Adevěrul, august 1923 (Anul 36, nr. 12120-12145)

1923-08-01 / nr. 12120

VAGINA 2 P­alma P­urtaţi numai tocuri şi talpa de cauciuc „PALMA" Extrema elasticitate şi trăinicie, are ca urmare un mers contod şi plăcut, economisind ghetele şi, în fruntea lor, lăsându-şi impor­tantele îndeletniciri pur artistice, la care o specială, dar ignorantă compe­­tinţă îl chiamă, aleargă să se puie prea inteligentul inspector general al arte­lor, în a cărui neprihănită cinste și­ Banu, ministrul său, are o prea oarbă încredere. Iată actuala activitate a ministeru­lui artelor în Ardeal, asupra căreia îmi propun de altfel a reveni la timp. C. G. Costa Fos*« basma de pe Mint Blank Geneva, 31. (Rador). — Din Biolla se anunță că vârful de sud al munte­lui Mont Blanc a fost atins pentru pri­ma oară Duminică de un grup de tu­riști. Nevoi universitare 11 ' __ , - - r - ' Sub rubrica aceasta voi căuta să a­­imn tot ce mi se pare reclamat de îm­prejurările actuale pentru libera des­­voltare a culturei. Orice desvoltare are nevoe de un teren şi de anumiţi factori favorizanţi. Germenii culturii există în abunden­ţă şi dacă nu s’au format la noi, s’au format aiurea şi oricând ni-i putem însuşi. Terenul pe care ar trebui să se des­­volte cultura — adică generaţia celor Cari se ocupă azi cu ea — trebue s’o recunoaştem că e foarte neprielnic şi încă mai neprielnici sunt factorii cari iar trebui să favorizeze cultura. Cred inutil să prezint germenii înşişi ai culturei cari şi-ar putea desfăşura energiile în societatea românească, fiindcă ar trebui să fac pur şi simplu 0 numărătoare a ramurilor de activi­tate intelectuală. â # î 'O •­­­­* ?­­ In privinţă perenului, noi ne-am a­ Tnetit cam prea mult socotind pe ti­neri noştri mai dornici de cultură de cât sunt, mai dotat! cu calităţi supe­rioare decât s’au dovedit că erau şi am exagerat — ca pentru stimul — u­­şoarele treziri de intelect, făcând din ele, după im etalon imaginar, vocaţii Strălucite« kr Dar pe noi nu ne interesează atâta ’de mult (dac’aş putea întrebuinţa o expresie militărească) muştrul ştiinţi­fic, putinţa de a repeta corect mişcări stabilite de alţii, a căror utilitate e­­­ventual s’o pricepem. Ne interesează însăşi comanda, combinaţia nouă de idei şi acte, a cărei consecinţă e o di­recţie proprie, e o creaţie originală.­­ In nici o ramură nu participăm la iniţiativele civilizaţiei şi fără această participare nu putem vorbi de o cultu­ră proprie. Suntem tributari pe toate câmpurile şi scânteea originalităţei noastre nu s’a arătat încă nicăeri. Re­cunosc greutăţile uriaşe cu cari tre­bue să lupte spiritul nostru pentru a concura la progresarea omenire!; dar asta nu ne obligă ca, din comiseraţie, să susţinem că el stă în frunte, atunci­­când nici nu i se vede urma. Mai bine să exagerăm în critică — aceasta­ fiind un ferment — decât să exagerăm în laude — cari paralizează activităţile, h­ Ni se­ pun mereu înainte exemplele de reuşită şi­­de bună apreciere alor noştri cari studiază în străinătate , dar se uită, de asemeni mereu, că în toate aceste reuşite e vorba de o pri­mă asimilare a elementelor de cultu­ră şi nu-i vorba de loc de cultura ea însăşi şi se uită de asemeni că chiar aceste aptitudini pentru succese dispar uşor imediat după întoarcerea în ţară , (nu putem socoti aici pe acei cari trăesc mai mult în străinătate).­­ Dar e un fapt care trebueşte reţi­nut : scăderea nivelului de activitate şi progres la mai toţi cei cari se în­­­torc acasă. Asta dovedeşte că nici po­sibilităţile modeste pe cari le presintă perenul nostru, nu ajung să se desvolte deplin... din pricină că sunt prea multe condiţii nefavorizante, . * .­r~". Condiţiile acestea sunt în strânsă le­gătură cu mediul social şi cum la noi mediul social este dominat de mediul politic, totul atârnă în ultimă analiză de acest mediu. Şi trebue s’o recunoaştem deschis : societatea noastră e alcătuită aşa ca să Împiedice orice înfiripare a culturei. b­ Sprijinul material acordat de stat e ’derizoriu, vine aşa de târziu, aşa de necomplect şi cu atâta rea voinţă, în­cât putem afirma cu toată tăria că cul­tura în statul acesta e ceva negijabil­. Valorificările pentru înaintarea în rangurile societăţei sunt aşa de puţin influenţate de cultură, încât aceasta pe unde începe să se afirme, devine o încurcătură pentru cel care o poartă. Societatea construită pe un tip poli­­ţist-negustoresc n’are nici un fel de consideraţie pentru oamenii ocupaţiilor intelectuale şi reprimarea tendinţelor idealiste are loc din faşă. ’ Atunci nu ne mai putem mira că ti­nerii cu începuturi frumoase în străi­nătate, se ofilesc şi deviază lamentabil odată întorşi în ţară. Pentru­ ca să-şi poată duce viaţa trebue să se asocieze­­vreunei ramificaţii financiare-politice ori să-şi risipească încet puterile, fără­­efect şi fără sclipire.­­ Totul e legat d­ pe întinsul ţarei în­tregi — de voinţa vreunui pântecos cu ideaţia simplă, care cunoaşte atâta ci­vilizaţie câtă rezultă din cele patru o­­peraţii aritmetice unite cu formulele transactor bancare. Nimic nu se clin­teşte afară de dispoziţiile vreunui a­­gramat cu putere mare ori a unui îna­poiat cu insigne­ strălucitoare. E rece şi pustiu pe unde ar trebui să crească cultura noastră şi e o lipsă de înţele­gere clasică. Şi totuşi, până nu vom înfiripa-o, a­­ceastă cultură, existenţa noastră nu contează. Şi înfiriparea e posibilă numai­­dacă vom agita mereu ideea ei, până vom stârni în cei cari primenesc pe nesim­ţite societatea — generaţiile de tineri — o dorinţă mistică s’ajungă până la ea şî o hotărîre trainică de a învinge tot ce se pune­ în gale« Atunci Hgm­ai se vor crea condiţii favorabile şi te­­rmenul se va perfecţiona tot mai mult, pentru a fi posibilă, în câteva decenii, desvoltarea unei adevărate culturi la care să fim şi noi amestecaţi. Dr. GR. T. POP­A ­ expoziţie plutitoare pe Dunăre Ziarul „Gazette de Pra­gue“ anunţă că ministe­rul agriculturei şi dome­niilor din România a apro­bat organizarea unei ex­poziţii plutitoare de ma­şini şi instrumente arătoa­re pe Dunăre. Această expoziţie se va compune de un remor­cher şi de patru şlepuri cu 120 pavilioane. Ea va escala în toate porturile româneşti de pe Dunăre de la Orşova la Galaţi şi la Reni. consmul rerotiei oltene^ Partidul national­­ naţionaliştilor tfemocrctr1 \ •wht-'stfi&p. R. VALCEA, 29.— In sala „Splen­did-Regal“ s’a tinut eri adunarea comitetului Federaţiei oltene a par­tidului naţionalist-democrat. Au participat delegaţi din toate Judeţele Olteniei. Astfel d-ni­l Ciho­­daru, fost ministru, Gh Ştefănescu- Goiceanu, secretarul Federaţiei, C. Demetrescu, profesor, Şaban-Făgeţel, publicist, T.­­Vasiliu, (Bucureşti), A. Veniamin (Galaţi), Bogdan Ştefan (Focşani), C. Calotă (Caracal), etc. La ordinea zilei erau puse urmă­toarele chestiuni: Raportul organizaţiei vâlcene. Nouile orientări politice ale miş­cării. a . Situaţia Federaţiei ariene (secţiu­nea ei în Banat) în legătură cu Ar­dealul D. N. BATZARIA, preşedintele Fe­deraţiei urmând a fi prezent la Si­naia, se acordă prezidenţia congre­sului d-lui profesor C. Demetrescu. D. NISIPEANU noul preşedinte al organizaţiei vâlcene arată cu câte greutăţi a avut de luptat organiza­ţia din Vâlcea, în urma defecţi­une! provocată de d. Livezeanu. Nouile elemente înscrise în par­tid — spune d-sa — vor compensa elementele cari au plecat. D. RADU DUMITRESCU (Ocnele- Mari), Danielescu (Tg.-Jiu) şi sculp­torul Iordănescu vorbesc în ches­tiuni de organizare.­­ D. VENIAMIN arată spiritul de jertfă al­ organizaţiei din Covurlui. D. C. ŞABAN-FAGEŢEL, membru în comitetul executiv, arată pasiu­nea cu care luptă organizaţia dol­­jană. Membrii organizaţiei doljene muncesc fără preget, făcând şi sa­crificii materiale, cu convingerea că îşi îndeplinesc datoria faţă de neam. D. NISIPEANU asigură pe con­­gresişti că va depune toate sforţă­rile pentru reorganizarea o­rganiza­­ţiei vâlcene. D. CIHODARIU fost ministru, în­cheie primul punct din ordinea de zi, arătând foloasele Federaţiei Mol­dovei de Sus, unde roadele propa­­gandei au fost uimitoare. Sătenii moldoveni sunt pătrunşi de ideia naţionalistă democrată şi populează cu mâin­te întrunirile par­tidului. In continuare, d. Cihodariu spune I că partidul naţionalist democrat în­­ opera de educaţie sufletească făcută masselor, trebue să se ocupe şi de I nevoile sociale ale fiecărui judeţ în parte, pentru a lupta contra dema- j gogiei celorlalte partide. RAPORTUL SECRETARULUI * GENERAL AL FEDERAŢIEI D. ŞTEFANESCU-GOICEA­NU, se­cretarul Federaţiei, se ridică împo­triva formalismului şi arată rezul­tatele principiilor adoptate de orga­nizaţia doljană. D-sa defineşte scopul şi rolul „Fe­deraţiei“ în acţiunile hotărâtoare ale mişcării partidului. Federaţia dă directive care nu depăşesc progra­mul partidului şi este exponentul ne­voilor fiecărei organizaţii faţă de centru. Oratorul fixează programul acţi­­unei în Banat, unde partidul naţio­­nalist-democrat se va afirma ca par­tid de guvernământ, nu ca o gru­­pare de simpli admiratori ai d-lui N. Iorga. D. CIHODARIU arată rostul Fe­deraţiei în ajutorarea or­ganizaţiilor mai slabe. Orientările de la centru se pot că­păta din articolele d-lui N. Iorga, care întruchipează spiritul politicei generale. * Partidul naţionalist democrat ur­măreşte două politici: una egoistă în interesul ţării pentru venirea la putere şi cealaltă politică de adap­tare a mediului Oratorul se ridică cu Înverşunare contra camarilei palatiste care lup­tă pentru înlăturarea de la guvern a partidului naţionalist democrat. Spune că toate partidele politice trebue să facă zid în jurul d-lui die__şi mai cu seamă ţărăniştii cari cari trebue să facă zid în jurul d-lui N. Iorga. D. C. DEMETRESCU închide con­gresul, mulţumind delegaţilor cari au venit In mare număr. I CUTANA —— «i —------­ Viaţa artistică PARCUL1 OTETELEŞEANU. — Ma­dame de Pompadour. TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Colac peste pupăză. TEATRUL LIEBLICH. — Trupa din Vilna: Mothe Ganew. TEATRUL NOU. — Bucureşti—New- York. GRADINA ALHAMBRA. — Varietät! şi Capşa-Hală. CINEMA VLAICU. — Anna Boylen. CINEMA PATHE PALACE. — Jocul omorului. SALA ŞI GRADINA CINEMA GLO­RIA. — Papa Lebonnard. PARCUL FRANKLIN (ORIVIŢEI). — „Di Gratida“. Compania „Leonard“ obţine fru­moase succese cu frun­oasa operetă M-me de Pompadour. Montarea piesei precum şi jocul impecabil al întregului ansamblu stârneşte admiraţia numerosului public ce umple în fiecare seară fru­moasa grădină Oteteleşanu. Harnica Conpanie a mai pus în repetiţie şi Haina Galbenă (Die gelbe Jacke) celebra operetă a lui Lehár care se va juca în curând cu d. Leo­nard în rolul chinezului Sou. Un senzaţional proces de spionaj la Cernăuţi î­­­i ] In faţa consiliului de război Dezbaterile Eurosesului.-Sent­a la CERNĂUŢI, 29 Iulie.— Im zilele de Vineri 6« Sâmbătă» au avut loc desba­­terile unui senzaţional proces de spionaj în faţa consiliului de răz­boiul din Cernăuţi proces care a a­­tras o lume imensă. Este vorba de un­ număr de 7 in­divizi, arestat­ încă în luna 1922 de siguranţa locală, caz despre care am vorbit la timpi învinuiţi a fi complo­tat contra siguranţei statului şi a fi fost în serviciul de spionaj al sovie­telor ruseşti. Consiliul a fost prezidat de d. co­lonel Buricescu, asistat de d-nii ma­iori Drăgulinescu şi Dolinschi şi că­pitanii Teodor­escu şi Nej­urd. Comisar regal de căpitan au­ditor Dr. Radof, Gallin. Apărarea a fost susţinută de d-nii avocaţi: Vrinovschi, Ursachi, Mani­­salis, Vointu, Ionescu şi dr. Lutia. Iată şi numele acuzaţilor: Ch­igel Salomon, 24 ani născut în Chişinău, fă­ră meserie; Labin Alexandru, 26 ani, născut la Cernăuţi, de meserie pălăriei’; Rosenwald Isidor, 20 ani, născut în Kuti (Polonia) de meserie tipograf; Craisel Priva, 21 ani, năs­cută în Gadova, jud. Storojineţ (Bu­­­covina) de meserie dactilografă; Bi­hari Vladimir, 35 ani născut în Berhomet-Cotmani, de meserie func­ţionar la primăria din Cernăuţi; Wiener Jacob, 26 ani, născut în Văş­­căuţ­ de profesiune croitor; Preis Arthur, 27 ani născut la Iaşi de pro­fesiune student. FAPTELE COMISE Prima şedinţă a fost în Întregime consacrată cetirea voluminosului act de acuzare din care extragem învi­nuirile ce se aduc­ acuzaţilor. Din materialul adunat de Sigu­ranţa generală a Statului, rezultă că centrele de spionaj din Rusia sovie­tică îşi recrutau oamenii pentru ser­viciul de informaţiuni şi­ spionaj în România dintre elementele dubioase. După cetirea actului de acuzare în care se desvoltă toate acuzaţiile ce li se aduce s-a procedat la intero­gatorul acuzaţilor. Unii din ei neagă, iar alţii recunosc în parte faptele ce li se impută, susţinând că nu şi au dat seama ce fac. Mai este de notat ca pentru toate acuzaţiunile aduse, acuzarea nu dis­punea de nici o dovadă concretă, ci se sprijinea numai de supoziţiuni şi pe unele declara­ţiuni făcute de cei arestaţi, căci credeau că ast­fel vor scăpa mai uşor. însuşi comisarul regal a recunos­cut că-i lipsesc probele dar si totuşi ca exemplu pentru alţii este necesa­ră condamnarea. S’a mai ascultat şi un mare nu­măr de martori, cari însă au depus lucruri fără nici o im­portanţă. După rechizitoriu a urmat apăra­rea, care a demonstrat până la ce grad se poate atribui vina acuzaţi­lor, conchizând pentru unii la achi­­ţre, iar pentru alţii la circumstanţe uşurătoare. VERDICTUL Consiliul retrăgându-se în delibe­rare, s-a reîntors după o jumătate oră, cu următoarea sentinţă: Chigel Solomon, condamnat la ani închisoare. Sabin Alexandru, condamnat la ani închisoare, Creisel Priva, condamnată la luni. Wiener Jacob, condamnat la luni. Iar acuzaţii Rosenwald, Bihari şi Preis au fost achitaţi Chigel şi Sabin au făcut recurs. * Sentinţa a fost pronunţată târziu seara, de faţă fiind un public foarte numeros. Grisscann Greşeli faţă de ardeleni­­­i—— ,­ încă un expulzat din administraţia şcolară: Gh. Tulbure {Dela redacţia noastră din Ardeal) ORADEA-MARE. 28 Iulie.— S’a şoptit se vede la urechea ministru­lui instrucţiei publice, d. dr. Angele­­scu, că revizorul şcolar al Orăzii- Mari, d. Gh. Tulbure, nu face parte din partidul liberal, ba îndrăzneşte mărturisi simpatii politice către partidul averescan. Aşa fiind, d. Tulbure nu mai poate sta în admi­nistraţia şcolară, hai să-l ostraci­zăm în Basarabia ! Zis şi făcut: d. Tulbure a fost transferat ca revi­zor într’un oraş basarabean, iar la Oradea a fost numit revizor şcolar un om al partidului liberal. Desigur că formula transferării era mijlocul cel mai efectiv pentru a constrân­ge pe d. Tulbure să demisioneze din învăţământ. Scopul a fost atins. D. Tulbure trăieşte de două dece­nii la Oradea­ Mare. Va putea lua acum cu uşurinţă drumurile Basa­rabiei ?­ Ministrul Anghelescu încercase în timpul din urmă să sugereze ar­delenilor impresia că s’a eliberat de prejudecăţi de partid. Astfel nu­mirea d-lui dr. Iosif Blaga, expo­nent al partidului naţional, ca in­spector şef la Braşov, şi numirea d-lui I. G. Bratu ca inspector-şef la Sibiu, erau acte de om rezonabil şi independent. D-sa însă n’a reuşit să fie consecvent până la capăt. Ori nu cumva a făcut câteva ges­turi mari pentru a-şi câştiga încre­derea ardelenilor şi să aibe apoi destulă libertate pentru a opera printre cei mici ?. Cazul d-lui Tulbure a stârnit in­dignarea generală, pentru că d-sa e un intelectual în puterea cuvântu­lui, un bărbat cu o cultură frumoa­să, cunoscător al nevoilor publice ardelene, un ziarist cu nerv și o autoritate în chestiuni școlare. De două decenii d. Tulbure are o repu­taţie­ bine stabilită în Ardeal şi pri­goana contra d-sale este o mare greşală a ministerului de instrucţie publică. S’a înşelat ministrul când a cra­zut că d. Tulbure este dintre acei oameni de duzină, de care poţi dis­­pune cum îţi place şi îi poţi înge­­nunchia când vrei. Dacă d. Tulbure manifestă alte credințe politice decât ale partidu­lui dela putere, poate urma că d-sa poate fi sacrificat și înlocuit cu ori ce nulitate slugarnică de partid ? . Lovitura ce s’a dat distinsului bărbat de scoală si publicist Gh. Tulbure este un prilej ca noi, presa, să-i arătăm simpatia şi să-l asigu­răm că merite ca ale d-sale pen­tru cultura românească nu pot fi nesocotite uşor. învăţământul public din Ardeal îndură o pierdere reală prin demi­sia d-lui Gh. Tulbure. Va face oare ministrul actul de reparaţiei v '/* " I C, ADEVERÜL Arestarea autorului ma multor spargeri LUPTE CU SĂTENII CARI II IAU APARAREA PLOEŞTI. 30—Am relatat la timp îndrăzneţul furt săvârşit în plin cen­tru al oraşului, la d. Mastersohn, di­rectorul societăţii „Unirea”. D. prim­­procuror C. Enescu a dat delegaţie specială comisarului Virgil Ionescu, pentru cercetarea acestui furt. In urn­­a investigaţiilor făcute, acesta a găsit la un cismar din strada Can­­tacuzino o haină bărbătească cu Ini­ţialele numelui d-lui Mastersohn. Fiind luat din scurt cismarul a de­clarat că autorul furtului e fratele său, un anum­e Gheorghe Rătescu şi că el se găseşte în comuna Plop. SĂTENII IAU APARAREA TÂLHARULUI Comisarul, însoţit de numeroşi agenţi, a plecat imediat în comuna Plop, unde în urma unei crâncene lupte cu sătenii din comună, cari luau apărarea hoţului, a putut să aresteze pe Rătescu. Fiind adus la Ploeşti, Rătescu a declarat că a săvârşit furtul în com­plicitate cu un tovarăş al său, care a şi fost pus în urmărire. La el acasă, în Plop, s-au mai gă­sit lucruri, ca bijuterii şi haine, în valoare de peste 700.000 de lei. Rătescu a m­ai declarat că tot el e autorul furtului săvârşit acum o lună de zile la d. Mișu Svart din strada Negustori. Pleacă d. Duca în străinătate Citim în Patria, oficiosul parti-­ diului national. Presa din Români­a este unanimă in a constata, că misiunea d-lui V. Brătiau în străinătate s'a terminat cu cel med complect eşec. Chiar şi presa liberală este nevoită să re­cunoască, că d. ministru al finan­­ţelor s’a înapoiat din streinătate cu mânile goale. Dar pentru explicarea acestui rezultat, „Viitorul” invocă argumentul deciziv, că d. Brătiau se întoarce cu mânile goale, — fiindcă rí a cerut nimic. Nici rí a a­­vut de gând să ceară, ci numai să sondeze terenul. Or, terenul rí a fost favorabil pen­tru reprezentantul guvernului. At­mosfera pe care a găsit-o d. V. Bră­­tianui la Paris și la Londra a fost mai mult decât rece. Presa streină a profitat de călătoria d-lui V. Bră­­tianui pentru a critica cu asprime întreaga politică economică și fi­nanciară a guvernului liberal, neas­­cunzăndu-şi Insă simpatiile pentru România. Viitorul“ caută să explice si a­­ceastă ostilitate a presei streine şi o atribuie campaniei ziarelor din Bucureşti, înainte de toate ziarelor „Dimineaţa" şi ,Adeveriţi". ,Aceste două ziare au fost din or­din instrumentele In ţară ale unei politici internaţionale şi ale unei campanii, pe care un cunoscut re prezentară la noi al acestei politici, şi de care depind încă In parte cele două ziare — o ducea In strei­­nătate în timpul prezentă acolo a ministrului de finanţe al României Aluzia ziarului liberal priveşte Banca Marmarosch Blank şi pe di­rectorul ei d. A. Blink. Vinovată pentru eşecul d-lui V. Brătianu este toată lumea. Ziarele româneşti, o­­pozitia parlamentară, băncile neli­berale, toti, toti... Violentele si fur­turile de urne electorale săvârşite de guvernul liberal au impus doară streinătăţii! Încălcarea legilor, neso­cotirea angajamentelor contractate in streinătate, politica vamală şi e­conomică determinate de interesele partidului liberal, lipsa de respect pentru drepturile câştigate — au convins doară streinătatea că gu­vernul fraţilor Brătianu este un gu­vern care se sprijineşte pe unani­mitatea opiniei publice româneşti Dar campania presei liberale este desminţită de însuş guvernul libe­ral. Adânc impresionat de insucce­­sia d-lui V. Brătianu, guvernul se gândeşte să-l trimită în străinătate pe d. I. G. Duca, ministrul nostru de externe, care se bucură de anu­mite simpatii pe lângă presa stră­ină. Va pleca şi A Duca, dar misiu­nea lui va avea acelaş rezultat ne­gativ, pentru că neîncrederea streî­­nătăţii priveşte nu numai persoa­nele, ci înainte de toate sistemul pe care aceste persoane o reprezintă“. Einsa societăţii culturale „Tinereţea“ la Rusak Duminică membrii Societăţii „Ti­nereţea“ din localitate au făcut o ex­­cursiune la Rusciuk. La ora 7.30 vaporul local a părăsit portul Ramadan având­ pe bord pes­te 80 de excursionişti, iar la ora 8 a intrat în portul Rusciuk în sunetul imnului bulgar intonat de corul so­cietate!. Oficialitatea bulgară şi numeroşi cetăţeni se aflau de faţă în port, ca­re era frumos pavoazat. D. D. Vladof, prim ajutor de pri­mar a urat bună venire oaspeţilor români, la care a răspuns în limba bulgară d. Al. Calotă, preşedintele Societăţei. De la port excursioniştii au mers la Mitropolie pe care au vizitat-o. Aci Mitropolitul Vasile a ţinut o cuvântare spunând că a venit vre­mea să uităm trecutul şi în deplină frăţie cele două ţări vecine să-şi dea mâna. După aceasta excursioniştii au vi­zitat liceul, teatrul, biblioteca şi ce­lelalte instituţiuni din oraş. La amiazi primăria a oferit oaspe­ţilor o masă, apoi cu un vapor spe­cial pus la dispoziţia escursioniştilor au făcut o­ plimbare pe Dunăre. Seara oficialitatea bulgară şi cetă­ţenii din Rusciuk au condus pe oaspeţii români până în portul Ra­madan. Aci­d. Al. Calotă, a mulţu­­mit autorităţilor bulgare pentru pri­mirea făcută, spunând că şi dorinţa românilor este să reînvie vechea a­­miciţie dintre aceste două popoare. D. Vladeţ a răspuns că generaţia tânără bulgară este animată de cele mai frăţeşti sentimente pentru ro­mâni şi doreşte o sinceră alipire de România. Cântând imnul regal român oas­peţii bulgari, cari veniseră până în fortul nostru, s’au înapoiat seara la rusciuk. D. Al. Calotă, preşedintele societă­ţei, a adresat oficialităţei bulgare scrisori de mulţumire, pentru fru­moasa primire ce a făcut excursio­niștilor. Idem. Efectele noilor impozite - O SOCIETATE COMERCIALA SI UN NEGUSTOR ISI ÎNCETEA­ZĂ COMERŢUL, DIN CAUZA NOUILOR IMPOZITE -GIURGIU. — Impozitele cele noi apasă greu în special asupra co­merţului. Că în majoritatea cazuri­lor aceste noui impozite vor fi tran­smise de comercianţi asupra­ noa­stră, a consumatorilor, este lucru ştiut. Procedeul e vechi şi s’a dove­dit că a dat rezultate bune pentru negustori. Sunt însă şi comercianţi cari nu voesc să întrebuinţeze acest mijloc. Aceştia preferă să renunţe la co­merţul ce-l fac, decât să încarce pe consumator cu biruri indirecte. Intre alte cazuri voiu cita două, cari sunt destul de elocvente. Unul este al societăţei „Uniunea Cerea­­­liştilor” din acest oraş şi altul al d-lui Marin Ţăranu. Această societate era formată din câţiva cerealişti din localitate şi a­­vea de scop comerţul cu cereale. Anul trecut a rulat peste 3 mi­lioane Din cauza taxei puse pe ci­fra de afaceri pe care o plătea lunar şi a celorlalte impozite, câş­tigul realizat a fost mult redus. Cu ocaziunea nouilor impuneri, Conmisiunea fiscală a impus această societate la 20.000 lei lunar. Față de o aşa impunere care revine la 240.000 lei anual, în afară de impo­zitul pe cifra de afaceri, care ră­mâne neştirbită, membrii coasocia­­ţiei s-au întrunit spre a hotărî asu­pra continuărei activităţei acestei societăţi. Cercetându-se mijloacele de care dispun pentru continuarea operaţiu­nilor comerciale, posibilitatea câşti­­gului ce s’ar realiza şi studiindu-se şi chestiunea nouilor impozite ce urmează să plătească, s’a ajuns la concluzia, că societatea trebue să-şi înceteze operaţiunile, întru cât nu va fi în stare să-şi plătească im­pozitele ce i se pun în sarcină. Azi n,membrii coasociaţiei au înce­put operaţiunea de lichidare a soci­etăţei, aducând aceasta şi la cunoş­tinţa Administraţiei Financiare, spre a nu o mai impune. gm informaţion) Primăria Capitalei a fost înştiin­ţată, că preţul grâului care ajuu­­sese la aproape 50 mii lei vagonul, scăzut sub 45 mii lei vagonul. Această scădere se datoreşte lip­sei de numerar­­şi nevoii de bani a agricultorilor. ______ Conductorul de bilete Dumitrescu Nicolae din Bucureşti căzând între vagoanele trenului 426, între Dârste şi Timeşul de sus a fost omorât pe loc. Autorităţile competinte au fost a­­vizate. „Prager Presse“ publică, sub titlul: „Cultivarea relaţiilor comerciale în­tre România Mare şi Iugoslavia“ un interesant articol semnat de d. Milan Milic, consul al României şi director general al „Societăţii gene­­rale de export şi import“ din Zagreb. Articolul aratd identitatea forţelor productive ale celor două ţări vecine şi aliate şi interesul ce-l au de­ a se desvolta economiceşte complectân­­du-se una pe alta, prin stabilirea unor relaţi­uni comerciale trainice, susţinute de măsuri comune luate de guvernele ambelor state. Autorul, d. Milan Milic, face,­­n le­­gătură cu aceasta o serie de propu­neri practice, precum: crearea de Camere de comerț speciale romăno­­iugoslave, crearea unui institut de bancă comun, vizitarea cât mai nu­meroasă a târgurilor de mostre res­pective, târguri de mostre devenite în Iugoslavia instituţii aproape pers­manente, etc. etc. Mâine Miercuri 1 August fiind pri­ma zi de deschidere a salonului de vânzare un detail de forme şi furni­turi pentru dame şi domnişoare la Fabrica Franco-Română „PICA“, din str. Carol 70, etaj. Intrarea prin Căi- Vărari, fiecare clientă care cumpără o pălărie, va primi cadou o caschetă impermeabilă pentru baie, în valoare de iei 150. . Restauratorii din Iaşi noui de preţuri maximale UNII PROPUN ÎNCHIDEREA BIROURILOR IAŞI.­­ Membrii comisiei interi­mare s-au întrunit aseară în şe­dinţă publică, sub preşidenţia d-lui C. Tom­a. După explicaţiile date de primar, comisia a afectat din bugetul extra­ordinar un milion pentru refacere şi 860.000 lei, pentru sporul de sa­lar la funcţionari, după curba La­­lescu. Comisia a fixat apoi preţuri ma­ximale pe alimente. La restaurante s-au menţinut actualele preţuri. Restauratorii, cari au cerut o ma­jorare, vor avea o consfătuire, pen­tru a discuta această chestie. Unii restauratori sunt pentru în­chiderea restaurantelor. vv . D. Drama din G­alaţi UN SOŢ ÎNŞELAT, ÎŞI UCIDE SOŢIA APOI îşi PUNE CAPAT VIEŢEI Galaţi. 31.­­ Azi dimineaţă pe la orele 5 jumătate, o impresio­nantă dramă s'a desfăşurat în partea din valea oraşului. O IDILA SUP­ARATOARE Pe strada Leului 1, trăiau so­ţii Tărlescu, căsătoriţi de vre-o 9 ani. Soţia, anume Zoe, legase în ultima vreme relaţiuni de pri­etenie cu un tâmplar­ din Plo­eşti, pe care-l vizata adesea, sub pretextul că se duce să-şi vadă o rudă. Astfel şi eri Zoe Târlescu s’a înapoiat din Ploeşti unde şe­zuse aproape o săptămână. Târlescu care era pus în cu­rent cu idila o primi ca de obi­­ceiu, nelăsând să dea nimic de bănuit. El îşi iubea soţia şi simţise cam de multă­ vreme că ea îl înşela. Zoe Târlescu, după ce a venit acasă şi-a înştiinţat din nou soţul că va pleca din nou la Bucureşti. Târlescu a căutat s’o oprească, fără a isbuti însă. DRAMA’ Astăzi de dimineaţă, pe la o­rele 0 jumătate în timp ce Zoe 31?*rJ?SC.U pregătea bagajele, soţul ei făcu o ultimă sforţare pentru a o opri, lucru ce nu fu cu putinţă. Disperat, Târlescu scos dintr'un sertar un revolver şi a tras două gloanţe asupra soţiei sale. Ambele au pătruns tâmpla nenorocitei, omorfind-o pe loc. După ce şi-a omorât soţia, Târlescu s-a sinucis, trăgfindu-şi 3 gloanţe in gură. Vecinii alarmaţi de detunături, au văzut imediat ce a’a petrecut şi au racunoştiinţat autorităţile. Zoe Târlescu a fost transpor­tată la Morgă, iar Târlescu so­ţul şi ucigaşul său, a fost trans­portat la spital în stare dispe­rată. A mu­rit, şî a fost’ îmn­ormântat la Lipova In ziua de 25 Iulie, doc­, torul Aureliu Halic. Defunctul me­,­dic fusese unul din membrii fonda­­tori ai societăţii „Petru Maior”.­­! A activat de asen­eni la „Societa­tea, pentru fondare de teat­ru ro­mân” şî la „Aaperaţiunea pentru lL­teratura şi cultura poporului ro­mân”.­­„ Legaţiunea Albaniei la Roma pu­blică în ziare un comunicat în care se declară autorizată a dezminţi în­ mod formal ştirile apărute în ziarele străine, după care ministrul aface­rilor străine pleacă în România pentru a cere admiterea Albaniei, în Mica înţelegere, . Legaţiunea dezminte deasemenea zvonurile după care ministrul de ex­terne ar mai avea misiunea de a în­treprinde demersuri în scopul de a pune pe tronul Albaniei pe princi­pele Nicolae al Muntenegrului.­­ S’a găsit Vineri, pe strada Vasila Ponta, un portvisit vechi conţinând câteva sute lei Cel care Fa pierdut să se adreseze poliţiei unde se află depus. NITTA­IO debutează mâine seară !aier­­curi în noul său repertoriu la Teatrul ALHAMBRA Direcţia şcolii normale de condu­cătoare de grădini de copii din Iaşi aduce la cunoştinţă că Înscrierile Pentru aI- I-a şi a V-a la această şcoală se fac de la 10 până la 30 Au­gust. Condiţiile de admitere pentru cl. I-a şi a V-a sunt aceleaşi ca pen­tru toate şcolile normale. Pentru clasa V-a mai pot candida şi absol­ventele şcolii profesionale .Roşca Codreanu“ din Bârlad. Concursul de admitere la bursă pentru ambele clase va avea loc în primele zile ale lunii Septembrie. Pentru cl. I-a sunt vacante 55 burse şi 15 solve iar pen­tru cl. V-a 20 burse şi 20 solve.­­ Au fost delegaţi a îndeplini funcţiunea de prefecţi d-nii in­’ spectori generali administrativi: Dr. Victor Hodor,­ la judeţul Bihor; Dr. Iulian Peter, la judeţul Mureş-Turda; Dr. G. Baiulescu, la judeţul Braşov. „Monitorul Oficial de astăzi 31 Iu­lie, publică un tablou de decoraţi cu medalia „Serviciul Credincios“. Un tablou de propuneri pentru înfim­ântări de ofiţeri de polţie din poliţiile din ţară pe anul 1923, a fost publicat în „Monitorul Oficial” de azi 31 Iulie, Conservatorul de muzică şi artă dra­matică din Capitală, aduce la cunoştin­ţă că înscrierle şi reînscrierile încep la 25 August cor. şi durează până la 2­5 Septembrie Inclusiv. Condiţiunile de admitere se vor pu­blica la timp prin ziare.'' Pentru orice Informați cancelaria secretariatului este deschisă între 4-ă­ri­m« ' " |* Transformarea peniten­ciarului din Iaşi în mare cămin studenţesc IAŞI. — Transformarea penitencia­rului central din strada Păcurari, în­tr’un mare cămin studenţesc, de­ pe cale de înfăptuire. In adevăr, comandamentul spitalului militar pentru boalele de ochi de la Frumoasa, a primit ordinul de a se muta la Cernăuţi. In localul rămas li­ber, va fi mutată închisoarea mili­tară de la Galata, iar In acest Io­­ca se va instala penitenciarul civil. Mutările­ se vor face zilele acestea, urmând ca de îndată să înceapă trans­formarea penitenciarului central în cămin. — D. Din Iaşi FURT DE STOFE IAŞI. D. Marcu, directorul pre­­fecturei de poliţie, făcând o­cazia astă-noapte, a descoperit un adevă­rat depozit de stofe fine, provenite din diferite furturi Au fost arestaţi 11 indivizi cari recunosc că stofa provine din furt, dar că nu sunt­ el autorii furtului Se fac cercetări _­ D. MIŞCAREA TEATRALA IN IAŞI După cum an­ anunţat, repetiţiile la Teatrul Naţional Încep Miercuri. Primele piese puse în studiu sunt Patima Albă, piesă originală de d-na Petrea, Cuiburi sfărâmate, piosa originală, de d-nii Morcovescu şi Pascu şi Plicul de Rebreanu. Repertoriul e astfel stabilit ca primele noastre artiste, d-na Brabo­­rescu, d-rele Ţopa şi L. Vrânceanu, d-na Braeschi, să aibe creaţiuni im­portante. D. Vladimir Cuzmnacu, director de scenă a plecat la Bucureşti în ve­derea achiziţiei unor accesorii pen­tru montarea pieselor Macbeth, Ruy- Blas și Sinziana și Pepelea de A­­lecsandri. E probabil ca stagiunea să se des­chidă cu piesa Le Retour de Robert de Flers. — Dan.

Next