Adevěrul, martie 1924 (Anul 37, nr. 12299-12324)
1924-03-01 / nr. 12299
VAGINA* A TVT5 Ver |! ! Pentru a nu se face confuzie Mtre veritabilele produse: BOUQUET D’ORIGAN Eau de fotogne Crema, Pondra CH. DOPRÉ PARIS cu alte produse similare de o calitate interioară, rugăm Onor. publicul a cere numai BOUQUET D’ORIGAN Și a observa numele CH. P U P R E .____________________________________________ V»* RENUMITA K . Gospiffi se găseşte permanent în Depozit la „Mercur“ Bucureşti, Calea Victoriei & Str. Satistei 14 precum şi la Sucursalele din PLOEŞTI şi constanţa „Petrol-Block“ Societate Anonimă Românfi PROSPECT In urna drrizitinei Adunare Generali Extraordinare a acţionarilor Societate! „PETROL-BLOCK’ din 18 Februarie a. c. publicată In Montorul Oficial No. 40 trai in Februarie 1924 prin care s’a hotărât majorarea capitalului şi atribuirea de una acţiune nouă la una veche, domnii acţionari sunt incunoştiinţaţi că exercitarea dreptului de opţiune va fi efectuat prezentându-se spre ştampilare acţiunile de emisiunile precedente ce posedă, cu care ocaze se va detaşa pentru controlul exercitarei dreptului de opţiune, cuponul de dividend No. 7. Cuponul No. 8 va servi la piaţa dividendului pe exerciţiul 192.3/19.. 1 . Cursul de emisiune al noiilor acţuni este fixat prin deriziunea Adunărei Generale Extraordinare sus menţinată, la suma de Lei 750, din Lei 25, de fiecare acţiune ; din această sumă Lei 500 reprezită capitalul Lei 250 fondul de rezervă, iar restul de Lei 25 pentru cheltuelile de emisiune, taxe şi impozite. Această sumă se va vărsa de către domnii acţionari la car execitar drepturi de opţiune. Se va putea însă vărsa la exercitarea acestui drept numai 50% din valoarea emiunei, ad că: Lei 400 de fiecare acţiune din care Lei 250 drept capital, Lei 125 pentru fondul de rezervă şi dei 5 cheltueli de emisiune, taxe şi impozite, urmând ca în acest caz restul de Lei 373 de fiecare acţiune să fie achitat până la 1 ImFo 1924, plătindu-se însă o dobândă de întârziere de 12% pe an pro rata temporis, pentru a putea beneficia in întregime de dividendul pe exerciţiul 1 Aprilie 1924- 1 Martie 1925 Termenul exercitărei dreptului de opţiune pentru acţiunile din această nouă emisune, este fixat dela apariţia Prospectului de faţă in ziare şi până la 15 Martie 1924 inclusiv Neexercitarea dreptului de opţiune In condiţiunile şi detaliile de malus, atrage pierderea acestui drept, rămânând ca Consiliul de Administraţie să hotărască asupra acţiunilor nesubscrise. Subscrierile se vor privii: LA BUCUREŞTI: la sediul societăţii, str. N. Golescu 5, iniecare zi de lucru între orele 10—12 a. m. şi 4—6 p. m. L 4 ANVERS: la Banque de Commerce—Anvers. LA LIEGE: la Crédit General Liegeois, rue Gecrges Cietnenceau. LA PARIS: la Bénard Fréres & Cie, 49 rue Cambon. LA LILLE: la Clairin & Cie, Palais de ia Bourse. Consiliul da administraţie. itepmii îiliM si el una din cele mai mari şi vechi fabrici de articole oţel Solinger ca marcă introdusă caută ca reprezentant o persoană foarte prezentabilă, din branşa care să fie bine introdus la cumpărătorii erigresişti, şi detailişti, precum şi la maiştrii cu ţineri, şi a reprezentat astfel de articole. Rugăm a ne trimete oferte numa domni cu cele mai bune recomandaţi cu indicarea de referinţe sub „K. E. 9032 la Rudolf Mosse, Köln. PENTRU DENTIŞTI a apărut primul tratat de Stomatologie complect în limba română de dr. Niculescu, volum de 700 pagini cu 101 clişee. De vânzare la librării, depozite dentare şi la editura „Presa Dentară". ADOLPHE CANDEL, Bucureşti, calea Victoriei 68, et. il. Cant Apartament podern de la Sf Gheorghe Compus din patru camere şi hol, electricitate baie gaz etc, nu departe ce centru adresaţi sub apartament modern la Societatea generală de publicitate Carol Schulder şi S.tderger Str. Karageorgevici 9. Mare vilă la Sinaia cuprinzând treizeci de camere, din care 18 camere de dormit complect mobilate şi cu toate rufăriile necesare, trei săli de bac, apă caldă şi apă rece, lumină electrică, telefon, garaj pentru trei automobile , de închiriet pe termen lung. Bună pentru pensiune sau sanatoriu A se adresa : Bucureşti, strada Vloaile Lascăr 64, etajul. Or. ” . K N R E I C H Str. Bibescu-Vodă Tratamente specale: Boale Nervoasexuale (Impotenţa , Stomacale, Rematice, Paralizii, şi cură de slăbiri- I grijirea Feţei şi prin metode cler ne" speciale. '*onss2lS5?tsanl trela 9—1 si «is'a - 8. a_____ Dr. A.lancu cost.'.xedic de spital SIFILIS, venerici: i’niectiun p IhiveOFfis-’ nedursroas Consult. 8—10 a. m. șl 1—3 si 8—1 Str. Caro! 52, Telei. 48-38 Em, S3 Avoctfr SSrada Msussslor Ko. 1© mnosi,ăţiuni . eitV. adud Informatului Membrii comitetului executiv şi central al „Ligii chiriaşilor“ sunt convocaţi pentru azi Vineri 29 Februarie la orele 8 seara la sediul Ligii din strada Halelor No. 19, în şedinţă extraordinară. Universitatea populară U.. E. R. anunţă că din cauza plecării d-lui M. I. Negreanu în provincie prele-PROCES VERBAL Astăzi, 23 Februarie 1924, ora 6, p. m. ... Subsemnaţii C. N. Rosetti şi Nicolae Alimănescu, fiind însăcinaţi gerea d-sale de astă seară. Vineri, Lde d. Charles Beligrădeanu spre a cere reparaţiuni prin arme d-lui nu va avea Ioc. Funcţionarii corporaţiilor, au organizat un bal, care se va da Duminică 2 Martie la Liedertafel In folosul copiilor meseriaşilor săraci. Marcel Botez, pentru insulta ce i-a adus în seara de 21 Februarie în restantantul ..lordache" ne-am întrunit la clubul „Tinerimei” din Bucureşti, pentru a lua cunoştinţă, de scrisoarea ce d. M. Botez a predat personal la ora 12.30 d-lui C. Fr. Rosetti, ladomiciliul său din str. Armeneasca No. 20. Subsemnaţii, din cuprinsul menţionatei scrisori, văzând refuzul categoric al d-lui M. Botez de a-și constitui martori și de a da reparațiuni prin arme clientului nostru Charles Beligradeanu, am declarat misiunea noastră terminată, procedând la redactarea prezentului proces verbal. Făcut în dublu exemplar, din care unul se va trimite d-lui Marcel Botez, prin scrisoare recomandată, iar cel de al doilea se va remite d-lui Charles Beligradeanu, împreună cu recipisa şi scrisoarea originală a d-lui Marcel Botez. Nicolae I. Alimănescu C. H. Rosetti Domnilor C. H. Rosetti şi N. I. Alimănescu puteau şti teoreticianii expresionismului nemţesc şi cu atât mai puţin academicii noştri. Brâncuş înseamnă astfel pentru ţara noastră, în sculptură, tot atât cât înseamnă Lukian în pictură. Ultimele expoziţii rămase la Maison d’Art sunt, ca însemnătate, dedesubtul celor de până acum. Doar expoziţia d-lui N. Don — fratele cunoscutului caricaturist şi sculptor stabilit la Paris — arata o atmosferă deosebită. Că mica expoziţie de la Maison d’Ar este cea mai neegaltă manifestare plastică ce-am văzut-o de câţiva ani încoace. Neegală şi prin valoarea bucăţilor, neegală mai ales prin deosebirile de manieră şi de şcoală. Mai că nu sunt două lucruri făcute la fel. Par’că ar fi muncit acolo unul din acei eroi de poveste care regresează ori progresează în câteva zile ca în ani întregi. De la schiţa sumară, un creion până la tabloul în ulei terminat, de la portretul clasic şi cuminte până la răceală şi lipsă de expresie, până la ultimul expresionism, toate total«r«tai g lotto şcolile «a stăpânit pe rând mâna şi ochiul pictorului. Dar, dacă observăm aceasta, n’o facem cu gândul să negăm valoarea artistului ci să arătăm nestabilitatea unei concepţii de artă, ceea ce înseamnă tocmai contrariul lipsei de talent. Căci d. Don arată serbase însuşiri pictoreşti, şi-l credem foarte în stare de pictură modernă. Mânueşte anume viziuni noi cu îndrăzneală şi tărie exprezivă. Culoarea lui rece şi neglijată, desenul sumar şi nervos sunt calităţi pe care se poate broda o lume întreaga de sugestive fantezii. D. Beci e un pictor prea cuminte ca sa riu piardă în apropierea d-lui Don. D-sa caută însă o exprimare înţeleaptă a frumosului obişnuit în natură şi dacă nu l-ar obseda anume raccourci-uri pe care nu le isbuteşte, expoziţia d-sale ar fi o manifestare onorabilă. D. Cretzchi e arhitect mai mult decât pictor. Lucrările d-sale au toate aerul exact şi rece al planului arhitectonic sau al schiţe luate nu pentru stabilirea unei impresii picturale cât pentru fixarea unor proporţii de linii şi unghiuri Victorion Popa Duminică 2 Martie a. c, orele 10 luni, dimineaţa, are loc adunarea generală a institutului de binefacere „Providenţa“, în localul Carmerei de comerţ. De mâine Sâmbătă 1 Martie, preţurile biletelor la trenurile express au fost scăzute. Călătorii îşi pot procura de la soc. Ancn. Roma, de Voiaj „SARBEV“, str. Academiei 21, si la sucursala „SARDEV“, Calea Grivel 130 (lângă hotel Brata), BILETE PENTRU TRENURILE EXPRESSE CU NOUILE PREŢURI, cum şi bilete pentru toate trenurile din ţară şi bilete directe pentru străinătate, valabile 80 zile. * * * * V * VI Comitetul de iniţiativă fimputernicit de Adunarea generală care a avut loc în ziua de Sf. Mihail şi Gavril 1923, roagă pe toţi Cavatrii Ordinului Mihai Viteazu, să ia parte la consfătuirea intimă, ce va avea loc Duminică 2 Martie ora 18, la sediul Comitetului In str. Cobălcescu No. 25, pentru a lua cunoştinţă de importante şi urgente chestiuni ce-i interesează. Acei cari nu pot veni sunt rugaţi a trimite telegrafic adesiunile lor Comsitetului,ne adresa de mai sus. D. profesor Penescu va ţine o conferinţă astă seară Intre orele 9 şi 10, la Universitatea populară, vorbind despre „Organizarea comptabilă a unei întreprinderi publice sau private“. O nouă companie de operetă se întemeiază în Bucureşti, sub conducerea cunoscutului şi apreciatului regizor şi director de scenă CmCI Bobescu. Pe lângă elementele de frunte cunoscute cari se grupează in jurul nouei companii şi anume, comicii: S. D.Carussy şi N. Kantnar, direcţiunea caută să atragă lemente noui şi în această priiință aflăm că se vor produce debuturi senzaţionale: un tenor de frunte al Operei ; o primadonă româncă, de o rară frunvefe, care a obţinut mari şi răsunătoare succese în străinătate, d-na ASutzi TSrsin, o subretă care va face orori, d-ra Rosina Wiquelin, o stea de reviste, ct-na Zîss Mo; ÎOÎ351U, care a făcut un debut- Mrălueit astă toamnă — acestei sunt elementele noui cari au şa început să pr-’pare celebra operretă „BAJIADERA“ deE. Kalmann Premiera are loc Miercuri 5 Martie la Eforie şi e neîndoios cit va fi un triumf. Au fost primiţi în cadrele armatei active următorii preoţi ortodoxi militari activi, cetăţeni români, proveniţi din fosta armată austroungară: preot local.colonel dela 1 Mai 1918 Serafim Iosif, la corpul VII armată ; preot maior dela 1 Ianuarie 1919 Hociota Ilie, la corpul V armată ; preot maior dela 1 Ianuarie 1920 Dăncilă Ioan, la corpul VII armată. Sâmbătă 8 Martie are loc la Teatrul Carol cel Mare (Eforia) marele bal mascat și costumat dat în folosul asistenţei publice a primăriei Capitalei sub patronajul d-lui dr. I. Costinescu, preşedintele comisiunei interimare. Persoanele ce dorse să doneze obiecte pentru tombolă, le vor depune la d.Miloşeanu, directorul asistenţei publice, la primărie unde se găsesc şi biletele de intrare. Duminică orele 11 dimineaţa, în amfiteatrul Fondaţiunei Carol, d. profesor G. Taşcă, va ţine o conferinţă asupra „stărei financiare Internaţionale de după război“. Conferiţa face parte din ciclul de conferinţe asupra politicei externe, organizat de Institutul Social român. D-nii doctori R. Romalo şi I. Mamulea au primit confirmarea de medici ai Curţii regale. D. dr. Romalo este medic al palatului din 1897, iar d. dr. Mamulea din 1908. Sanienta Merite a. c. orele 4 p. m. în sala Curiei cu juraţi, Palatul de justiţie , va avea loc conferinţa de stagiu a d-lui avocat stagiar George Iuliu, asupra „Contenciosului administrativ şi noile principii constitutional©“. Sindicatul proprietarilor urbani va ţine Duminică dim „ Întrunire la salaTomis“. D-lui Charles Beligradeanu Bucureşti Iubite amice. Prin scrisoarea mandat din ziua de 22 Februarie 1924, ne-ai însărcinat a cere reparaţiuni prin ariplui Marcel Botez, pentru insula, ce ţi a adus în seara de 21 Februarie, la restaurantul „Iordache“. Misiunea noastră fiind îndeplinită, odată cu aceasta îţi înaintăm procesul verbal cu data de 23 Februarie 1924, scrisoarea originală a d-lui Marcel Botez din 23 Februarie, precum şi recipisa din care se constată că un exemplar al procesului verbal menţionat, a fost trimis d-lui Marcel Botez. Primeşte asigurarea sentimentelor noastre de amiciţie. Constantin H. Rosetti Nicolae I. Alimănescu Bucureşti, 24/11 1924 Bucureşti Domnii mei. V’aţi obosit să-mi trimiteţi o scrisoare, cu scopul de a da posibilitate prietenului d-v. Charles Beligradeanu, să obţină satisfacţie de la mine „prin arme", pentru insultele pe care i le-aşi fi adus la restaurantul Iordache. * Eu n’am mânuit până acum, stimaţi domni, nici pistol, nici cuţit, nici sabie, nici iatagan, n’am învăţat să dau nici cu pumnul şi nici cu ciomagul, şi atunci nu ştiu ce armă aşi putea alege ca să mă bat cu clientul domniilor voastre? Dar chiar dacă aşi şti să mă folosesc de asemenea cavalereşti scule, am onoarea să vă lămuresc că nu e cazul, deoarece vinovatul de la restaurantul în chestiune, şi deci provocatorul, nu sunt eu, ci domnul amator zelos de băiat, care în loc să vorbească şi mai ales să se poarte frumos cu doamnele — este vorba de soţia mea — găseşte cu cale să monopolizeze mese la restaurante, prin violente sau amenintari cu bătaia. Acestea nu sunt cavalerisme, şi deci nici mijloace de a spăla ruşinea la care s’a expus, căci vinovăţia d-sale a fost evidentă, prin faptul că majoritatea publicului de restaurant şi mai ales d-l docto Octav Burileanu l a înfierat, apliciindu-i cuvintele pe care le-a moutat Concomitent cu aceasta, vă încunoştiinţez că scrisoarea Domniile Voastre am înaintat-o în origine d-lui Prefect al Poliţiei, deoarec eu nu înţeleg ca chestiunile de onoare intervenite între cetăţeni şi mai ales acelea în care una din părţi îşi face un titlu de glorie din bătae, să le soluţioneze altcinevi decât justiţia şi legile ţării. Primiţi vă rog, Domnii mei, consideraţiunea ce vă, păstrez. Marcel Botez Antim 49 A Domnilor C. H. Rosetti şi Nicolae I. Alimănescu Iubiţi prieteni. In urma incidentului pe care în ziua de 21 Febr. a. c. l’am avut cu d-l Marcel Botez, v’am rugat să luaţi contact cu acest domn, pentru a-i cere în numele meu reparaţii, prin arme. Am primit răspunsul vostru împreună cu scrisoarea în original , d-lui Marcel Botez, şi procesul verbal de „Carence“ pe care lăţi încheiat. Deplorabilă privelişte, iubiţi prieteni : d-l Botez mărturiseşte a nu cunoaşte exerciţiul cavaleresc al armelor, — lucru firesc la un om de calitatea d-sale. Dar d. Botez declară a nu cunoaşte nici mânuirea ciomagului __ lucru mai surprinzător, dacă am judeca după intempestivitatea pe care acest domn o manifesta în ziua de 21. Intempestivitate trecătoare ! Apropiindumă de d-sa, cu ocazia incidentului amintit, hotărât să-i înfrunt ameninţările şi violenţele, ridicolul individ s’a refugiat după un scaun, continuând să ţipe din această fragilă întărire. Şi şacum mă întreb : Să râd, sau sa deplâng laşitatea nenorocitului ? Laşitate cu atât mai mare cu cât,— minţind sfruntat că aşi fi bruscat vre-o doamnă, vede aici — ce ciudăţenie ! — tocmai motivul de a nu se bate. Care e soţul care atunci când crede că i s’a insultat soţia, se serveşte tocmai de acest motiv, pentru a evita o întâlnire pe teren? Monstruozitatea întrece laşitatea ! De altfel, d. dr. Burileanu, pe care d. Botez 11 aminteşte ca unul ce ar fi înfierat conduita mea, recunoaşte prin scrisoarea d-sale de retractări, ca neîntemeiate ofensele ce mi le-a adus, şi declară că regretă de a fi intervenit pentru cineva lipsit de simţul onoarei. Iertaţi-mă iai, iubiţi prieteni, că v-am pus în contact cu acest individ, şi primiţi odată cu mulţumirile mele, expresiunea dragostei devotate ce vă port. Charles Beligradeanu D-lui Charles Beligradeanu Iubite amice, Prin scrisoarea mandat din ziua de 22 Febr. 1924, ne-ai însărcinat a cere reparaţiuni prin arme d-lui dr. Octav Burileanu, pentru insulta ce ţi-a adus în seara de 21 Febr. la restaurantul Iordache”. Misiunea noastră fiind terminată, odată cu aceasta, îţi înaintăm două procese verbale împreună cu scrisoarea în original a d-lui dr. O. Burileanu, din 24 Februarie. Primeşte asigurarea Sentimentelor noastre de amiciţie. Nicolae I. Alimănescu C. H. Rosetti Bucureşti, 25 Febr. 1924. PROCES VERBAL Astăzi, 24 Februarie a. c. ora 10 seara, subsemnaţii lt.-colonel C. Em. Burbea şi doctor V. Săvescu, martori ai d-lui doctor Burileanu şi C. H. Rosetti şi N. Alimănescu, martori ai d-lui Charles Beligradeanu, întrunindu-ne la clubul „Tinerimea” din Bucureşti, pentru a tranşa incidentul ivit între clienţii noştri, conform dispoziţiunei luate prin procesul verbal, dresat de noi azi la ora 3 p.„ In urma prezentărei de d-nii martori ai d-lui dr. O. Burileanu a scrisorii ce ne-a încredinţat, prin care declară: „că regretă că a intervenit în incident pentru o persoană care nu înţelege să-şi apere onoarea, „că regretă incidentul şi în consecinţă retractează toate calificările adresate d-lui Charles Beligradeanu". Faţă de cele arătate mai sus, noi, de comun acord, considerăm inci- Ientul închis. Făcut un dublu exemplar. Martorii d-lui C. Beligradeanu : Nicolae I, Alimănescu C. H. Rosetti Martorii d-lui Dr. Burileanu: Lt.-colonel Burbea Dr. V. Săvescu D-Ior Dr. Săvescu și Lt.-colonel Burbea Loco Dragii mei. La comunicarea ce mi-aui făcut, vă răspund că-mi pare rău că am ntervenit pentru un om care nu nţelege să-şi apere onoarea, recuiesc ca nemeritată ofensa ce am lent d-lui Beligradeanu cu ocazia icidentului din seara de 21 Febr. a. c. şi în consecinţă retractez caificările ce i-am adresat. Vă, mulţumesc pentru chipul cum aţi îndeplinit mandatul meu şi vă og să primiţi sentimentele mele pripite de amiciţie. Burileanu 24 Febr. 1924. Domnilor C. Li. Rosetti şî Nicolae I. Alimănescu Iubiţi prieteni, Am primit scrisoarea voastră din 25 Febr. a. c. împreună cu cele 2 tracese verbale şi cu scrisoarea de etractări a d-lui doctor Burileanu. Vă mulţumesc pentru prietenia .cu mi-aţi arătat în îndeplinirea mardatului ce v-am încredinţat, şi vă rog să primiţi, iubiţi prieteni, asigurarea sentimentelor mele de tratitudine.Charles Beligradeanu 26 Februarie 1924. Intenţia d-lui ministru de justiţie de a modifica unele articole din acuala lege a avocaţilor a produs cunoscuta mişcare a întregei lumi juridice, ţinându-se importante întruniri de protestare, de către barourile din toată ţara, în vederea menţinerii legii aşa cum a fost votată. Ca o urmare firească a acestei mişcări a fost convocat consiliul general al Uniunei avocaţilor din România, cea mai înaltă instituţiune a corpului de avocaţi din România întregită, care sub preşedenţia, d-lui Dem. Bobrescu, a luat hotăriri grave cu privire la toate chestiunile juridice la ordinea zilei. Cum, de câteva săptămâni au început sancţiunile împotriva magistraţilor cari au fost necorecţi, consiliul se pronunţă şi asupra acestei chestiuni. Dăm mai la vale procesul verbal încheiat, de consiliul Uniunei. HOTARIRILE AVOCAŢILOR „Consiliul General al Uniunei avocaţilor din România” adunat în şedinţa plenară, ţinută în Palatul Justiţiei din Bucureşti, în zilele de 23 şi 24 Februarie 1924, sub preşidenţia d-lui Dem. I. Dobrescu, luând în cercetare diferitele chestiuni puse la ordinea zilei şi în urma desbaterilor avute, a hotărât : 1. Consiliul ia act cu satisfacţiune, de comunicarea făcută de d. preşedinte al Uniunei că, în urma convorbirei avută cu d. ministru al justiţiei, d. ministru a declarat că n’a spus niciodată cuvinte jignitoare la adresa corpului de avocaţi, pe care-l apreciază după valoarea lui intelectuală şi mirată netăgăduită. CAZUL MAGISTRATULUI CARE A OFENSAT PE AVOCAŢI 2. — Consiliul relevă tactul d-lui preşedinte al Uniunei avocaţilor, în chestiunea articolelor jignitoare scrise de d. Ion Man, preşedintele Secţiei a II a Curţii de Apel din Bucureşti, in revista „Dreptul“ Nr. 4, din acest an, aprobă cererea făcută ministerului de justiţie în numele Uniunei pentru anchetarea acestui caz grav, la care un magistrat în funcţiune acuză un corp, a cărui valoare intelectuală şi morală superioară, a fost recunoscută de toţi magistraţii de seamă ai ţării, aprobă şi se solidarizează cu orice alt demers ar crede necesar, pentru ca jignirea adânc simţită de întregul barou, să-şi aibă urmarea ei morală şi legală. Corsinul roagă pe toate Barourile din ţară, să aştepte cu încredere în autorităţile constituite, rezolvarea acestui incident fără precedent şi le asigură de complecta solidaritate a tuturor avocaţilor fără deosebire, pe această chestiune de onoare a Corlului. PENTRU MENŢINEREA PRESTIGIULUI MAGISTRATUREI 9. Consiliul asigură magistratura ţării de toată încrederea lui necondiţionată ; o felicită pentru iniţiativa luata de chiar magistratură, pentru semnalarea elementelor îndoelnice din sânul ei şi aprobă măsurile luate de d-l ministru al justiţiei pentru înlăturarea lor; aprobă intervenţiunea făcută de d. president al Uniunii avocaţilor pe lângă d-l ministru al justiţiei ca să ia apărarea magistraturei atacate. LEGEA AVOCAŢILOR 4. — Protestează în contra acuzaţiunei adusă Baroului român, că legea de organizare şi unificare a corpului de avocaţi ar fi înlesnit specula împricinaţilor, prin necesitatea contrasemnărei avocatului pe acţiune. Atunci când necesitatea contrasemnarei a fost respinsă de congresul tuturor avocaţilor din ţară, deşi ţările civilizate impun chiar necesitatea reprezentărei la orice instanţă, annci când contrasemnarea i-a fost impusă pe cap legislativă, ca o garanţie pentru împricinaţi; atunci când cuminţenia corpului nostru şi circularele date Încă de mult de d. preşedinte al Uniunei, au lămurit că contrasemnarea este o măsură de tutelare a intereselor împricinaţilor; atunci când abaterile care întâmplător s’ar constata, ar fi reprimate cu severitatea caracteristică corpului nostru; atunci când moralitatea unei profesiuni se judecă nu după cazurile posibile de abateri profesionale, ci după reacţiunea ei contra acestor abateri, consiliul crede că unu poate fi vorba de monopol şi de speculă şi că pentru toate aceste motive, consiliul consideră toate afirmaţiunile de abateri cari nu sunt denunţate Baroului pentru a fi reprimate, ca simple încercări de şantaj contra corpului de avocaţi. NECESITATEA CONTRASEMNAREI ACŢIUNILOR Consiliul constată că necesitatea contrasemnărei avocatului pentru acţiunile de la Tribunale şi pentru căile de atac la Curţi, care trebue făcută de avocaţi după studiul şi pentru certificarea seriozităţei acţiune şi pentru „complectarea" lipsurilor care s’ar fi făcut la depunerea lor, a fost o măsură luată de legiuitor pentru Înlăturarea samsarilor, şi tărbarilor şi pentru garantarea Împricinaţilor, că avocatul i-a sfătuit să intenteze sau să susţină o acţiune serioasă şi legală în care el râspunde. Consiliul crede astfel, că contrasemnarea avocatului este o masură pentru înlăturarea acţiunilor nefondate şi luată mai mult contra avocatului decât pentru avocat şi de aci Uniunea avocaţilor, împreună cu toate Barourile din ţară, au conchis că încasarea unei taxe numai pentru contrasemnare şi fără studiu, ar constitui un bir in favoarea avocaţilor şi o nedemnitate profesională, care ar fi aspa pedepsită de toate barourile. INTERVENŢIA AVOCAŢILOR LA AUTORITĂŢI SE IMPUNE 5. — C Consiliul constată deasemenea, că deşi Baroul n’a cerut dreptul pentru avocat de a interveni la autorităţi, în lămurirea chestiunilor de drept, totuşi dreptul recunoscut oricărui cetăţean de a reprezenta pe altul, trebue recunoscut mai cu seamă avocatului, care are o altă preparaţie profesională, care prezintă o altă garanţie morală şi care este supus unui control profesional, şi nu înţelege pentru ce acest drept ar fi rezervat samsarilor şi politicianilor cari n’au nici moralitatea, nici, competinţa avocatului şi cari pot trafica cu influenţa lor politică. Consilul crede că faţă de reaua voinţă a tuturor autorităţilor din ţară, intervenţia avocatului este absolut necesară la autorităţi, pentru că acolo unde intră avocatul, intră discuţia şi acolo unde intră discuţia nu mai este loc nici pentru samsari, nici pentru politiciani şi de aceia acolo unde legi speciale au exclus pe avocat, am constatat totdeauna haosul, necinstea şi favorurile. Consiliul general al Uniunei găseşte deci, că toate acuzaţiunile de monopol şi de specula semnăturii şi de intervenţia imorală a avocatului au provenit toate, sau din ignorarea nepermisă a legii, sau din rea credinţă, sau din interese politice condamnabile. CONTRA MODIFICĂRII LEGII AVOCAŢILOR 6. — Consiliul constată că legea avocaţilor a fost singura lege care a unificat o mare profesiune de intelectuali din orice provincie şi de orice rasă, ca atunci când o lege este experimentată numai câteva luni, cazurile de abateri cari s’ar prezenta şi cari n'au fost încă precizate, nu probează şi imperfecţiunea legii, pentru a putea cere modificarea ei şi că în orice caz Corpul avocaţilor din întreaga ţară, conştient de prestigiul şi de demnitatea Lui, poate să admită desfiinţarea sa, dar nu poate să admită modificarea legii sale, poi chestiuni de abateri profesionale. CHESTIUNEA NOTARILOR PUBLICI 7. — Consiliul găseşte că instituţia magistratului notar din vechiul regat, a corespuns tuturor cerinţelor de celeritate şi de garanţie, pe care trebue să le găsească părţile contractante la autentificarea unui act şi n a ridicat până astăzi nici o critică de principii. Instituţia Notarului Public, pe care o găsim în noile provincii, pe lângă că a întâmpinat critici de organizare, ridicate chiar de autori de drept şi profesori universitari din vechea Ungarie, iar în Basarabia ea a ridicat critici de toate felurile, totuşi trebue să conchidem, că, aceste instituţii pot exista în starea actuală, fără nici un inconvenient practic, până când experienţa lor concomitentă, va arăta care instituţie dă mai bune rezultate, pentru a decide care din ele trebue extins. Am adăugat totuşi că instituţia notarului public, ar fi o nouă sarcină pentru părţile contractante, pentru că ele vor trebui să mai plătească şi taxa notarului, pe lângă taxa fiscului şi onorariul avocatului, pe care o plătesc astăzi în vechiul regat. PERICOLUL JUDECĂTORULUI UNIC 8. — Consiliul rămâne să se pronunţe asupra organizării magistratura, atunci când corpul avocaţilor va fi consultat, dar în orice caz consiliul găseşte că în starea actuală a lucrurilor, introducera judecătorului unic nu ar fi de dorit, ba chiar o credem periculoasă. încheiat în Palatul Justiţiei din Bucureşti, astăzi 24 Februarie 1924. O afacere de onoare Avocaţii şi magistratur Importantele hotărîri ale „Uniunei avocaţilor“ Menţinerea legii avocaţi nr . 187 . Oloto artistici SPECTACOLE OPERA ROMANA. — Ora 8.30. Buterily. * TEATRUL NATIONAL. — Ora jum. Skylock. TEATRUL REGINA MARIA. — Ora 9. Othello. TEATRUL MIC. — Ora 9. Regii bucătăreselor. TEATRUL ALHAMBRA. — Var tăţi. CINEMA PATHE-PALACE-Lilicani. — Păcatul Maicii Beatrix. CINEMA VLAICU. — Buffalo-B. CINEMA DOAMNEI. — Buffa contra lui Bill. CINEMA JUPITER (Moşilor). — Parisette şi trupa 1. Tomescu. La 11 Martie va avea loc la Atheu o prea interesantă conferinţă ţiută de d-na Margareta Benderli. Subiectul conferinţei e următorul: „Cui să pricem Iubirea, Iubirea o artă“. D-na Benderli care mai ,e şi apriciata autoare a volumului .Podeai sufleteşti“ a mai biut acum doi ai tot la Ateneu o aplaudată conferiri despre Telepatie, însoţind conferinţa d-nul Serba Sideri, artist la Teatrul Mic, va recit versuri. * Duminică dimineaţa vă avea loc ! Ateneu vernisajul expoziţiei pictoruli S. Mutzner. * La Casa franceză expoziţia pictorului Alexandrescu şi a soţiei sal d-na Mavrogheni-Alexandrescu ve rămâne deschise până la 15 Martie. La „Maison d’Art" s’au Inaugura Duminică expoziţiile pictorului Bec şi aquareistului Cretzolu. Ambe expoziţii sunt foarte interesante. Astă seară se joacă la Teatrul Coc trai tragedia lui Scheakenspeare. Hamlet cu d-nul Iosif Rosier în rolul titular Citiţi Adeverul Literar14 A Hellene Weinberg Heinrich Weiss LOGODIŢI Felicitările se primesc Duminică d. a. 2 Martie, in locuința D-lui M. Weinberg, Strada Olteni 43 Ida Simon Sylvain Phillips FIANCES Paris Bucerest i 0t