din București. * D. Constantin G. Rarincescu şi-a susţinut teza de doctor în drept la facultatea de drep din Bucureşti obţinând menţiunea laureat Teza cu subiectul : Decretele legi şi dreptul de necesitate, a fost reţinută de facultate. ---------- ■ | Cafeluţa pensionarilor ••• Un venerabil pensionar veni azi la redacţia noastră cu plângerea că pe o cafeluţă turcească, la una din terasele din localitate i s’a luat 6 lei. Bietul pensionar! Se vede că singurul lucru pe care-l consumă, de multă vreme, în localuri publice, e acea cafea. Altfel, ar şti că se petrec, cu preţurile articolelor de consumat, lucruri şi mai îngrozitoare. Al› K. VKRUba»®®» Premiile ziarului „Dimineaţa” Strângerea cupoanelor Vl Chîfor, car! pe ziuta de Duminică, 17 Iunie, vor avea adunate 90 de cupoane CONSECUTIVE — adică TOATîî—cupoanele apărute până în acea zi — le vor expedia, IN PLIC RECOMANDAT, administraţie! noastre, pe adresa Indicată mai Jos. El vor primi. In schimb, din partea administraţiei noastre, CINCI BONURI de participare la tragerea premiilor. Cititorii cari n’au izbutit să-şi procure regulat toate numerele din „DIMINEAŢA“ ?i cărora, deci, le lipsesc unele cupoane din seria de până acum, vor putea să-şi complecteze numărul de 90 de cupoane CONSECUTIVE, adăugând la cupoanele pe cari le-au adunat până acum, numărul necesar de cupoane din seria II, a căror publicare va începe de Luni 18 Iunie. * Seria aceasta II va da prilej norilor noștri ctitori cari pân’ acum nu adunaseră cupoane — să participe şi ei la tragerea marilor premii, ei nu va avea decât să adune de acum înainte 90 de cupoane consecutive. Cât despre cititorii cari au strâns cupoanele din seria I-a, adunând şi cupoanele din serialla ei vor primi în plus alte CINCI bonuri de tragere, astfel că ei vor participa la premii, CU ZECE bonuri, ceia ce le sporeşte mult şansele de câştig. * Toate aceste lămuriri privesc numai pe cititorii cu numărul Abonaţii au primă de la început toate bonurile şi ei participă la tragere cu 15 BONURI, sau cu 40, după cum sânt abonaţi pe şase luni ori pe un an întreg. Abonamente cu dreptul de participare la premii se vor primi pănă în preziua tragerii premiilor. Tragerea Tragerea premiilor se va intra pe la mijlocul lunei Septembrie. Până la acea dată cititorii noştri vor avea timp să trimită cupoanele lor şi să primească, în schimb, bonurile cuvenite In Septembrie se va face prima tragere, pentru una din cele patru case şi pentru o parte din premiile anunţate. Vor urma apoi, la intervale ce se vor anunţa atunci, celelalte trageri. De fiecare dată se vor adăuga la premiile deja anunţate alte premii de valoare. Astfel putem anunţa de pe acum că am cumpărat la BUCUREŞTII NOI un mare şi frumos teren, din care vom oferi la premii, parcele pentru locuinţe. Cum se vor expedia cupoanele Cititorii din provincie vor trimite cupoanele, in plic recomandat, pe următoarea adresă ! Căscata poştală No. 435 Premiile ziarului „Dimineaţa“ Bucureşta Cititorii din Capitală le vor depune in cutiile anume aranjate la Administraţia ziarului Diimineaţa, str. Sărindar Wo. 6. Honurile de participare la tragerea premiilor le vom expedia, in plic, la domiciliul cititorilor, pe adresa indicată de ei. ma Patronii din ţara Bârsei au declarat lockout parţial Muncitorii răspund cu greva flîsiatia altor greve din Ardeal BRAŞOV. 9.Azi dimineaţă patronii din ţara Bârsei au declarat lockout parţial. Din fabricele metalurgice Goldschmidt au fost concediaţi astăzi 20 muncitori. Din atelierele „Deutsch” au fost concediaţi 7. De la uzinele „Schiell" au fost concediaţi 60. Majoritatea celor concediaţi sunt delegaţii muncitorilor şi membrii în comiisiunea însărcinată cu tratativele pentru încheerea noului contract colectiv. Concedierile au produs o vie agitaţie in rândurile muncitorilor. Toţi lucrătorii dela uzinele cari au declarat lockout parţial s’au solidarizat cu cei concediaţi şi au părăsit lucrul. TRATATIVELE S’AU RUPT Tratativele ce au urmat la inspectoratul muncii între reprezentanţii muncitorilor şi ai fabricilor metalurgica au fost rupte. Motivele cari au provocat această ruptură, este refuzul patronilor de a semna contracte colective pe fabrici şi cari cer încheerea unui contract colectiv în care să fie cuprinse şi oraşele Tg.-Mureş şi Sibiu. Patronii mai cer introducerea lucrului cu acordul şi a zilei da zece ore de muncă. Fără acceptarea acestor condiţiuni ei nu sunt dispuşi să semneze un nou contract colectiv. » După eşuarea acestor tratative s’a încercat continuarea tratativelor cu celelalte bresle de muncitori din ţa- I ra Bârsei. In cursul zilei de astăzi tratativele au continuat la inspectoratul muncii. Insă şi aceste tratative se pot considera ca eşuate, întrucât patronii au respins toate cererile formulate de muncitori. SITUAŢIA ALTOR GREVE Lucrătorii din industria metalurgică din Tg.-Mureş sunt în grevă de 5 săptămâni. Numărul greviștilor se ridică la 1200. Muncitorii tâmplari din Cluj află în grevă de opt săptămâni. La Sibiu greva celor 1000 de metalurgisti continuă. Tratativele n’au dus până acum la nici un rezultat. 100 lei au cotat. La Paris: 1 franci.1 La Agram: 46 dinari. La New-York: 51 și un La Budapesta: 3000 casish cents. roane. La Triest: 11 Oir© și 75 La Viena: 36.400 cores* cerotesima. tne. La Helgrad: 45,50 dii La Londra: 895 lei costă nari, o liră sterlină. n jurul furturilor de la C. F . IPti Ziarele au vorbit la timp despre furturile de la C. F. R. descoperite în unca unui denunţ. Cantităţi însemnate de piese în alamă şi bronz de ale căilor ferate au fost furate şi în urmă, vândute pe preţuri mici la diverşi comercianţi din Capitală, cum sunt: societatea Sagrip şi alţii. Cazul a fost deferit cabinetului 7 de instrucţie unde au Început cerce,tările pentru a se putea prinde întregul ir al acestor furturi. In adevăr, chemând pe acei cari stăpânesc azi materiale furate, cată să dea de urma celor cari le-au vândut întru cât ele sunt predate cu facturi regulat făcute. In acest scop sau ordonat cercetări în provincie prin comisii rogatorii spre a se stabili dacă acei cari au vândut sunt ei autorii furtului sau alţii. Deocamdată cercetările abia au început şi pe măsură ce ele vor înainta se vor putea stabili răspunderile. Citiţi „Adeverul literar’’ Două crime oribile în jud. FSI cu NEÎNŢELEGERI FAMILIARE TRANŞATE PRIN FOCURI DE ARMA ŞI LOVITURI DE CUŢIT,—UN SOCRU ÎNJUNGHIE PE GINERELE SAU RUŞI, 8. — Două crime deopotrivă de înfiorătoare au fost săvârşite pe ziua de eri, în judeţul nostru. Iată împrejurările dramatice in cari s’au comis crimele : In comuna Oţeleni locuesc sătenii Iancu Botezatu şi Petru Botezatu. Ambii sunt înrudiţi — veri primari — şi stau In vecinătate. Intre aceştia există o veche neînţelegere, pe o chestie de pământ. Adesea se iscau certuri, cari culminau in excese brutale. In urma unei vii altercaţii, Iancu Botezatu a tras focuri de armă asupra vărului său Victima, în stare muribundă, a fost transportată la spital. Criminalul după săvârşirea faptei, a dispărut de la domiciliu. Şeful postului de jandarmi se află pe urmele lui. UN OM DE 88 ANI IŞI UCIDE GINERELE Dumitra Zora, un sătean In etate de 88 ani, din Hocent aflând că soţia Iul ,care il părăsise de mal bine de un an din cauza răului tratament, se afla refugiată In casa gineralul sân loan Bădraş, secretarul comunei Deleni, s’a dus s’o înduplece a se reîntoarce la domiciliul conjugal. A11fcndu se In casa ficei sale, bătrâna n’a vrut să răspundă cerere! soțului ei. Acesta devenind violent a Încercat s‘o lovească. Ginerele La luat apărarea. Bătrânul fără a sta mult pa gânduri sa repezit asupra acestuia și l-a Înjunghiat. Rămas cu cuţitul in inimă, nefericitul tânăr a sucombat imediat, toate ajutoarele date au fost fără efect. Criminalul a fost prins şi arestat. El a fost adus In localitate pentru a fi depus. Cercetările continuă. Leontin Pe tot timpul sezonului de băi, primim abonamente la „Adeverul“ și „Dimineața“ cu lei 30 lunar.» Ziua XXI-a Duminică 19 Iunie. FAVORIŢII NOŞTRI In pr. „Tribunelor“ Opres cu toate 66 kg. va trebui să câştige, fiind cu totul de o altă clasă decât Lanişte şi Coco V. In pr. de Iunie Poeta este mult superior lotului în care aleargă. Roma şi Arnăut se vor plasa. Dintre ceilalţi Sorento, care se acomodează cu distanţele scurte va alerga frumos. In pr. „Opaiţa“ Ghiciu va putea câştiga. Leliţa cu toate că beneficiază de mari descărcări, iapa d-lui col. Răzvan mai are nevoe de lucru. In „Marele Pr. Naţional“ cursa se va petrece între Ovid. Zagreb şi Taifun. Primul, cu toate că a făcut o cursă slabă Duminică, are toate posibilităţile să-şi ia revanşa asupra fiului lui The Story, care ne-a făcut impresia că nu mai este acelaş cal de anul trecut, pensionarul lui Madenn va fi încredinţat lui Korb, cu care va face în totul o altă cursă decât cu Bleuler. In pr. „Ghioceilor“ îndată ce Glonţ se va prezenta la start, găsirea câştigătorului nu este grea. Flueraş se va plasa. In „H’capul Contretemps“ Fecioara dacă va avea o montă bună la 48 de kg. va putea câştiga. Aventin şi Farad sunt apoi favoriţii noştri. Outsider posibil este Maxim 11. In pr. „M-lle de Joinville“ Verdun bine încălecat este o certitudine. Denikin se va plasa urmat de Fior. Sp. PROGRAMUL I) Pr. Tribunelor 2000 m. — 16600 lei. — Florar (30000) 56 jum., Trăsnet (20000) 49 jum., Invincible (30000) 50 jum., Dor de Ducă (30000) 52. Trădător (30000) 50, Eroul KOOOO) 60 jum., Teneriff (30000) 43 jum., Laniște (30000) 60, Wunderbărchen (30000) 60, Snop (20000) 48 jum., Opereta (20000) 47, Maxim II (20000) 48 jum., Grănicer (20000) 45, Vicleim (20000) 51, Olac (20000) 51, Mireasa (20000) 53 jum., Gollega (20000) 48 jum., Ypres (30000) 66. II) Pr. de Iunie 1000 m. — 20600 lei. — Denikin 58, Bacchus 56 jum., Kerensky 50, Arnăut 58, Edina 56 jum., Sorento 58, Mărăști 58, Amok 55 jum., Paulette 48 jum., Poeta 63, Redivivus 55 jum., Str Omkr 60 Jum., Aninoasa 56 jum., Aranyom 56 Jum., Roma 66 Jum., Gioconda 56 jum., Baronin 56 jum., Egmont 63. III) Pr. Opaiţa 2500 m. — 25200 lei. — Ghicia 57 jum., Scurteica 66 jum., Gândac 60 jum., Hora 43 jum., Mândruliţa 53 jum., Firicel 05, Mona Vana 43 jum., Angora II 58, Baba Zinca 63 jum., Leliţa 58 jumătate. IV) Marele Pr. Naţional 2800 m.— 130.000 lei. — Resvrătire 58 şi Jum., Dulău 62, Glonţ 50, Taifun 50, Spic 02, Landratz 64, Zagreb 64, Fidibusz 62, Mormon 62, Alfa 62, Luftibusz 64, Ovid 64, Egmont 62. V) Pr. Ghioceilor 1700 m. — 34800 lei. — Graur 55 jum., Fier 54, Hora 50 jum., Mândruliţa 55 jum., Glonţ 57, Firicel 64 jum., Mona Vana 50 jum., Angora II 58, Sorento 57, Flueras 64 jum. VI) H'capul Contretemps 2500 m.— 20600 lei.«— Landratz 64, Aventin 01 jum., Parad 60 jum., Coco V 60, Ferbit 50, Egmont 56 jum., Afferl 56 jum., Dandy 54 jum., Aranyom 54 jum., Wunderbärchen 54 jum., Fecioara 48, Grevist 47 jum., Maxim II 46 jum., Snop 45 jum., Grănicer 45, Teneriff II 41 jum. VII) Pr. M-lle de Joinville 2300 metri. — 20600 lei. — Fior 58, Coco V 64 jum., Ferbli 64 jum., Afferl 63, Alba Iulia 63, Denikin 64 jum., Verdun 68 jum., Mascara 55 jum., Hora 54, Invincible 60 jum., Baronin 64 jum., Aranyom 60 jum. Incendiul „din Focşani FOCŞANI, 8. „ Azi la orele 11 dim, un mare incendiu s’a declarat la proprietatea d-lul Nicu Cioară din str. Sf. Gheorghe. Focul a luat naştere din negligenţă. Un Întreg şir de locuinţe a fost distrus de foc. Cinci familii au rămas pe drumuri. Partea de imobil locuită de familia Carol Nemeth a fost salvată. Pompierii au venit cu întârziere, dar totuşi au depus o mare muncă pentru localizarea focului. Toate autorităţile civile şi militare au sosit la faţa locului. Focul continuă. Sunt pagube de peste un milion. Proprietatea era asigurată. Or Adunarea senatală a Ateneului MEMBRII ALEŞI Duminică 3 Iunie a. c., la orele 11 dimineaţa s’a ţinut în palatul Ateneului Român, adunarea generală anuală sub presidenţia d-lui vicepreşedinte Ştefan C. Ioan, secretar fiind d-l Mihail Dragomirescu. S’a aprobat cu unanimitate: darea de seamă a comitetului Ateneului pe anul 1922 și raportul censorilor, s'a votat bugetul pe anul 1923 și în urmă prin scrutin secret s’au ales membri ai Ateneului d-nii: Dr. C. Angelescu, I. Atanasiu, P. Antonescu, V. Brătianu, Chiriac, Cihosky, I. G. Duca, O. Goga, Georgescu C. Hurmuzescu, Kiriţescu C, Moldoveanu Corneliu, Nottara C, P. Negulescu, Oromolu, Pangratti, Gr. Tăuşanu, Verona A., Evolceanu, P. Bâznoşeanu, Severin, Dr. Mina Minovici, I. B. Bobescu, Al. Mavrodi, G. Murau, G. Ranetti, Dr. Langier, general Petala, I. Botez, Pompeiu, Marin Şteffinescu, I. Nistor, Zaharia Bârsan, Al. Lăpedatu, I. Peretz, Bănescul, I. Petrovici, Taffrali, Cesar Trancu-Iași, Mihail Sadoveanu, Găvănescu, I. Petrovici, Taffrali, Cesar Papacostea, I. Simionescu, Bogdan Ionescu, colonel Bacaloglu, I. A. Basarabescu, Munteanu-Râmnic, I. Fonescu, Radu Rosetti, Stelian Popescu, Lezar Munteanu, I. Minulescu, Victor Eftimiu, I. Vasilescu- Valjan, Em. Antonescu, Simion Mândrescu, Ștefan Popescu (pictor), Dem. Burileanu, Georgescu Constant, Petrescu Comneni, Vâlcovici, C. Tătărăscu, G. Taşcă, Mircea Djuvara. O manifestaţie a comercianţilor ieşeni -------- ! IAŞI, 9. — E vorba, ca în ziua promulgărei legei speculei, comercianţii din Iaşi, ca şi cei din întreaga ţară, să închidă prăvăliile timp de o oră, ca manfestaţie de protestare. — D., o r Instalarea nouei comisiuni interimare din R.Sărat CUVÂNTĂRILE ŢINUTE V R. Sărat, 8 Iunie. — In urma unui conflict ivit la primăria de aci, d. Ghiţă Niculescu, preşedintele Comisiunei interimare a demisionat din această demnitate. Demisiunea fiind primită, s’a alcătuit o nouă comisiune compusă din d-nii: Aristide Hartularu, preşedinte; Dumitru Gherman, vice-preşedinte; Alexandru Zamfirescu, dr. I. Solomon, Stelian Gheorghiu, preotul Manea Comănescu, Ion Moisoiu, Const. Grigoriu, Vasile Popa, Ion Roşu şi I. V. Dănilă, ca membrii. Azi dimineaţă la orele 11, s’a făcut Instalarea nouei comisiuni, în faţa d-lui prefect Mitti Zamfirescu, un public numeros şi reprezentanţilor presei. D. Mitti Zamfirescu, prefect, după ce a dat citire decretului de numire, declară Comisiunea instalată şi solicită membrilor ei o bună cârmuire a treburilor comunei. D. Aristide Harfinare, preşedintele Comisiunei, mulţumeşte pentru încrederea ce i s’a arătat şi spune din conştient de greaua sarcină ce i s’a dat. Promite că se va ocupa de toate nevoile comunei, grăbind soluţionarea chestiunilor urgente şi vitale. Roagă pe reprezentantul guvernului, funcţionari şi cetăţeni de a-i da cel mai larg sprijin. D. deputat Nicu Protopopescu, preşedintele „Sfatului Negustoresc“ felicită pe noii membri ai comisiunei şi atrage atenţiunea asupra raporturilor ce trebuie să existe între reprezentanţii comunei şi clasa comercianţilor şi ceea ce trebuie să se facă pentru facilitarea desvoltării unei vieţi comerciale cât mai intense. Au mai vorbit: preotul Manea Comănescu şi d. Ion Moisoiu. R. \ . "......................... ■ «w» **——■». x ry . . ' I Un monument al Uni*rei la Cernăuţi . AU ÎNCEPUT lucrările de AMENAJARE CERNĂUŢI, 6 Iunie.— Se ştie căi' încă din anul trecut s'a constituit în Capiuua Bucovine, un tr 'iter în frunte cu ministrul dr Nistor, comandantul diviziei locale generaliul Mircescu şi primarul oraşului dr. Nicu Flondor, care luase frumoasa iniţiativă, de a strânge fondurile ne-,cesare pentru ridicarea unui grandios monument al Unire! la Cernăuţi. Graţie mucii depuse de persoanele cari au alcătuit comitetul de iniţiativă s’a putut realiza până acum frumoasa sumă de peste 2.000.000 lei, putându-se astfel proceda la Începerea lucrărilor. Monumentul care este opera talentatului sculptor Burcă din Bucureşti, va fi aşezat in piaţa Unirei din faţa primăriei. Această piaţă va fi transformată intr’un elegant parc de trandafiri în mijlocul căruia va trona monumentul. Lucrările de amenajare ale parcului au şi Început, sub directa supraveghere a clui general Mircescu. Cu începere de azi Miercuri, circulaţia vechiculem a fost oprită pe strada principală care străbate piaţa, deoarece o echipă de lucrători a şi început a face primele săpături şi demontări ale trotuarelor. Pentru moment s’a lăsat liberă normal circulaţia tramvaelor, a căror linii vor împrejmui monumentul. In cursul acestei veri totul va fi gata, iar monumentul care — se spune — e o adevărată capodoperă» a și început a fi adus demontat în localitate. Se crede că la inaugurare va participa întreaga familie regală. Dar asupra acestei importante chestiuni vom reveni cu detalii.— Gri.