Adevěrul, aprilie 1924 (Anul 37, nr. 12325-12349)

1924-04-20 / nr. 12342

PAGINA „MAŞINI" ,ntru industria Cimentului şi anume pentru fabricarea tic ţigle de ciment pentru acoperiş, pietre de beton, blocuri -cobite, ciment-mozaic teragzo-granitoid şi plăci pentru trotuare pentru industria de mână şi forţă lact­rică. Forme pentru ţevi tie beton, unele pentru Spărgătoare de pietre, lucrări de valţuri, maşini, pentru fabricarea de ardesie de asbest timent „Eternit“. MODERNA” M / ” r A Dl AT” O A R F S J itRASOV, Strada înfundată 10 î (Kis­uîcai Tahitin 578 MARIENBÂD — Perla Băilor infestaiale din Boemia — Seson­­u Mai — “3 Octombrie Costul locuinţei şi întreţinerii în case bune începe de la 45 Kor. cehs. zilnic. — Informaţiuni şi prospecte prin Sfădilă! MarieisSsad Ofticos! bolnavi de piept astmatici scrofuloşi! bolnavi de plămâni anemici săraci de sânge află mult dorita uşurare şi vindecare a suferinţelor lor prin 3IRGPUL VERTES Se intrebuinţează încă la: tuşă măgărească, rachitis (boală englezescă), scuipat de sânge, boale femeieştii, precum şi la tot felul de slăbiciuni. Mii şi mii scrisori de recunoştinţă dovedesc efectul strălucitor al Sirbpuhv Vertes. Gust foarte plăcut. Premiat în Paris, Londra, Ostende și Roma, 4 sticle necesare pentru o cură 300 lei franco de la Farmacia VULTURULUI Lugoj (Sir. Heţ). Ferdinand A’o. 3) Nordiska Kullager Aktîebolagot Göteborg (suedia) n.M. Lifig3?CTrauanra»a3ma^ra^,saKiBsargao<3B^^ 'MORDiSKA KULLAGER AKTiEBOLAGET • GŐTE BORO MTrevittäMcaiseiBBflGBEBnsRMMBHßBEs^^ HUin ei UI st BOIiMEHTI « DISCURI DLlilM CUCERIRE A TECHÎICH MMEIli Grafie materiaiuluS excelent ti a precixtiunii «u care sunt executat! se prezintă ca ^ Cile mai leu și mii ieftine legate pentru automobile și transmisiuni Cereţi oferte indicate dimertstisitile ia : REPREZENTANTA GENERALA şi DEPOZIT i® Industrie şi Comerţ din Bucureşti Strafe Banca Naţională 8, Bucureşti Banca SECŢIA TECHNICA :­­: Karlsbad : -: Hotel „Goldener Schild" Casă de primul rang Apă cal­dă şi race în toate camerele. Ascensor, bac, telefon. Resta­urant de primul rang. — Sezon : Maiu - August — Proprietar Gustav Lusti Moştenire S¥2oşt Venitorii generalului CONSTANTIN SAGUIMA de­cedat la Hissa, sunt căutaţi de către­­V­. COUTOT, Avo­cat, 21 Bd. St. Germain, Paris. FERIŢI-VA de IMVITAŢIUNI MENAJERE! Vreţi să obţineţi o cafea ţrustoasă şi aromatică Cereţi numai: FLANDRA CAFEA Se caută ag Ştirbei Vodă134 * colectivă, cu dublul scop de a de­pune un minimum de sforţare pentru un maximum de folos. Partidele muncitoreşti voesc să cucerească în întregime redemen­­tul muncii şi să-l limiteze la can­titatea socialmente necesară. Iar ca tranziţie, în structura econo­mică de astăzi, voesc sa câştige un timp de muncă mai scurt şi mai remunerator, în comptul be­neficiarilor capitalişti. Japonezul este un personaj foar­te umilit, fără a fi inconştient sau slugarnic. El are umilinţa cuviin­cioasă şi bună a omului încântat de minunea naturei. Considera munca drept un scop al rostului omenesc pe pământ, şi o adora individual, devotându-i-se psicho­­logiceşte. Europeanul stăpâneşte munca; pe nipon ea îl stăpâneşte. Din felul europenesc de­ a or­ganiza şi a folosi munca, am a­­juns la ura, la distrugerile şi­­a­­sasinatele ultimului război. Mâh­niţi pe movilele atâtor imense rui­ne, a încolţit în inconştientul nostru, dispreţul pentru muncă. Publicişti de ai noştri şi din alte părţi au ironizat acum câteva săptămâni pe socialiștii germani pe motiv că ar fi abdicat de la rolul lor, primind introducerea zilei de lucru de 10 ore. Din ne­fericire, ironia era lipsită de o­­biect. Prelungirea orelor de lucru fusese primită numai într'o mică măsură, într'un număr restrâns de ramuri industriale și pe ter­mene limitate, şi aceasta mai cu seamă în acel duhr atât de dis­putat şi copleşit de suferinţe. Dar ar fi fost de dorit ca germa­nii, atât de încercaţi de vremuri, să se decidă la devotament orb pentru muncă. Socialiştii trebue să înţeleagă că mizeria socială şi ruina economică nu se pot socia­liza. Rezolvirea conflictelor socia­le trebue amânată până la tim­puri normale. Japonezii goniţi de nenorociri prin toate ţările lumei, au venit ca soli ai muncii, ca să ne tre­zească conştiinţa şi să ne reamin­tească datoria de a lucra serios şi fără pretenţii — astăzi, mai mult decât oricând. Vânzătoarele de evantaiuri pe care le-am văzut pe străzile Iaşu­lui, erau mult mai mult decât nişte biete fiinţe exotice şi cerşe­toare. Ele erau admirabile valori sufleteşti care schiţau drumul înălţărei umane. Ele ne spuneau că noţiunea de patrie este prea săracă pe lângă noţiunea de om şi că rostul oamenilor este de a se amesteca şi înfrăţi în numele muncei. Micuţele nipone erau impună­toare în obscuritatea lor, tocmai USS ramidă trunchiată, au pantomimul şi dansat în paşi minusculi şi iuţi, cu impresii asiatice. Dar atmosfe­ra aceasta „japoneză“ ne putea cel­­ mult îndemna să medităm la filo-­ sofia lui Schopenhauer; la Japonia însă, nu... In schimb, micile negustorese nipone, aruncate de întâmplare pe străzile laşului, provocau o sumă­ de gânduri şi deşteptau un pro-­­ fund interes, pentru că ele erau simboluri ale unei morale specifice pentrucă n’au venit cu alai trope­­ce, ale unei energii neînfrânte şi t­rial şi program oficia­l; ele îşi pentrucă mărturisiau lucruri noui despre tainele evolletului omenesc. * Natura care nu cruţă nicio­dată dar ne uimeşte totdeauna, a câştigau pâinea cinstit pe străzi şi nu puneau cu gesturi teatrale, coroane pe mormântul vre­unui erou necunoscut, tocmai pentru că erau ele însele eroi, prin îndrăz­aruncat asupra Japoniei un nein-­ neala­tor vagabondă, nici un pur­­durat dezastru. Sute de mii de oa-1 fau kimonouri de carnaval, oa­meni s’au văzut deodată sărmani­i festivaluri de elită, tocmai pentru şi nenorociţi. Truda lor harnică de eă întrupau însăşi’ realitatea cre­ării întregi s’a risipit ca fulgii de t­atoare şi vastă. Erau cu adevărat păpădie, şi ei n’au mai găsit chip s’o reîntemeieze lesne pe solul li­m­itat al ţării lor insulare. Conştienţi, de obligaţia pe care Dumnezeu le-a dat-o ca să-şi în-­ treţie viaţa pe pământ, elemente de muncă şi de sacrificiu, sinistra­ţii japonezi au roit cu miile spre toate colţurile lumei­ Şi astfel s’a făcut că, într’o zi neprietenoasă de Mart, am putut întâlni pe străzile Iaşului făpturile ciudate ale vân­zătoarelor de evantaiuri. Aceste fiinţe mici şi galbene, în vagabondajul lor temerar, înse­­mânţează floarea scumpă a mun­cei pe ogorul omenirei. Ele sânt umile şi modeste, pentru că soco­tesc orice palmă a­ pământului prea suficientă ca să le ofere un colţ de pâine; ele sunt blânde pen­­tru că au încredere în bunătatea tuturor oamenilor de a le îngădui prezenţa; şi sânt creatoare, pentru că urmăresc munca cu orice preţ,, până la expatriere şi cu o admira­bilă lepădare de sine. O zeiţă diafană, din împărăţia tutelarei Amaterasu, şopteşte la urechea oamenilor mici­ şi gal­beni : — „Munciţi neîncetat şi cu umilinţă, ca să fiţi frumoşi şi vrednici. Căminul şi altarul vă sânt zidite în inimă; pretutindeni unde veţi merge, veţi­ milea găsi harul mântuirei prin a deveni muncitori şi oameni“. Şi niponii supranumerari în insulele lor, împînzesc pământul ca să se închine muncei ca la o zeitate supremă, eroice şi frumoase în rolul lor, simplu şi neprefăcut, de copii harnici ai lui Dumnezeu. Intre europenii şi niponi este de­osebire din punctul, de vedere al conştiinţei muncii. Europenii con­sideră munca mai mult ca o fa­talitate inexorabilă şi­, într’o mică măsură, ca o obligaţiune socială. Ei li dau tot mai mult o direcţie Iaşi. C. R. GHIULEA NORDISKA KUUAGER'AKTiEBQLAGET /GÖTEBORG ameninţare prin care i se cerea să înceteze campania împotriva bul­garilor macedoneni căcii­­ntr’altfel va fi omorât, dar el n’a voit să dea prea mare importanţă acestor scrisori. Cu o săptămână mai înainte de atentat socrul lui Mihăileanu, anume, Eliade, se afla singur la grădina Pariziana unde cina. Ală­turi, după un tufiş, doi bulgari convorbiau. Cu mirare bătrânul Eliade auzi de mai multe ori pro­­nunţându-se numele lui Mihăilea­nu, apoi unul din bulgari, spuse: „Acum e sigur, în 10 zile, cel mult, se va sfârşi cu el". Eliade alergă pe Ioc la Mihăi­leanu şi-i povesti cele auzite, Mi­hăileanu căzu pe gânduri dar de­clară că nu e nici o primejdie. Soţia sa, plângând, îl conjură să înceteze campania din ziarul Pe­ninsula Balcanică dar el nu făgă­dui nimic. Acest asasinat provocă o mare explozie de ură împotriva bulgari­lor. Acum Românii­ înţelegeau că au un vecin primejdios şi că, din­­tr’un an într’altul, pot fi atacaţi. Cu anchetarea afacerei era în­sărcinat judecătorul de instrucţie I. Th. Florescu viitorul ministru de justiţie în cabinetul Ionel I. Brătianu. Acum­ se căutau compli­cii, fiindcă deşi asasinul tăgăduia, se ştia cu precizie că, în zilele ce au preces omorul, asasinul avuse­se mai multe întâlniri secrete. Relaţiunile între România şi Bulgaria se încordează. Guvernul român trimite d-lui Mu­şu, agentul României la Sofia, o notă prin ca­re protestează energic împotriva deselor asasinate săvârşite pe teri­toriul român, de către agenţii co­mitetelor revoluţionare bulgare. Nota arată că toate aceste omoruri sunt făptuite după ordinele lui Sarafoff, preşedintele comitetului macedonean. Ziarele aduc ştiri ce măresc a­­gitaţia. Se anunţă că la Sofia re­voluţionarii macedoneni au avut un banchet la care Safaroff, în­chinând în Clubul Grajdanski, a preamărit pe ucigaşul lui Mihăi­leanu. Vin ştiri că Românii cari locuesc în Sofia nu mai au cura­jul să iasă din casă, fiind zilnic terorizaţi. Ştiri sigure spun că Românii sunt supuşi şi la contri­­buţiuni băneşti de către comitete­le revoluţionare bulgare. Se ci­frează la 200 mii lei sumele sus­trase Românilor pe această cale. Guvernul ia măsuri militare la graniţă. Tensiunea între Sofia şi Bucureşti e atât de mare că un război pare inevitabil între Ro­mânia şi Bulgaria. Ministrul de război general Lahovary ia urgente măsuri pen­tru protejarea Dobrogei şi pentru apărarea podului de peste Dună­re. Tunurile de mare calibru de la forturile din jurul Capitalei sunt transportate în Dobrogea unde se fac tranşee şi o linie de apărare în faţa podului de peste Dunăre. Trupe de infanterie de întărire sunt trimise în Dobrogea de­oare­ce infanteria teritorială locală, cuprinzând mulţi bulgari, nu ins­pira destulă încredere. Miniştrii străini din Bucureşti sunt foarte alarmaţi de­oare­ce cunosc şi iritaţia din România şi îndărătnicia de la Sofia. Guvernul bulgar nu este dispus să dea nici o satisfacţie, aşa că asasinarea lui Ştefan Mihăileanu poate să pro­voace un grav conflict. Apoi afacerea se complică prin descoperirile făcute de instrucţie cum că revoluţionarii bulgari com­plotau să ucidă şi pe regele Ca­rol Const. BacaSbasa iknaBai*ttAu A C­F. V­E­R IN­I. 9 mi fe ttt­ali li Halali GALAŢI, 18. — Azi după ajiia­­■M a sosit în portul nostru o es­­cadra de războiu engleză compusă din crucişătorul Caradoc şi torpi­lorul Glowworm. Crucişătorul Caradoc a sosit pe la Malta şi este pus sub comanda căpitanului comandor Party. Vasul are un echipagiu de 20­0­­fiţeri şi 300 marinari Ca arma­ment are 11 tunuri. Torpilorul Glowworm a sosit la ora 1 d. a. venind de la Budapesta. Vasul este comandat de căpita­nul comandor Lie Mntce şi are un echipagiu de 6 ofiţeri şi 50 mari­nari. La orele 4 d. a. comandanţii bas­timentelor au făcut obişnuitele vi­zite de rigoare. Escadra de război engleză ră­mâne în portul Galaţi în tot tim­pul şedinţelor comisiunei europe­ne danubiene. Viola artistică OPERA ROMANA. — Manon. TEATRUL NAŢIONAL. — Mati­neu . Făt-Frumos; seara: Povara şi Mu­scă. TETRUL REGINA MARIA. — Vi­teazul înnotător. TEATRUL MIC. — Când femeia TEATRUL POPULAR. — Fiul pierdut. CINEMA VLAICU. — Pe urmele vulturului. CINEMA PATHE—PALACE. - Domnişoara de la Seigliere. CINEMA JUPITER (Moşilor). - Othello. * In sala Mozart, frumoasa expozi­ţie de pânze originale şi copii du­pă cei mai mari pictori ai clasi­cismului străin, operă datorită pic­torilor Ferencz, se va închide săp­tămâna asta. ' # v' ;v" ' Artistica expoziţie de vase, farfu­rii, servicii de ceai a Si® Bucur din sala Mozart pentre soli se va închide în ajunul sărbătorilor. La „Maison d’Art” sunt vizitate zilnic de un numeros public, expo­ziţiile Cornelia, Emilian, Poitevin, Ionescu-Paşcani şi G. Dimitriu (sculptură). * Expoziţia pictorului Teişanu din atelierul său, str. C­ .I. Rosetti 8 mai rămâne deschisă săptămâna viitoare \0­6d­. SPECTACOLE urmanitar,­­ mântui recruţilor IAŞI.­­ De aseară s’au placardat pe zidurile oraşului manifestul ur­mător: CETĂŢENI: „Sâmbătă 19 Aprilie ora 9.30 dimi­neaţa, sosesc în Iaşi A. A. L .L. P­. R. Principele Carol moştenitorul tro­nului şi Principesa Elena, pentru a asista la solemnitatea depunerei ju­rământului recruţilor. CETĂŢENI: Este un nou prilej de a arăta A. A. L. L. Regale întreaga noastră dragoste şi bucurie nemărginită, pe care ne-o inspiră ori de câte ori a­­vem fericirea de a-l afla în mijlocul nostru. Se cun­une deci să îmbrăcăm ora­şul Sf. Fainele sale da sărbătoare şi să le eşem cu toţi între întâmpinare. Primindu-i cu însufleţire, cu cel mai cald devotament, să strigăm trăiască A. S. R. Principesa Elena. Const. G. Toma Preşedintele comisiei interimare SOSIREA Oraşul este din nou în sărbă­toare. Casele sunt frumos pavoa­zate, peste tot locul fâlfâie dra­pelul naţional. Trenul princiar intră exact la orele 9,30 în gară. Pe peron toţi reprezentanţii autorităţilor, civile şi militare, ofiţerii superiori din garnizoană, magistratura şi un numeros şi elegant grup de doamne. Se scoboară întâi principele Ca­rol, care ajută la scoborârea din vagon a principesei. D. C. Tima salută şi urează bună venire au­­guştilor oaspeţi1. După ce stau câ­teva­ clipe în sala de recepţie, prin­cipii părăsesc gara şi în automo­bile pornesc spre platoul regimen­tului 7 de roşiori, începând din Piaţa Unirei şi în dealungul străzilor Lăpuşnean­u şi Carol până la grădina Copou, sunt înşirate şcoalele de băeţi şi fete. O adâncă impresie produc or­fanii de război, din toate orfelina­tele. Toţi sunt frumos îmbrăcaţi. Opera atât de devotată a princi­pesei Olga Sturza, se arată din ce în ce mai temeinică. Fanfarele şcoalei normale şi a liceului­ internat cântă imnul rea­gal. JURĂMÂNTUL RECRUŢILOR La orele 10 începe solemnitatea depunerei jurământului recruţilor de la aviaţie şi ai celor din alte trupe. Prin prezenţa principelui şi a prin­cipesei, a tuturor autorităţilor şi a unei mari mulţimi, solemnitatea are azi un caracter şi mai grandios. După terminarea ceremoniei reli­gioase vorbesc recruţilor principe­le Carol şi generalul Zadic, coman­dantul corpului IV de armată. Principele Carol primeşte apoi defilarea trupelor. Defilarea e mă­reaţă şi trapele sunt acoperite de urale. DEJUNUL La ora 1 a avut loc un dejun, o­­ferit de comandamentul armatei, în sala „Cercului Militar“. E un dejun intim,, la care participă un număr restrâns de invitaţi. — Dan.­­ llS§F®ft|Ilicit Musca columbacă a reapărut în localităţile Calafat (Bolj), Dunări şi Seleajen (Arad) şi Plarişeviţa (Ca­­raş-Severin). Ministerul de domenii a luat toate măsurile necesare pentru a nu se mai produce ravagii printre vi­tele locale. Regele, a decorat cu ordinul Co­roana României în gradul de Ca­valer, pe d. Const. Macri, artist coreografic. Directorul Wilhelm Becker retră­­gându-se din Direcţiunea Băncei An­­glo-Române, post pe care l-a ocupat de la crearea acestei bănci, a înfiin­ţat în Capitală strada Smârdan No. 11, împreună cu d. Leon Becker, ad­ministratorul-delegat­ al Băncei An­­glo-Române, şi cu d. A. Packer, ren­tier din Cernăuţi, o casă de bancă sub firma Becker & Packer, socie­tate în nume colectiv, care se va ocupa de toate operaţiunile atingă­­toare de această branşă. Calităţile cunoscute ale componen­ţilor acestei firme îndreptăţesc a prevedea o reuşită complectă a în­treprinderii. D. profesor P. P. Negulescu va vorbi Luni 21 curent ora 9 seara, la Fundaţia­ Carol I, in ciclul Con­ferinţelor Institutului de Cultură Italiană, despre Gândirea lui Leo­nardo da Vinci. Va urma o audiţie muzicală cu d-nii C. Nottara şi M. Andricu, Cia­­ccona de Vitali şi Sonata de Rossi. ii RENUMITA .­­ CIOCOLATĂ ‘7­­4 CAPSA S. A. R. este cel mai fin produs în indu­­stria de ciocolată mondială. „Liga chiriaşilor“ convoacă la o consfătuire pe toţi chiriaşii industri­aşi, meseriaşi şi comercianţi în ziua de Duminică 20 Aprilie col., la o­­rele 9 dim., la sediul Ligii din str. Halelor No. 19. „Cuvântul Liber“ apărut azi publică un interesant şi aspru bilanţ al politi­cei guvernului. El nu tre­bue să scape atenţiei nici unui cetăţean. iMd­­ULN­ român După cum am anunţat—dată fiind importanţa dispoziţiunilor modifica­toare a legiferării persoanelor juri­dice. — „Monitorul Oficial“ de azi publică regulamentul de aplicare a legii persoanelor juridice. Regula­mentul, în 102 articole, cuprinde dis­poziţiuni în detaliu asupra dobân­dirii personalităţii, pierderii, proce­durii şi controlului acestor crea­­ţiuni juridice. Duminică 20 Aprilie, orele 10 di­mineaţa, se va inaugura sediul „Blo­cului comercial şi industrial“ din str. Smârdan 27. D. Tancred Constantinescu, mi­nistrul comerţului, va lua parte la inaugurare. Sfaturi pentru îngrijirea copilu­lui mic, sănătos şi bolnav, de doc­tor I. Ettinger, medic de copii. La librăria Socec, 20 lei. Prin decret regal s-a admis jur­nalul consiliului de miniştri care propunea ca rămăşiţele pământeşti ale lui Take Ionescu să fie îngro­pate la mănăstirea Sinaia. D-na A­­dina Take Ionescu va ridica, ală­turi de paraclisul mănăstirii, o ca­pelă funerară pentru adăpostirea corpului lui Take Ionescu. La 23 Aprilie c. se deschide la Sibiu, sub auspiciile ministerului de domenii, un mare târg de tauri. Prin „Monitorul Oficial” nr. 85 din 17 Aprilie 1924 se declară va­cantă catedra de filosofie şi peda­gogie de la Seminarul din Roman. Ministrul de finanţe, în grija timpurie a viitorului buget pe 1925, a supus consiliului de mini­ştri un referat, prin care cere ca să se numească alte comisiuni mixte, spre a cerceta şi revizui serviciile şi folosirea personalului din diversele departamente . A­­probarea a fost obţinută. A şi fost constituită o comisiune cen­trală de coordonare, ce va lucra la ministerul de finanţe. Mem­e­brii ei sunt: Erm. Pangratti Gr. Grecescu, V. Sassu, C. Dimitriu, Tr. Lalescu, D. Gheorgh­iu şi N. Bălănescu. Consiliul technic superior — in şedinţa de eri — s’a ocupat cu up^­tr­mătoarele chestiuni mai importan­te: planul construire! unor clădiri comunale în comuna Topârcea (Si­biu), în sumă de lei 187.169 și 90 b.; construirea unei primării în comuna Lupeni (jud. Hunedioara) în sumă de lei 4.899.983 şi 52 l ; parcelarea cartierului „Mihai Viteazu“ din ora­şul Buzău, pentru împroprietărirea funcţionarilor de la c. t r Briliante şi ori­ce pietre preţioase cumpără plătind (preturile cele mai bune) mam­a IISo­im, Strada Carpl No. 56 .O delegaţie a „Blocului comercial şi îndustrial" compusă din d-nii: Tb. V. Orghidan, preşedinte şi V. M. Ioachim, secretar general s’a pre­zentat d-lui Tancred Constantines­cu — ministrul comerţului — pen­­tru a-i expune dezideratele „Blocu- Iu“. I D. ministru a primit cu multă bunăvoinţă delegaţia şi i-a spus efil dorinţa d-sale este de a colabora în­totdeauna cu organizaţiile profesio­­nale. Societatea generală a funcţionarilor publici aduce la cunoştinţa generală că birourile societăţii, situate in Piaţă Victoriei, în vederea unor complectări și reparatiuni la local, vor fi închise de Mergeri seara. 23 Aprilie până Mercur! dim. 30 Aprilie 1924 DELMAS neîntrecutul chanteur diseur fran­cez debutează cu mare succes la ALHAMBMA Târgu-Frumos a primit autorizarea — conform noi—lisitate!.ar adminîstrativ dela iul instrucUunii .Ken“^’Sj! s ac —jâ La 2 Mai se deschide adunarea fen*er??ă £ institutului de agricuT chidedin fe?“" f la 12 Mai se de®­­chide — tot acolo — conferinţa in­ternaţională de ştiinţa solurilor Din partea României a fost dele­gat — la aceste conferinţe — d Gh tn^SCU«S;f6?ti’ direct°ml general al îndrumărilor agricole. Noul comitet al „Sindicatului Ar­telor Frumoase”, ales pe termen de doi ani în adunarea generală ordi­nară de la 15 Aprilie, şi-a constituit biroul în şedinţa comitetului din 18 Aprilie după cum urmează: pictorii M. Bunescu, preşedinte, G. Petrescu şi J. Steriadi, vicepreşedinţi; G. Chirovici, casier; Cornelia Mihuu­les­­cu, secretar; Al. Satmary.­­ Ţincu lonescu-Doru, Olga Greceanu, B Haneş şi sculptor Fr. Storck, mem­bri. _ D-nei Greceanu şi d-lui Haneş­­? s'a dat delegaţia de ajutori de ca­­­sier; iar d-lui lonescu-Doru pe aceea de a administra sala de expoziţii a S. A. F. Cenzori au fost aleşi pictorii: St. Dimitrescu, Ip. Strâmbu şi sculpto­rul Dimitriu­ Bârlad.

Next