Adevěrul, martie 1924 (Anul 37, nr. 12299-12324)
1924-03-29 / nr. 12323
íttóiírom« X A OEVAMIIE asupra proprietarei filmului Les Opprimes“ 99 Suntem informaţi că o oarecare casă de filme pretinde că şi-ar fi asigurat toate drepturile de exclusivitate pentru reprezentarea filmlui „LES OPPRIMES“ (Asupriţii). Pentru a înlătura orice neînţelegere sau confuzie, şi pentru ca nimeni să nu fie indus în eroare, în această chestiune, facem cunoscut publicului pe această cale, că celebrul film „LES OPPRIMES“ celebra operă a Domnului Henry Russel, interpretată de cea mai renumită stea din zilele noastre, vestita RAQUEL MELLER, este proprietatea exclusivă a Societăţei noastre, care are asuprăi toate drepturile de reprezentaţie. „S.A.R.P.I.C.“ Societate Anonimă Rom. pentru Intrep. Cinematografică Straja Lipseau 18, Smesti Casa Schonfeld, Linii ţ i fass cunoscut sosirea ultimilor noutăţi în Hedela de Pălării de Dame garaâssia sâ megarmisSSe. sS diversa ?umi° lrl îa eifilorise «si© sitei stoui se primeşte de trailsfformat şi vopsit. ' ■ ■■■ ■!■■! - -- - ■ ... ■ ■ I ■ IU IUN II ■ I II I ■■■■ 1 Pompei ENTRIFUCALE' BUCURESTI ’ SI R. CAROL 50 -TELEF: 37/41 ..© HICU&S.SIBIU a PIAŢA UNIRE110'TELtr. 180 no l. • 1 imediat şi cu preţuri de infiat avantajoase în Str. Luterană No. 4 Prăvălii şi apartamente pentru birouri cu calorifer, ascensor, electricitate, parchete. A se adresa : Societatea Imobiliara, Str. Academiei 19 Scara 6. Pasagiul Victoria (fost Imobiliara) între orele 10—12 a S. m SISAL-MANILA Din deposit şi flotant. Provenind din uzinele VAN DEN BEACâNE BELGIA Preţuri speciale pentru grosişti, sindicate şi bănci Livrare imediată data DE MEYESE & FRISOF, 134 Ştirbei-Vodă Bucureşti dă la Autorizată de Direcţia Serv. Sankai Singura Clinică dentară ( cu 4 săli de operaţie a DEHTISmeS ASOCIAT! Sir. Bis. ine! ) deschisă continuu dela 8 dim. până la B scara. înlesniri de plată (rate lunare) Telefon 38127 Ascensor BOLNAVII cu inflamaţiuni ale FICATULUI. NISIP. PIATRĂla băşica fierei JE VOR. VINDECA luând: AGOLITHON tsMmmmmmcaxaaaahxaaaammmBmammmmKAKmmm La farmacii şi drogherii Deposit Central,Bucureşti; INDUSTRIILECHIMICO-FARMACEUTICE, Mircea-Vodă.73 Se vinde din cauza mutării străinătate pentru locuinţă sau birouri, imobil splendid boieresc, perfectă stare, confort modern, cartier Batiste, 800 m. p., 20 m. fațadă, 40 adânc, compus 6 saloane mari, parchetate, tapetate, oglinzi, baie, electrică, calorifer, telefon, 3 camere servitori, bucătărie, spălătorie, 4 pimnițe, garaj pentru 2 automobile, cameră șofer, coteț zidit, pavilion, grădină, curtea toată pavată, bazalt. Acte Credit. Se vinde mobilierul şi întreaga gospodărie. Lămuriri dă: Dr. B. Kainer, str. Anton Pann 42 şi Nagor, Lipscani 71. JelirffiMfifl“ Bucureşti, Calea Crivilei Aro. 101 Medici specialişti, vindecă radical SIFILISUL, BL . NOU AGI A ţi alte boale la Bărbaţi şi Femei. Analiza Sângelui,injecţiuni fără durere Consult. 8-1 şi 2 ,jum.-8 junn 7r moarte (dacă mi-i permis să pun astfel). E un artist de mare valoare. D. Firerechide e un talent în plină ascensiune. De-o delicateţe puţin obişnuită în culoare, d-sa păstrează în tot rafinamentul său modern, chibzuinţă de invidiat a picturii aşezate pe legi adânci şi nedoborâte. De la d. Pherechide putem aştepta cu toată încrederea lucrări de bună calitate. Câteva bucăţi curate, care nu es din cadrul picturii sale obişnuite, expune d. Poitevin Scheletti. iD. Gabriel Popescu ilustrul nostru grafist aduce o serie de desene închegate care-i fac mult- aşteptată o expoziţie mare. Câteva desene frumoase, cu nerv,ţitri ai liniei şi mişcare interioară expun o d-na Storck alături de o kohlţfi de panou. Cum intr’una din aele cronici ne-am ocupat pe oziţia d-sale, socotim i* insistăm. S..rdm&w expune două lupnşîiințâ pictori-A* Rae&tigal Avocat Str. Aureliu No. 7 Prin Str. Armenească Consult. 8—10 a. m. 6—8 p. m. Telefon 31/29 Dr. A. Fost medic de spital SIFILIS, VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase Consult. 8—10 a. m. şi 1—3 şi 5—8 Str. Garai 52. Tetei. 48-38 Or. S U D 63 & S . H Str. Bibescu-Vodă 6 Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (impotenţa , Stomacale, Romance, Paralizii, şi cură de slăbire, ngrijirea Feţei şi prin metode electrice speciale. CosisuifsiscRi dela 3—1 $S dala 6—8. a Sulfi,nvântul fi Liber“ cântărită şi d. Vermont arată o serie de aquaAsle şi de uleiuri în care dibăcia meşteşugului ş&de pe egală treaptă , cu arta cea mai echilibrată eşitâ dintr’o concepţie‘plastică nerăzvrătită. In sfârşit, d. Artur Verona se arata în cele câteva bucăţi, vechiul meşter glorios, din trecut, căci nici ■vârsta, nici avunturiie noi şi neprielnice nu i-au putut rupe vioiciunea culorilor şi energia impasionata a penelului. In afară de o admirabilă I mali a mult regretatului Horia Hotrub/T, sculptura e reprezentată prin meritoasele lucrări ale d-tor .Win ea Storci, 1. Schmidt, Temeti time și Oscar Spaelle. Remarcăm — ca o impresie fugară —, basomenefurile d-lui Storck și excelenta statuetă a d-lui licite . Bunica, care nu-i tocmai o sculptură, dar privită în rolul ei de bibelou artistic, e tot ce-a făcut mai bun până acuma autorul ei. lVictful lop Rona Părinţi Abonaţi copii voştri la revista pili, folositoare şi educatoare Toţi abonaţii pot avea şansa să câştige unul din marile şi importantele premii ce acordă această revistă. Not® de artă EXPOZIŢIA d-nei prote za-HARIA La „Maison d’Art“ o frumoasă manifestare de artă are d-na Proto- Zaharia care expune o serie de pânze denotând talent şi un deosebit simţ alcoloritului. De altfel, d-sa nu e necunoscută amatorilor de artă care au avut prilejul a remarca acum 3 ani la expoziţia de la Ateneu dispoziţiile excepţionale ale acestei artiste. Peisagii pline de poezie, perfect studiate, cum şi studii de animale formează principalele sale subiecte din expoziţia de la Ateneu. Un excepţional tablou reprezentând boi la câmp are toate calităţile unei pânze de „grande envergure“. Expresia boilor liniştită, modelajul lor, atmosfera din jur, totul revelează în autoarea acestei pânze un puternic talent. Bucăţi mai mici, ca flori, fructe sunt o variaţie delicată în ansamblul expoziţiei aşa de reuşită. — Fuliatomi SPECTACOLE OPERA ROMANA. — Weither. TEATRUL NAȚIONAL. _ O scrisoare pierdută. TEATRUL REGINA MARIA. - Cărăbușii și Bébé e bolnav. TEATRUL MIC. — Dansatorul Doamnei. TEATRUL POPULAR. _ Necunoscuta. TEATRUL ALHAMBRA — Varietați. CINEMA JUPITER (Moșilor). — Atlantida. Operă complectă. — La ..Maison d’Art” se află deschise interesantele expoziţii tip artă M. 1ismi, Proto-Zaharia şi Monica Huminicanu, istit saloanele Borasch din pasagiu! Villacros frumoasa expoziţie a marelui nostru pictor Octav Băncilă va fi deschisă, până la 8 Aprilie inclusiv. Duminică 20 Martie se vor închide la Ateneu în sălile I, II, III de jos, expoziţiile Culzescu-Storch şi S. MiUzner care n-au obţinut un viu RSinCMt ~ -— - - ' -# de carte avem 12.000 de studenţi la Bucureşti când încap numai o mie, fie şi cu rafturile bibliotecelor goale şi cu laboratoarele neînzestrate, ce catastrofă pentru zilele când scăzând la jumătate analfabeţii s’ar îndoi numărul studenţilor, ceia ce va fi natural, fatal să se întâmple?. E ca şi pentru căile ferate. Noroc că n’avem export! Şi vai de momentul când va trebui să cărăm în porturi câteva sute de mii de vagoane de cereale! Atunci să vedeţi scăderea leului şi deruta noastră economică! Ce-i de făcut ca să eşim din această înspăimântătoare situaţie universitară? Foarte greu de spus, mai cu seamă când ştim cu ce guvernanţi avem de-a face. Dar pentru descărcarea sufletului şi a conştiinţă noastre de anumită presă, tot va trebui s’o facem. Va fi pentru altă dată. I. TEODORESCU Carnetul nostru Irta si Ir afui E titlul unui studiu al d-lui Ralea, in ultimul număr al revistei „Viata Românească“, încheierea autorului e aceasta: „Originalitatea in Artă e sinonimă cu împământenirea Urttului. De ce ? Iată, Frumosul e Normalul, adică Comunul. Genericul. Arta a început prin a fi strâns legată de biologie, de ideea de Sănătos, adică de ceea ce e asemănător unui mare număr de oameni sau de obiecte. Iată de ce zeii Eleni samifică aşa de mult între ei. Mai târziu însă mentalitatea se schimbă. In deosebi Creştinismul, care e antiteza Biologiei, negarea vieţei, reuşeşte să pledeze pentru Urît, şi să obţină câştig de cauză. De atunci, Arta se dedublează. Ceea ce este deja, e Frumosul, adică Banatul, Cunoscutul. Ceea ce nu a mai fost până atunci, adică Urîtul va fi preluat de artiştii care urmăresc mai mult Caracteristicul, Specificul, Individualul. Aceştia vor încerca să „naturalizeze“ urîtul în artă. Urîtul e unica sursă de inovaţie, de originalitate. Căci, spune d. Ralea, numai el poate dori schimbarea. ..După cum în revoluţiile sociale numai plebea face revoluţii, numai ea are interes să schimbe situaţia, fiindcă are totul de câştigat şi nimic de pierdut, tot aşa în artă numai Urîtul se prezintă vecinic schimbător. Frumosul, ca şi nobleţea, ca şi fericirea, e conservator. Singură imperfecţia e ferment de mobilitate. Dacă Universul şi-ar găsi o expresie perfect estetică, s’ar înăbuşi în propria lui asfixie“. Şi, in aceeaş ordine de idei, s’ar putea spune că „un fenomen sau obiect urât e mai susceptibil de a fi tratat artistic decât unul frumos, fiindcă lasă o margine mai mare creaţiei artistului". La lumina acestor subtila constatări, reiese, dramatică, lupta necurmată a artiştilor cari au combătut pentru reabilitarea unei forme de urît, urît care, odată primit în artă, ajunge şi el, la un timp. Frumos, adică, normal. De aceea nu poate fi pedeapsă mai mare pentru un artist care a reuşit să impună o categorie nouă de urît, decât dacă, un secol după aceea, şi-ar putea contempla victoria, pensionară, banală, de nalt. D. I. S. recunoscut ADE VERUs. Un prefect de politie cu tacUCum procedează unul, cum procedează celălalt.- După un scandal antisemit într’o cafenea.-Muzica nu mai căută, publicul rămăne acasă.-Chestia urnească nu se rezolvă in cafenele (Dela trimbal nostra specia!) ORADIA-MARE. — Am fost în orașul acesta, în zilele când populaţia, evreiască s’a hrotărît să evite cafenelele, în urma unor scandaluri cu caracter antisemit ce s’au produs câteva zile în şir în cafeneaua cea mai frecventată din Oradia-Mare: „Café Royal“. Cu acest prilej am putut vedea care e atitudinea autorităţilor şi a populaţiei în asemenea împrejurări. Oradia-Mare are un prefect de poliţie cu mult tact, pe fostul magistrat Catena din Bazargie. Plin de tact şi de diplomaţie, d-sa procedează şi faţă de provocatorii de turburări şi faţă de aicei cari au de suferit de pe urma acestor turburări. CONTRA PĂCII INTERNE ŞI PENTRU VRAJBĂ INTRE LOCUITORII ŢĂRII Cu o zi înainte „Acţiunea Românească“, noua ligă antisemită din Cluj, îşi ţinuse meetingul la Oradia Mare, ca şi aci să pună bazele unei filiale a Ligii. Cum în foile volante conducătorii „Acţiunii Româneşti“ anunţau că luptă contra elementului străin şi „mai ales contra jidanilor“ şi cum din 100.000 locuitori cât are Oradia, 80.000 sunt unguri şi evrei, „străini“ cum li se zice, cetăţeni de categoria II-a, aceştia şi-au dat seamă că manifestul în chestie îi vizează direct, — de aceia cei mai mulţi au preferat să rămână acasă şi, deşi Duminică, au renunţat să se amuze în localurile de petrecere, la teatru, cinematografe şi cafenele. Şi astfel aceste localuri au fost în acea zi aproape goale. Dar motiv de alarmare n’avuse publicul minoritar, căci prefectul de poliţie luase înţelegere cu conducătorii „Acţiunii Româneşti“ ca să nu se producă nici un fel de manifestaţii de stradă, ci după întrunire mulţimea să se risipească în linişte. UN OM CURAGIOS Şi într’adevăr ziua de Duminică se încheiase fără nici un incident. Luni seară, însă, la Cafeneaua Royal, un grup de tineri, condus de un anume Moldovan, care se făcuse imposibil la Cluj, prin scandalurile ce le provocase mereu în localurile publice, a înscenat demonstraţii antisemite. S’au aşezat tinerii la diferite mese şi la scurte intervale izbucneau cu „Jos jidanii", iar Moldovanu porunci muzicei să intoneze cântece antisemite ca „Erger, Berger“. Atunci, un director de bancă, Kken, cu pas grăbit se apropiă de muzică şi indignat ceru lăutarilor să nu mai cânte cânteculofensător pentru populaţia evreiască, iar lui Moldovanu îi strigă: — Nu voiu tolera să se cânte ceva injurios pentru neamul meu. Multe familii părăsiră cafeneaua. Scandalul putea să ia proportiuni mari, dacă n’ar fi sosit curând prefectul de politie cu mai multi comisari, care a pus îndată capăt Incidentului. Dar în acelaș timp cafeneaua se golise de public. Proprietarii de cafenele dându-și seamă că scandalul acesta lasă un ecou foarte trist în public, care va ocoli din pricina aceasta zile de-a rândul cafenelele, au hotărît să închidă localurile lor la orele 8 seara și să concedieze muzica. MUZICA E PENTRU PETRECERE DAR NU PENTRU SCANDAL Şi aşa au şi procedat. In ziua următoare, o deputăţie a cafegiilor s’a prezentat la d. prefect de poliţie, Catană, ca să-i arate punctul lor de vedere. S’a întâmplat să fim de faţă la această consfătuire. Purtătorul de cuvânt al cafegiilor a arătat prefectului, că de regulă, după asemenea scandaluri antisemite, publicul prădan nu vine cu săptămânile la cafenea, — și cum cafegii au cheltueli mari cu muzica, personalul de serviciu, lumina electrică, etc.,—ar însemna să încheie fiece zi cu deficit, dacă ar ține aceste cafenele deschise până lara 2, şi în zilele când publicul boicotează localurile publice. De aceia ei preferă să închidă la ora 8 seara cafenelele, şi până ce se vor linişti spiritele să nu cânte muzica. La aceasta, prefectul poliţiei a răspuns cam în felul următor: — De ce să nu cânte muzica? Nu înţelegeţi că dv. măriţi şi mai mult panica în populaţie, dacă închideţi cafenelele ki 8 seara şi desfiinţaţi muzica. Dv. daţi proporţii prea mari unor mici incidente. Nu studenţii au provocat scandalul dela cafeneaua Royal ci acel Moldovan, rîsspre care mi s’a spus — şi am înregistrat-o şi î.a proces verbal — că a şantajat pe uni! cafegii ca să facă scandal în cafenelele concurenta, luând pentru acesta bani şi vin. Pe acest tîp Fam dr.sbrăcut de Adina pe student, căci chemând aci pe conducătorii studenţilor, — aceştia I au nvut*.. pe ÎLo ia vcin■ nedat&nu că ox se desciiaktrizeaza de dânsul şi vestejesc wroendeurile lui. Vedeţi clar că nu poete îl vorba da o mişcare antisemită a studenţilor, în cazul de faţă. Baci motiv tu, aiaxisiati Iftrpa. Vă cer de aceia, ca de azi să reînceapă viaţa normală în cafenelele voastre, îmi iau răspunderea că nu se vor mai produce demonstraţii antisemite în localuri publice. Am luat măsuri, ca muzicele să nu mai cânte imnuri, nici imnul studenţesc creştin, nici alte imnuri, căci în cafenele şi cabareturi nu se poate impune nimănui să facă politică. Acolo vine omul să petreacă. Am interzis lăutarilor să cânte „Erger, Berger" şi alte cântece insultătoare pentru evrei. Nici alte cântece maghiare horthiste nu vom tolera“ După ce-au plecat cafegii din biroul prefectului, d. Catană mi-a spus: „ Am convocat eri şi pe fruntaşii studenţilor şi le-am spus: Credeţi dv. că chestia evreiască se poate resolva la cafenea, prin scandaluri şi insulte? Eu ca prefect am datoria să împiedic orice tulburări de asemenea natură,—odată ce n’avem legi cari să nu poruncească spânzurarea străinilor şi a evreilor, ci legi cari îmi cer să-i consider ca cetăţeni ai ţării, cu aceleaşi drepturi şi datorii. Iată un prefect care lucrează prin persuasiune, restabileşte ordinea şi potoleşte spiritele agitate Leonard Paukerow Străinii cari sosesc la noi în Capitală se plâng veşnic de faptul că hotelurile noastre n’au confortul necesar iar românii care vizitează marile capitale ale occidentului admiră eleganţa şi curăţenia hotelurilor de acolo. In curând se va deschide în Capitală „HOTELUL ESPLANADE PALACE“ (fostul hotel Bristol), proprietatea d-lui Ig. Mircea. Va fi cel mai elegant, mai confortabil şi mai luxos hotel din ţară. Totul a fost renovat, tapete, parchetul, apoi instalaţie de ascensoare, apă caldă şi rece la orice oră din zi sau noapte, instalaţiuni de baie, telefon, etc. întreg mobilierul este complect nou precum şi covoarele, perdelele etc. Numai marile hoteluri din străinătate pot rivaliza cu noul hotel „ESPLANADE PALACE“. Deschiderea peste câteva zile. întrunirea liberală din cartierul Griviţa Cetăţenii din cartierul Griviţa, printre cari, un mare număr de membri ai partidului liberal, s’au întrunit aseară în localul clubului din calea Griviţei, ca să protesteze contra actualei administraţii comunale. întrunirea a fost prezidată de d. dr. Anton Ionescu, deputat. Au luat cuvântul d-nii: Al. Grihan, fost ajutor de primar, I. Niculescu, Orgiudan, D. Tănăsescu, şi dr. Anton Ionescu. Oratorii au adus grave acuzaţiuni membrilor comisiunei interimare cari au câşrigat milioane speculând zahărul comunei. D. dr. S.cupievaki a făcut destăinuirea că fosta comisie interimară a plecat din cauză că n’a satisfăcut pe fostul ministru de interne, care cerea exproprierea casei ce astupa faţada imobilului său. Joia viitoare se va ţine o nouă întrunire în acelaş local. VilltRO finte PIot ■ Adeverii! Literar şi Artistic No. 173 de Duminică 30 Martie 1924 O SUTĂ DE ANI DELA MOARTEA LUI BYRON: Viaţa şi opera lui Lord Byron ; Adio la soţia sa (trad. de Dr. Alexandrescu); Către Inés (trad. de P. Cerna); Din „Mazepa“ (trad. de Q. Coşbuc); Stante (trad. de I. Heliade-Rădulescu). Din „citlde Harold“, „Corsarul“, „Don Juan“. Constanţa Hodoş: Poezia religiei. G. Galaction: Dărania scriitorilor. Alex. Lascarov Moldoveanu : La biroul populaţiei. Sărmanul Kropstock : Spaima. Mircea Gheorghiu, Zaharia Stancu, V. Moscovici, Ion Gane, Liviu Opriş, G. Silviu, Savin Constant, Elvira de Reuss: Versuri. Articole, studii şi contribuţii la mişcarea intelectuală. Ioan Slavici: Cum se scrie româneşte : Academia Română şi gramatica. H. Sanielevici: Mahama Gandhi de Romain Rolland. Dr. A. Stern : D. I. Botez critic, angiicist şi gramatic. Scarlat Eroda: Scrisori bănăţene de Cora Innen.— Făt-Frumos de Furtună. PosinsnivU : Cel mai vechiat de armonie în I. română. Papădopol : Din istoricul emei : B. Nemţeanu!, rt’as * Corespondenta filolo- Popovici ci .. luninica“. Oh. C a conferinţei Discursurile solemne (De la trimisul nostru) Viena 27—Deschiderea oficială a comferinţei ruso-r©i*aâiîe a awssi îo© astăzi Ba orePe 3 d. a. îm lafie, istoric al Dâsîeâ« Au luat parte toţi delegafii. DISCURSUL D-LUI GRUENBERGER Ministrul Gruenberger a rostit, in limba franceză, discursul de bună venire, în care a spus că Austria simte o deosebită satisfacţie că Viena a fost aleasă ca loc al conferinţei. Fireşte, Viena este foarte potrivită din punctul de vedere geografic,— spune ministrul de externe austriac, dar alegerea ei dovedeşte şi bunăvoinţa nutrită faţă de ea şi totodată învederează politica pacifică a Austriei, care are legături strânse cu toate statele şi doreşte să întărească pacea. Guvernul şi poporul austriac doresc sincer ca conferinţa să aibă succes şi speră că Viena va fi locul potrivit pentru realizarea înţelegere. RĂSPUNSUL DELEGATULUI-" RUS D. Crestânski a răspuns în limba rusă, iar apoi Dstsisof î-a tradus discursul. „In numele Unîniei republicelor sovietice ruseşti, — a zis Grestinsiks — mulţumim din inimă pentru primirea pe cere ne-o face Austria. Punem preţ pe legăturile prieteneşti cu Austria. Rusia a dorit întodeauna pacea şi va căuta şi de astă dată să facă posibil acordul. CUVÂNTAREA D-LUI LÂNGĂ RÂSCANU D. Frăşcanu mulţumeşte de asemenea d-lui Graensfoerger, arătând că românii au venit cu cele mai bune intenţii. Ospitalitatea acordată de Austria găseşte adânca d-sale recunoştinţă. După acest schimb de cuvântări, d. Gruenfoerger propuse ca ambele delegaţii să prezinte mandatele prin cari sunt împuternicite să trateze, ceea ce se făcu. Crestinska ceru ca în şedinţa de mâine, Vineri, să prezinte răspunsud în chestia validităţii mandatelor. Gruenberger ridică şedinţa, anunţând-o pe cea următoare pentru mâine. *• Delegaţii se întreţinură în mod garticeuar câteva minute. Eugen Filotti - SEsîăâESâi mai ' SraaewBSÎSw'siS lotemiliii Personalul legaţiunilor din Berlin, Viena, Varşovia şi al consulatelor din Rusciuk şi Varna va primi apantamemtele în Iei; ele sunt majorate după situaţia valutară a ţărilor şi In corelaţie cu rangul funcţiune!. Cu Începere de Marţi Aprilie, Opera Română va da toate reprezentaţiile sale cu preţuri obişnuite, chiar acele cu concursul D-nei Fiorica Gristoforeanu, tenorului Zinovieff şi baritonului Viglione Borghese. D. inginer N. Hoisescu a fost însărcinat cu direcţia şcoalei de conductori de lucrări publice din Cluj. OPERA ROMANI Astă seară Vineri 28 Martie Prime reprezentaţie populară WERTHEH Sâmbătă 29 Martie 1824 Toeca cu celebrul bariton Viglione Borghese. Duminică SO Marti* Maserul Butterflyreamu. neu LA cu d-na Crlstol Comitetul partidului ţărănesc din CaraşjSeverin de acord cu comitetul executiv central a fixat candidatura d-lui dr. Ion Ţeicu pentru scaunul de deputat devenit vacant la Bocşa Montană, alegere ce va avea loc în curând. Nu a fost, ...şi mulţi ani nu va mai fi un film aşa de frumos ca Koenigsmark, care rulează de 7 săptămâni la Cinema-Lux. Duminică 30 Martie, c. la orele 9 seara dl. inginer St. Mihăiescu va ţine la Ateneu conferinţa: Problema locuinţei in raport cu valuta. Briliante şi orice pietre preţioase cumpără plătind preturile cele mai bune ‘ bani ‘ ' ‘ Strada Carol No. 1o D. St. Brădişteanul, director general al cultelor, va suplini pe d. V. Ispir, în postul de secretar general al ministerului cultelor, pe tot timpul concediului d-sale. CONTESA ile BELFASTS Din partea comunităţii israeliţilor spanioli din Bucureşti primiM, cu rugămintea de a publica, următoarea comunicare : Se ştie că defunctul Jacques Elias a instituit Academia Română legatară universală a averii IUI, evaluată la vreo 800 milioane de lei. Principele Barbu Ştirbey, Una dintre executorii testamentului, a renunţat, în ce-i priveşte, la beneficiul clauzei testamentare, în folosul aşezământului cultural al comunităţii noastre. Comunitatea ţine, ca şi pe această Cale, să exprime principelui Ştirbey via şi recunoştinţă pentru generoasa donaţie ce i-a făcut. Peste câteva zile se pune în vânzare excelenta mamă „PIERRE”, abagiu de argint. Nu vă mai aprovizionaţi cu tinichele. Infonnaţiuni la Reprezentanţa Generală Stemund Präger, Bucureşti. Societatea pentru răspândirea limbei şi culturei ebraice „Tarbuth“, vine Sâmbătă 29 Martie a.c. ora 9 seara adunarea generală, pentru alegerea unui nou comitet. I Cinema „SELECT“ şi .,APOLLO‘ 11!.. Fiii, şi Chariot la Cămătar 2 ore de Veselie D. inginer-şef Ion G. Buşilă, dat direcţia de poduri şi şosele, a priis delegaţia de director, al secţiei şi lichidare, mit lucrărilor de recepţie Pentru a dona şi a treia oară vine publicul să vadă frumosul film Koenigsmark. D. prof. G. Pătrăşcoiu a fost numit consul onorar al României la Buenos Ayres. CONTESA de BELFASTI Catedra de statistică de la Academia de înalte studii comerciale şi industiale din Capitală este vacantă. Cinema „SELECT“ «1 „APOLLO“ AH!.. Fiii!.. şi Gharlot la Cămătar 2 ore de Veselie Din cauza unei radiapoziţii a d-lui Barbu Lâzăreanu, cursul pe care d-sa urma să-l ţină aetrăseară la căminul cultural al U. E. R„ae în mână pentru săptămâna viitoare. SIXTUS and OTTO acrobaţii uimitoare, debutează cu mare succes la Alhambra Sâmbătă, 29 Martie 1924 la orele 8 .L a., d. dr. D. D. Murgescu va ţine la Cercul de Studii al partidului naţional român în Baloanele clubului din calea Victoriei nr. 70 o conferinţă despre modificarea legii sanitare (problema farmaciilor). Conferinţele sunt publice. Intrarea liberă. Duminică 30 Martie oât se va deschide unde vor avea loc Curse de Cai, Galop, Obstacole şi trap Societatea „Cuvioasa Paraschiva“ (Vinerea Mare) invită pe membrii săi în adunare generală anuală. Duminecă, 30 Martie 1924, în sala „Aurel Vlaicu“, șoseaua Ștefan-cel-Mare No. 124, pentru a lua în discuție darea de seamă pe anul 1923. fmmmmm