Adevěrul, iulie 1923 (Anul 36, nr. 12089-12119)

1923-07-22 / nr. 12110

­­ mătorul mesagiu burgheziei de aci. Să ştie că cu începere de azi o luăm ostatică. Să ştie că nu trebue să se bucure dacă armata Antantei face progrese, căci orice înaintare a sârbilor sau românilor va adu­ce asupra burgheziei încercări­i cru­de. Ea să nu manifesteze, să nu puie drapele albe la ferestre, căci altfel, cu propriul ei sânge, vom văpsi aceste drapele în-,roşu‘. „Astfel vorbea fiul spălătorului i de cadavre“, spun d-nii Tharaud. Dar Robespierre cum vorbea? Nu s’ar putea crede că proclamaţia ci­tată e copiată dintr’o istorie a re­voluţiei franceze? In loc să studie­ze psihologia revoluţiilor şi mai a­­les a guvernelor revoluţionare, în Ioc să vadă că, în condiţii analoa­­ge, toţi guvernanţii, indiferent de naţionalitate, au procedat la fel, se pune o bară pe faptul că Pogány, autorul acelei proclamaţii, era e­­vreu, pentru a o cita ca model de perversive evreească, pentru a face din guvernarea lui Bela Khun, o „afacere“ evreească, : - - „Un Ierusalem nou se ridică pe malul Dunării, eşit din creerul ji­dovesc al lui Karl Marx şi clădit de mâni evreeşti pe gândiri foarte vechi“. Şi să nu se creadă că autorii nu--şi dădeau seama de asemănarea situaţiei din Ungaria la 1918 cu cea din Franţa d’inaintea marei revolu­ţii. Vorbind despre magnaţii un­guri, autorii spun : „...vroiau să păstreze Ungariei a­­cest caracter feodal, care o face să semene în chip sezisant cu Franţa d’inainte de 1789, cu imensele sale domenii seniorale de 50 până la 100 de mii de hectare, laice sau eclesiastice, bunuri de mână moar­tă sau cari plătesc statului impo­­zite derizorii, şi cu adunările pro­vinciale în cari­ domina influenţa nobleţei şi clerului“ (pag. 100). Păi bine, domnilor romancieri, dacă recunoaşteţi că­ situaţia era surprinzător de asemănătoare în­tre Franţa din 1789 şi Ungaria din 1918, de ce vă m­irăţi că s’a ajuns la aceleaşi consecinţe ! Aceleaşi cauze produc aceleaşi efecte, ace­iaşi revoluţie, acelaş terorism, ace­leaşi crime abominabile, cu circum­stanţe atenuante pentru revoluţia... bolşevică, de­oarece, oricum, aci s’au comis mai puţine asasinate de­cât în Franţa după 1789, deşi de astă dată ne aflam după un război crâncen de 4 ani, care sălbătăcise moravurile. La toate astea nu se gândesc domnii Tharaud. Pentru ei revoluţia ungurească este ceva spe­cific evreesc; pentru ei Bela Khun nu este un Robespierre; Klein-Cor­­vin nu este un Fouquier ; ei sunt numai nişte jidani cari vor să pre­facă Budapesta într’un nou Ierusa­leim. V ■­­ Articolul s’a lungit prea mult. Nu putem releva toate contrazice­rile, toate aberaţiile volumului ma­­ghiarofil. E suficient să spunem că un capitol întreg este consacrat proslăvirii lui Tisza şi un alt capi­tol defăimării lui Karolyi, priete­nul Antantei şi autorul retragerii din luptă a Ungariei, adică a omu­lui care a grăbit înfrângerea Ger­maniei. Ar mai rămânea de văzut un lucru : să căutăm o explicaţie a acestei atitudini, cel puţin curioase, a unor autori francezi. Această ex­plicaţie nu e greu de găsit; ne-o dau autorii înşişi. Lucrarea lor în­cepe cu un capitol: „Portretul lui Bismarck“. Acum 20 de ani, auto­rul deşi sunt doi ei vorbesc numai în singular, a debarcat la Buda­pesta unde a luat cu chirie o odae mobilată în care se afla un portret al lui Bismarck. Timp de 4 ani cât a stat atunci în Capitala Ungariei, autorul a privit zilnic chipul cance­larului de fier și s’a... împrietenit cu el Timp de 4 ani, această figură s-a învârtit în jurul gândurilor lui, „ţinându-le bine grupate şi împedi­­cându-le de a divaga la întâmpla­re“. Iar când a părăsit Budapesta, ultima p­rivire a autorului a fost pentru acest portret „o privire de­sigur puţin amicală, dar, pe legea mea, recunoscătoare“. .Un francez recunoscător lui Bis­marck ! Un francez ale cărui gân­duri sunt conduse de" imaginea lui Bismarck pentru „a nu divaga la întâmplare“. Pe legea mea, ca să spunem și noi ca autorul, Bismarck l-a condus bine. Gândurile sale n’au divagat deloc; ele au rămas cinstit în sfera fie influentă, în men­talitatea strâmtă, nedreaptă a Lin­earului prusac, care admite politica maghiară, feudală, clericală, împi­lătoare de naţionalităţi, iar când po­porul disperat se revoltă, vina e a... jidanilor. Guvernul lui Horthy e dator re­cunoştinţă fraţilor Tharaud. Dacă vrea să și-o exprime și dacă auto­rii refuză o recompensă­ mai sună­­toar i-am recomanda să le tri­mită un tablou al lui Bismarck, amicul lor. I-ar sta foarte bine deasupra­ mesei lor de lucru și poate că i-ar inspira și la o lucra­re analoagă asupra cauzelor dezas­trului Reichului german. ----^ D. G. ——...............—a» o-­­a— ■ - j\x*lNA 'S In fiecare famine se poartă TOCURI şi TĂLPILE de CAUCIUC BEE­SON, cari contribuesc la economie şi procură bucurie Tocurile de cauciuc şi Tălpile ,,B E R S O N“ să vă pună coşmarul la ghete şi D­v nu veţi mai purta altele '■KomBSTOm m .. nestorianu la ______ Calea Victorie! 98 „STEAUA ROHAHA” Societate inonimă pentru Industria Petrolului București Capital social deplin vărsat lei 310.GOO.OOO !H*FOC fi*a «afiafiata zm, FAG S3 ByCATAEfiS Tăete spintecate şi transp. imed 11 cărbuni de Silezia Coks de Forjă şi Lignit Cu mia şi vagoane complecte Greutatea absolut garantată şi mai ethn ca ori unde găsiţi la Secţia Combustibil a Soc. Gen. a Ţărilor Dunărene Str­idtavropoleos Imp. 5 (Cârtii cu Bere) Telefon 1 |:S­O :6|i5____ ^aamranaisanBiHnaH ^ POPPA.. j I PSfre^cu-Vodă 27. Telef. 2419 Fi § (în dosul Oficiului Stării Civile) fe BUCUREȘTI SIR. CAROL 50-TELEF. 37/41 sulumisib­u PIAȚA UM1RQ10 • TELEFI 180 STICLE: 4 vagoane 5|10 sălile dawa aî& 1­10 .sikfie de via roşia 7j;9 stiei® de savnpaaSa’ sâicSe de cogssae A „ ni a sitei© da iââry se predr.u şi separ if * cit n laschsnhäocl r SCHATZBERG et ZI MET .Wien XX. Spacngr.sso No. 14 3 91 1 tl 2 99 Ds vânzare um egfom­obil tre persoane des­chis de fia 70 marsa „MlffiESVfi“ pre§ ffoar­­fte convenabSS. A se adresa CSmpinoawu 'S©, Tefieî. 42|37, 3®|66. 30 Invincibile $Sa$Emi de IrSîofale împreună cu maşinile ajută­toare pentru fabricarea de ciorapi fini şi greşi precum şi jambiere, se vinde în plină etare de funcţionare. Oferta sub cifra 4432 J la W stap­les, Annoncenbüro, Jägern­dorf, C. Schles, Citi şi Uteul Literal DEPOSTUL cel mai bine asortat de piese pentru Cadillac. Piese pentru trăsuri şi ca­mioane americane Dodge, G. M. C. Liberty, Nash Quad. Cel mai mare stoc de şuruburi şi curele de tran­smisiune pentru Ford. Expedition! la primirea comenzii_____________ Tren lângă Poştă şi Tribunal ultima parcelă de 280 m.p. cu 15 m. faţadă se vinde li­beră imediat. Informaţiuni Strada Poliţiei No. 2 MARCA DEPUSA /d­REQ.nr.4701-Cel mai economic aparat de spălat dând rezultate uimitoare Depozit General, n U Bucureşti, Str. Carol 50 şi Calea Victoriei 104 (fost Olso) Dr. Odesser Oileşeanu­ Boli interne, de stomac Sifilis intern Str. Colţei 17 11­ 1 şi 4­ 7 Dr. ERDREICH Str.­­t­ibescu-Vodă 6 Tratamente speciale : Boale Ner­voase Sexuale Impotenţa) Stomaca e (Dilataţi­i Reumaticie şi îngrijrea feţei on su­ta­ţi­uni dela 9— 1 şi dela b - 8 Cab net Medical Central STR. EDGAR QUILMOT 10 (vis-a-vis de Capşa) Sifilis, Genito-Urinare Venerice Injecţii in­ravenoase Analiza sângelui Consultaţii Îl—1 a. m. 5—a jum. p. Se adu­ce la cunoştinţa domnilor acţionari că adunarea generală ex­traordinară a acţionarilor din 7 Iu­lie 1923 a decis sporirea capitalului social al societăţii dela 3,10 000.000 lei, la 4­63 000.000 lei prin emisiunea de 310.000 acţiuni noui a lei, 500 val. nominală fiecare, plus lei 50 ce re­prezintă ch­eltuelile de emisiune, a­­tribuindu-se vechilor acţionari o ac­ţiune nouă pentru două acţiuni vechi şi vărsându-se suma integrală la exercitarea dreptului de opţiune. Adunarea generală a autorizat con­siliul de administraţie să fixeze cele­lalte modalităţi şi condiţiuni ale a­­cestei emisiuni. In baza acestei autorizaţiuni­ con­siliul a hotărât: Se vor emite 310 000 acţiuni noui In condiţiuni, fixate de Adunarea, gen­era 18.­Termenul pentru exercitarea drep­tului de opţiune este fixat dela 7 August la 31 August 1923. Pentru­­ exercitarea dreptului de opţiune, domnii acţionari vor face declaraţii însorite de cuponul No. 21, (câte 2 cupoane pentru fiecare ac­ţiune nouă) precum şi de vărsămân­­­tul integral de iei: 550. Nu se vor mai prezenta şi acţiu­nile, căci cuponul No. 21 care se va reţine de Societate, va face dovada de exercitarea opţiunei. După trecerea termenului de op­ţiune, cuponul No.x21 perde orice va­loare, iar dividendul pe exerciţiul 1923 se va plăti in baza cuponului No. 22. Subscrierile se primesc lih­.terme­nul fixat la următoarele ghişeuri: Bucureşti, la sediul societăţii bu­levardul Carol I No. 3. Londra: la Cassa Stern Brothers, 6 Angel Court Throgmorton Street. Génévé: la Banque de Paris et des Pays Bas. Zurich: Société de Crédit Suisse. Amsterdam: la Banque de Paris öl des Pays-Bas. Cuponul No. 20, reprezentând divi­dendul pe exerciţiul 1922, fiind de lei 250 minus impozitul de lei: 32.50 adică net lei: 21.7.50 şi plata sa în­cepând tot la 7 August a. crt., acest cupon va fi primit în vărsământ.­­ Nu se va ţine seamă de fracţiuni, de cupoane, adică de acele cupoane No. 21 cari nu vor­ avea­ soţ. Subscrierile vor fi ireductibila Pentru subscrierile făcute în felul arătat se vor elibera chitanti provi­zorii cari nu vor putea fi fracţio­nate. Epoca distribuirei titlurilor defi­nitive se va anunţa ulterior. Se atrage atenţiunea actualilor de­­tentori de acţiuni că acest drept de preferinţă nefi­nd un drept sta­tut­ar, cei ce nu vor face d­eclaraţiunile lor de subscriere în termenul şi la locu­rile specificate mai sus, precum şi vărsămintele complecte în condiţiu­­n­ile menţionata în această pul-’isa­­fiune vor p­erde irevocabil şi defi­nitiv acest drept. Nouile acțiuni vor participa la di­vidend cu începere de la 1 Ianuarie 1923. ADF VERUs reşte nici producţiunea Indigenă ră­mânea cu totul cruţată de­ acea mişcare de scumpire inerentă unor atari vremuri. Preţuri din 1916 (nota bene, pentru mărfuri calităţi populare, cumpărate in obor sau piaţă", cum accentuează „Argus“) ca : 80 lei un costum, 90 lei un palton, 20 lei o pereche de ghete, 8 lei o cămaşă, etc. sau acelea ale ţiţeiului (750 lei vagonul), săpunului (1­ 30 lei kgr.) lemnelor de foc 4 lei suta de kgr.), etc., este clar că atari preţuri con­siderate ca normale şi puse la baza calculării coeficienţilor de scum­pete ai articolelor respective tre­­bue să altereze considerabil reali­tatea. O corectare a datelor din „Ar­­aus", făcând­ întâi abstracţiune de articolele fără legătură directă cu ■costul traiului, și apoi înlocuind, unde trebue, preturile din 1916 cu preturile normale cele adevărate, adică din 1910—1914, face ca coe­ficientul general de scumper­ea h­a­nului, interesând gospodăriile par­ticulare, să se ridice dela 33.3 (cilra din „Argus") la 39.7 (alimente: 35.5; îmbrăcăminte: 53.2; diver­se : 30.4A­De altă parte, făcând corectu­rile privitoare la micșorarea în medie a puterii operante a leului, interesând întreprinderile indus­triale şi comerciale, coeficientul de scumpete se ridică de la 33.3 la 45.3 (combustibil: 45.0; materii prime la construcţii: 35.0; materii prime şi utilaj importate: 60.0 — coeficientul pus de 4 ori, la for­maţiunea mediei generale, potrivit proporţiei industriilor aferente in totalul întreprinderilor din tară ; articole de „toaletă": 60.0; pielă­rie : 8.0; hârtie 20.0). **■» O lacună simţitoare a tablouri­lor lui „Argus“, ca tablouri de scumpetea traiului, este apoi lipsa din ele a multor capitole din bu­getele de cheltueli ale gospodăriilor particulare. Lipsesc : fumatul, băr­bieritul, consumaţiile din localuri publice, instrucţia şi distracţiile. Lipsesc chiriile. Coeficientul de urcare la tutun forţe, este de 16.5; la ras şi tuns, 15.0; la consumaţii, 20.0; la­­in­strucţie şi distracţii 20.0; la chi­riile legale, 4.5 (inclusiv taxele pen­tru gunoi şi apă, precum şi ,­repa­raţiile locative“); la chirii libere, 40.0. Lipsa acestor coeficienţi par­ţiali alterează în mod notabil coe­ficientul general de scumpete. Dar ceea ce alterează mai cu deosebire media generală, este mo­dul simplist în care această me­die este stabilită în „Argus“, neţi­­nând seamă de proporţiile percen­­tuale ale diferitelor categorii de cheltueli în totalul­ sumei disponi­bile pentru costul traiului. Un buget de 2400 lei anual din trecut avea, de regulă, alcătuirea următoare : (1) pentru alimente, comestibil şi luminat, spălatul ru­felor, fumatul şi consumaţiuni : 55 la sută; (2)­chirie: 20 la sută­; (3) îmbrăcăminte : 15 la sută; (4) instrucţiune şi distracţii, restul t fie 10 la sută. Operând asupra datelor din „Argus" toate­­corecturile, din toa­te punctele de vedere sus schiţate, ajungem la următorii doi coefi­cienţi generali aproximativi de scumperea traiului: 1. Pentru o gospodărie, cu lo­cuinţa sub regimul prelungită con­tractelor, coeficientul 29.0. 2. Pentru o gospodărie, cu lo­cuinţa sub regimul „liberei" tran­zacţii, coeficientul 36.1.­­ De altă parte, coeficientul de scumpete pentru întreprinderi, sta­bilit mai sus la cifra 45.3, este şi el în realitate notabil mai mic, întru­cât într’însul nu se află cu­­prins şi coeficientul de fivcare, la un nivel simţitor mai jos, al mânii de lucru şi al salariilor. Un coefi­cient variabil după natura între­prinderii : în cele metalurgice : 20.0; în artele grafice : 2­­.0; în construcţii: 26.0, etc. Şi tocmai uşurarea, din această parte, a sarcinelor strivitoare ce apasă, din atâtea alte părţi, asu­pra industriilor şi multor ramuri ale comerţului este, pentru foarte numeroase întreprinderi, singura explicaţie cum încă se mai pot ţine, încă nu s’au prăbuşit, în această criză înfricoşătoare ce bântue azi economia românească — de a că­rei grijă infinită prea mult păti­mesc, de se usucă aproape, în ţară şi prin străinătate, românii noştri mari de la cârmă, cum se şi vede... DR. ILARIU SOCOLIU Noui morţi de insolaţie BRAILA, 20. — La Brăila căldurile au făcut erl o victimă. Un alt caz de izolaţie a fost tot erl la Ghecet. — Cor. Răsfoind „America „America", adică ziarul conaţio­nalilor noştri aflători în Statele- Unite este—cum Îşi zice singur—sin­gurul cotidian românesc din Ame­rica şi cu un tiraj de o sută de mii de noi. Citindu-1, găsim in­tr'în­sul veşti producătoare de bucurie, dar şi lu­cruri tare ne întristează adânc. Ne bucurăm, de exemplu, văzând că acest ziar editează cărţi româ­neşti pentru cititorii români din America. Ne bucură, de asemenea, vestea că un mare sculptor român d. Iulian Zolnay, stabilit în Noul Continent, a ţinut despre arta română o con­ferinţă, care a fost caracterizată ca un eveniment cultural pentru oraşul Washington. In aceiaşi ordine de idei, luăm act cu o îndreptăţită bucurie de suc­cesul ce-i obţin expoziţiile de bro­derii şi ţesături româneşti, aranja­te de d-na Bocu, precum şi de fru­moasa propagandă culturală a doa­mnei Maria­ Ionescu. Alături de aceste întreprinderi a­­şa de frumoase dăm însă şi peste lucruri cari ne umplu sufletul de durere şi amărăciune. Citiţi, de pildă, cele ce urmează pe care ziarul „America” le repro­duce după un foarte răspândit ziar american „Detroit News".­­„Conform, celor declarate de pre­­­otul Alexandru Muneran, preot la biserica românească greco-ortodoxă din Hancock Avenue, in România preoții joacă la taruri, joacă la cdrfi fi beau bere. De aceia ddnsul zice că de ce n'ar fi slobod așa ceva in orașul Detroit, Michigan, din Statele Unite". De notat este că aceste declaraţi­­uni se făceau de cuviosul părinte înaintea tribunalului, unde se jude­ca el cu un alt preot român. Acelaş preot repetă la urmă de­claraţiile sale zicând: „In România nu e ceva scanda­los, dacă preotul bea bere, vin sau rachiu, dacă joacă biliard sau a­­runcă sărurile. Atunci de ce să fie aici? La nunţile din România e o­­biceiul ca mireasa să joace primul dans cu preotul, care a făcut sluj­­ba cununiei". Şi ziarul „America" adaugă din partea sa: „Acest articol ne dovedeşte ce propagandă admirabilă ne fac unii din preoţii noştri. Până acuma pre­oţii români din America n'au făcut ruşine__­in mod direct — decât ro­mânilor din această ţară. Dar pă­rintele Muneran a ţinut cu tot pre­ţul să facă ruşine şi preoţimei din România, afirmând înaintea tribu­nalului că in România este nu nu­mai obişnuit, dar şi permis ca pre­oţii să fie beţivi, cartofori şi să du­că o viaţă imorală". E trist şi dureros. i­ Cursuri de vari universitare germane la Sibiu Cursurile de vară universitare germane obişnuite ce se ţin în fie­care an la Sibiu se prepară şi pen­tru anul acesta. Cursurile se încep la 9 August şi vor dura până la 23 August. Se anunţă următoarele conferinţe: I. Cursuri generale ştiinţifice. 1. Filosofie.—Preotul anglican din Braşov dn.Viktor Glondys: Determi­nismul voinţei ca problemă pedago­gică. 4 ore. 2. Pedagogie. Prof. universitar din Lipsea dr. Litt. 1) Tendinţele pedagogice 8 artif .2) Critica modernă de la h­ousseau până la Spengler 4 ore . dr. Scheibner (Lipsea) Teorie şi Dramă a şcolii 10 ore. A}-Cultura ger­mană dr. Panzer, prof. universitar din Heidelberg. Prof. univ. dr. Rener (Halle). Fi­lologie. Prof. dr. Hajek (Braşov) , istoria literaturei săseşti din Ardeal (Crâmpee) 4 ore. 4) Istorie__Prof. univ. dr. Brandi (Goettingen) Organizarea de stat, so­cială şi culturală a poporului ger­man 5 ore. b) Problema isvoarelor istoriei germane 8 ore. Asesor şco­lar Müller (Sibiu): Metodica educa­ţiei istorice, 4 ore. 5) Geografie: Prof. universitar dr. Uhling (Tübingen) a) geografia po­litică, b) liniile de bază ale climato­­logiei moderne, c) probleme de zi ale geografiei economice mondiale. 6) Matematică şi fisică Asesor şco­lar, Karl Albrich: Contribuţii la e­­ducaţia fisică şi matematică. 7) Medicină I-Br. Jamin, prof. uni­versitar din Erlangen: Alimentarea sugacilor şi a copiilor 2 ore. Prof. univ. dr. Spitzy (Viena) Educaţia fi­zică în şcoală 2 ore. Prof. univ. dr. Schröder (Greifswald): a) Ce ştim a­­supra funcţiunilor sufleteşti 2 ore. b) Copilul greu de crescut... 2 ore. Prof. dr. Gastpar (Stuttgart): întă­rirea copilului din punct de vede­re trupesc şi sufletesc. 11. Curs de educaţie medicală. III. Asupra culturei germane fi­in deosebi a celei din România mare Secretarul general dr. Fiitz Wert­heimer (Stuttgart) asupra germanis­mului din lume (6 ore). — Prof. dr. Lang (Cernăuţi). Problema şcolară din Bucovina 3­­ ore. Director semi­­narial dr. Brandsch:­­Istoria şcolii poporale germane din Transilvania 4 ore. Prim pastor Haase. (Taruli­­no): Asupra bisericei şi şcoalei din coloniile germane ale Basarabiei 3 ore. IV. Probleme feminine. Cursurile sunt pregătite de „Bi­roul cultural" din Sibiu şi după cum se vede din program, se dis­ting prin varietatea subiectelor şi a tezelor susţinute de eminente ale culturei universale. ca în înnaramânt — Scrisoarea unui profesor — Un profesor secundar ne scrie cele ce urmează: Domnule director, Denunţând pe d. dr. Angrhelescu, ministrul instrucţiunei, ca pe un om care a sprijinit fără pudoare pe prietenii politici şi a susţinut nefas­ta acţiune a orei de rasă în şcoală, aţi spus două adevăruri pentru cari trebue să vă fie mulţumitori toţi câţi şi-au făcut din cariera profe­sorală o misiune înaltă şi un apos­tolat Dacă s’ar cunoaşte în toată u­­râta lor goliciune procedeurile ce­lor din capul învăţământului, sun­tem siguri că toţi oamenii de bine ar fi cuprinşi de cea mai legitimă revoltă şi indignare. Sub nici un guvern şi sub nici un ministru nu s’a practicat cu o mai mare lipsă de scrupul siste­mul de scandaloasă favorizare a partizanilor politici şi de necruţă­toare prigonire a celor ce nu pot prezintă chitanţe dela clubul li­beral.­­ Dacă eşti înregimentat în parti­dul liberal, dacă te-ai remarcat ca un bun agent electoral, ai dreptul la toate avansările, la toate favo­rurile, la alegerea celor mai bune locuri în învățământ Cultura, munca depusă, valoarea, toate aceste titluri n’au nici o tre­cere şi nici o valoare. A fi liberal şi a avea bune state de serviciu în partid, iată ce îţi cere ministrul, iată ce îţi cer directorii şi inspec­torii săi. Să cităm câteva fapte întru con­firmarea acestor adevăruri. Dar, mai înainte de aceasta, tre­buie să se ştie că la­ ministerul de instrucţie liberalii sunt în perma­nenţă la putere. In adevăr, directo­rii generali ai diferitelor ramuri de învăţământ sunt inamovibili, iar aceşti directori sunt recrutaţi din­tre agenţii cei mai devotaţi şi mai încercaţi ai partidului., Şi se ştie că ei sunt aceia cari dispun de distri­buirea locurilor şi, deci, de soarta profesorilor, institutorilor, învăţă­torilor, maeştrilor, etc. Revin acum la citarea de­ fapte. Luaţi, de pildă, pe toţi diriginţii şcolilor primare din Bucureşti cari au locuinţă de la stat şi o mulţime de alte avantaje materiale. Cu toti până la unul sunt membri supuşi şi ascultători ai partidului liberal. Sub diferite pretexte, se refuză astfel de avantaje institutorilor mai vechi, mai meritoşi, dar cari au nenoroci­rea să nu aparţină partidului de la putere. Lor l se dă o foarte insu­ficientă indemnizaţie de chirie. Şi în trecut, dar mai cu seamă de când e ministru d. dr. Anghe­­lescu, s’a căutat ca întregul corp didactic primar şi secundar din Capitală şi din judeţul Ilfov să fie compus numai din agenţi şi parti­zani ai liberalilor. Autorii ale căror lucrări pentru şcoli sunt recomandate şi preferate de minister sunt de asemenea mem­brii partidului liberal. Mulţi dintre aceşti fabricanţi de cărţi didactice, fiind totdeodată şi revizori şi inspectori şcolari, impun şcolilor cărţile lor, formându-şi prin mijlocul acesta venituri de su­te de mii de lei şi nedreptăţind pe scriitorii cari nu sunt în gratiile domnilor de la minister. Şi câte nedreptăţi nu se săvâr­şesc, câte­, cum să zic, câte lucruri puţin curate nu se petrec la minis­terul instrucţiunei ! Dar oricât ne-am indigna şi ori­cât de puternic am protesta, sun­tem încredinţaţi că nu vom putea îndrepta şi schimba ceva şi că gla­sul nostru va răsuna în pustiu. Mi­nisterul instrucţiunei a fost şi ră­mâne o inexpugnabilă citadelă 1D­aterală, de unde dreptatea e isgoni­­tui şi meritul nesocotit UN PROFESOR SPORT Intre 5 si 12 August a. c. va avea loc la Băile Pöstyen, mari concursuri internationale de Tennis la cari vor lua parte cei mai mari jucători de Tennis din toate tarile Europei. înscrierile se pot face la Lavvntennis-Klub în Bratislava. V­II Informaţiuni BRUXELLES. — Camera a adoptat, cu 86 voturi, contra 76 $1­5 abţineri, proiectul guvernului după care durata serviciului mi­litar a fost fixată la 12 luni pent­­ru infanterie şi la 13 luni pentru toate celelalte arme. Primim următoarele: Direcţiunea şcoalei de cântăreţi bisericeşti din mănăstirea Cozia a­­duce la cunoştinţă celor care doresc să se prezinte la examenul de admi­tere în această şcoală, să înainteze cererile de înscriere însoţite de ur­mătoarele acte: Certificatul de absolvire a cursului primar complect; extractul de naş­tere; certificatul de botez în religia creştină; o dovadă de la parohul res­pectiv că elevul are purtări bune;­­actul de vaccină; un certificat me­dical că elevul nu este atins de vreo boală ereditară sau contagioasă. înscrierile se primesc la cancela­ria şcoalei (în mănăstire) până la­ 1 Septembrie st. n. când va începe şi examenul de admitere. Vor fi admişi toţi candidaţii care posedă auz muzical şi voce clară ; şcoala are internat şi ateliere unde elevii pot să înveţe şi câte o me­­serie. Teatru CĂRĂBUŞ Luni 23 Iulie 1­­3 Fr­ei­era revistei COLAC paste PUPĂZĂ­ rie Rădulescu şi Moşoiu Biletele la Fedei şi casa Teatrului. D. doctor S. Dragoş, sub-director cl. I, al Serviciului Hygiene­ şi Me­­dicinei Preventive a­ fost înaintat director cl. I al Asistentei medi­cale din Direcţiunea generală a serviciului sanitar, în locul d-lui doctor C. Pop transferat în postul de director cl. 1 al Hygienei şi Me­dicinei Preventive. Mâine 22 Iulie ! Mari alergări de Cal la începutul la ora 3 precis „Liga chiriaşilor“ va ţine o în­trunire mâine Duminică, 22 Iulie, orele 9 dim, în cartierul Dealul Spirei în sala din strada Sireni 77. Vor lua cuvântul în afară de cei anunţaţi şi d-nii avocat C. Guliano, dr. Toma Si­­ionescu, avocat Florian delegaţi de comitetul cen­tral. M. S. Regele, prin înalta Sa lett­­năvoinţă a acordat titlul de furni­zor al Curţii regale d-lui Daniel Feyns, proprietarul stabilimentului de legătorie de cărţi­ .Jacob Feyns Fiul“ dia strada Băncii Nationale 2. A fost promulgata prin „Monitorul Oficial“ de as­tăzi legea pentru admi­nistrarea şi exploatarea uzinelor co­munei Bucureşti Câte simptome rele şi dureroase se nasc din gravele ficatului sau a ri­nichilor (con­ci hartice sau neg­etice) Prin virtuţile sale expulsive şi solu­­bilisante „Vichy Celestine" este cel mai bun rem­diu. Se aminteşte proprietarilor de terenuri de la Bucureştii Noul, că Duminică 22 Iulie, ora 5 p. m.,­ are foc, in parcul Basilescu dela Buc. Noul, consfătuirea pentru consti­tuirea definitivă a societăţii de con­strucţii. Principiile conducătoare pentru constituirea acestei societăţi inte­resează de aproape pe toţi proprie­tarii de terenuri de la Bucureştii Noui, de­oarece societatea va face cu putinţă tuturor să-şi clădească case in condiţii avantajoase şi ca Înlesniri de plată. La consfătuire poate lua parte orice persoană pe care criza de locuinţă ii îngrijorează şi care vrea să se asigure Împotriva evacuării sau a unei eventuale urcări fără măsură a chiriei. Cu prilejul acestei consfătuiri se va semna «i actul de constituire a Societatii Tramvaiul Basliescu va circula toată ziua cu 2 vagoane de la cimi­tirul SL Vineri la Bucureştii Noul­ Briliante şi ori­ce pietre preţioase cumpără plătind preţurile cele mai bune Compania Anglo-Amercană — Str. Carol 50 — ■ Cei căzuţi­­ pentru patrie O HOTARARE A UCEULUI „LAZAR” DIN BUCUREŞTI Primim următoarele: Direcţiunea liceului „GA. Lăsări” din Bucureşti, hotărând sf i se bată­ pe sala principală a liceului o placă comemorativă, cu numele tuturor absolvenţilor morţi in răsboi, fami­liile respective sunt rugate a Înain­ta fotografiile membrilor căzuţi pen­­tru patrie, însoţite de căteva notiţe biografice: data naşterii, seria când au absolvit liceul, regimentele unde au contat, luptele la care au luat parte, locul şi data unde au căzut. Se socotesc în numărul absolven­ţilor şi cei care după terminarea a 6—7 clase au îmbrăţişat cariera mii­litară. Fotografiile sunt necesare întoc­mirii unui album. Toate aceste date se vor trimete pănă la 10 August a. c. spre centra­lizare pe adresa: locot. Ion Gudju, str. Principatele­ Unite 57, Bucureşti. 1

Next