Adevěrul, mai 1924 (Anul 37, nr. 12350-12373)

1924-05-01 / nr. 12350

PAGINA 2 99CREDITUL IMIMIR Societate Anonima Română pentru dezvoltarea­­Industriei Miniere CONVOCARE in conformitate cu art. 2­1 şi 25 din statutele societăţei, d-nii Acţi­onari sunt convocaţi în adunare generală ordinară care va avea loc în ziua de 15 Mai 1984 ora 4 P. m. Adunarea se va ţine în Bucu­reşti, în sala Cercului Industria­şilor, palatul Camerei de Comerţ. Pentru a putea lua parte la a­­dunarea generală d-nii acţionari vor trebui să depună certificatele ACTIV Cheltueli de Adiţie, salarii, impo­zite, taxe de conduct, cheltueli de foraj, chirii, etc. • Amortismente Beneficiul net; report din 1922 Beneficiul din anul curent. • • provizorii la sediul societăţii din Bucureşti, b-dul I. C. Brătianu No. 75, cel mai târziu1 până în ziua de 9 Mai, inclusiv. Conform art. 29 din statute, pro­curile trebuesc depuse cu cel pu­ţin 3 zile înaintea adunărei gene­rale adică până în ziua de 12 Mai inclusiv, Adunarea generală Ordinară es­te legal constituită când acţiona­rii sau mandatarii prezenţi, repre­zintă jumătate din capitalul so­­ ­2 1 161.63835. 102-233.36165 102 395.000’ ” ! ! 211.725.166195! n’a mai muiat zahărul, conti­nuând însă să moaie pâinea şi alte alimente... Piciorul îl între­buinţează ca o mână, iar cu cio­cul scobeşte lemnul, se caţără, etc. Imită la perfecţie canarul, sticletul, mierla, ciocârlia, şi alte păsări. La oameni distinge fe­meia de bărbat, e sensibil la mân­gâierile sexului contrar şi iritabil la mângâierile aceluiaşi sex... Acestea sânt faptele, din cari oricine poate scădea ceia­ ce consi­deră ca exagerare şi interpretare. Rămâne încă destul, pentru a da papa­galului rangul îrtâi între pă­sări. Şî problema?... JDeocamdată o voi indica numai, spunând că papagalul trăeşte în acelaşi fel şi adesea chiar în ace­leaşi locuri ca maimuţa, de aceia maimuţăreşte pe om, se caţără pe arbori, mănâncă nuci şi alte fructe ca maimuţoii, scobeşte lem­nul arborilor de gumă în căuta­rea larvelor, ca strămoşul nostru lemurul. Mai pe larg, altă dată, d­ar. V­­I.- r­o v­a ifiura Dacă în ziua hotărâtă nu se­ va întruni numărul de acţiuni pre­văzut mai sus, adunarea se va ţi­ne în ziua de 22 Mai la aceiaşi­ oră tot în aceiaşi­ sală a palatului Ca­merei de Comerţ, când aduna­rea amânată va putea lucra valabil, ori care ar fi partea de capital re­prezentată, fără altă­ convocare, ORDINEA DE ZI: 5­1. Aprobarea dărei de seamă şi a bilanţului încheiat la 31 Decenii­ Sold report din 1922. Beneficiu din î Produse de ţiţei, cărbuni, mine­reuri, dobânzi, cupoane, partici­­paţiuni industriale şi diverse • cereţi pretutindeni numai CREIOANELE HARDTMUTH-KOH-l-ttOOR Cele mai bune şi apreciate din lume. De vânzare pretutindeni. Pentru En gros la Reprezentant .si Depozitar MAX ZISMANN, Bucureşti Str. Parol 19, Br. ERDREICH Str. BibescucVodă 6 Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (Impotenţa), Sto­tgcale, Re­matice, Paralizii, şi cură de slăbire. ngrijirea Feţei şi prin metode elec­trice speciale. Consultafiuni dela 9—1 $1 dela 6—8. a Doamna Doctor Odeseanu Specialistă din Paris BOLI de FEMEI şi COPII Tratamente speciale. Electroterapie — Consult 26 — Colţei 1­7 bYi'e 1923, V • rifc» TM T K - ^ 2. Descarcărea­­ Consiliului • 'al Administraţie de gestiunea, sac,'­■ 3. Distribuirea beneficiului- ' 4. Alegerea a trei membri tn­ Consiliul de Administraţie in lo­ cui celor eşiţi la sorţi-Conform art. 8 din statute, mem­­brii eşiţi la sorţi, sunt reeligibile. I 5. Alegerea a cinci cenzori şi cinci­, cenzori supleanţi. Consiliul de­­A­dm­inistraţie a­părat, între timp, frumoase suveni­ruri de olărie românească, la Şcoala de arte şi meserii. . Cu comunicările şi discuţiile ce au avut loc la şedinţe cu excursia ce a urmat, cu vizita la Curtea de Argeş mai ales, primul congres de studii bizantine a realizat un câştig însemnat pentru ştiinţa europeană şi a fost, în acelaş timp, un neîntre­cut de preţios prilej, de manifestare a trecutului nostru plin de mărire. CONST. NEDELCU Bugetul englez LONDRA, 30. (Băilor). — După expo­zeul cancelarului tezaurului, Camera comunelor a votat în mod provizor propunerile bugetare«, amânând vota­rea definitivă după terminarea desba­­terilor. ’ο• ■ ■ .·­SPECTACOLE OPERA ROMANA. Relache. TEATRUL NATIONAL. Ora Shylock. TEATRUL REGINA MARIA. Ora 9 Viteazul înotător. TEATRUL MIC. Ora 9. — Când femeea vrea. CINEMA VLAICU. — Ocolul pă­mântului. CINEMA PATHE PALACE Lips­cani. — Demonul urei. CINEMA JUPITER. (Moşilor). — pe urmele vulturului. Sâmbătă 3 Mai va avea loc în sala Mozart inaugurarea expoziţie de aqua­­rele a cunoscutului pictor N. Grand. ' M­­­4*. #*■ Interesanta expoziţie a doamnelor pictore şi sculptore din localul sindica­tului artiştilor, str. Corăbiei 6, va mai rămâne deschisă numai săptămâna a­­ceasta. ..wi .­­n­r. 4-w * La Căminul , artelor „Regina­­ Maria“ din calea Victoriei obeţin un strălucit succes expoziţie pictorilor Săulescu, Mogoş şi Bordenache. . * .« Stagiunea teatrului Naţional din Bu­cureşti va dura până la 31 Mai. Opera română îşi va închide stagiu­nea la 15 Mai. 5. 1 4?" . î Basul rus Pirogoff va cânta la Ope­ra română numai în două reprezentaţii. La teatrul Regina Maria se­­vor mai reprezenta în actuala stagiune, „Clopo­ţelul de­ alarmă“ şi „Paradisul haima­nalelor“* Bilanţ General încheiat la 31 Decembrie 1925 66 Acţionari emis VII *.................... 282.595.556! Capital cu dividend complect . 50.000.000T Cassa, disponibil la bănci • • . . 43.272.540 96! emis. V cu divid, pro rata 100.000.000— Ţiței, derivate de ţiței, cărbuni și1 „ VI idem 15.000.000— Minereuri în depozit................ 77.550.792;58; „ „ VII idem’ 1. 337.750.000-1502.750.000I Redevente .­­ • 18.084.000Î95!Tond de rezervă statutar. . . 4.994.556911 | Conturi curente debitoare .... 278 385.697 54 1.350.000 5 6.344.556911 Materiale, mobilier, vechicule, ,. ,, pensii și ajutor . 2.070.155 aparate .......................................... 12.417.818|U. Dividende neîncasate. . . . 395.98270­ Participațiuni industriale. . . • .* 30.667.55923.Conturi curente creditoare • . . 170.871.71065. Terenuri petrolifere și concesiuni Beneficiu! net . • .................1 102 395.000 miniere •................• .... 6.723.61281 Instalații de rafinare, depozitare şi­ cisterne pentru produse petroli-Conturi de ordine Conturi d­e ordine 1 Angajamente pentru scris, de ga-Scrisori de garanţie şi acreditive . 2.043 872Ga­ranţie şi acred. ........................ Garanţii statutare . • . . . . • 465.000­­ Deponenţii de garanţii statutare • 2.043.872DU ipotecare . • • . . . . 4.755.000 ,, ipotecare • 465.000H Depozite de titluri ....... 12 693.800 Depunători de titluri . . . • • 13.796.3001—v 4.755.000H—j Depozitari de titluri . • . . . • 0041.500-i. ’ ! Fonduri proprii depuse . . . . 19.264.tXXI Debitori pentru cauțiuni . . . . 345.000-33.089.300i 1 . 33.080.300 P-A--T Accepte în garanţiei . . . • • •- ,­­ 354.0001 -I Depunători de accepte în garanţiei1. 354.000 Preşedintele Consiliului de Administraţie. ................ Director General.), Inginer N. P. Stefănescu Inginer I. I. DemetresCUI Conform dispozitiunilor Art. 186 Cod. Corn., am exam­nat prezentul cont şi l’am găsit în concordanţă cu registrele­­respective Cenzorii: C. Cioflec, expert contabil, Ing. Şef. N. Saegiu, Ing. P. Mosgos, Ing. Th. Zernoveanui, Profesor Dr. G. M.­­ Mungod. Şeful Contab­­ităței, B. A. Pencu, expert contabil. DEBIT Profit şi Pierdere încheiat la 31 Decembrie 1925 89.307.319 20.022.847 HEEMAF Motoare şi Generatoare Electrice, Aparate, Tablouri de distribuţiune Garnituri complecte pentru integrane Petrolifere BIROU TECHNIC, Strada Episcopiei 6 COMPTUAR METALURGIC S. A. R. Eftinirea traiuluiI Mare reducere de preţuri la tocurile şi tălpile de cauciuc 38 EBS­ON" Citiţi „a devenit literar“ ! Director* General 1OX 4 V Inginer I.I. Bemetrescu ’Preşedintele Consiliului de Administraţie,’ • Inginer H. P. Ştefănescu 1 „ . Conform dispoziţiunilor Art. 186 God. Com. am examinat prezentul cont şi l’am găsit în concordanţă cu registrele respectiv :rt contabil: Ing. şef. N. Saegiu, Ing. P. MosgoS■; Inginer Th. Zărnoveanu; Prof. Dr. G. M. Magod Cenzorii: G. Cioflec, expert Şeful Contabilităţei, B. A. Pencu, expert contabil. ari­fir luminează Radio pleacă declarând că vor mai veni, în vacanţă, să facă cercetări în Bi­serica Domnească. Se vizitează repede­­ şi ruina bise­ricii Sân-Nicoară. Doamnele au cam­în întuneric conform procedeu­lui Ghem, Werke fost Auer-Geselsch, Berlin 0.17* Ehrenbergstr. 11—14 Rad 10*activ 3 până la 10 ani Tăbliţa de la uşa Dv. tăbliţele străzilor, numerile caselor, firme, toate tăbliţele de orientare, sem­nele de serviciu pentru paza de siguranţă, pentru personalul, de teatru şi cinematograf, toate marcările, precum sonerii, buto­nul de lumină electrică, gaura ch­ei ei etc. luminând de la sine prin aprovizionare cu preparatul - RfIOIUM -vizibil ziua și noaptea Cererile se vor adresa numai la Radioaktive Leuchtkraft G. m* b. H. WIEN VII Burggasse 33 Tel. 33757, 38199, 75832. 8.30 ' Un fiu al casei, George, era aş­teptat, după o absenţă mai lungă, şi se vorbia de asta în familie. Ge­orge sosi seara târziu, când Pap­­chen dormia deja în întunericul coliviei sale acoperite. După primele salutări, noul so­sit ridică Învelitoarea coliviei: „Ah, George, ai venit?­­Asta-i fru­mos, foarte frumos“, zise papa­galul. Băgase de seamă, că stăpânul, când se ducea la fereastră, striga adesea pe administrator sau pe chelar. Cum îl vedea , mergând repede spre fereastră, îi­ striga i­­mediat pe amândoi, fiindcă nu știa pe care voia să-l cheme stă­pânul. " Multe păsări, zice Brehm, arată o deosebită inteligenţă: cioara,­­graurul, cocorul, şoimul, bufniţa, ciocănitoarea; nici una însă nu ‘are multiplele facultăţi ale papa­galului. Un papagal avea obiceiul să bage mâncare în apă, ca s’o moaie; căpătând o bucăţică de za­hăr ţi inuind’o în apă, a văzut că te igileşte şi­­dispare; a­­doua, p. 1 , : BLSIMH.EUC1 Doctor I. WEISBERG Str. Sf. Gheorghe Nou No. 7 Consult. 2—4 şi 7—8 p. m. De închiriat Apartament luxos 4 camere şi de­pendinţe, confort modern, mobilat sau nu. Str.Eroului 15 dela 1­­ 5. Pianist(ă) caută Cinema Gloria, Văcă­reşti 64 pentru ziua 3—8. Îl Cărţi şi reviste Em. Socor AVOCAT Strada Muzelor No. 19 Consultaţiuni 6­8 Telef. 53­:4 Perversiuni Sexuale. — „Studii psycho-sexuale asupra terorilor lui Freud“, de dr. Iosif Westfried, M. GRAUR AVOCAT AI­BA ŞERB­AN-VODĂ 20 telefon 58r5£, PARIS, 30.­­Rador. — Din Bombay se anunță că aviatorul D’Oisy a ajuns la Karachi, • -------- --------------­ae»* 26.440.40344 Imobile • • • . . ......................... 8.170.81250 Chirii cuvenite anului 1924 . . . 418.617161 784.827.40526 784.827.4053 161.63835 / 1 211.563.5281 211.725.166 . 60v ADE VE­RÜL Elvira e în Bucureşti. Cuceritoarea Parisului teatral s-a smuls din lumea aceea strălucită care o glorifică şi o răsfaţă, pentru a petrece tradiţional —Paştele bucu­­reştene... O găsesc în frumoasa ei locuinţă, căreia nu-i lipsea decât, su­râsul Elvirei pentru a-şi recâştiga farmecul şi ospitalitatea. Sărbăto­rita Metropolei artei, aclamata criti­cii parisiene, actriţa căreia Bruxe­­lul i-a făcut o primire regală şi de care confraţii belgieni se ocupă încă in lungi şi entuziaste articole, — n­a D-NA ELVIRA POPESCU adăugat nici o podoabă de orgoliu minunatei ei amabilităţi de bun şi vesel camarad. O găsesc întovărăşită de camarazii cari, cu toată gloria ei, continuă s’o preţuiască şi s’o iu­bească. Dar, ea se sfieşte să vorbească de­­succesele ei şi e bucuroasă să-ţi în­depărteze curiozitatea întrebând­u-te la rându-i de „ce mai e nou în Bu­cureşti ?“... Cu greu tabu­ieşti s’o de­termini să-ţi vorbească de ea, de victoria ei în adevăr măreaţă, de im­presiile culese într’o lume pe care a pus stăpânire ,,d’un coup“ — cum a zis Antoine­­, „într’o singură sea­ră“ cum a scris de Piers. Şi glasul incomparabil al Elvirei cântă învăluit de un nesfârşit şi cordial surâs. — „Nu puteam rezista, oricât de fermecătoare e viaţa şi oricât de îm­bătător e aerul Parisului, să petrec Paştele departe de Bucureştiul a­­cesta drag, care, cu tot praful şi murdăria lui, e adorabil şi de neîn­locuit... „Ascultă, ce-ţi spun, nu poli găsi nicăiri o bucurie care să stâmpere dorul Bucureştiului. „Sunt o bucureşteancă iremedia­bilă. Şi cred că numai această em­ulare a artei mele a putut interesa Parisul rafinat, şi exigent... —­ Cred, scumpă doamnă, că cins­tirea ce o faceţi Bucureştilor, pe care nu-l găsesc chiar aşa de fermecător, o să meargă până la capăt şi o să jucaţi şi aici, pe scena teatrului dv., căruia i-a dat toată strălucirea şi succesul. — Aşi fi vrut, prietene, aşi fi vrut bucuroasă, dar nu se poate... Tea­trul meu, adică Teatrul Mic e ocu­pat. Nu vreau să stric o orânduire de care mă bucur din toată inima că merge bine. Mi sa sugerat ideea de a cere Teatrului Naţional câteva seri, dar n’am îndrăsnit să discut propunerea gândind la insuccesul cu totul de­plorabil încercat de cei ce­ au avut buna idee de a aduce pentru câteva spectacole în Bucureşti pe ilustra mea camaradă Maria Ventura... E dureros şi e nepermis ca marea noastră Ventura să nu poată juca în România... ..Ce vreţi ? Fără a vrea să mă compar cu dânsa simt cu durere că eu însumi încep să fiu exilată... „Trebue să ne mulţumim cu bu­năvoinţa pe care o găsim aiurea ! In cuvintele Elvirei e o cruţătoare şi calmă ironie. Aflu planurile ei viitoare : — Peste câteva zile plec la Viena, unde voi juca două săptămâni. Ma Cousine, de Varsovie. De acolo, plec la Londra cu aceiaşi piesă. In Iulie încep repetiţiile nionei piese... — Vasăzică, joci mereu la Paris ? — Parisienii sunt amabili... Şi frumoasa ,Elviră surâde me­reu cu surâsul ei fără asemănare. . *»■■■~!*■. Ren. Literatură-Arte-Ştiinţă ■■■■■■■■BHnnnamnHBBifi! Elvira în Bucureşti :« Sărbătorita noastră actriţă ne vorbeşte de triumful i­d­­ei Parisian şi de proectele noni. D. Mc Moscovici, urmi ,din con­­d Mmn ducătorii partidului so’io list care nu trebuie confundat cu cei comunist — ne scrie următoarele: Domnule d&tccUn, In „Adevărul” din 30 Aprilie, gă­sesc, la informaţii, cu litere grase, următoarea informaţie: Ministerul de interne a acordat autorizarea de a fine întruniri cu ocazia zilei de 1 Mai numai parti­dului social-democrat şi sindicatelor naţionale”. Această informaţie aşa cum v-a fost comunicată, fiind inexactă şi putănd da loc la confuzii, vă rog să binevoiţi a da următoarea recti­ficare: Partidul muncitoresc care repre­zintă interesele de clasă ale munci­­torimei în Vechiul­ Regat, se chiamă Partidul Socialist şi nu Partidul social-democrat. Tot aşa se chiamă partidele muncitoreşti din Ardeal şi Banat. Singure partidele din Bu­covina, unde există tradiţie germ­a­­nă, se chiamă partide social-demo­­crate. Toate partidele muncitoreşti din România fac­­parte din Federa­ţia Partidelor socialiste din R­omă­­nia, care este o organizaţie interna­­ţionalistă, prin faptul că cuprinde toate popoarele din România şi este afiliată la Internaţionala Socialistă Muncitorească, care-şi are sediul la Londra, şi la care sunt afiliate toa­te partidele socialiste şi social-de­­mocrate din lume. Alături de Federaţia Socialista, şi sprijinite de dânsa, există sindica­tele muncitoreşti, afiliate la Consi­liul General din Cluj, şi bazate pe lupta de clasă şi internaţionalism. Aceste sindicate sunt afiliate la Fe­­deraţia Sindicală Internaţională, care-şi are sediul la Amsterdam, şi la care sunt afiliate mişcările sin­dicale din toată lumea, afară de sindicatele din Rusia, care nu sunt organizaţii libere, ci organizaţii im­puse de stat, cu comitete numite de guv­ern, teresele muncitorimei, şi cari, în loc să apere un­­muncitorimei, apără inte­resele statului rus şi ale parti­dului comunist, format din 400.000 membri şi care stăpâneşte, prin te­roare, un popor de 140 miiioane oa­meni. Autorizaţia pe care ministerul de interne a dat-o acuma pentru Mai, după cum a dat-o în fiecare an a fost deci dată nu pentru partidul social-democrat, care nu există, şi pentru sindicatele naţionale, care de asemenea nu există, ci pentru Fe­deraţia Partidelor Socialiste din în­treaga ţară şi pentru mişcarea sin­dicală internaţionalism, SINGURA INTERNAŢIONALISTA, pentru că este singura mişcare sindicală care face parte din Uniunile Internaţio­nale, alături de muncitorimea din întreaga lume. Dacă anul acesta această autori­zaţie nu s’a dat şi pentru sindica­tele comuniste din strada Academi­ei şi pentru Partid.*­ Comunist afi­liat la Moscova, aceasta nu poate fi vina noastră. Nu noi formăm guvernul, nu noi suntem la ministe­rul de interne şi nu noi putem per­mite şi opri întrunirile cuiva. Mai mult chiar. Noi protestăm împotriva ilegalităţii făcută de gu­vern, care a oprit întrunirile comu­niste, (deşi le-a permis serbările) de 1 Mai, şi protestăm cu atât mai mult, cu cât guvernul, prin această interzicere a dat aureola de martiri ai cauzei muncitoreşti unor oameni cari n’au făcut decât rău clasei muncitoare, întrunirile de 1 Mai sunt permise in întreaga lume civilizată şi nu sunt interzise, muncitorimei socia­liste, decât în ţările reacţionare şi Ru­ca Italia, Ungaria şi publicarea barbare,­sia. Vă mulţumesc pentru acestei rectificări. ILIE MOSCOVICI ” Secretarul Federaţiei Palidelor Socialiste din România Din lumea muncitoare 9510 lămurire a socialiştilor Socialiştii şi social-democralii.'ColMUniştii.'Ce sunt sin­dicatele.-Guvernul şi ziua de 1" ‘ 1 D. MUSSOLINI CETATEAN imiHftK* A ROMEI 4L ROMA. —­ Crearea unui cetăţean ro­man nu este poate a’zî un eveniment atât de important ca acum 2000 de ani, dar e încă destul de impresionant, când are loc In ziua naşterei­­oraşului etern şi când acela căruia­ i se conferă aceasta mare onoare este şeful guver­nului. Ultim­ul muritor căruia Roma îi făcuse onoarea de a se putea numi fi­ul ei, a fost preşedintele Wilson. O lungă procesiune de autom­o­bile a adus la capitol întreaga înaltă aristo­craţie din Roma în ţinută de gală, ve­nită să asiste la cinstirea fiului de mun­citor, pe care mulţi şi-l amintesc încă umblând desculţ ca mic învăţător de la ţară, ca să facă economie de încălţă­minte. Ceremonia a avut loc în solem­na sală a Horaţiilor şi Curiaţilor, de­corată toată cu lauri. D. Mussolini, adumbrit de marele drapel al statului italian, a primit ce­tăţenia din mâinile senatorului Cremo­­nesi şi a răspuns în câteva cuvinte la elogiul senatorului. ..Ce am făcut eu pentru Italia ? A întrebat el. „Puţin“. Ce am făcut pentru Roma? Nimic. Dar primesc cinstea ei nu pentru mine, ci pentru naţiune. După aceia, Mussolini a venit la fe­reastră şi a vorbit poporului care-l a­­clama: „Roma,­ a spus el, trebue să redevie iar ceea ce a fost: Centrul cul­ture! latine, centrul lumei!“ Legiunile fasciste au primit această făgăduinţă ■ -v iuriu să ie aplaud, y Accidentul din gara Potcoava MECANICUL SIMPLONULUI GRAV RĂNIT Uri după amiază, la orele 4,20, în momentul când Simplonul, care so­seşte seara la Bucureşti,­­intra­ în gara Potcoava, mecanicul vroind să repare ceva la fluerul maşinei, ame­ţind, a căzut jos. Cum trenul mergea cu destulă vi­teză — Simplonul netrebuind să o­­prească în gara aceasta — nenoroci­tul s’a izbit grav de un macaz. Trenul fiind oprit brusc de către fochist, s a evitat o nenorocire mai mare, altfel roatele vagoanelor ar fi trecut peste corpul celui întins jos. Un tânăr doctor militar, căpitan V. Șerbănescu, a dat primele aju­toare rănitului, constatând fractura unui genunchi, a patru coaste, pre­cum şi o puternică contuziune în frunte. Trenul a avut aproape două cea­suri întârziere, până a venit cu o maşină din Costeşti, un alt mecanic. Rănitul a fost internat în spitalul din Piteşti. Călătorii trenului au strâns prin colectă 1500 lei pentru el. . ABONAMENTE Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei luni 180 lei. Inform­aliu şi camere: Sf . str. Paris Blank La ministerul de război se lu­crează la un proect de lege­ cu pri­vire la modificarea legei sanitare militare. D.­ Constantin Bacalbusia, cola­boratorul nostru, fiind înaâătat de către Liga Culturală d­in­ Brăila, va ţine Duminică 4 Mai o confe­rinţă cu titlul: „Bucum­itiul de altă dată în anecdotă”. A. A. L. L. R. R. Principii Moş­tenitori, precum şi M. M. L. L. Re­gele şi Regina Greciei, A. A. L. L. R. R. Principesa Irena, Principala Paul şi Principele de Hohenlohe, au binevoit a onora cu înalta Lea­ pre­zenţă, Cinematograful Select, pen­tru a v­a vedea filmul „Safety East“, care se reprezintă cu un succes for­midabil la cinematografele Clasic şi Select. Colonelii aspiranţi la gradul de general vor începee în curând un curs de informaţii la şcoala superi­oară de război din Bucureşti. H­­ Hl Eli Hifii I Societatea de binefacere „Ion Cucuzel“ a cântăreţilor bisericeşti din România, aduce la cunoştinţa membrilor săi că va ţine adunare generală Duminică 4 Mai a. c. orele 3 p. m. pentru darea de sea­mă anuală şi pentru modificarea statutelor. Astă seară se reprezintă la tea­trul Central opereta „lankale“ în beneficiul artistei Dina König. ŞCOLARI Citiţi „Dimineaţa Copii»­iop“, cea mai bine scrisă, cea mai placată şi cea mai instructivii revistă peri* îs*ii tineret. La 15 Mai începe examenul căpi­­tanilor pentru gradul de maior, ar*­­ma infanteriei. Pentru celelalte arme examenul Va începe mai târziu.­­ Adunarea generală a soc. „Scena Vineri 25 Aprilie cor. s’a ţinut la sala „Amiciţia“ adunarea generală a soc. „Scena“ a artiştilor din Ro-„ mânia. 1 D. C. Tănase preşedinte, dă citire dărei de seamă, arătând progresele realizate în cursul anului 1923, atât din punct de vedere moral cât şi material, aducând tot deodată mul­ţumiri celor ce au contribuit la mă­rirea fondurilor. D. Cassvan D’Ayol, cenzor, dă ci­tire rapotului comisiunei de cenzori, D. I. Constantinescu secretarul so­­cietăţei, expune amănunţit mersul moral şi material pe anul expirat şi urează celor ce vor fi aleşi dragoste, sinceritate şi putere de muncă pen­tru înfăptuirea cât mai de grabă a i­­dealului dorit de toţi. Casa de retra­gere a artiştilor. D-nii Al. Ştefănescu, C. Mărcu­­lescu, I. Corăscu şi G. Rădulescu iau cuvântul la discuţia generală, fă­când mai multe obiecţiuni, la care răspunde d. C. Tănase. D. C­ .Stăncescu luând cuvântul relativ la Casa de retragere, găseşte că înfăptuirea ei e un vis, de­oarece ar necesita sume enorme. D. I. Constantinescu răspunde d-lui Stăncescu, că se înșală, întru­cât înfăptuirea Casei de retragere este un lucru absolut sigur. D. Florea Mateescu dă citire unei scrisori din partea artistului mem­bru al societăţei d. Ionescu-Ardeal care trimite din America lei S.Clt ca donaţie Societăţei, D. C. Tănase cere descărcarea co­mitetului de gestiunea anului 1923. Adunarea aprobă.­­ Se procedează la alegerea noului comitet şi sunt ..proclamaţi aleşi: preşedinte C. Tănase; vice-pre­şe­­dinţi: C. Mărculescu şi R. Bulfins­­ky; secretar: I. Constantinescu ; casier: Er. Tatomir. Membrii în comitet: N. Soreanu, Emil Dumi­­trescu, I. Goldenberg, F. Formescu, Iorgu Tomescu, I. Sârbul, C. Fota­­che și G. Rădulescu; cenzori: M. Cassvan D’Ayol, M. Dalmed și M. Bejan. f­A­1 —■ Dela „Uniunea alimentară'', —’ Luni 21 şi Marţi 22 Aprilie a avut loc la Iaşi, adunarea generală a lucrătorilor chelneri, la care a luat parte şi delegatul muncei d. M. Niculescu. S’a hotărît intrarea sindicatului în uniune şi s’au votat statutele. Cu începere dela 1 Mai sindicatul se va conduce după noul statut. A fost ales ca preşedinte d. Nica Dumitrescu. In curând se va convoca o nouă adunare generală în scopul in­­scrierei sindicatului la tribunal. BERLIN. — Se află din Koenigs­­berg că, în ajunul serbărei bicen­tenarului lui Emanuel Kant, studenţii din Koenigsberg au declarat că nu garantează un decurs liniştit a­l serbărei decât dacă nu se va men­ţiona despre lucrarea lui Kant a­­supra „Racei eterne“. -ISMTÎt» » «W» a

Next