Adevěrul, martie 1924 (Anul 37, nr. 12299-12324)

1924-03-01 / nr. 12299

VAGINA* A TVT5 V­e­r |! ! Pentru a nu se face confuzie Mtre veritabilele produse: BOUQUET D’ORIGAN Eau de fotogne Crema, Pondra CH. DOPRÉ PARIS cu alte produse similare de o calitate interioară, rugăm Onor. publicul a cere numai BOUQUET D’ORIGAN Și a observa numele CH. P U P R E .____________________________________________ V»* RENUMITA K . Gospiffi se găseşte permanent în Depozit la „Mercur“ Bucureşti, Calea Victoriei &­ Str. Satistei 14 precum şi la Sucursalele din PLOEŞTI şi constanţa „Petrol-Block“ Societate Anonimă Românfi PROSPECT In urna drrizitinei Adunare Generali E­xtraordinare a acţionarilor Societate! „PETROL-BLOCK’ din 18 Februarie a. c. publicată In Mon­torul Oficial No. 40 trai in Februarie 1924 prin care s’a hotărât majorarea ca­pitalului şi atribuirea de una acţiune nouă la una veche, domnii acţio­nari sunt incunoştiinţaţi că exercitarea dreptului de opţiune va fi efec­tuat prezentându­-se spre ştam­pilare acţiunile de emisiunile precedente ce posedă, cu care ocaz­e se va detaşa pentru controlul exercitar­ei drep­tului de opţiune, cuponul de dividend No. 7. Cuponul No. 8 va servi la piaţa dividendului pe exerciţiul 192.3/19.. 1 . Cursul de emisiune al noii­lor acţ­uni este fixat prin deriziunea Adu­nărei Generale Extraordinare sus menţ­inată, la suma de Lei 750, din Lei 25, de fiecare acţiune ; din această sumă Lei 500 reprez­ită capitalul Lei 250 fondul de rezervă, iar restul de Lei 25 pentru cheltuelile de emi­siune, taxe şi impozite. Această sumă se va vărsa de către domnii acţionari la car execitar dreptu­ri de opţiune. Se va putea însă vărsa la exercitarea acestui drept numai 50% din valoarea em­i­unei, ad că: Lei 400 de fiecare acţiune din care Lei 250 drept capital, Lei 125 pentru fondul de rezervă şi de­i 5 cheltueli de emisiune, taxe şi impozite, urmând ca în acest caz restul de Lei 373 de fiecare acţiune să fie achitat până la 1 ImFo 1924, plătindu-se însă o dobândă de întârziere de 12% pe an pro rata temporis, pentru a p­utea beneficia in întregime de dividendul pe exerciţiul 1 Aprilie 1924- 1 Martie 1925 Termenul exercitărei dreptului de opţiune pentru acţiunile din acea­stă nouă emis­une, este fixat dela apariţia Prospectului de faţă in ziare şi până la 15 Martie 1924 inclusiv Neexercitarea dreptului de opţiune In condiţiunile şi detaliile de ma­lus, atrage pierderea acestui drept, rămânând ca Consiliul de Administraţie să hotărască asupra acţiunilor nesu­bscrise. Subscrierile se vor pr­ivii: LA BUCUREŞTI: la sediul societăţii, str. N. Golescu 5, in­iecare zi de lucru între orele 10—12 a. m. şi 4—6 p. m. L 4 ANVERS: la Banque de Commerce—Anvers. LA LIEGE: la Crédit General Liegeois, rue Gecrges Cie­­tnenceau. LA PARIS: la Bénard Fréres & Cie, 49 rue Cambon. LA LILLE: la Clairin & Cie, Palais de ia Bourse. Consiliul da administraţie. itepmii îiliM si el una din cele mai mari şi vechi fabrici de articole oţel Solinger ca marcă introdusă caută ca reprezentant o persoană foarte prezentabilă, din branşa care să fie bine introdus la cumpărătorii erigresişti, şi detailişti, precum şi la maiştrii cu ţi­neri, şi a reprezentat astfel de articole. Rugăm a ne trimete oferte numa domni cu cele mai bune recomandaţi cu indicarea de referinţe sub „K. E. 9032 la Rudolf Mosse, Köln. PENTRU DENTIŞTI a apărut primul tratat de Stomatolo­gie complect în limba română de dr. Niculescu, volum de 700 pagini cu 101 clişee. De vânzare­ la librării, depo­zite dentare şi la editura „Presa Den­tară". ADOLPHE CANDEL, Bucureşti, calea Victoriei 68, et. il. Cant Apartament p­odern de la Sf Gheorghe Compus din patru camere şi ho­l, electricitate baie gaz etc, nu departe ce centru adresaţi sub aparta­ment modern la Societatea generală de p­ublicitate Carol Schulder şi S.­tderger Str. Karageorgevici 9. Mare vilă la Sinaia cuprinzând treizeci de camere, din care 18 camere de dormit complect mobilate şi cu toate rufăriile nece­sare, trei săli de bac, apă caldă şi apă rece, lumină electrică, telefon, garaj pentru trei automobile , de în­chiriet pe termen lung. Bună pentru pensiune sau sanatoriu A se adre­sa : Bucureşti, strada Vloaile Lascăr 64, etajul. Or. ” . K N R E I C H Str. Bibescu-Vodă T­ratamente specale: Boale Nervoas­­­­exuale (Impotenţa , Stomacale, Re­matice, Paralizii, şi cură de slăbiri- I grijirea Feţei şi prin metode cler ne" speciale. '*onss2lS5?tsanl trela 9—1 si «is'a - 8. a_____ Dr. A.lancu cost­­.'.xed­ic de spital SIFILIS, venerici: i’niectiun­ p IhiveOFfis-’ nedursroas Consult. 8—10 a. m­. șl 1—3 si 8—1 Str. Caro! 52, Telei. 48-38 Em, S3 Avoctfr SSrada Msussslor Ko. 1© mnosi,­ăţiuni . eitV. adud Informatului Membrii comitetului executiv şi central al „Ligii chiriaşilor“ sunt convocaţi pentru azi Vineri 29 Fe­bruarie la orele 8 seara la sediul Ligii din strada Halelor No. 19, în şedinţă extraordinară. Universitatea populară U.. E. R. anunţă că din cauza plecării d-lui M. I. Negreanu în provincie prele-PROCES VERBAL Astăzi, 23 Februarie 1924, ora 6, p. m. ... Subsemnaţii C. N­. Rosetti şi Ni­­colae Alimănescu, fiind însăcinaţi gerea d-sale de astă seară. Vineri, Lde d. Charles Beligrădeanu spre a cere reparaţiuni prin arme d-lui nu va avea Ioc. Funcţionarii corporaţiilor, au or­ganizat un bal, care se va da Du­minică 2 Martie la Liedertafel In folosul copiilor meseriaşilor săraci. Marcel Botez, pentru insulta ce i-a adus în seara de 21 Februarie în restantantul ..lordache" ne-am în­trunit la clubul „Tinerimei” din Bucureşti, pentru a lua cunoştinţă, de scrisoarea ce d. M. Botez a pre­dat personal la ora 12.30 d-lui C. Fr. Rosetti, la­­domiciliul său din str. Armeneasca No. 20. Subsemnaţii, din cuprinsul men­ţionatei scrisori, văzând refuzul ca­­tegoric al d-lui M. Botez de a-și constitui martori și de a da repa­­rațiuni prin arme clientului nostru Charles Beligradeanu, am declarat misiunea noastră terminată, proce­dând la redactarea prezentului pro­ces verbal. Făcut în dublu exemplar, din ca­re unul se va trimite d-lui Marcel Botez, prin scrisoare recomandată, iar cel de al doilea se va remite d-lui Charles Beligradeanu, împreu­nă cu recipisa şi scrisoarea origi­nală a d-lui Marcel Botez. Nicolae I. Alimănescu C. H. Rosetti Domnilor C. H. Rosetti şi N. I. Alimănescu puteau şti teoreticianii expresionis­mului nemţesc şi cu atât mai puţin academicii noştri. Brâncuş înseamnă astfel pentru ţara noastră, în sculptură, tot atât cât înseamnă Lukian în pictură. Ultimele expoziţii rămase la Maison d’Art sunt, ca însemnătate, dedesubtul celor de până acum. Doar expoziţia d-lui N. Don — fra­tele cunoscutului caricaturist şi sculptor stabilit la Paris — arata o atmosferă deosebită. Că mica expoziţie de la Maison d’A­r este cea mai neegaltă mani­festare plastică ce-am văzut-o de câţiva ani încoace. Neegală şi prin valoarea bucăţilor, neegală mai ales prin deosebirile de manieră şi de şcoală. Mai că nu sunt două lu­cruri făcute la fel. Par’că ar fi muncit acolo unul din acei eroi de poveste care regresează ori pro­gresează în câteva zile ca în ani întregi. De la schiţa sumară, un creion până la tabloul în ulei terminat, de la portretul clasic şi cuminte până la răceală şi lipsă de expresie, până la ultimul expresionism, toate total«r«tai g lotto şcolile «a stă­pânit pe rând mâna şi ochiul pic­torului. Dar, dacă observăm aceasta, n’o facem cu gândul să negăm valoa­rea artistului ci să arătăm nestabi­­litatea unei concepţii de artă, ceea ce înseamnă tocmai contrariul lip­sei de talent. Căci d. Don arată serbase însu­şiri pictoreşti, şi-l credem foarte în stare de pictură modernă. Mâ­nueşte anume viziuni noi cu în­drăzneală şi tărie exprezivă. Cu­loarea lui rece şi neglijată, dese­nul sumar şi nervos sunt calităţi pe care se poate broda o lume în­treaga de sugestive fantezii. D. Bec­i e un pictor prea cumin­te ca sa riu piardă în apropierea d-lui Don. D-sa caută însă o expri­mare înţeleaptă a frumosului obiş­nuit în natură şi dacă nu l-ar ob­seda anume raccourci-uri pe care nu le isbuteşte, expoziţia d-sale ar fi o manifestare onorabilă. D. Cretzchi e arhitect mai mult decât pictor. Lucrările d-sale au toate aerul exact şi rece al planu­lui arhitectonic sau al schiţe­ luate nu pentru stabilirea unei impre­sii picturale cât pentru fixarea u­­nor proporţii de linii şi unghiuri Victor­ion Popa Duminică 2 Martie a. c­, orele 10 luni, dimineaţa, are loc adunarea generală a institutului de binefa­cere „Providenţa“, în localul Car­merei de comerţ. De mâine Sâmbătă 1 Martie, pre­ţurile biletelor la trenurile express­ au fost scăzute. Călătorii îşi pot procura de la soc. Ancn. Roma, de Voiaj „SARBEV“, str. Academiei 21, si la sucursala „SARDEV“, Calea Griv­el 130 (lân­­gă hotel Brata), BILETE PENTRU TRENURILE EXPRESSE CU NOUI­­LE PREŢURI, cum şi bilete pentru toate trenurile din ţară şi bilete di­recte pentru străinătate, valabile 80 zile. * * * * V * VI Comitetul de iniţiativă fimputer­­nicit de Adunarea generală care a avut loc în ziua de Sf. Mihail şi Gavril 1923, roagă pe toţi Cavatrii Ordinului Mihai­ Viteazu, să ia par­te la consfătuirea intimă, ce va a­­vea loc Duminică 2 Martie ora 18, la sediul Comitetului In str. Cobăl­­cescu No. 25, pentru a lua cunoş­tinţă de importante şi urgente ches­tiuni ce-i interesează. Acei cari nu pot veni sunt rugaţi a trimite telegrafic adesiunile lor Comsitetului,ne adresa de mai sus. D. profesor Penescu va ţine o conferinţă astă seară Intre orele 9 şi 10, la Universitatea populară, vorbind despre „Organizarea comptabilă a unei întreprinderi publice sau private“. O nouă companie de operetă se întemeiază în Bucureşti, sub con­ducerea cunoscutului­­ şi aprecia­tului regizor şi director de scenă CmCI Bobescu. Pe lângă elementele de frunte cunoscute cari se grupează in ju­rul nouei companii şi anume, comicii: S. D.Carussy şi N. Kant­nar, direcţiunea caută să atragă lemente noui şi în această p­ri­­i­ință aflăm că se vor produce debuturi senzaţionale: un tenor de frunte al Operei ; o primadonă româncă, de o rară frunv­­efe, care a obţinut mari şi răsună­toare succese în străinătate, d-na ASutzi TSrsin, o subretă care va face orori, d-ra Rosina Wiquelin, o stea de reviste, ct-na Zîss Mo; ÎOÎ351U, care a făcut un debut- Mrălueit astă toamnă — acestei sunt elementele noui cari au şa început să pr-’pare celebra oper­retă „BAJIADERA“ deE. K­almann Premiera are loc Miercuri 5 Martie la Eforie şi e neîndoios cit va fi un triumf. Au fost primiţi în cadrele arma­tei active următorii preoţi ortodoxi militari activi, cetăţeni români, proveniţi din fosta armată austro­­ungară: preot local.­colonel dela 1 Mai 1918 Serafim Iosif, la corpul VII armată ; preot maior dela 1 Ia­nuarie 1919 Hociota Ilie, la corpul V armată ; preot maior dela 1 Ia­nuarie 1920 Dăncilă Ioan, la corpul VII armată. Sâmbătă 8 Martie are loc la Tea­­trul Carol cel Mare (Eforia) marele bal mascat și costumat dat în fo­losul asistenţei publice a primăriei Capitalei sub patronajul d-lui dr. I. Costinescu, preşedintele comisiunei interimare. Persoanele ce dorse să doneze o­­biecte pentru tombolă, le vor depune la d.M­iloşeanu, directorul asistenţei publice, la primărie unde se găsesc şi biletele de intrare. Duminică orele 11 dimineaţa, în amfiteatrul Fondaţiunei Carol, d. profesor G. Taşcă, va ţine o confe­rinţă asupra „stărei financiare In­ternaţionale de după război“. Con­feriţa face parte din ciclul de con­­ferinţe asupra politicei externe, or­ganizat de Institutul Social român. D-nii doctori R. Romalo şi I. Mamulea au primit confirmarea de medici ai Curţii regale. D. dr. Romalo este medic al palatului din 1897, iar d. d­r. Mamulea din 1908. Sanienta­­ Merite a. c. orele 4 p. m. în sala Curiei cu juraţi, Palatul de justiţie , va avea loc conferinţa de stagiu a d-lui avocat stagiar George Iuliu, asupra „Contenciosu­lui administrativ şi noile principii constitutional©“. Sindicatul proprietarilor urbani va ţine Duminică dim­ „ Întrunire la sala­­Tomis“. D-lui Charles Beligradeanu Bucureşti Iubite amice. Prin scrisoarea mandat din ziua de 22 Februarie 1924, ne-ai însărci­nat a cere reparaţiuni prin arip­­­lui Marcel Botez, pentru insula, ce ţi a adus în seara de 21 Februa­rie, la restaurantul „Iordache“. Misiunea noastră fiind îndeplini­tă, odată cu aceasta îţi înaintăm procesul verbal cu data de 23 Fe­bruarie 1924, scrisoarea originală a d-lui Marcel Botez din 23 Februa­rie, precum şi recipisa din care se constată că un exemplar al proce­sului verbal menţionat, a fost tri­mis d-lui Marcel Botez. Primeşte asigurarea sentimente­lor noastre de amiciţie. Constantin H. Rosetti Nicolae I. Alimănescu Bucureşti, 24/11 1924 Bucureşti Domnii mei. V’aţi obosit să-mi trimiteţi o scri­soare, cu scopul de a da posibilitate prietenului d-v.­ Charles Beligradea­nu, să obţină satisfacţie de la mine „prin arme", pentru insultele pe care i le-aşi fi adus la restaurantul Iordache. * Eu n’am mânuit până acum, sti­maţi domni, nici pistol, nici cuţit, nici sabie, nici iatagan, n’am învă­ţat să dau nici cu pumnul şi nici cu ciomagul, şi atunci nu ştiu ce armă aşi putea alege ca să mă bat cu clientul domniilor voastre? Dar chiar dacă aşi şti să mă fo­losesc de asemenea cavalereşti scu­le, am onoarea să vă lămuresc că nu e cazul, deoarece vinovatul de la restaurantul în chestiune, şi deci provocatorul, nu sunt eu, ci dom­nul amator zelos de băiat, care în loc să vorbească şi mai ales să se poarte frumos cu doamnele — este vorba de soţia mea — găseşte cu cale să monopolizeze mese la res­taurante, prin violente sau amenin­­tari cu bătaia. Acestea nu sunt cavalerisme, şi deci nici mijloace de a spăla ruşi­nea la care s’a expus, căci vinovă­ţia d-sale a fost evidentă, prin fap­tul că majoritatea publicului de restaurant şi mai ales d-l docto Octav Burileanu l a înfierat, apli­ciindu-i cuvintele pe care le-a mo­utat Concomitent cu aceasta, vă încu­noştiinţez că scrisoarea Domniile Voastre am înaintat-o în origine d-lui Prefect al Poliţiei, deoarec eu nu înţeleg ca chestiunile de onoare intervenite între cetăţeni şi mai ales acelea în care una din părţi îşi face un titlu de glorie din bătae, să le soluţioneze altcinevi decât justiţia şi legile ţării. Primiţi vă rog, Domnii mei, con­sideraţiunea ce vă, păstrez. Marcel Botez Antim 49 A Domnilor C. H. Rosetti şi Nicolae I. Alimănescu Iubiţi prieteni. In urma incidentului pe care în ziua de 21 Febr. a. c. l’am avut cu d-l Marcel Botez, v’am rugat să luaţi contact cu acest domn, pentru a-i cere în numele meu reparaţii, pr­in arme. Am primit răspunsul vostru îm­preună cu scrisoarea în original , d-lui Marcel Botez, şi procesul ver­bal de „Carence“ pe care lăţi în­cheiat. Deplorabilă privelişte, iubiţi prie­teni : d-l Botez mărturiseşte a nu cunoaşte exerciţiul cavaleresc al ar­melor, — lucru firesc la un om de calitatea d-sale. Dar d. Botez de­clară a nu cunoaşte nici mânuirea ciomagului __ lucru mai surprin­zător, dacă am judeca după intem­­pestivitatea pe care acest domn o manifesta în ziua de 21. Intem­­p­esti­vi­tate trecătoare ! Apropiindu­­mă de d-sa, cu ocazia incidentului amintit, hotărât să-i înfrunt ame­ninţările şi violenţele, ridicolul in­divid s’a refugiat după un scaun, continuând să ţipe din această fra­gilă întărire. Şi şacum mă întreb : Să râd, sau sa deplâng laşitatea nenorocitului ? Laşitate cu atât mai mare cu cât,— minţind sfruntat că aşi fi bruscat vre-o doamnă, vede aici — ce ciu­dăţenie ! — tocmai motivul de a nu se bate. Care e soţul care atunci când crede că i s’a insultat soţia, se ser­­veşte tocmai de acest motiv, pentru a evita o întâlnire pe teren? Mon­struozitatea întrece laşitatea ! De altfel, d. dr. Burileanu, pe ca­re d. Botez 11 aminteşte ca unul ce ar fi înfierat conduita mea, recu­noaşte prin scrisoarea d-sale de retractări, ca neîntemeiate ofensele ce mi le-a adus, şi declară că re­gretă de a fi intervenit pentru ci­neva lipsit de simţul onoarei. Ierta­ţi-mă iai, iubiţi prieteni, că v-am pus în contact cu acest in­divid, şi primiţi odată cu mulţumi­rile mele, expresiunea dragostei de­votate ce vă port. Charles Beligradeanu D-lui Charles Beligradeanu Iubite amice, Prin scrisoarea mandat din ziua de 22 Febr. 1924, ne-ai însărcinat a cere reparaţiuni prin arme d-lui dr. Octav Burileanu, pentru insulta ce ţi-a adus în seara de 21 Febr. la restaurantul I­ordache”. Misiunea noastră fiind termina­tă, odată cu aceasta, îţi înaintăm două procese verbale împreună cu scrisoarea în original a d-lui dr. O. Burileanu, din 24 Februarie. Primeşte asigurarea Sentimente­lor noastre de amiciţie. Nicolae I. Alimănescu C. H. Rosetti Bucureşti, 25 Febr. 1924. PROCES VERBAL Astăzi, 24 Februarie a. c. ora 10 seara, subsemnaţii lt.-colonel C. Em. Burbea şi doctor V. Săvescu, martori ai d-lui doctor Burileanu şi C. H. Rosetti şi N. Alimănescu, martori ai d-lui Charles Beligra­­deanu, întrunindu-ne la clubul „Ti­nerimea” din Bucureşti, pentru a tranşa incidentul ivit între clienţii noştri, conform dispoziţiunei luate prin procesul verbal, dresat de noi azi la ora 3 p.­­„ In urma prezentărei de d-nii martori ai d-lui dr. O. Burileanu a scrisorii ce ne-a încredinţat, prin care declară: „că regretă că a intervenit în in­cident pentru o persoană care nu înţelege să-şi apere onoarea, „că regretă incidentul şi în con­secinţă retractează toate califică­rile adresate d-lui Charles Beligra­­deanu". Faţă de cele arătate mai sus, noi, de comun acord, considerăm inci- Ientul închis. Făcut un dublu exemplar. Martorii d-lui C. Beligradeanu : Nicolae I, Alimănescu C. H. Rosetti Martorii d-lui Dr. Burileanu: Lt.-colonel Burbea Dr. V. Săvescu D-Ior Dr. Săvescu și Lt.-colonel Burbea Loco Dragii mei. La comunicarea ce mi-aui făcut, vă răspund că-mi pare rău că am ntervenit pentru un om care nu nţelege să-şi apere onoarea, recu­­iesc ca nemeritată ofensa ce am lent d-lui Beligradeanu cu ocazia icidentului din seara de 21 Febr. a. c. şi în consecinţă retractez caif­­icările ce i-am adresat. Vă, mulţumesc pentru chipul cum aţi îndeplinit mandatul meu şi vă og să primiţi sentimentele mele pripite de amiciţie. Burileanu 24 Febr. 1924. Domnilor C. Li. Rosetti şî Nicolae I. Alimănescu Iubiţi prieteni, Am primit scrisoarea voastră din 25 Febr. a. c. împreună cu cele 2 trace­se verbale şi cu scrisoarea de etractări a d-lui doctor Burileanu. Vă mulţumesc pentru prietenia .cu mi-aţi arătat în îndeplinirea mar­datului ce v-am încredinţat, şi vă rog să primiţi, iubiţi prieteni, asigurarea sentimentelor mele de tratitudine.Charles Beligradeanu 26 Februarie 1924. Intenţia d-lui ministru de justiţie de a modifica unele articole din ac­­uala lege a avocaţilor a produs cu­noscuta mişcare a întregei lumi ju­ridice, ţinându-se importante întru­niri de protestare, de către barou­rile din toată ţara, în vederea men­ţinerii legii aşa cum a fost votată. Ca o urmare firească a acestei mişcări a fost convocat consiliul ge­neral al Uniunei avocaţilor din Ro­mânia, cea mai înaltă instituţiune a corpului de avocaţi din România întregită, care sub preşedenţia, d-lui Dem. Bobr­escu, a luat hotăriri grave cu privire la toate chestiunile juri­dice la ordinea zilei. Cum, de câteva săptămâni au în­ceput sancţiunile împotriva magis­traţilor cari au fost necorecţi, consi­liul se pronunţă şi asupra acestei chestiuni. Dăm mai la vale procesul verbal încheiat, de consiliul Uniunei. HOTARIRILE AVOCAŢILOR „Consiliul General al Uniunei avo­caţilor din România” adunat în şe­dinţa plenară, ţinută în Palatul Jus­tiţiei din Bucureşti, în zilele de 23 şi 24 Februarie 1924, sub preşidenţia d-lui Dem. I. Dobrescu, luând în cer­cetare diferitele chestiuni puse la or­dinea zilei şi în urma desbaterilor avute, a hotărât : 1. Consiliul ia act cu satisfacţiune, de comunicarea făcută de d. preşe­dinte al Uniunei că, în urma con­vorbirei avută cu d. ministru al jus­tiţiei, d. ministru a declarat că n’a spus nici­odată cuvinte jignitoare la adresa corpului de avocaţi, pe care-l apreciază după valoarea lui inte­lectuală şi mirată netăgăduită. CAZUL MAGISTRATULUI CARE A OFENSAT PE AVOCAŢI 2. — Consiliul relevă tactul d-lui preşedinte al Uniunei avocaţilor, în chestiunea articolelor jignitoare scri­se de d. Ion Man, preşedintele Sec­ţiei a II a Curţii de Apel din Bucu­reşti, in revista „Dreptul“ Nr. 4, din acest an, aprobă cererea făcută mi­nisterului de justiţie în numele U­­niunei pentru anchetarea acestui caz grav, la care un magistrat în funcţiune acuză un corp, a cărui va­loare intelectuală şi morală supe­rioară, a fost recunoscută de toţi magistraţii de sea­mă ai ţării, apro­bă şi se solidarizează cu orice alt demers ar crede necesar, pentru ca jignirea adânc simţită de întregul barou, să-şi aibă urmarea ei morală şi legală. Corsinul roagă pe toate Barourile din ţară, să aştepte cu în­credere în autorităţile constituite, rezolvarea acestui incident fără pre­cedent şi le asigură de complecta so­lidaritate a tuturor avocaţilor fără deosebire, pe această chestiune de o­­noare a Cor­lului. PENTRU MENŢINEREA PRESTI­GIULUI MAGISTRATUREI 9. Consiliul asigură magistratura ţării de toată încrederea lui necon­diţionată ; o felicită pentru iniţiativa luata de chiar magistratură, pentru semnalarea elementelor îndoelnice din sânul ei şi aprobă măsurile lua­te de d-l ministru al justiţiei pentru înlăturarea lor; aprobă intervenţiu­­nea făcută de d. president al Uniu­­nii avocaţilor pe lângă d-l ministru al justiţiei ca să ia apărarea magis­­traturei atacate. LEGEA AVOCAŢILOR 4. — Protestează în contra acuza­­ţiunei adusă Baroului român, că le­gea de organizare şi unificare a cor­pului de avocaţi ar fi înlesnit spe­cula împricinaţilor, prin necesitatea contrasem­nărei avocatului pe acţiu­ne. Atunci când necesitatea contra­­semnarei a fost respinsă de congre­sul tuturor avocaţilor din ţară, deşi ţările civilizate impun chiar necesi­tatea repr­ezentărei la orice instanţă, an­­nci când contrasemnarea i-a fost impusă pe ca­p legislativă, ca o ga­ranţie pentru împricinaţi; atunci când cuminţenia corpului nostru şi circularele date Încă de mult de d. preşedinte al Uniunei, au lămurit că contrasemnarea este o măsură de tutelare a intereselor împricinaţilor; atunci când abaterile care întâmplă­tor s’ar constata, ar fi reprimate cu severitatea caracteristică corpului nostru; atunci când moralitatea u­­nei profesiuni se judecă nu după cazurile posibile de abateri profesio­nale, ci după reacţiunea ei contra acestor abateri, consiliul crede că unu poate fi vorba de monopol şi de speculă şi că pentru toate aceste motive, consiliul consideră toate a­­firmaţiunile de abateri cari nu sunt denunţate Baroului pentru a fi re­primate, ca simple încercări de şan­taj contra corpului de avocaţi. NECESITATEA CONTRASEMNA­­REI ACŢIUNILOR Consiliul constată că necesitatea contrasem­nărei avocatului pentru acţiunile de la Tribunale şi pentru căile de atac la Curţi, care trebue fă­cută de avocaţi după studiul şi pen­tru certificarea seriozităţei acţiune­ şi pentru „complectarea" lipsurilor care s’ar fi făcut la depunerea lor, a fost o măsură luată de legiuitor pentru Înlăturarea samsarilor, şi tărbarilor şi pentru garantarea Îm­pricinaţilor, că avocatul i-a sfătuit să intenteze sau să susţină o acţiu­ne serioasă şi legală în care el râs­punde. Consiliul crede astfel, că con­trasemnarea avocatului este o ma­sură pentru înlăturarea acţiunilor nefondate şi luată mai mult contra avocatului decât pentru avocat şi de aci Uniunea avocaţilor, împreună cu toate Barourile din ţară, au con­chis că încasarea unei taxe numai pentru contrasemnare şi fără stu­diu, ar constitui un bir in favoarea avocaţilor şi o nedemnitate profe­sională, care ar fi aspa pedepsită de toate barourile. INTERVENŢIA AVOCAŢILOR LA AUTORITĂŢI SE IMPUNE 5. — C Consiliul constată deaseme­­nea, că deşi Baroul n’a cerut drep­tul pentru avocat de a interveni la autorităţi, în lămurirea chestiunilor de drept, totuşi dreptul recunoscut oricărui cetăţean de a reprezenta pe altul, trebue recunoscut mai cu sea­mă avocatului, care are o altă pre­­paraţie profesională, care prezintă o altă garanţie morală şi care este supus unui control profesional, şi nu înţelege pentru ce acest drept ar fi rezervat samsarilor şi politiciani­­lor cari n’au nici moralitatea,­­ nici, competinţa avocatului şi cari pot trafica cu influenţa lo­r politică. Consilul crede că faţă de reaua voinţă a tuturor autorităţilor din ţară, intervenţia avocatului este ab­solut necesară la autorităţi, pentru că acolo unde intră avocatul, intră discuţia şi acolo unde intră discuţia nu mai este loc nici pentru samsari, nici pentru politiciani şi de aceia a­­colo unde legi speciale au exclus pe avocat, am constatat totdeauna hao­sul, necinstea şi favorurile. Consiliul general al Uniunei gă­seşte deci, că toate acuzaţiunile de monopol şi de specula semnăturii şi de intervenţia imorală a avoca­­tului au provenit toate, sau din ig­norarea nepermisă a legii, sau din rea credinţă, sau din interese poli­tice condamnabile. CONTRA MODIFICĂRII LEGII A­­VOCAŢILOR 6. — Consiliul constată că legea a­­vocaţilor a fost singura lege care a unificat o mare profesiune de inte­lectuali din orice provincie şi de orice rasă, ca atunci când o lege este experimentată numai câteva luni, cazurile de abateri cari s’ar prezenta şi cari n'au fost încă pre­cizate, nu probează şi imperfecţiu­nea legii, pentru a putea cere modi­ficarea ei şi că în orice caz Corpul avocaţilor din întreaga ţară, conş­tient de prestigiul şi de demnitatea Lui, poate să admită desfiinţarea sa, dar­ nu poate să admită modificarea legii sale, poi chestiuni de abateri profesionale. CHESTIUNEA NOTARILOR PU­BLICI 7. — Consiliul găseşte că institu­ţia magistratului notar din vechiul regat, a corespuns tuturor cerinţelor de celeritate şi de garanţie, pe care trebue să le găsească părţile con­tractante la autentificarea unui act şi n a ridicat până astăzi nici o cri­tică de principii. Instituţia Notaru­lui Public, pe care o găsim în noile provincii, pe lângă că a întâmpinat critici de organizare, ridicate chiar de autori de drept şi profesori uni­versitari din vechea Ungarie, iar în Basarabia ea a ridicat critici de toa­te felurile, totuşi trebue să conchi­dem, că, aceste instituţii pot exista în starea actuală, fără nici un in­convenient practic, până când expe­rienţa lor concomitentă, va arăta care instituţie dă mai bune rezulta­te, pentru a decide care din ele tre­bue extins. Am adăugat totuşi că instituţia notarului public, ar fi o nouă sarcină pentru părţile contrac­tante, pentru că ele vor trebui să mai plătească şi taxa notarului, pe lân­gă taxa fiscului şi onorariul avoca­tului, pe care o plătesc astăzi în ve­­chiul regat. PERICOLUL JUDECĂTORULUI UNIC 8. — Consiliul rămâne să se pro­nunţe asupra organizării magistra­tura, atunci când corpul avocaţilor va fi consultat, dar în orice caz con­siliul găseşte că în starea actuală a lucrurilor, introducera judecătorului unic nu ar fi de dorit, ba chiar o credem periculoasă. încheiat în Palatul Justiţiei din Bucureşti, astăzi 24 Februarie 1924. O afacere de onoare Avocaţii şi magistratur Importantele hotărîri ale „Uniunei avocaţilor“ Menţinerea legii avocaţi nr .­­ 1­8­7 . Oloto artistici SPECTACOLE OPERA ROMANA. — Ora 8.30. Bu­terily.­­ * TEATRUL NATIONAL. — Ora jum. Sk­ylock. TEATRUL REGINA MARIA. — Ora 9. Othello. TEATRUL MIC. — Ora 9. Regii bucătăreselor. TEATRUL ALHAMBRA. — Var tăţi. CINEMA PATHE-P­ALACE-Lil­icani. — Pă­catul Maicii Beatrix. CINEMA VLAICU. — Buffalo-B. CINEMA DOAMNEI. — Buffa contra lui Bill. CINEMA JUPITER (Moşilor). — Parisette şi trupa 1. Tomescu. La 11 Martie va avea loc la At­heu o prea interesantă conferinţă ţ­iută de d-na Margareta Benderli. Su­biectul conferinţei e următorul: „Cui să pricem Iubirea, Iubirea o artă“. D-na Benderli care mai ,e şi apri­ciata autoare a volumului .Podeai sufleteşti“ a mai b­iut acum doi ai tot la Ateneu o aplaudată conferiri despre­ Telepatie, însoţind conferinţa d-nul Serba Sideri, artist la Teatrul Mic, va recit versuri. * Duminică dimineaţa vă avea loc ! Ateneu vernisajul expoziţiei pictoruli S. Mutzner. * La Casa franceză expoziţia picto­rului Alexandrescu şi a soţiei sal d-na Mavrogheni-Alexandrescu ve rămâne deschise până la 15 Martie. La „Maison d’Art" s’au Inaugura Duminică expoziţiile pictorului Bec şi aquareistului Cretzolu. Ambe­ expoziţii sunt foarte interesante. Astă seară se joacă la Teatrul Coc trai tragedia lui Scheakenspeare. Ham­let cu d-nul Iosif Rosier în rolul titular Citiţi Adeverul Literar14 A Hellene Weinberg Heinrich Weiss LOGODIŢI Felicitările se primesc Duminică d. a. 2 Martie, in locuința D-lui M. Weinberg, Strada Olteni 43 Ida Simon Sylvain Phillips FIANCES Paris Bucerest­ i 0t

Next