Adevěrul, aprilie 1924 (Anul 37, nr. 12325-12349)
1924-04-20 / nr. 12342
PAGINA „MAŞINI" ,ntru industria Cimentului şi anume pentru fabricarea tic ţigle de ciment pentru acoperiş, pietre de beton, blocuri -cobite, ciment-mozaic teragzo-granitoid şi plăci pentru trotuare pentru industria de mână şi forţă lactrică. Forme pentru ţevi tie beton, unele pentru Spărgătoare de pietre, lucrări de valţuri, maşini, pentru fabricarea de ardesie de asbest timent „Eternit“. MODERNA” M / ” r A Dl AT” O A R F S J itRASOV, Strada înfundată 10 î (Kisuîcai Tahitin 578 MARIENBÂD — Perla Băilor infestaiale din Boemia — Sesonu Mai — “3 Octombrie Costul locuinţei şi întreţinerii în case bune începe de la 45 Kor. cehs. zilnic. — Informaţiuni şi prospecte prin Sfădilă! MarieisSsad Ofticos! bolnavi de piept astmatici scrofuloşi! bolnavi de plămâni anemici săraci de sânge află mult dorita uşurare şi vindecare a suferinţelor lor prin 3IRGPUL VERTES Se intrebuinţează încă la: tuşă măgărească, rachitis (boală englezescă), scuipat de sânge, boale femeieştii, precum şi la tot felul de slăbiciuni. Mii şi mii scrisori de recunoştinţă dovedesc efectul strălucitor al Sirbpuhv Vertes. Gust foarte plăcut. Premiat în Paris, Londra, Ostende și Roma, 4 sticle necesare pentru o cură 300 lei franco de la Farmacia VULTURULUI Lugoj (Sir. Heţ). Ferdinand A’o. 3) Nordiska Kullager Aktîebolagot Göteborg (suedia) n.M. Lifig3?CTrauanra»a3ma^ra^,saKiBsargao<3B^^ 'MORDiSKA KULLAGER AKTiEBOLAGET • GŐTE BORO MTrevittäMcaiseiBBflGBEBnsRMMBHßBEs^^ HUin ei UI st BOIiMEHTI « DISCURI DLlilM CUCERIRE A TECHÎICH MMEIli Grafie materiaiuluS excelent ti a precixtiunii «u care sunt executat! se prezintă ca ^ Cile mai leu și mii ieftine legate pentru automobile și transmisiuni Cereţi oferte indicate dimertstisitile ia : REPREZENTANTA GENERALA şi DEPOZIT i® Industrie şi Comerţ din Bucureşti Strafe Banca Naţională 8, Bucureşti Banca SECŢIA TECHNICA :: Karlsbad : -: Hotel „Goldener Schild" Casă de primul rang Apă caldă şi race în toate camerele. Ascensor, bac, telefon. Restaurant de primul rang. — Sezon : Maiu - August — Proprietar Gustav Lusti Moştenire S¥2oşt Venitorii generalului CONSTANTIN SAGUIMA decedat la Hissa, sunt căutaţi de cătreV. COUTOT, Avocat, 21 Bd. St. Germain, Paris. FERIŢI-VA de IMVITAŢIUNI MENAJERE! Vreţi să obţineţi o cafea ţrustoasă şi aromatică Cereţi numai: FLANDRA CAFEA Se caută ag Ştirbei Vodă134 * colectivă, cu dublul scop de a depune un minimum de sforţare pentru un maximum de folos. Partidele muncitoreşti voesc să cucerească în întregime redementul muncii şi să-l limiteze la cantitatea socialmente necesară. Iar ca tranziţie, în structura economică de astăzi, voesc sa câştige un timp de muncă mai scurt şi mai remunerator, în comptul beneficiarilor capitalişti. Japonezul este un personaj foarte umilit, fără a fi inconştient sau slugarnic. El are umilinţa cuviincioasă şi bună a omului încântat de minunea naturei. Considera munca drept un scop al rostului omenesc pe pământ, şi o adora individual, devotându-i-se psichologiceşte. Europeanul stăpâneşte munca; pe nipon ea îl stăpâneşte. Din felul europenesc de a organiza şi a folosi munca, am ajuns la ura, la distrugerile şiasasinatele ultimului război. Mâhniţi pe movilele atâtor imense ruine, a încolţit în inconştientul nostru, dispreţul pentru muncă. Publicişti de ai noştri şi din alte părţi au ironizat acum câteva săptămâni pe socialiștii germani pe motiv că ar fi abdicat de la rolul lor, primind introducerea zilei de lucru de 10 ore. Din nefericire, ironia era lipsită de obiect. Prelungirea orelor de lucru fusese primită numai într'o mică măsură, într'un număr restrâns de ramuri industriale și pe termene limitate, şi aceasta mai cu seamă în acel duhr atât de disputat şi copleşit de suferinţe. Dar ar fi fost de dorit ca germanii, atât de încercaţi de vremuri, să se decidă la devotament orb pentru muncă. Socialiştii trebue să înţeleagă că mizeria socială şi ruina economică nu se pot socializa. Rezolvirea conflictelor sociale trebue amânată până la timpuri normale. Japonezii goniţi de nenorociri prin toate ţările lumei, au venit ca soli ai muncii, ca să ne trezească conştiinţa şi să ne reamintească datoria de a lucra serios şi fără pretenţii — astăzi, mai mult decât oricând. Vânzătoarele de evantaiuri pe care le-am văzut pe străzile Iaşului, erau mult mai mult decât nişte biete fiinţe exotice şi cerşetoare. Ele erau admirabile valori sufleteşti care schiţau drumul înălţărei umane. Ele ne spuneau că noţiunea de patrie este prea săracă pe lângă noţiunea de om şi că rostul oamenilor este de a se amesteca şi înfrăţi în numele muncei. Micuţele nipone erau impunătoare în obscuritatea lor, tocmai USS ramidă trunchiată, au pantomimul şi dansat în paşi minusculi şi iuţi, cu impresii asiatice. Dar atmosfera aceasta „japoneză“ ne putea cel mult îndemna să medităm la filo- sofia lui Schopenhauer; la Japonia însă, nu... In schimb, micile negustorese nipone, aruncate de întâmplare pe străzile laşului, provocau o sumă de gânduri şi deşteptau un pro- fund interes, pentru că ele erau simboluri ale unei morale specifice pentrucă n’au venit cu alai tropece, ale unei energii neînfrânte şi trial şi program oficial; ele îşi pentrucă mărturisiau lucruri noui despre tainele evolletului omenesc. * Natura care nu cruţă niciodată dar ne uimeşte totdeauna, a câştigau pâinea cinstit pe străzi şi nu puneau cu gesturi teatrale, coroane pe mormântul vreunui erou necunoscut, tocmai pentru că erau ele însele eroi, prin îndrăzaruncat asupra Japoniei un nein- nealator vagabondă, nici un purdurat dezastru. Sute de mii de oa-1 fau kimonouri de carnaval, oameni s’au văzut deodată sărmanii festivaluri de elită, tocmai pentru şi nenorociţi. Truda lor harnică de eă întrupau însăşi’ realitatea creării întregi s’a risipit ca fulgii de tatoare şi vastă. Erau cu adevărat păpădie, şi ei n’au mai găsit chip s’o reîntemeieze lesne pe solul limitat al ţării lor insulare. Conştienţi, de obligaţia pe care Dumnezeu le-a dat-o ca să-şi în- treţie viaţa pe pământ, elemente de muncă şi de sacrificiu, sinistraţii japonezi au roit cu miile spre toate colţurile lumei Şi astfel s’a făcut că, într’o zi neprietenoasă de Mart, am putut întâlni pe străzile Iaşului făpturile ciudate ale vânzătoarelor de evantaiuri. Aceste fiinţe mici şi galbene, în vagabondajul lor temerar, însemânţează floarea scumpă a muncei pe ogorul omenirei. Ele sânt umile şi modeste, pentru că socotesc orice palmă a pământului prea suficientă ca să le ofere un colţ de pâine; ele sunt blânde pentru că au încredere în bunătatea tuturor oamenilor de a le îngădui prezenţa; şi sânt creatoare, pentru că urmăresc munca cu orice preţ,, până la expatriere şi cu o admirabilă lepădare de sine. O zeiţă diafană, din împărăţia tutelarei Amaterasu, şopteşte la urechea oamenilor mici şi galbeni : — „Munciţi neîncetat şi cu umilinţă, ca să fiţi frumoşi şi vrednici. Căminul şi altarul vă sânt zidite în inimă; pretutindeni unde veţi merge, veţi milea găsi harul mântuirei prin a deveni muncitori şi oameni“. Şi niponii supranumerari în insulele lor, împînzesc pământul ca să se închine muncei ca la o zeitate supremă, eroice şi frumoase în rolul lor, simplu şi neprefăcut, de copii harnici ai lui Dumnezeu. Intre europenii şi niponi este deosebire din punctul, de vedere al conştiinţei muncii. Europenii consideră munca mai mult ca o fatalitate inexorabilă şi, într’o mică măsură, ca o obligaţiune socială. Ei li dau tot mai mult o direcţie Iaşi. C. R. GHIULEA NORDISKA KUUAGER'AKTiEBQLAGET /GÖTEBORG ameninţare prin care i se cerea să înceteze campania împotriva bulgarilor macedoneni căciintr’altfel va fi omorât, dar el n’a voit să dea prea mare importanţă acestor scrisori. Cu o săptămână mai înainte de atentat socrul lui Mihăileanu, anume, Eliade, se afla singur la grădina Pariziana unde cina. Alături, după un tufiş, doi bulgari convorbiau. Cu mirare bătrânul Eliade auzi de mai multe ori pronunţându-se numele lui Mihăileanu, apoi unul din bulgari, spuse: „Acum e sigur, în 10 zile, cel mult, se va sfârşi cu el". Eliade alergă pe Ioc la Mihăileanu şi-i povesti cele auzite, Mihăileanu căzu pe gânduri dar declară că nu e nici o primejdie. Soţia sa, plângând, îl conjură să înceteze campania din ziarul Peninsula Balcanică dar el nu făgădui nimic. Acest asasinat provocă o mare explozie de ură împotriva bulgarilor. Acum Românii înţelegeau că au un vecin primejdios şi că, dintr’un an într’altul, pot fi atacaţi. Cu anchetarea afacerei era însărcinat judecătorul de instrucţie I. Th. Florescu viitorul ministru de justiţie în cabinetul Ionel I. Brătianu. Acum se căutau complicii, fiindcă deşi asasinul tăgăduia, se ştia cu precizie că, în zilele ce au preces omorul, asasinul avusese mai multe întâlniri secrete. Relaţiunile între România şi Bulgaria se încordează. Guvernul român trimite d-lui Muşu, agentul României la Sofia, o notă prin care protestează energic împotriva deselor asasinate săvârşite pe teritoriul român, de către agenţii comitetelor revoluţionare bulgare. Nota arată că toate aceste omoruri sunt făptuite după ordinele lui Sarafoff, preşedintele comitetului macedonean. Ziarele aduc ştiri ce măresc agitaţia. Se anunţă că la Sofia revoluţionarii macedoneni au avut un banchet la care Safaroff, închinând în Clubul Grajdanski, a preamărit pe ucigaşul lui Mihăileanu. Vin ştiri că Românii cari locuesc în Sofia nu mai au curajul să iasă din casă, fiind zilnic terorizaţi. Ştiri sigure spun că Românii sunt supuşi şi la contribuţiuni băneşti de către comitetele revoluţionare bulgare. Se cifrează la 200 mii lei sumele sustrase Românilor pe această cale. Guvernul ia măsuri militare la graniţă. Tensiunea între Sofia şi Bucureşti e atât de mare că un război pare inevitabil între România şi Bulgaria. Ministrul de război general Lahovary ia urgente măsuri pentru protejarea Dobrogei şi pentru apărarea podului de peste Dunăre. Tunurile de mare calibru de la forturile din jurul Capitalei sunt transportate în Dobrogea unde se fac tranşee şi o linie de apărare în faţa podului de peste Dunăre. Trupe de infanterie de întărire sunt trimise în Dobrogea deoarece infanteria teritorială locală, cuprinzând mulţi bulgari, nu inspira destulă încredere. Miniştrii străini din Bucureşti sunt foarte alarmaţi deoarece cunosc şi iritaţia din România şi îndărătnicia de la Sofia. Guvernul bulgar nu este dispus să dea nici o satisfacţie, aşa că asasinarea lui Ştefan Mihăileanu poate să provoace un grav conflict. Apoi afacerea se complică prin descoperirile făcute de instrucţie cum că revoluţionarii bulgari complotau să ucidă şi pe regele Carol Const. BacaSbasa iknaBai*ttAu A CF. VER INI. 9 mi fe tttali li Halali GALAŢI, 18. — Azi după ajiia■M a sosit în portul nostru o escadra de războiu engleză compusă din crucişătorul Caradoc şi torpilorul Glowworm. Crucişătorul Caradoc a sosit pe la Malta şi este pus sub comanda căpitanului comandor Party. Vasul are un echipagiu de 200fiţeri şi 300 marinari Ca armament are 11 tunuri. Torpilorul Glowworm a sosit la ora 1 d. a. venind de la Budapesta. Vasul este comandat de căpitanul comandor Lie Mntce şi are un echipagiu de 6 ofiţeri şi 50 marinari. La orele 4 d. a. comandanţii bastimentelor au făcut obişnuitele vizite de rigoare. Escadra de război engleză rămâne în portul Galaţi în tot timpul şedinţelor comisiunei europene danubiene. Viola artistică OPERA ROMANA. — Manon. TEATRUL NAŢIONAL. — Matineu . Făt-Frumos; seara: Povara şi Muscă. TETRUL REGINA MARIA. — Viteazul înnotător. TEATRUL MIC. — Când femeia TEATRUL POPULAR. — Fiul pierdut. CINEMA VLAICU. — Pe urmele vulturului. CINEMA PATHE—PALACE. - Domnişoara de la Seigliere. CINEMA JUPITER (Moşilor). - Othello. * In sala Mozart, frumoasa expoziţie de pânze originale şi copii după cei mai mari pictori ai clasicismului străin, operă datorită pictorilor Ferencz, se va închide săptămâna asta. ' # v' ;v" ' Artistica expoziţie de vase, farfurii, servicii de ceai a Si® Bucur din sala Mozart pentre soli se va închide în ajunul sărbătorilor. La „Maison d’Art” sunt vizitate zilnic de un numeros public, expoziţiile Cornelia, Emilian, Poitevin, Ionescu-Paşcani şi G. Dimitriu (sculptură). * Expoziţia pictorului Teişanu din atelierul său, str. C .I. Rosetti 8 mai rămâne deschisă săptămâna viitoare \06d. SPECTACOLE urmanitar, mântui recruţilor IAŞI. De aseară s’au placardat pe zidurile oraşului manifestul următor: CETĂŢENI: „Sâmbătă 19 Aprilie ora 9.30 dimineaţa, sosesc în Iaşi A. A. L .L. P. R. Principele Carol moştenitorul tronului şi Principesa Elena, pentru a asista la solemnitatea depunerei jurământului recruţilor. CETĂŢENI: Este un nou prilej de a arăta A. A. L. L. Regale întreaga noastră dragoste şi bucurie nemărginită, pe care ne-o inspiră ori de câte ori avem fericirea de a-l afla în mijlocul nostru. Se cunune deci să îmbrăcăm oraşul Sf. Fainele sale da sărbătoare şi să le eşem cu toţi între întâmpinare. Primindu-i cu însufleţire, cu cel mai cald devotament, să strigăm trăiască A. S. R. Principesa Elena. Const. G. Toma Preşedintele comisiei interimare SOSIREA Oraşul este din nou în sărbătoare. Casele sunt frumos pavoazate, peste tot locul fâlfâie drapelul naţional. Trenul princiar intră exact la orele 9,30 în gară. Pe peron toţi reprezentanţii autorităţilor, civile şi militare, ofiţerii superiori din garnizoană, magistratura şi un numeros şi elegant grup de doamne. Se scoboară întâi principele Carol, care ajută la scoborârea din vagon a principesei. D. C. Tima salută şi urează bună venire auguştilor oaspeţi1. După ce stau câteva clipe în sala de recepţie, principii părăsesc gara şi în automobile pornesc spre platoul regimentului 7 de roşiori, începând din Piaţa Unirei şi în dealungul străzilor Lăpuşneanu şi Carol până la grădina Copou, sunt înşirate şcoalele de băeţi şi fete. O adâncă impresie produc orfanii de război, din toate orfelinatele. Toţi sunt frumos îmbrăcaţi. Opera atât de devotată a principesei Olga Sturza, se arată din ce în ce mai temeinică. Fanfarele şcoalei normale şi a liceului internat cântă imnul reagal. JURĂMÂNTUL RECRUŢILOR La orele 10 începe solemnitatea depunerei jurământului recruţilor de la aviaţie şi ai celor din alte trupe. Prin prezenţa principelui şi a principesei, a tuturor autorităţilor şi a unei mari mulţimi, solemnitatea are azi un caracter şi mai grandios. După terminarea ceremoniei religioase vorbesc recruţilor principele Carol şi generalul Zadic, comandantul corpului IV de armată. Principele Carol primeşte apoi defilarea trupelor. Defilarea e măreaţă şi trapele sunt acoperite de urale. DEJUNUL La ora 1 a avut loc un dejun, oferit de comandamentul armatei, în sala „Cercului Militar“. E un dejun intim,, la care participă un număr restrâns de invitaţi. — Dan. llS§F®ft|Ilicit Musca columbacă a reapărut în localităţile Calafat (Bolj), Dunări şi Seleajen (Arad) şi Plarişeviţa (Caraş-Severin). Ministerul de domenii a luat toate măsurile necesare pentru a nu se mai produce ravagii printre vitele locale. Regele, a decorat cu ordinul Coroana României în gradul de Cavaler, pe d. Const. Macri, artist coreografic. Directorul Wilhelm Becker retrăgându-se din Direcţiunea Băncei Anglo-Române, post pe care l-a ocupat de la crearea acestei bănci, a înfiinţat în Capitală strada Smârdan No. 11, împreună cu d. Leon Becker, administratorul-delegat al Băncei Anglo-Române, şi cu d. A. Packer, rentier din Cernăuţi, o casă de bancă sub firma Becker & Packer, societate în nume colectiv, care se va ocupa de toate operaţiunile atingătoare de această branşă. Calităţile cunoscute ale componenţilor acestei firme îndreptăţesc a prevedea o reuşită complectă a întreprinderii. D. profesor P. P. Negulescu va vorbi Luni 21 curent ora 9 seara, la Fundaţia Carol I, in ciclul Conferinţelor Institutului de Cultură Italiană, despre Gândirea lui Leonardo da Vinci. Va urma o audiţie muzicală cu d-nii C. Nottara şi M. Andricu, Ciaccona de Vitali şi Sonata de Rossi. ii RENUMITA . CIOCOLATĂ ‘74 CAPSA S. A. R. este cel mai fin produs în industria de ciocolată mondială. „Liga chiriaşilor“ convoacă la o consfătuire pe toţi chiriaşii industriaşi, meseriaşi şi comercianţi în ziua de Duminică 20 Aprilie col., la orele 9 dim., la sediul Ligii din str. Halelor No. 19. „Cuvântul Liber“ apărut azi publică un interesant şi aspru bilanţ al politicei guvernului. El nu trebue să scape atenţiei nici unui cetăţean. iMdULN român După cum am anunţat—dată fiind importanţa dispoziţiunilor modificatoare a legiferării persoanelor juridice. — „Monitorul Oficial“ de azi publică regulamentul de aplicare a legii persoanelor juridice. Regulamentul, în 102 articole, cuprinde dispoziţiuni în detaliu asupra dobândirii personalităţii, pierderii, procedurii şi controlului acestor creaţiuni juridice. Duminică 20 Aprilie, orele 10 dimineaţa, se va inaugura sediul „Blocului comercial şi industrial“ din str. Smârdan 27. D. Tancred Constantinescu, ministrul comerţului, va lua parte la inaugurare. Sfaturi pentru îngrijirea copilului mic, sănătos şi bolnav, de doctor I. Ettinger, medic de copii. La librăria Socec, 20 lei. Prin decret regal s-a admis jurnalul consiliului de miniştri care propunea ca rămăşiţele pământeşti ale lui Take Ionescu să fie îngropate la mănăstirea Sinaia. D-na Adina Take Ionescu va ridica, alături de paraclisul mănăstirii, o capelă funerară pentru adăpostirea corpului lui Take Ionescu. La 23 Aprilie c. se deschide la Sibiu, sub auspiciile ministerului de domenii, un mare târg de tauri. Prin „Monitorul Oficial” nr. 85 din 17 Aprilie 1924 se declară vacantă catedra de filosofie şi pedagogie de la Seminarul din Roman. Ministrul de finanţe, în grija timpurie a viitorului buget pe 1925, a supus consiliului de miniştri un referat, prin care cere ca să se numească alte comisiuni mixte, spre a cerceta şi revizui serviciile şi folosirea personalului din diversele departamente . Aprobarea a fost obţinută. A şi fost constituită o comisiune centrală de coordonare, ce va lucra la ministerul de finanţe. Memebrii ei sunt: Erm. Pangratti Gr. Grecescu, V. Sassu, C. Dimitriu, Tr. Lalescu, D. Gheorghiu şi N. Bălănescu. Consiliul technic superior — in şedinţa de eri — s’a ocupat cu up^trmătoarele chestiuni mai importante: planul construire! unor clădiri comunale în comuna Topârcea (Sibiu), în sumă de lei 187.169 și 90 b.; construirea unei primării în comuna Lupeni (jud. Hunedioara) în sumă de lei 4.899.983 şi 52 l ; parcelarea cartierului „Mihai Viteazu“ din oraşul Buzău, pentru împroprietărirea funcţionarilor de la c. t r Briliante şi orice pietre preţioase cumpără plătind (preturile cele mai bune) mama IISoim, Strada Carpl No. 56 .O delegaţie a „Blocului comercial şi îndustrial" compusă din d-nii: Tb. V. Orghidan, preşedinte şi V. M. Ioachim, secretar general s’a prezentat d-lui Tancred Constantinescu — ministrul comerţului — pentru a-i expune dezideratele „Blocu- Iu“. I D. ministru a primit cu multă bunăvoinţă delegaţia şi i-a spus efil dorinţa d-sale este de a colabora întotdeauna cu organizaţiile profesionale. Societatea generală a funcţionarilor publici aduce la cunoştinţa generală că birourile societăţii, situate in Piaţă Victoriei, în vederea unor complectări și reparatiuni la local, vor fi închise de Mergeri seara. 23 Aprilie până Mercur! dim. 30 Aprilie 1924 DELMAS neîntrecutul chanteur diseur francez debutează cu mare succes la ALHAMBMA Târgu-Frumos a primit autorizarea — conform noi—lisitate!.ar adminîstrativ dela iul instrucUunii .Ken“^’Sj! s ac —jâ La 2 Mai se deschide adunarea fen*er??ă £ institutului de agricuT chidedin fe?“" f la 12 Mai se de®chide — tot acolo — conferinţa internaţională de ştiinţa solurilor Din partea României a fost delegat — la aceste conferinţe — d Gh tn^SCU«S;f6?ti’ direct°ml general al îndrumărilor agricole. Noul comitet al „Sindicatului Artelor Frumoase”, ales pe termen de doi ani în adunarea generală ordinară de la 15 Aprilie, şi-a constituit biroul în şedinţa comitetului din 18 Aprilie după cum urmează: pictorii M. Bunescu, preşedinte, G. Petrescu şi J. Steriadi, vicepreşedinţi; G. Chirovici, casier; Cornelia Mihuulescu, secretar; Al. Satmary. Ţincu lonescu-Doru, Olga Greceanu, B Haneş şi sculptor Fr. Storck, membri. _ D-nei Greceanu şi d-lui Haneş? s'a dat delegaţia de ajutori de casier; iar d-lui lonescu-Doru pe aceea de a administra sala de expoziţii a S. A. F. Cenzori au fost aleşi pictorii: St. Dimitrescu, Ip. Strâmbu şi sculptorul Dimitriu Bârlad.