Adevěrul, martie 1924 (Anul 37, nr. 12299-12324)

1924-03-29 / nr. 12323

íttóiírom« X A OEVAMIIE asupra proprietarei filmului Les Opprimes“ 99 Suntem informaţi că o oarecare casă de filme pretinde că şi-ar fi asigurat toate drepturile de exclusivitate pentru reprezentarea filmlui „LES OPPRIMES“ (Asupriţii). Pentru a înlătura ori­ce neînţelegere sau con­fuzie, şi pentru ca nimeni să nu fie indus în e­­roare, în această chestiune, facem cunoscut pu­blicului pe această cale, că celebrul film „LES OPPRIMES“ celebra operă a Domnului Henry Russel, interpretată de cea mai renumită stea din zilele noastre, vestita RAQUEL MELLER, este proprietatea exclusivă a Societăţei noastre, care are asuprăi toate drepturile de reprezentaţie. „S.A.R.P.I.C.“ Societate Anonimă Rom. pentru Intrep. Cinematografică Straja Lipseau 1­8, Smesti Casa Schonfeld, Linii ţ i fass cunoscut sosirea ultimilor noutăţi în Hedela de Pălării de Dame garaâssia sâ megarmisSSe. sS diversa ?umi° l­rl îa eifilorise «si© sitei stoui se primeşte de trails­f­­format şi vopsit. ' ■ ■■■ ■!■■! - -- - ■ ... ■ ■ I ■ IU IUN II ■ I II I ■■■■ 1 P­ompei ENTRIFUCALE' BUCURESTI ’ SI R. CARO­L 50 -TE­LE­F: 37/41 ..© HICU&S­.SIBIU a PIAŢA UNIRE110'TELtr. 180 n­o l. • 1 imediat şi cu preţuri de infiat avantajoase în Str. Luterană No. 4 Prăvălii şi apartamente pentru birouri cu calorifer, ascensor, electricitate, parchete. A se adresa : Societatea Imobiliara, Str. Academiei 19 Scara 6. Pasagiul Victoria (fost Imobiliara) între orele 10—12 a S. m SISAL-MANILA Din deposit şi flotant. Provenind din uzinele VAN DEN BEACâNE BELGIA Preţuri speciale pentru grosişti, sindicate şi bănci Livrare imediată data DE MEYESE & FRISOF, 134 Ştirbei-Vodă Buc­ureşti dă la Autorizată de Direcţia Serv. Sank­ai Singura Clinică dentară (­ cu 4 săli de operaţie a DEHTISmeS ASOCIAT! Sir. Bis. ine! ) deschisă continuu dela 8 dim. până la B scara. înlesniri de plată (rate lunare) Telefon 38127 Ascensor BOLNAVII cu inflamaţiuni ale FICATULUI. NISIP. PIATRĂla băşica fierei JE VOR. VINDECA luând: AGOLITHON tsMmmmmmcaxaaaahxaaaammmBmammmmKAKmmm La farmacii şi drogherii Deposit Cent­ral,Bucureşti; INDUSTRIILE­­CHIMICO-FARMACEUTICE, Mircea-Vodă.73 Se vinde din cauza mutării străi­nătate pentru locuinţă sau birouri, imobil splendid boieresc, perfectă stare, confort modern, cartier Ba­­tiste, 800 m. p., 20 m. fațadă, 40 adânc, compus 6 saloane mari, par­chetate, tapetate, oglinzi, baie, elec­trică, calorifer, telefon, 3 camere ser­vitori, bucătărie, spălătorie, 4 pim­­nițe, garaj pentru 2 automobile, ca­meră șofe­r, coteț zidit, pavilion, grădină, curtea toată pavată, ba­zalt. Acte Credit. Se vinde mobilierul şi întreaga gospodărie. Lămuriri dă: Dr. B. Ka­­iner, str. Anton Pann 42 şi Nagor, Lipscani 71. JelirffiMfifl“ Bucureşti, Calea Crivilei Aro. 101 Medici specialişti, vindecă radical SIFILISUL, BL . NOU AGI A ţi alte boale la Bărbaţi şi Femei. A­­naliza Sângelui,injecţiuni fără durere Consult. 8-1 şi 2 ,jum.-8 junn 7r moarte (dacă mi-i permis să pun astfel). E un artist de mare valoare. D. Firerechide e un talent în plină ascensiune. De-o delicateţe puţin obişnuită în culoare, d-sa păstrează în tot rafinamentul său modern, chibzuinţă de invidiat a picturii a­­şezate pe legi adânci şi nedoborâte. De la d. Pherechide putem aştepta cu toată încrederea lucrări de bună calitate. Câteva bucăţi curate, care nu es din cadrul picturii sale obişnuite, expune d. Poitevin Scheletti. iD. Gabriel Popescu ilustrul nostru grafist aduce o serie de desene în­chegate care-i fac mult- aşteptată o expoziţie mare. Câteva desene frumoase, cu nerv,­ţitri ai liniei şi mişcare interioară expun o d-na Storck alături de­ o kohlţfi de panou. Cum intr’una din aele cronici ne-am ocupat pe oziţia d-sale, socotim i* insistăm. S.­.rdm&w expune două lu­pnşîiințâ pictori-A* Rae&tigal Avocat Str. Aureliu No. 7 Prin Str. Armenească Consult. 8—10 a. m. 6—8 p. m. Telefon 31/29 Dr. A. Fost medic de spital SIFILIS, VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase Consult. 8—10 a. m. şi 1—3 şi 5—8 Str. Garai 52. Tetei. 48-38 Or. S U D 63 & S . H Str. Bibescu-Vodă 6 Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (impotenţa , Stomacale, Ro­mance, Paralizii, şi cură de slăbire, ngrijirea Feţei şi prin metode elec­trice speciale. CosisuifsiscRi dela 3—1 $S dala 6—8. a Su­lfi,­nvântul fi Liber“ cântărită şi d. Vermont arată o se­­rie de aquaAsle şi de uleiuri în care dibăcia meşteşugului ş&d­e pe egală treaptă , cu arta cea mai echilibrată eşitâ dintr’o concepţie‘plastică ne­­răzvrătită. In sfârşit, d. Artur Verona se a­­rata în cele câteva bucăţi, vechiul meşter glorios, din trecut, căci nici ■vârsta, nici avunturiie noi şi nepriel­nice nu i-au putut rupe vioiciunea culorilor şi energia imp­­as­ionat­a a penelului. In afară de o admirabilă I m­ali­ a mult regretat­ului Horia Hotrub/T, sculptura e reprezentată prin m­eri­­toasele lucrări ale d-tor .Win ea Storci­, 1. Schmidt, Temeti time și Oscar Spaelle. Remarcăm — ca o impresie fu­gară —, basom­en­efurile d-lui Storck și excelenta statuetă a d-lui licite . Bunica, care nu-i tocmai o sculp­tură, dar privită în rolul ei de bibe­lou artistic, e tot ce-a făcut mai bun p­ână acuma autorul ei. lVictful lop Rona Părinţi Abonaţi copii voştri la revista pili, folositoare şi educatoare Toţi abonaţii pot avea şansa să câştige unul din marile şi importantele pre­mii ce acordă această re­vistă. Not® de artă EXPOZIŢIA d-nei prote­ za-­HARIA La „Maison d’Art“ o frumoasă manifestare de artă are d-na Proto- Zaharia care expune o serie de pânze denotând talent şi un­ deose­bit simţ al­­coloritului. De altfel, d-sa nu e­­ necunos­cută amatorilor de artă care au avut prilejul a remarca acum 3 ani la expoziţia de la Ateneu dispoziţii­le excepţionale ale acestei artiste. Peisagii pline de poezie, perfect studiate, cum şi studii de animale formează principalele sale subiecte din expoziţia de la Ateneu. Un excepţional tablou reprezen­tând boi la câmp are toate calită­ţile unei pânze de „grande enver­­gure“. Expresia boilor liniştită, modelajul lor, atmosfera din jur, totul revelează în autoarea acestei pânze un puternic talent. Bucăţi mai mici, ca flori, fructe sunt o variaţie delicată în ansamblul ex­poziţiei aşa de reuşită. — Ful­­iato­mi SPECTACOLE OPERA ROMANA. — Weither. TEATRUL NAȚIONAL. _ O scri­­soare pierdută. TEATRUL REGINA MARIA. - Cărăbușii și Bébé e bolnav. TEATRUL MIC. — Dansatorul Doamnei. TEATRUL POPULAR. _ Necu­noscuta. TEATRUL ALHAMBRA — Varie­tați. CINEMA JUPITER (Moșilor). — Atlantida. Operă complectă. — La ..Maison d’Art” se află deschi­se interesantele expoziţii tip artă M. 1­­i­smi, Proto-Zaharia şi Monica Hu­mini­canu, is­tit saloanele Bo­rasch din pasagiu! Villacros frumoasa expoziţie a ma­relui nostru pictor Octav Băncil­ă va fi deschisă, până la 8 Aprilie in­clusiv. Duminică 20 Martie se vor închi­de la Ateneu în sălile I, II, III de jos, expoziţiile Culzescu-S­torch şi S. MiUzner care n-au obţinut­ un viu RSinCMt ~ -— - - ' -# de carte avem 12.000 de studenţi la Bucureşti când încap numai o mie, fie şi cu rafturile bibliotecelor goa­le şi cu laboratoarele neînzestrate, ce catastrofă pentru zilele când scăzând la jumătate analfabeţii s’ar îndoi numărul studenţilor, ceia ce va fi natural, fatal să se întâmple?. E ca şi pentru căile ferate. No­roc că n’avem export! Şi vai de momentul când va trebui să cărăm în porturi câteva sute de mii de vagoane de cereale! Atunci să ve­deţi scăderea leului şi deruta noas­tră economică! Ce-i de făcut ca să eşim din a­­ceastă înspăimântătoare situaţie u­­niversitară? Foarte greu de spus, mai cu seamă când ştim cu ce gu­vernanţi avem de-a face. Dar pen­tru descărcarea sufletului şi a con­ştiinţă noastre de anumită presă, tot va trebui s’o facem. Va fi pentru altă dată. I. TEODORESCU Carnetul nostru Irta si Ir af­ui E titlul unui studiu al d-lui Ralea, in ultimul număr al revistei „Viata Românească“, încheierea autorului e aceasta: „Originalitatea in Artă e sinonimă cu împământenirea Urttu­­lui. De ce ? Iată, Frumosul e Nor­malul, adică Comunul. Genericul. Arta a început prin a fi strâns le­gată de biologie, de ideea de Sănă­tos, adică de ceea ce e asemănător unui mare număr de oameni sau de obiecte. Iată de ce zeii Eleni samifică aşa de mult între ei. Mai târziu însă mentalitatea se schimbă. In deosebi Creştinismul, care e antiteza Biolo­giei, negarea vieţei, reuşeşte să ple­deze pentru Urît, şi să obţină câş­tig de cauză. De atunci, Arta se de­dublează. Ceea ce este deja, e Frumo­sul, adică Banatul, Cunoscutul. Ceea ce nu a mai fost până atunci, adică Urîtul va fi preluat de artiştii care urmăresc mai mult Caracteris­ticul, Specificul, Individualul. Aceş­tia vor încerca să „naturalizeze“ u­­rîtul în artă. Urîtul e unica sursă de inovaţie, de originalitate. Căci, spune d. Ra­lea, numai el poate dori schimbarea. ..După cum în revoluţiile sociale numai plebea face revoluţii, numai ea are interes să schimbe situaţia, fiindcă are totul de câştigat şi ni­mic de pierdut, tot aşa în artă nu­mai Urîtul se prezintă vecinic schimbător. Frumosul, ca şi noble­ţea, ca şi fericirea, e conservator. Singură imperfecţia e ferment de mobilitate. Dacă Universul şi-ar găsi o expresie perfect estetică, s’ar înă­buşi în propria lui asfixie“. Şi, in aceeaş ordine de idei, s’ar putea spune că „un fenomen sau o­­biect urât e mai susceptibil de a fi tratat artistic decât unul frumos, fiindcă lasă o margine mai mare creaţiei artistului". La lumina acestor subtila consta­tări, reiese, dramatică, lupta necur­mată a artiştilor cari au combătut pentru reabilitarea unei forme de urît, urît care, odată primit în artă, ajunge şi el, la un timp. Frumos, adică, normal. De aceea nu poate fi pedeapsă mai mare pentru un artist care a reuşit să impună o categorie nouă de urît, decât dacă, un secol după aceea, şi-ar putea contempla victoria, pensionară, banală, de na­lt. D. I. S. recunoscut ADE VE­R­U­s. Un prefect de politie cu tacUCum procedează unul, cum procedează celălalt.- După un scandal antise­mit într’o cafenea.-Muzica nu mai căută, publicul rămăne acasă.-Chestia urnească nu se rezolvă in cafenele (Dela trimbal nostra specia!) ORADIA-MARE. — Am fost în orașul acesta, în zilele când popu­laţia, evreiască s’a hrotărît să evite cafenelele, în urma unor scanda­luri cu caracter antisemit ce s’au produs câteva zile în şir în cafe­neaua cea mai frecventată din Ora­­dia-Mare: „Café Royal“. Cu acest prilej am putut vedea care e atitudinea autorităţilor şi a populaţiei în asemenea împrejurări. Oradia-Mare are un prefect de poliţie cu mult tact, pe fostul ma­gistrat Catena din Bazargie. Plin de tact şi de diplomaţie, d-sa procedează şi faţă de provo­catorii de turburări şi faţă de aicei cari au de suferit de pe urma a­­cestor turburări. CONTRA PĂCII INTERNE ŞI PENTRU VRAJBĂ INTRE LOCUI­TORII ŢĂRII Cu o zi înainte „Acţiunea Româ­nească“, noua ligă antisemită din Cluj, îşi ţinuse meetingul la Ora­dia­ Mare, ca şi aci să pună bazele unei filiale a Ligii. Cum în foile vo­lante conducătorii „Acţiunii Româ­neşti“ anunţau că luptă contra ele­mentului străin şi „mai ales contra jidanilor“ şi cum din 100.000 locui­tori cât are Oradia, 80.000 sunt un­guri şi evrei, „străini“ cum li se zi­ce, cetăţeni de categoria II-a, ace­ştia şi-au dat seamă că manifestul în chestie îi vizează direct, — de aceia cei mai mulţi au preferat să rămână acasă şi, deşi Duminică, au renunţat să se amuze în localurile de petrecere, la teatru, cinemato­grafe şi cafenele. Şi astfel aceste localuri au fost în acea zi aproape goale. Dar motiv de alarmare n’avuse publicul minoritar, căci prefectul de poliţie luase înţelegere cu conducă­torii „Acţiunii Româneşti“ ca să nu se producă nici un fel de manifes­taţii de stradă, ci după întrunire mulţimea să se risipească în li­nişte. UN OM CURAGIOS Şi într’adevăr ziua de Duminică se încheiase fără nici un incident. Luni seară, însă, la Cafeneaua Royal, un grup de tineri, condus de un anume Moldovan, care se făcu­se imposibil la Cluj, prin scandalu­rile ce le provocase mereu în loca­lurile publice, a înscenat demon­straţii antisemite. S’au aşezat tine­rii la diferite mese şi la scurte in­tervale izbucneau cu „Jos jidanii", iar Moldovanu porunci muzicei să intoneze cântece antisemite ca „Er­­ger, Berger“. Atunci, un director de bancă, K­­ken, cu pas grăbit se apropiă de muzică şi indignat ceru lăutarilor să nu mai cânte cântecul­­ofensător pentru populaţia evreiască, iar lui Moldovanu îi strigă: — Nu voiu tolera să se cânte ceva injurios pentru neamul meu. Multe familii părăsiră cafeneaua. Scandalul putea să ia proportiuni mari, dacă n’ar fi sosit curând pre­fectul de politie cu mai multi comi­sari, care a pus îndată capăt Inci­dentului. Dar în acelaș timp cafe­neaua se golise de public. Proprietarii de cafenele dându-și seamă că scandalul acesta lasă un ecou foarte trist în public, care va ocoli din pricina aceasta zile de-a rândul cafenelele,­­ au hotărît să închidă localurile lor la orele 8 sea­ra și să concedieze muzica. MUZICA E PENTRU PETRECERE DAR NU PENTRU SCANDAL Şi aşa au şi procedat. In ziua următoare, o deputăţie a cafegiilor s’a prezentat la d. pre­fect de poliţie, Catană, ca să-i a­­rate punctul lor de vedere. S’a în­tâmplat să fim de faţă la această consfătuire. Purtătorul de cuvânt al cafegii­lor a arătat prefectului,­­ că de regulă, după asemenea scandaluri antisemite, publicul prădan nu vine cu săptămânile la cafenea, — și cum cafegii au cheltueli mari cu muzica, personalul de serviciu, lumina electrică, etc.,—ar însemna să încheie fiece zi cu deficit, dacă ar ține aceste cafenele deschise până la­­­ra 2, şi în zilele când pu­blicul boicotează localurile publice. De aceia ei preferă să închidă la ora 8 seara cafenelele, şi până ce se vor linişti spiritele să nu cânte muzica. La aceasta, prefectul poliţiei a răspuns cam în felul următor: — De ce să nu cânte muzica? Nu înţelegeţi că d­v. măriţi şi mai mult panica în populaţie, dacă în­chideţi cafenelele ki 8 seara şi des­fiinţaţi muzica. Dv. daţi proporţii prea mari unor mici incidente. Nu studenţii au provocat scan­dalul dela cafeneaua Roya­l ci a­­cel Moldovan, rîsspre care mi s’a spus — şi am înregistrat-o şi î.a proces verbal — că a şantajat pe uni! cafegii ca să facă scandal în cafenelele concurenta, luând pen­tru acesta bani şi vin. Pe acest tîp Fam dr.sbrăcut de Adina pe student, căci chemând aci pe con­ducătorii studenţilor, — aceştia I au nvut*.. pe ÎLo ia vcin■ ne­d­at&nu că ox se d­esciiaktrizeaza de dânsul şi vestejesc wroendeu­­rile lui. Vedeţi clar că nu poete îl vorba da o mişcare antisemită a studenţilor, în cazul de faţă. Baci motiv tu, aiaxisiati Iftr­pa. Vă cer de aceia, ca de azi să re­­înceapă viaţa normală în cafenelele voastre, îmi iau răspunderea că nu se vor mai produce demonstraţii antisemite în localuri publice. Am luat măsuri, ca muzicele să nu mai cânte imnuri, nici imnul studenţesc creştin, nici alte imnuri, căci în ca­fenele şi cabareturi nu se poate impune nimănui să facă politică. Acolo vine omul să petreacă. Am interzis lăutarilor să cânte „Erger, Berger" şi alte cântece insultătoa­re pentru evrei. Nici alte cântece maghiare horthiste nu vom tolera“ După ce-au plecat cafegii din bi­roul prefectului, d. Catană mi-a spus: „ Am convocat eri şi pe frun­taşii studenţilor şi le-am spus: Credeţi dv. că chestia evreiască se poate resolva la cafenea, prin scandaluri şi insulte? Eu ca prefect am datoria să împiedic orice tul­burări de asemenea natură,—odată ce n’avem legi cari să nu porun­cească spânzurarea străinilor şi a evreilor, ci legi cari îmi cer să-i consider ca cetăţeni ai ţării, cu a­­celeaşi drepturi şi datorii. Iată un prefect care lucrează prin persuasiune,­­ restabileşte or­dinea şi potoleşte spiritele agitate Leonard Paukerow Străinii cari sosesc la noi în Ca­pitală se plâng veşnic de faptul că hotelurile noastre n’au confortul ne­cesar iar românii care vizitează marile capitale ale occidentului ad­miră eleganţa şi curăţenia hotelu­rilor de acolo. In curând se va deschide în Ca­pitală „HOTELUL ESPLANADE PALACE“ (fostul hotel Bristol), proprietatea d-lui Ig. Mircea. Va fi cel mai elegant, mai confortabil şi mai luxos hotel din ţară. Totul a fost renovat, tapete, par­­chetul, apoi instalaţie de ascensoa­­re, apă caldă şi rece la orice oră din zi sau noapte, instalaţiuni de baie, telefon, etc. întreg mobilie­rul este complect nou precum şi covoarele, perdelele etc. Numai marile hoteluri din străi­nătate pot rivaliza cu noul hotel „ESPLANADE PALACE“. Deschi­­derea peste câteva zile. întrunirea liberală din cartierul Griviţa Cetăţenii din cartierul Griviţa, prin­tre cari, un mare număr de mem­bri ai­ partidului liberal, s’au întru­nit aseară în localul clubului din calea Griviţei, ca să protesteze con­tra actualei administraţii comunale. întrunirea a fost prezidată de d. dr. Anton Ionescu, deputat. Au luat cuvântul d-nii: Al. Gri­­han, fost ajutor de primar, I. Nicu­­lescu, Orgiu­dan, D. Tănăsescu, şi dr. Anton Ionescu. Oratorii au adus grave acuzaţi­­uni membrilor comisiunei interima­re cari au câşrigat milioane specu­lând zahărul comunei. D. dr. S.cupievaki a făcut destăi­nuirea că fosta comisie interimară a plecat din cauză că n’a satisfăcut pe fostul ministru de interne, care cerea exproprierea casei ce astupa faţada imobilului său. Joia viitoare se va ţine o nouă întrunire în acelaş local. VilltRO finte PI­ot ■­­ Adeverii! Literar şi Artistic No. 173 de Duminică 30 Martie 1924 O SUTĂ DE ANI DELA MOAR­TEA LUI BYRON: Viaţa şi opera lui Lord Byron ; Adio la soţia sa (trad. de Dr. A­­lexandrescu); Către Inés (trad. de P. Cerna); Din „Mazepa“ (trad. de Q. Coşbuc); Stante (trad. de I. Heliade-Rădu­­lescu). Din „cit­lde Harold“, „Corsarul“, „Don Juan“. Constanţa Hodoş: Poezia religiei. G. Galaction: Dărania scriitorilor. Alex. Lascarov Moldoveanu : La biroul populaţiei. Sărmanul Kropstock : Spaima. Mircea Gheorghiu, Zaharia Stancu, V. Moscovici, Ion Gane, Liviu O­­priş, G. Silviu, Savin Constant, El­vira de Reuss: Versuri. Articole, studii şi contribuţii la miş­carea intelectuală. Ioan Slavici: Cum se scrie româ­neşte : Academia Română şi gra­matica. H. Sanielevici: Maham­a Gandhi de Romain Rolland. Dr. A. Stern : D. I. Botez critic, an­giicist şi gramatic. Scarlat Eroda: Scrisori bănăţene de Cora Innen.— Făt-Frumos de Furtună. PosinsnivU : Cel mai vechia­t de armonie în I. română. Papădopol : Din istoricul e­­mei : B. Nemţeanu!, rt’as * Corespondenta filolo- Popovici ci­ .. luninica“. Oh. C a conferinţei Discursurile solemne (De la trimisul nostru) Viena 27—Deschiderea oficială a comferinţei ru­­so-r©i*aâiîe a awssi îo© as­tăzi Ba orePe 3 d. a. îm lafie, istoric al Dâsîeâ« Au luat parte toţi delegafii. DISCURSUL D-LUI GRUENBER­­GER Ministrul Gruenberger a rostit, in limba france­ză, discursul de bună ve­nire, în care a spus că Au­stria simte o deosebită sa­tisfacţie că Viena a fost a­­leasă ca loc al conferin­ţei. Fireşte, Viena este foarte potrivită din punc­tul de vedere geografic,— spune ministrul de exter­ne austriac, dar alegerea ei dovedeşte şi bunăvoin­ţa nutrită faţă de ea şi tot­odată învederează po­litica pacifică a Austriei, care are legături strânse cu toate statele şi doreşte să întărească pacea. Guvernul şi poporul au­striac doresc sincer ca conferinţa să a­ibă succes şi speră că Viena va fi lo­cul potrivit pentru reali­zarea înţelegere­. RĂSPUNSUL DELEGATULUI-" RUS D. Crestânski a răspuns în limba rusă, iar apoi Ds­­tsisof î-a tradus discursul. „In numele Unîniei re­publicelor sovietice ru­seşti, — a zis Grestinsiks — mulţumim din inimă pen­­tru primirea pe cere ne-o face Austria. Punem preţ pe legăturile prieteneşti cu Austria. Rusia a dorit întodeauna pacea şi va căuta şi de astă dată să facă posibil acordul. CUVÂNTAREA D-LUI LÂNGĂ RÂSCANU D. Frăşcanu mulţumeşte de­ asemenea d-lui Graens­foerger, arătând că româ­nii au venit cu cele mai bune intenţii. Ospitalita­tea acordată de Austria găseşte adânca d-sale re­cunoştinţă. După acest schimb de cuvântări, d. Gruenfoer­­ger propuse ca ambele delegaţii să prezinte man­datele prin cari sunt îm­puternicite să trateze, ce­­ea ce se făcu. Crestinska ceru ca în şe­dinţa de mâine, Vineri, să prezinte răspunsud în che­stia validităţii mandate­lor. Gruenberger ridică şedinţa, anunţând-o pe cea următoare pentru mâine. *• Delegaţii se întreţinură în mod g­articeu­ar câteva minute. Eugen Filotti - SEsîăâESâi mai ' SraaewBSÎSw'siS lotemiliii Personalul legaţiunilor din Ber­lin, Viena, Varşovia şi al consula­telor din Rusciuk şi Varna va primi apantamemtele în Iei; ele sunt majorate după situaţia valu­tară a ţărilor şi In corelaţie cu rangul funcţiune!. Cu Începere de Marţi­­ A­­prilie, Opera Română va da toate reprezentaţiile sale cu preţuri obişnuite, chiar acele cu concursul D-nei Fiori­ca Gristoforeanu, tenorului Zi­­novieff şi baritonului Viglione Borghese. D. inginer N. Hoisescu a fost în­­sărcinat cu direcţia şcoalei de con­­ductori de­ lucrări publice din Cluj. OPERA ROMANI Astă seară Vineri 28 Martie Prime reprezentaţie populară WERTHEH Sâmbătă 29 Martie 1824 Toeca cu celebrul bariton Viglione Bor­ghese. Duminică SO Marti* Ma­serul Butterfly­reamu. neu LA cu d-na Crlstol Comitetul partidului ţărănesc din CaraşjSeverin de acord cu comite­tul executiv central a fixat candida­tura d-lui dr. Ion Ţeicu pentru sca­unul de deputat devenit vacant la Bocşa Montană, alegere ce va avea loc în curând. Nu a fost, ...şi mulţi ani nu va mai fi un film aşa de frumos ca Koenigsmark, care rulează de 7 săptămâni la Cinema-Lux. Duminică 30 Martie, c. la orele 9 seara dl. inginer St. Mihăiescu va ţine la Ateneu conferinţa: Proble­ma locuinţei in raport cu valuta. Briliante şi ori­ce pietre preţioase cumpără plătind preturile cele mai bune ‘ b­a­ni ‘ ' ‘ Strada Carol No. 1o D. St. Brădişteanul, director ge­neral al cultelor, va suplini pe d. V. Ispir, în postul de secretar ge­neral al ministerului cultelor, pe tot timpul concediului d-sale. CONTESA ile BELFASTS Din partea comunităţii israeliţi­­lor spanioli din Bucureşti primiM, cu rugămintea de a­­ publica, ur­mătoarea comunicare : Se ştie că defunctul Jacques E­­lias a instituit Academia Română legatară universală a averii IUI, evaluată la vreo 800 milioane de lei. Principele Barbu­ Ştirbey, Una dintre executorii testamentului, a renunţat, în ce-i priveşte, la bene­ficiul clauzei testamentare, în fo­losul aşezământului cultural al co­munităţii noastre. Comunitatea ţine, ca şi pe aceas­tă Cale, să exprime principelui Ştirbey via şi recunoştinţă pentru generoasa donaţie ce i-a făcut. Peste câteva zile se pune în vân­zare excelenta mamă „PIERRE”, a­­b­agiu de argint. Nu vă mai aprovizi­onaţi cu tinichele. Infonnaţiuni la Reprezentanţa Generală Stemund Präger, Bucureşti. Societatea pentru răspândirea limbei şi culturei ebraice „Tar­­buth“, vine Sâmbătă 29 Martie a.c. ora 9 seara adunarea generală, pentru alegerea unui nou comitet. I Cinema „SELECT“ şi .,APOLLO‘­­ 11!.. Fiii, şi Chariot la Cămătar 2 ore de Veselie D. inginer-şef Ion G. Buşilă, dat direcţia de poduri şi şosele, a prii­s delegaţia de director, al secţiei şi lichidare, mit lucrărilor de recepţie Pentru a dona şi a treia oară vine publicul să vadă frumosul film Koenigsmark. D. prof. G. Pătrăşcoiu a fost numit consul onorar al României­ la Buenos­ Ayres. CONTESA de BELFASTI Catedra de statistică de la Aca­demia de înalte studii comerciale şi industiale din Capitală este vacantă.­­ Cinema „SELECT“ «1 „APOLLO“ AH!.. Fiii!.. şi Gharlot la Cămătar 2 ore de Veselie Din cauza unei radiapoziţii a d-lui Barbu Lâză­reanu, cursul pe care d-sa urma să-l ţină aetrăseară la căminul cultural al U. E. R„­ae în mână pentru săptămâna viitoare.­­ SIXTUS and OTTO acrobaţii uimitoare, debutează cu mare succes la Alhambra Sâmbătă, 29 Martie 1924 la orele 8 .L a., d. dr. D. D. Murgescu va ţi­ne la Cercul de Studii al partidului na­ţional român în Baloanele clubului din calea Victoriei nr. 70 o confe­rinţă despre modificarea legii sani­tare (problema farmaciilor). Conferinţele sunt publice. Intrarea liberă.­­ Duminică 30 Martie oât se va deschide unde vor avea loc Curse de Cai, Galop, Obs­tacole şi trap Societatea „Cuvioasa Paraschi­­va“ (Vinerea Mare) invită pe mem­brii săi în adunare generală anua­lă. Duminecă, 30 Martie 1924, în sala „Aurel Vlaicu“, șoseaua Ște­­fan-cel-Mare No. 124, pentru a lua în discuție darea de seamă pe anul 1923. fmmm­mm

Next