Adevěrul, iulie 1923 (Anul 36, nr. 12089-12119)
1923-07-22 / nr. 12110
mătorul mesagiu burgheziei de aci. Să ştie că cu începere de azi o luăm ostatică. Să ştie că nu trebue să se bucure dacă armata Antantei face progrese, căci orice înaintare a sârbilor sau românilor va aduce asupra burgheziei încercării crude. Ea să nu manifesteze, să nu puie drapele albe la ferestre, căci altfel, cu propriul ei sânge, vom văpsi aceste drapele în-,roşu‘. „Astfel vorbea fiul spălătorului i de cadavre“, spun d-nii Tharaud. Dar Robespierre cum vorbea? Nu s’ar putea crede că proclamaţia citată e copiată dintr’o istorie a revoluţiei franceze? In loc să studieze psihologia revoluţiilor şi mai ales a guvernelor revoluţionare, în Ioc să vadă că, în condiţii analoage, toţi guvernanţii, indiferent de naţionalitate, au procedat la fel, se pune o bară pe faptul că Pogány, autorul acelei proclamaţii, era evreu, pentru a o cita ca model de perversive evreească, pentru a face din guvernarea lui Bela Khun, o „afacere“ evreească, : - - „Un Ierusalem nou se ridică pe malul Dunării, eşit din creerul jidovesc al lui Karl Marx şi clădit de mâni evreeşti pe gândiri foarte vechi“. Şi să nu se creadă că autorii nu--şi dădeau seama de asemănarea situaţiei din Ungaria la 1918 cu cea din Franţa d’inaintea marei revoluţii. Vorbind despre magnaţii unguri, autorii spun : „...vroiau să păstreze Ungariei acest caracter feodal, care o face să semene în chip sezisant cu Franţa d’inainte de 1789, cu imensele sale domenii seniorale de 50 până la 100 de mii de hectare, laice sau eclesiastice, bunuri de mână moartă sau cari plătesc statului impozite derizorii, şi cu adunările provinciale în cari domina influenţa nobleţei şi clerului“ (pag. 100). Păi bine, domnilor romancieri, dacă recunoaşteţi că situaţia era surprinzător de asemănătoare între Franţa din 1789 şi Ungaria din 1918, de ce vă mirăţi că s’a ajuns la aceleaşi consecinţe ! Aceleaşi cauze produc aceleaşi efecte, aceiaşi revoluţie, acelaş terorism, aceleaşi crime abominabile, cu circumstanţe atenuante pentru revoluţia... bolşevică, deoarece, oricum, aci s’au comis mai puţine asasinate decât în Franţa după 1789, deşi de astă dată ne aflam după un război crâncen de 4 ani, care sălbătăcise moravurile. La toate astea nu se gândesc domnii Tharaud. Pentru ei revoluţia ungurească este ceva specific evreesc; pentru ei Bela Khun nu este un Robespierre; Klein-Corvin nu este un Fouquier ; ei sunt numai nişte jidani cari vor să prefacă Budapesta într’un nou Ierusaleim. V ■ Articolul s’a lungit prea mult. Nu putem releva toate contrazicerile, toate aberaţiile volumului maghiarofil. E suficient să spunem că un capitol întreg este consacrat proslăvirii lui Tisza şi un alt capitol defăimării lui Karolyi, prietenul Antantei şi autorul retragerii din luptă a Ungariei, adică a omului care a grăbit înfrângerea Germaniei. Ar mai rămânea de văzut un lucru : să căutăm o explicaţie a acestei atitudini, cel puţin curioase, a unor autori francezi. Această explicaţie nu e greu de găsit; ne-o dau autorii înşişi. Lucrarea lor începe cu un capitol: „Portretul lui Bismarck“. Acum 20 de ani, autorul deşi sunt doi ei vorbesc numai în singular, a debarcat la Budapesta unde a luat cu chirie o odae mobilată în care se afla un portret al lui Bismarck. Timp de 4 ani cât a stat atunci în Capitala Ungariei, autorul a privit zilnic chipul cancelarului de fier și s’a... împrietenit cu el Timp de 4 ani, această figură s-a învârtit în jurul gândurilor lui, „ţinându-le bine grupate şi împedicându-le de a divaga la întâmplare“. Iar când a părăsit Budapesta, ultima privire a autorului a fost pentru acest portret „o privire desigur puţin amicală, dar, pe legea mea, recunoscătoare“. .Un francez recunoscător lui Bismarck ! Un francez ale cărui gânduri sunt conduse de" imaginea lui Bismarck pentru „a nu divaga la întâmplare“. Pe legea mea, ca să spunem și noi ca autorul, Bismarck l-a condus bine. Gândurile sale n’au divagat deloc; ele au rămas cinstit în sfera fie influentă, în mentalitatea strâmtă, nedreaptă a Linearului prusac, care admite politica maghiară, feudală, clericală, împilătoare de naţionalităţi, iar când poporul disperat se revoltă, vina e a... jidanilor. Guvernul lui Horthy e dator recunoştinţă fraţilor Tharaud. Dacă vrea să și-o exprime și dacă autorii refuză o recompensă mai sunătoar i-am recomanda să le trimită un tablou al lui Bismarck, amicul lor. I-ar sta foarte bine deasupra mesei lor de lucru și poate că i-ar inspira și la o lucrare analoagă asupra cauzelor dezastrului Reichului german. ----^ D. G. ——...............—a» o-a— ■ - j\x*lNA 'S In fiecare famine se poartă TOCURI şi TĂLPILE de CAUCIUC BEESON, cari contribuesc la economie şi procură bucurie Tocurile de cauciuc şi Tălpile ,,B E R S O N“ să vă pună coşmarul la ghete şi Dv nu veţi mai purta altele '■KomBSTOm m .. nestorianu la ______ Calea Victorie! 98 „STEAUA ROHAHA” Societate inonimă pentru Industria Petrolului București Capital social deplin vărsat lei 310.GOO.OOO !H*FOC fi*a «afiafiata zm, FAG S3 ByCATAEfiS Tăete spintecate şi transp. imed 11 cărbuni de Silezia Coks de Forjă şi Lignit Cu mia şi vagoane complecte Greutatea absolut garantată şi mai ethn ca ori unde găsiţi la Secţia Combustibil a Soc. Gen. a Ţărilor Dunărene Stridtavropoleos Imp. 5 (Cârtii cu Bere) Telefon 1 |:SO :6|i5____ ^aamranaisanBiHnaH ^ POPPA.. j I PSfre^cu-Vodă 27. Telef. 2419 Fi § (în dosul Oficiului Stării Civile) fe BUCUREȘTI SIR. CAROL 50-TELEF. 37/41 sulumisibu PIAȚA UM1RQ10 • TELEFI 180 STICLE: 4 vagoane 5|10 sălile dawa aî& 110 .sikfie de via roşia 7j;9 stiei® de savnpaaSa’ sâicSe de cogssae A „ ni a sitei© da iââry se predr.u şi separ if * cit n laschsnhäocl r SCHATZBERG et ZI MET .Wien XX. Spacngr.sso No. 14 3 91 1 tl 2 99 Ds vânzare um egfomobil tre persoane deschis de fia 70 marsa „MlffiESVfi“ pre§ ffoarfte convenabSS. A se adresa CSmpinoawu 'S©, Tefieî. 42|37, 3®|66. 30 Invincibile $Sa$Emi de IrSîofale împreună cu maşinile ajutătoare pentru fabricarea de ciorapi fini şi greşi precum şi jambiere, se vinde în plină etare de funcţionare. Oferta sub cifra 4432 J la W staples, Annoncenbüro, Jägerndorf, C. Schles, Citi şi Uteul Literal DEPOSTUL cel mai bine asortat de piese pentru Cadillac. Piese pentru trăsuri şi camioane americane Dodge, G. M. C. Liberty, Nash Quad. Cel mai mare stoc de şuruburi şi curele de transmisiune pentru Ford. Expedition! la primirea comenzii_____________ Tren lângă Poştă şi Tribunal ultima parcelă de 280 m.p. cu 15 m. faţadă se vinde liberă imediat. Informaţiuni Strada Poliţiei No. 2 MARCA DEPUSA /dREQ.nr.4701-Cel mai economic aparat de spălat dând rezultate uimitoare Depozit General, n U Bucureşti, Str. Carol 50 şi Calea Victoriei 104 (fost Olso) Dr. Odesser Oileşeanu Boli interne, de stomac Sifilis intern Str. Colţei 17 11 1 şi 4 7 Dr. ERDREICH Str.tibescu-Vodă 6 Tratamente speciale : Boale Nervoase Sexuale Impotenţa) Stomaca e (Dilataţii Reumaticie şi îngrijrea feţei on sutaţiuni dela 9— 1 şi dela b - 8 Cab net Medical Central STR. EDGAR QUILMOT 10 (vis-a-vis de Capşa) Sifilis, Genito-Urinare Venerice Injecţii inravenoase Analiza sângelui Consultaţii Îl—1 a. m. 5—a jum. p. Se aduce la cunoştinţa domnilor acţionari că adunarea generală extraordinară a acţionarilor din 7 Iulie 1923 a decis sporirea capitalului social al societăţii dela 3,10 000.000 lei, la 463 000.000 lei prin emisiunea de 310.000 acţiuni noui a lei, 500 val. nominală fiecare, plus lei 50 ce reprezintă cheltuelile de emisiune, atribuindu-se vechilor acţionari o acţiune nouă pentru două acţiuni vechi şi vărsându-se suma integrală la exercitarea dreptului de opţiune. Adunarea generală a autorizat consiliul de administraţie să fixeze celelalte modalităţi şi condiţiuni ale acestei emisiuni. In baza acestei autorizaţiuni consiliul a hotărât: Se vor emite 310 000 acţiuni noui In condiţiuni, fixate de Adunarea, genera 18.Termenul pentru exercitarea dreptului de opţiune este fixat dela 7 August la 31 August 1923. Pentru exercitarea dreptului de opţiune, domnii acţionari vor face declaraţii însorite de cuponul No. 21, (câte 2 cupoane pentru fiecare acţiune nouă) precum şi de vărsământul integral de iei: 550. Nu se vor mai prezenta şi acţiunile, căci cuponul No. 21 care se va reţine de Societate, va face dovada de exercitarea opţiunei. După trecerea termenului de opţiune, cuponul No.x21 perde orice valoare, iar dividendul pe exerciţiul 1923 se va plăti in baza cuponului No. 22. Subscrierile se primesc lih.termenul fixat la următoarele ghişeuri: Bucureşti, la sediul societăţii bulevardul Carol I No. 3. Londra: la Cassa Stern Brothers, 6 Angel Court Throgmorton Street. Génévé: la Banque de Paris et des Pays Bas. Zurich: Société de Crédit Suisse. Amsterdam: la Banque de Paris öl des Pays-Bas. Cuponul No. 20, reprezentând dividendul pe exerciţiul 1922, fiind de lei 250 minus impozitul de lei: 32.50 adică net lei: 21.7.50 şi plata sa începând tot la 7 August a. crt., acest cupon va fi primit în vărsământ. Nu se va ţine seamă de fracţiuni, de cupoane, adică de acele cupoane No. 21 cari nu vor avea soţ. Subscrierile vor fi ireductibila Pentru subscrierile făcute în felul arătat se vor elibera chitanti provizorii cari nu vor putea fi fracţionate. Epoca distribuirei titlurilor definitive se va anunţa ulterior. Se atrage atenţiunea actualilor detentori de acţiuni că acest drept de preferinţă nefind un drept statutar, cei ce nu vor face declaraţiunile lor de subscriere în termenul şi la locurile specificate mai sus, precum şi vărsămintele complecte în condiţiunile menţionata în această pul-’isafiune vor perde irevocabil şi definitiv acest drept. Nouile acțiuni vor participa la dividend cu începere de la 1 Ianuarie 1923. ADF VERUs reşte nici producţiunea Indigenă rămânea cu totul cruţată de acea mişcare de scumpire inerentă unor atari vremuri. Preţuri din 1916 (nota bene, pentru mărfuri calităţi populare, cumpărate in obor sau piaţă", cum accentuează „Argus“) ca : 80 lei un costum, 90 lei un palton, 20 lei o pereche de ghete, 8 lei o cămaşă, etc. sau acelea ale ţiţeiului (750 lei vagonul), săpunului (1 30 lei kgr.) lemnelor de foc 4 lei suta de kgr.), etc., este clar că atari preţuri considerate ca normale şi puse la baza calculării coeficienţilor de scumpete ai articolelor respective trebue să altereze considerabil realitatea. O corectare a datelor din „Araus", făcând întâi abstracţiune de articolele fără legătură directă cu ■costul traiului, și apoi înlocuind, unde trebue, preturile din 1916 cu preturile normale cele adevărate, adică din 1910—1914, face ca coeficientul general de scumperea hanului, interesând gospodăriile particulare, să se ridice dela 33.3 (cilra din „Argus") la 39.7 (alimente: 35.5; îmbrăcăminte: 53.2; diverse : 30.4ADe altă parte, făcând corecturile privitoare la micșorarea în medie a puterii operante a leului, interesând întreprinderile industriale şi comerciale, coeficientul de scumpete se ridică de la 33.3 la 45.3 (combustibil: 45.0; materii prime la construcţii: 35.0; materii prime şi utilaj importate: 60.0 — coeficientul pus de 4 ori, la formaţiunea mediei generale, potrivit proporţiei industriilor aferente in totalul întreprinderilor din tară ; articole de „toaletă": 60.0; pielărie : 8.0; hârtie 20.0). **■» O lacună simţitoare a tablourilor lui „Argus“, ca tablouri de scumpetea traiului, este apoi lipsa din ele a multor capitole din bugetele de cheltueli ale gospodăriilor particulare. Lipsesc : fumatul, bărbieritul, consumaţiile din localuri publice, instrucţia şi distracţiile. Lipsesc chiriile. Coeficientul de urcare la tutun forţe, este de 16.5; la ras şi tuns, 15.0; la consumaţii, 20.0; lainstrucţie şi distracţii 20.0; la chiriile legale, 4.5 (inclusiv taxele pentru gunoi şi apă, precum şi ,reparaţiile locative“); la chirii libere, 40.0. Lipsa acestor coeficienţi parţiali alterează în mod notabil coeficientul general de scumpete. Dar ceea ce alterează mai cu deosebire media generală, este modul simplist în care această medie este stabilită în „Argus“, neţinând seamă de proporţiile percentuale ale diferitelor categorii de cheltueli în totalul sumei disponibile pentru costul traiului. Un buget de 2400 lei anual din trecut avea, de regulă, alcătuirea următoare : (1) pentru alimente, comestibil şi luminat, spălatul rufelor, fumatul şi consumaţiuni : 55 la sută; (2)chirie: 20 la sută; (3) îmbrăcăminte : 15 la sută; (4) instrucţiune şi distracţii, restul t fie 10 la sută. Operând asupra datelor din „Argus" toatecorecturile, din toate punctele de vedere sus schiţate, ajungem la următorii doi coeficienţi generali aproximativi de scumperea traiului: 1. Pentru o gospodărie, cu locuinţa sub regimul prelungită contractelor, coeficientul 29.0. 2. Pentru o gospodărie, cu locuinţa sub regimul „liberei" tranzacţii, coeficientul 36.1. De altă parte, coeficientul de scumpete pentru întreprinderi, stabilit mai sus la cifra 45.3, este şi el în realitate notabil mai mic, întrucât într’însul nu se află cuprins şi coeficientul de fivcare, la un nivel simţitor mai jos, al mânii de lucru şi al salariilor. Un coeficient variabil după natura întreprinderii : în cele metalurgice : 20.0; în artele grafice : 2.0; în construcţii: 26.0, etc. Şi tocmai uşurarea, din această parte, a sarcinelor strivitoare ce apasă, din atâtea alte părţi, asupra industriilor şi multor ramuri ale comerţului este, pentru foarte numeroase întreprinderi, singura explicaţie cum încă se mai pot ţine, încă nu s’au prăbuşit, în această criză înfricoşătoare ce bântue azi economia românească — de a cărei grijă infinită prea mult pătimesc, de se usucă aproape, în ţară şi prin străinătate, românii noştri mari de la cârmă, cum se şi vede... DR. ILARIU SOCOLIU Noui morţi de insolaţie BRAILA, 20. — La Brăila căldurile au făcut erl o victimă. Un alt caz de izolaţie a fost tot erl la Ghecet. — Cor. Răsfoind „America „America", adică ziarul conaţionalilor noştri aflători în Statele- Unite este—cum Îşi zice singur—singurul cotidian românesc din America şi cu un tiraj de o sută de mii de noi. Citindu-1, găsim intr'însul veşti producătoare de bucurie, dar şi lucruri tare ne întristează adânc. Ne bucurăm, de exemplu, văzând că acest ziar editează cărţi româneşti pentru cititorii români din America. Ne bucură, de asemenea, vestea că un mare sculptor român d. Iulian Zolnay, stabilit în Noul Continent, a ţinut despre arta română o conferinţă, care a fost caracterizată ca un eveniment cultural pentru oraşul Washington. In aceiaşi ordine de idei, luăm act cu o îndreptăţită bucurie de succesul ce-i obţin expoziţiile de broderii şi ţesături româneşti, aranjate de d-na Bocu, precum şi de frumoasa propagandă culturală a doamnei Maria Ionescu. Alături de aceste întreprinderi aşa de frumoase dăm însă şi peste lucruri cari ne umplu sufletul de durere şi amărăciune. Citiţi, de pildă, cele ce urmează pe care ziarul „America” le reproduce după un foarte răspândit ziar american „Detroit News".„Conform, celor declarate de preotul Alexandru Muneran, preot la biserica românească greco-ortodoxă din Hancock Avenue, in România preoții joacă la taruri, joacă la cdrfi fi beau bere. De aceia ddnsul zice că de ce n'ar fi slobod așa ceva in orașul Detroit, Michigan, din Statele Unite". De notat este că aceste declaraţiuni se făceau de cuviosul părinte înaintea tribunalului, unde se judeca el cu un alt preot român. Acelaş preot repetă la urmă declaraţiile sale zicând: „In România nu e ceva scandalos, dacă preotul bea bere, vin sau rachiu, dacă joacă biliard sau aruncă sărurile. Atunci de ce să fie aici? La nunţile din România e obiceiul ca mireasa să joace primul dans cu preotul, care a făcut slujba cununiei". Şi ziarul „America" adaugă din partea sa: „Acest articol ne dovedeşte ce propagandă admirabilă ne fac unii din preoţii noştri. Până acuma preoţii români din America n'au făcut ruşine__in mod direct — decât românilor din această ţară. Dar părintele Muneran a ţinut cu tot preţul să facă ruşine şi preoţimei din România, afirmând înaintea tribunalului că in România este nu numai obişnuit, dar şi permis ca preoţii să fie beţivi, cartofori şi să ducă o viaţă imorală". E trist şi dureros. i Cursuri de vari universitare germane la Sibiu Cursurile de vară universitare germane obişnuite ce se ţin în fiecare an la Sibiu se prepară şi pentru anul acesta. Cursurile se încep la 9 August şi vor dura până la 23 August. Se anunţă următoarele conferinţe: I. Cursuri generale ştiinţifice. 1. Filosofie.—Preotul anglican din Braşov dn.Viktor Glondys: Determinismul voinţei ca problemă pedagogică. 4 ore. 2. Pedagogie. Prof. universitar din Lipsea dr. Litt. 1) Tendinţele pedagogice 8 artif .2) Critica modernă de la housseau până la Spengler 4 ore . dr. Scheibner (Lipsea) Teorie şi Dramă a şcolii 10 ore. A}-Cultura germană dr. Panzer, prof. universitar din Heidelberg. Prof. univ. dr. Rener (Halle). Filologie. Prof. dr. Hajek (Braşov) , istoria literaturei săseşti din Ardeal (Crâmpee) 4 ore. 4) Istorie__Prof. univ. dr. Brandi (Goettingen) Organizarea de stat, socială şi culturală a poporului german 5 ore. b) Problema isvoarelor istoriei germane 8 ore. Asesor şcolar Müller (Sibiu): Metodica educaţiei istorice, 4 ore. 5) Geografie: Prof. universitar dr. Uhling (Tübingen) a) geografia politică, b) liniile de bază ale climatologiei moderne, c) probleme de zi ale geografiei economice mondiale. 6) Matematică şi fisică Asesor şcolar, Karl Albrich: Contribuţii la educaţia fisică şi matematică. 7) Medicină I-Br. Jamin, prof. universitar din Erlangen: Alimentarea sugacilor şi a copiilor 2 ore. Prof. univ. dr. Spitzy (Viena) Educaţia fizică în şcoală 2 ore. Prof. univ. dr. Schröder (Greifswald): a) Ce ştim asupra funcţiunilor sufleteşti 2 ore. b) Copilul greu de crescut... 2 ore. Prof. dr. Gastpar (Stuttgart): întărirea copilului din punct de vedere trupesc şi sufletesc. 11. Curs de educaţie medicală. III. Asupra culturei germane fiin deosebi a celei din România mare Secretarul general dr. Fiitz Wertheimer (Stuttgart) asupra germanismului din lume (6 ore). — Prof. dr. Lang (Cernăuţi). Problema şcolară din Bucovina 3 ore. Director seminarial dr. Brandsch:Istoria şcolii poporale germane din Transilvania 4 ore. Prim pastor Haase. (Tarulino): Asupra bisericei şi şcoalei din coloniile germane ale Basarabiei 3 ore. IV. Probleme feminine. Cursurile sunt pregătite de „Biroul cultural" din Sibiu şi după cum se vede din program, se disting prin varietatea subiectelor şi a tezelor susţinute de eminente ale culturei universale. ca în înnaramânt — Scrisoarea unui profesor — Un profesor secundar ne scrie cele ce urmează: Domnule director, Denunţând pe d. dr. Angrhelescu, ministrul instrucţiunei, ca pe un om care a sprijinit fără pudoare pe prietenii politici şi a susţinut nefasta acţiune a orei de rasă în şcoală, aţi spus două adevăruri pentru cari trebue să vă fie mulţumitori toţi câţi şi-au făcut din cariera profesorală o misiune înaltă şi un apostolat Dacă s’ar cunoaşte în toată urâta lor goliciune procedeurile celor din capul învăţământului, suntem siguri că toţi oamenii de bine ar fi cuprinşi de cea mai legitimă revoltă şi indignare. Sub nici un guvern şi sub nici un ministru nu s’a practicat cu o mai mare lipsă de scrupul sistemul de scandaloasă favorizare a partizanilor politici şi de necruţătoare prigonire a celor ce nu pot prezintă chitanţe dela clubul liberal. Dacă eşti înregimentat în partidul liberal, dacă te-ai remarcat ca un bun agent electoral, ai dreptul la toate avansările, la toate favorurile, la alegerea celor mai bune locuri în învățământ Cultura, munca depusă, valoarea, toate aceste titluri n’au nici o trecere şi nici o valoare. A fi liberal şi a avea bune state de serviciu în partid, iată ce îţi cere ministrul, iată ce îţi cer directorii şi inspectorii săi. Să cităm câteva fapte întru confirmarea acestor adevăruri. Dar, mai înainte de aceasta, trebuie să se ştie că la ministerul de instrucţie liberalii sunt în permanenţă la putere. In adevăr, directorii generali ai diferitelor ramuri de învăţământ sunt inamovibili, iar aceşti directori sunt recrutaţi dintre agenţii cei mai devotaţi şi mai încercaţi ai partidului., Şi se ştie că ei sunt aceia cari dispun de distribuirea locurilor şi, deci, de soarta profesorilor, institutorilor, învăţătorilor, maeştrilor, etc. Revin acum la citarea de fapte. Luaţi, de pildă, pe toţi diriginţii şcolilor primare din Bucureşti cari au locuinţă de la stat şi o mulţime de alte avantaje materiale. Cu toti până la unul sunt membri supuşi şi ascultători ai partidului liberal. Sub diferite pretexte, se refuză astfel de avantaje institutorilor mai vechi, mai meritoşi, dar cari au nenorocirea să nu aparţină partidului de la putere. Lor l se dă o foarte insuficientă indemnizaţie de chirie. Şi în trecut, dar mai cu seamă de când e ministru d. dr. Anghelescu, s’a căutat ca întregul corp didactic primar şi secundar din Capitală şi din judeţul Ilfov să fie compus numai din agenţi şi partizani ai liberalilor. Autorii ale căror lucrări pentru şcoli sunt recomandate şi preferate de minister sunt de asemenea membrii partidului liberal. Mulţi dintre aceşti fabricanţi de cărţi didactice, fiind totdeodată şi revizori şi inspectori şcolari, impun şcolilor cărţile lor, formându-şi prin mijlocul acesta venituri de sute de mii de lei şi nedreptăţind pe scriitorii cari nu sunt în gratiile domnilor de la minister. Şi câte nedreptăţi nu se săvârşesc, câte, cum să zic, câte lucruri puţin curate nu se petrec la ministerul instrucţiunei ! Dar oricât ne-am indigna şi oricât de puternic am protesta, suntem încredinţaţi că nu vom putea îndrepta şi schimba ceva şi că glasul nostru va răsuna în pustiu. Ministerul instrucţiunei a fost şi rămâne o inexpugnabilă citadelă 1Daterală, de unde dreptatea e isgonitui şi meritul nesocotit UN PROFESOR SPORT Intre 5 si 12 August a. c. va avea loc la Băile Pöstyen, mari concursuri internationale de Tennis la cari vor lua parte cei mai mari jucători de Tennis din toate tarile Europei. înscrierile se pot face la Lavvntennis-Klub în Bratislava. VII Informaţiuni BRUXELLES. — Camera a adoptat, cu 86 voturi, contra 76 $15 abţineri, proiectul guvernului după care durata serviciului militar a fost fixată la 12 luni pentru infanterie şi la 13 luni pentru toate celelalte arme. Primim următoarele: Direcţiunea şcoalei de cântăreţi bisericeşti din mănăstirea Cozia aduce la cunoştinţă celor care doresc să se prezinte la examenul de admitere în această şcoală, să înainteze cererile de înscriere însoţite de următoarele acte: Certificatul de absolvire a cursului primar complect; extractul de naştere; certificatul de botez în religia creştină; o dovadă de la parohul respectiv că elevul are purtări bune;actul de vaccină; un certificat medical că elevul nu este atins de vreo boală ereditară sau contagioasă. înscrierile se primesc la cancelaria şcoalei (în mănăstire) până la 1 Septembrie st. n. când va începe şi examenul de admitere. Vor fi admişi toţi candidaţii care posedă auz muzical şi voce clară ; şcoala are internat şi ateliere unde elevii pot să înveţe şi câte o meserie. Teatru CĂRĂBUŞ Luni 23 Iulie 13 Freiera revistei COLAC paste PUPĂZĂ rie Rădulescu şi Moşoiu Biletele la Fedei şi casa Teatrului. D. doctor S. Dragoş, sub-director cl. I, al Serviciului Hygiene şi Medicinei Preventive a fost înaintat director cl. I al Asistentei medicale din Direcţiunea generală a serviciului sanitar, în locul d-lui doctor C. Pop transferat în postul de director cl. 1 al Hygienei şi Medicinei Preventive. Mâine 22 Iulie ! Mari alergări de Cal la începutul la ora 3 precis „Liga chiriaşilor“ va ţine o întrunire mâine Duminică, 22 Iulie, orele 9 dim, în cartierul Dealul Spirei în sala din strada Sireni 77. Vor lua cuvântul în afară de cei anunţaţi şi d-nii avocat C. Guliano, dr. Toma Siionescu, avocat Florian delegaţi de comitetul central. M. S. Regele, prin înalta Sa lettnăvoinţă a acordat titlul de furnizor al Curţii regale d-lui Daniel Feyns, proprietarul stabilimentului de legătorie de cărţi .Jacob Feyns Fiul“ dia strada Băncii Nationale 2. A fost promulgata prin „Monitorul Oficial“ de astăzi legea pentru administrarea şi exploatarea uzinelor comunei Bucureşti Câte simptome rele şi dureroase se nasc din gravele ficatului sau a rinichilor (conci hartice sau negetice) Prin virtuţile sale expulsive şi solubilisante „Vichy Celestine" este cel mai bun remdiu. Se aminteşte proprietarilor de terenuri de la Bucureştii Noul, că Duminică 22 Iulie, ora 5 p. m., are foc, in parcul Basilescu dela Buc. Noul, consfătuirea pentru constituirea definitivă a societăţii de construcţii. Principiile conducătoare pentru constituirea acestei societăţi interesează de aproape pe toţi proprietarii de terenuri de la Bucureştii Noui, deoarece societatea va face cu putinţă tuturor să-şi clădească case in condiţii avantajoase şi ca Înlesniri de plată. La consfătuire poate lua parte orice persoană pe care criza de locuinţă ii îngrijorează şi care vrea să se asigure Împotriva evacuării sau a unei eventuale urcări fără măsură a chiriei. Cu prilejul acestei consfătuiri se va semna «i actul de constituire a Societatii Tramvaiul Basliescu va circula toată ziua cu 2 vagoane de la cimitirul SL Vineri la Bucureştii Noul Briliante şi orice pietre preţioase cumpără plătind preţurile cele mai bune Compania Anglo-Amercană — Str. Carol 50 — ■ Cei căzuţi pentru patrie O HOTARARE A UCEULUI „LAZAR” DIN BUCUREŞTI Primim următoarele: Direcţiunea liceului „GA. Lăsări” din Bucureşti, hotărând sf i se bată pe sala principală a liceului o placă comemorativă, cu numele tuturor absolvenţilor morţi in răsboi, familiile respective sunt rugate a Înainta fotografiile membrilor căzuţi pentru patrie, însoţite de căteva notiţe biografice: data naşterii, seria când au absolvit liceul, regimentele unde au contat, luptele la care au luat parte, locul şi data unde au căzut. Se socotesc în numărul absolvenţilor şi cei care după terminarea a 6—7 clase au îmbrăţişat cariera miilitară. Fotografiile sunt necesare întocmirii unui album. Toate aceste date se vor trimete pănă la 10 August a. c. spre centralizare pe adresa: locot. Ion Gudju, str. Principatele Unite 57, Bucureşti. 1