Adevěrul, mai 1924 (Anul 37, nr. 12350-12373)
1924-05-01 / nr. 12350
PAGINA 2 99CREDITUL IMIMIR Societate Anonima Română pentru dezvoltareaIndustriei Miniere CONVOCARE in conformitate cu art. 21 şi 25 din statutele societăţei, d-nii Acţionari sunt convocaţi în adunare generală ordinară care va avea loc în ziua de 15 Mai 1984 ora 4 P. m. Adunarea se va ţine în Bucureşti, în sala Cercului Industriaşilor, palatul Camerei de Comerţ. Pentru a putea lua parte la adunarea generală d-nii acţionari vor trebui să depună certificatele ACTIV Cheltueli de Adiţie, salarii, impozite, taxe de conduct, cheltueli de foraj, chirii, etc. • Amortismente Beneficiul net; report din 1922 Beneficiul din anul curent. • • provizorii la sediul societăţii din Bucureşti, b-dul I. C. Brătianu No. 75, cel mai târziu1 până în ziua de 9 Mai, inclusiv. Conform art. 29 din statute, procurile trebuesc depuse cu cel puţin 3 zile înaintea adunărei generale adică până în ziua de 12 Mai inclusiv, Adunarea generală Ordinară este legal constituită când acţionarii sau mandatarii prezenţi, reprezintă jumătate din capitalul so 2 1 161.63835. 102-233.36165 102 395.000’ ” ! ! 211.725.166195! n’a mai muiat zahărul, continuând însă să moaie pâinea şi alte alimente... Piciorul îl întrebuinţează ca o mână, iar cu ciocul scobeşte lemnul, se caţără, etc. Imită la perfecţie canarul, sticletul, mierla, ciocârlia, şi alte păsări. La oameni distinge femeia de bărbat, e sensibil la mângâierile sexului contrar şi iritabil la mângâierile aceluiaşi sex... Acestea sânt faptele, din cari oricine poate scădea ceia ce consideră ca exagerare şi interpretare. Rămâne încă destul, pentru a da papagalului rangul îrtâi între păsări. Şî problema?... JDeocamdată o voi indica numai, spunând că papagalul trăeşte în acelaşi fel şi adesea chiar în aceleaşi locuri ca maimuţa, de aceia maimuţăreşte pe om, se caţără pe arbori, mănâncă nuci şi alte fructe ca maimuţoii, scobeşte lemnul arborilor de gumă în căutarea larvelor, ca strămoşul nostru lemurul. Mai pe larg, altă dată, dar. VI.- ro va ifiura Dacă în ziua hotărâtă nu se va întruni numărul de acţiuni prevăzut mai sus, adunarea se va ţine în ziua de 22 Mai la aceiaşi oră tot în aceiaşi sală a palatului Camerei de Comerţ, când adunarea amânată va putea lucra valabil, ori care ar fi partea de capital reprezentată, fără altă convocare, ORDINEA DE ZI: 51. Aprobarea dărei de seamă şi a bilanţului încheiat la 31 Decenii Sold report din 1922. Beneficiu din î Produse de ţiţei, cărbuni, minereuri, dobânzi, cupoane, participaţiuni industriale şi diverse • cereţi pretutindeni numai CREIOANELE HARDTMUTH-KOH-l-ttOOR Cele mai bune şi apreciate din lume. De vânzare pretutindeni. Pentru En gros la Reprezentant .si Depozitar MAX ZISMANN, Bucureşti Str. Parol 19, Br. ERDREICH Str. BibescucVodă 6 Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (Impotenţa), Stotgcale, Rematice, Paralizii, şi cură de slăbire. ngrijirea Feţei şi prin metode electrice speciale. Consultafiuni dela 9—1 $1 dela 6—8. a Doamna Doctor Odeseanu Specialistă din Paris BOLI de FEMEI şi COPII Tratamente speciale. Electroterapie — Consult 26 — Colţei 17 bYi'e 1923, V • rifc» TM T K - ^ 2. Descarcărea Consiliului • 'al Administraţie de gestiunea, sac,'■ 3. Distribuirea beneficiului- ' 4. Alegerea a trei membri tn Consiliul de Administraţie in lo cui celor eşiţi la sorţi-Conform art. 8 din statute, membrii eşiţi la sorţi, sunt reeligibile. I 5. Alegerea a cinci cenzori şi cinci, cenzori supleanţi. Consiliul deAdministraţie apărat, între timp, frumoase suveniruri de olărie românească, la Şcoala de arte şi meserii. . Cu comunicările şi discuţiile ce au avut loc la şedinţe cu excursia ce a urmat, cu vizita la Curtea de Argeş mai ales, primul congres de studii bizantine a realizat un câştig însemnat pentru ştiinţa europeană şi a fost, în acelaş timp, un neîntrecut de preţios prilej, de manifestare a trecutului nostru plin de mărire. CONST. NEDELCU Bugetul englez LONDRA, 30. (Băilor). — După expozeul cancelarului tezaurului, Camera comunelor a votat în mod provizor propunerile bugetare«, amânând votarea definitivă după terminarea desbaterilor. ’ο• ■ ■ .·SPECTACOLE OPERA ROMANA. Relache. TEATRUL NATIONAL. Ora Shylock. TEATRUL REGINA MARIA. Ora 9 Viteazul înotător. TEATRUL MIC. Ora 9. — Când femeea vrea. CINEMA VLAICU. — Ocolul pământului. CINEMA PATHE PALACE Lipscani. — Demonul urei. CINEMA JUPITER. (Moşilor). — pe urmele vulturului. Sâmbătă 3 Mai va avea loc în sala Mozart inaugurarea expoziţie de aquarele a cunoscutului pictor N. Grand. ' M4*. #*■ Interesanta expoziţie a doamnelor pictore şi sculptore din localul sindicatului artiştilor, str. Corăbiei 6, va mai rămâne deschisă numai săptămâna aceasta. ..wi .nr. 4-w * La Căminul , artelor „Regina Maria“ din calea Victoriei obeţin un strălucit succes expoziţie pictorilor Săulescu, Mogoş şi Bordenache. . * .« Stagiunea teatrului Naţional din Bucureşti va dura până la 31 Mai. Opera română îşi va închide stagiunea la 15 Mai. 5. 1 4?" . î Basul rus Pirogoff va cânta la Opera română numai în două reprezentaţii. La teatrul Regina Maria sevor mai reprezenta în actuala stagiune, „Clopoţelul de alarmă“ şi „Paradisul haimanalelor“* Bilanţ General încheiat la 31 Decembrie 1925 66 Acţionari emis VII *.................... 282.595.556! Capital cu dividend complect . 50.000.000T Cassa, disponibil la bănci • • . . 43.272.540 96! emis. V cu divid, pro rata 100.000.000— Ţiței, derivate de ţiței, cărbuni și1 „ VI idem 15.000.000— Minereuri în depozit................ 77.550.792;58; „ „ VII idem’ 1. 337.750.000-1502.750.000I Redevente . • 18.084.000Î95!Tond de rezervă statutar. . . 4.994.556911 | Conturi curente debitoare .... 278 385.697 54 1.350.000 5 6.344.556911 Materiale, mobilier, vechicule, ,. ,, pensii și ajutor . 2.070.155 aparate .......................................... 12.417.818|U. Dividende neîncasate. . . . 395.98270 Participațiuni industriale. . . • .* 30.667.55923.Conturi curente creditoare • . . 170.871.71065. Terenuri petrolifere și concesiuni Beneficiu! net . • .................1 102 395.000 miniere •................• .... 6.723.61281 Instalații de rafinare, depozitare şi cisterne pentru produse petroli-Conturi de ordine Conturi de ordine 1 Angajamente pentru scris, de ga-Scrisori de garanţie şi acreditive . 2.043 872Garanţie şi acred. ........................ Garanţii statutare . • . . . . • 465.000 Deponenţii de garanţii statutare • 2.043.872DU ipotecare . • • . . . . 4.755.000 ,, ipotecare • 465.000H Depozite de titluri ....... 12 693.800 Depunători de titluri . . . • • 13.796.3001—v 4.755.000H—j Depozitari de titluri . • . . . • 0041.500-i. ’ ! Fonduri proprii depuse . . . . 19.264.tXXI Debitori pentru cauțiuni . . . . 345.000-33.089.300i 1 . 33.080.300 P-A--T Accepte în garanţiei . . . • • •- , 354.0001 -I Depunători de accepte în garanţiei1. 354.000 Preşedintele Consiliului de Administraţie. ................ Director General.), Inginer N. P. Stefănescu Inginer I. I. DemetresCUI Conform dispozitiunilor Art. 186 Cod. Corn., am examnat prezentul cont şi l’am găsit în concordanţă cu registrelerespective Cenzorii: C. Cioflec, expert contabil, Ing. Şef. N. Saegiu, Ing. P. Mosgos, Ing. Th. Zernoveanui, Profesor Dr. G. M. Mungod. Şeful Contabităței, B. A. Pencu, expert contabil. DEBIT Profit şi Pierdere încheiat la 31 Decembrie 1925 89.307.319 20.022.847 HEEMAF Motoare şi Generatoare Electrice, Aparate, Tablouri de distribuţiune Garnituri complecte pentru integrane Petrolifere BIROU TECHNIC, Strada Episcopiei 6 COMPTUAR METALURGIC S. A. R. Eftinirea traiuluiI Mare reducere de preţuri la tocurile şi tălpile de cauciuc 38 EBSON" Citiţi „a devenit literar“ ! Director* General 1OX 4 V Inginer I.I. Bemetrescu ’Preşedintele Consiliului de Administraţie,’ • Inginer H. P. Ştefănescu 1 „ . Conform dispoziţiunilor Art. 186 God. Com. am examinat prezentul cont şi l’am găsit în concordanţă cu registrele respectiv :rt contabil: Ing. şef. N. Saegiu, Ing. P. MosgoS■; Inginer Th. Zărnoveanu; Prof. Dr. G. M. Magod Cenzorii: G. Cioflec, expert Şeful Contabilităţei, B. A. Pencu, expert contabil. arifir luminează Radio pleacă declarând că vor mai veni, în vacanţă, să facă cercetări în Biserica Domnească. Se vizitează repede şi ruina bisericii Sân-Nicoară. Doamnele au camîn întuneric conform procedeului Ghem, Werke fost Auer-Geselsch, Berlin 0.17* Ehrenbergstr. 11—14 Rad 10*activ 3 până la 10 ani Tăbliţa de la uşa Dv. tăbliţele străzilor, numerile caselor, firme, toate tăbliţele de orientare, semnele de serviciu pentru paza de siguranţă, pentru personalul, de teatru şi cinematograf, toate marcările, precum sonerii, butonul de lumină electrică, gaura chei ei etc. luminând de la sine prin aprovizionare cu preparatul - RfIOIUM -vizibil ziua și noaptea Cererile se vor adresa numai la Radioaktive Leuchtkraft G. m* b. H. WIEN VII Burggasse 33 Tel. 33757, 38199, 75832. 8.30 ' Un fiu al casei, George, era aşteptat, după o absenţă mai lungă, şi se vorbia de asta în familie. George sosi seara târziu, când Papchen dormia deja în întunericul coliviei sale acoperite. După primele salutări, noul sosit ridică Învelitoarea coliviei: „Ah, George, ai venit?Asta-i frumos, foarte frumos“, zise papagalul. Băgase de seamă, că stăpânul, când se ducea la fereastră, striga adesea pe administrator sau pe chelar. Cum îl vedea , mergând repede spre fereastră, îi striga imediat pe amândoi, fiindcă nu știa pe care voia să-l cheme stăpânul. " Multe păsări, zice Brehm, arată o deosebită inteligenţă: cioara,graurul, cocorul, şoimul, bufniţa, ciocănitoarea; nici una însă nu ‘are multiplele facultăţi ale papagalului. Un papagal avea obiceiul să bage mâncare în apă, ca s’o moaie; căpătând o bucăţică de zahăr ţi inuind’o în apă, a văzut că te igileşte şidispare; adoua, p. 1 , : BLSIMH.EUC1 Doctor I. WEISBERG Str. Sf. Gheorghe Nou No. 7 Consult. 2—4 şi 7—8 p. m. De închiriat Apartament luxos 4 camere şi dependinţe, confort modern, mobilat sau nu. Str.Eroului 15 dela 1 5. Pianist(ă) caută Cinema Gloria, Văcăreşti 64 pentru ziua 3—8. Îl Cărţi şi reviste Em. Socor AVOCAT Strada Muzelor No. 19 Consultaţiuni 68 Telef. 53:4 Perversiuni Sexuale. — „Studii psycho-sexuale asupra terorilor lui Freud“, de dr. Iosif Westfried, M. GRAUR AVOCAT AIBA ŞERBAN-VODĂ 20 telefon 58r5£, PARIS, 30.Rador. — Din Bombay se anunță că aviatorul D’Oisy a ajuns la Karachi, • -------- --------------ae»* 26.440.40344 Imobile • • • . . ......................... 8.170.81250 Chirii cuvenite anului 1924 . . . 418.617161 784.827.40526 784.827.4053 161.63835 / 1 211.563.5281 211.725.166 . 60v ADE VERÜL Elvira e în Bucureşti. Cuceritoarea Parisului teatral s-a smuls din lumea aceea strălucită care o glorifică şi o răsfaţă, pentru a petrece tradiţional —Paştele bucureştene... O găsesc în frumoasa ei locuinţă, căreia nu-i lipsea decât, surâsul Elvirei pentru a-şi recâştiga farmecul şi ospitalitatea. Sărbătorita Metropolei artei, aclamata criticii parisiene, actriţa căreia Bruxelul i-a făcut o primire regală şi de care confraţii belgieni se ocupă încă in lungi şi entuziaste articole, — na D-NA ELVIRA POPESCU adăugat nici o podoabă de orgoliu minunatei ei amabilităţi de bun şi vesel camarad. O găsesc întovărăşită de camarazii cari, cu toată gloria ei, continuă s’o preţuiască şi s’o iubească. Dar, ea se sfieşte să vorbească desuccesele ei şi e bucuroasă să-ţi îndepărteze curiozitatea întrebându-te la rându-i de „ce mai e nou în Bucureşti ?“... Cu greu tabuieşti s’o determini să-ţi vorbească de ea, de victoria ei în adevăr măreaţă, de impresiile culese într’o lume pe care a pus stăpânire ,,d’un coup“ — cum a zis Antoine, „într’o singură seară“ cum a scris de Piers. Şi glasul incomparabil al Elvirei cântă învăluit de un nesfârşit şi cordial surâs. — „Nu puteam rezista, oricât de fermecătoare e viaţa şi oricât de îmbătător e aerul Parisului, să petrec Paştele departe de Bucureştiul acesta drag, care, cu tot praful şi murdăria lui, e adorabil şi de neînlocuit... „Ascultă, ce-ţi spun, nu poli găsi nicăiri o bucurie care să stâmpere dorul Bucureştiului. „Sunt o bucureşteancă iremediabilă. Şi cred că numai această emulare a artei mele a putut interesa Parisul rafinat, şi exigent... — Cred, scumpă doamnă, că cinstirea ce o faceţi Bucureştilor, pe care nu-l găsesc chiar aşa de fermecător, o să meargă până la capăt şi o să jucaţi şi aici, pe scena teatrului dv., căruia i-a dat toată strălucirea şi succesul. — Aşi fi vrut, prietene, aşi fi vrut bucuroasă, dar nu se poate... Teatrul meu, adică Teatrul Mic e ocupat. Nu vreau să stric o orânduire de care mă bucur din toată inima că merge bine. Mi sa sugerat ideea de a cere Teatrului Naţional câteva seri, dar n’am îndrăsnit să discut propunerea gândind la insuccesul cu totul deplorabil încercat de cei ce au avut buna idee de a aduce pentru câteva spectacole în Bucureşti pe ilustra mea camaradă Maria Ventura... E dureros şi e nepermis ca marea noastră Ventura să nu poată juca în România... ..Ce vreţi ? Fără a vrea să mă compar cu dânsa simt cu durere că eu însumi încep să fiu exilată... „Trebue să ne mulţumim cu bunăvoinţa pe care o găsim aiurea ! In cuvintele Elvirei e o cruţătoare şi calmă ironie. Aflu planurile ei viitoare : — Peste câteva zile plec la Viena, unde voi juca două săptămâni. Ma Cousine, de Varsovie. De acolo, plec la Londra cu aceiaşi piesă. In Iulie încep repetiţiile nionei piese... — Vasăzică, joci mereu la Paris ? — Parisienii sunt amabili... Şi frumoasa ,Elviră surâde mereu cu surâsul ei fără asemănare. . *»■■■~!*■. Ren. Literatură-Arte-Ştiinţă ■■■■■■■■BHnnnamnHBBifi! Elvira în Bucureşti :« Sărbătorita noastră actriţă ne vorbeşte de triumful idei Parisian şi de proectele noni. D. Mc Moscovici, urmi ,din cond Mmn ducătorii partidului so’io list care nu trebuie confundat cu cei comunist — ne scrie următoarele: Domnule d&tccUn, In „Adevărul” din 30 Aprilie, găsesc, la informaţii, cu litere grase, următoarea informaţie: Ministerul de interne a acordat autorizarea de a fine întruniri cu ocazia zilei de 1 Mai numai partidului social-democrat şi sindicatelor naţionale”. Această informaţie aşa cum v-a fost comunicată, fiind inexactă şi putănd da loc la confuzii, vă rog să binevoiţi a da următoarea rectificare: Partidul muncitoresc care reprezintă interesele de clasă ale muncitorimei în Vechiul Regat, se chiamă Partidul Socialist şi nu Partidul social-democrat. Tot aşa se chiamă partidele muncitoreşti din Ardeal şi Banat. Singure partidele din Bucovina, unde există tradiţie germană, se chiamă partide social-democrate. Toate partidele muncitoreşti din România facparte din Federaţia Partidelor socialiste din Romănia, care este o organizaţie internaţionalistă, prin faptul că cuprinde toate popoarele din România şi este afiliată la Internaţionala Socialistă Muncitorească, care-şi are sediul la Londra, şi la care sunt afiliate toate partidele socialiste şi social-democrate din lume. Alături de Federaţia Socialista, şi sprijinite de dânsa, există sindicatele muncitoreşti, afiliate la Consiliul General din Cluj, şi bazate pe lupta de clasă şi internaţionalism. Aceste sindicate sunt afiliate la Federaţia Sindicală Internaţională, care-şi are sediul la Amsterdam, şi la care sunt afiliate mişcările sindicale din toată lumea, afară de sindicatele din Rusia, care nu sunt organizaţii libere, ci organizaţii impuse de stat, cu comitete numite de guvern, teresele muncitorimei, şi cari, în loc să apere unmuncitorimei, apără interesele statului rus şi ale partidului comunist, format din 400.000 membri şi care stăpâneşte, prin teroare, un popor de 140 miiioane oameni. Autorizaţia pe care ministerul de interne a dat-o acuma pentru Mai, după cum a dat-o în fiecare an a fost deci dată nu pentru partidul social-democrat, care nu există, şi pentru sindicatele naţionale, care de asemenea nu există, ci pentru Federaţia Partidelor Socialiste din întreaga ţară şi pentru mişcarea sindicală internaţionalism, SINGURA INTERNAŢIONALISTA, pentru că este singura mişcare sindicală care face parte din Uniunile Internaţionale, alături de muncitorimea din întreaga lume. Dacă anul acesta această autorizaţie nu s’a dat şi pentru sindicatele comuniste din strada Academiei şi pentru Partid.* Comunist afiliat la Moscova, aceasta nu poate fi vina noastră. Nu noi formăm guvernul, nu noi suntem la ministerul de interne şi nu noi putem permite şi opri întrunirile cuiva. Mai mult chiar. Noi protestăm împotriva ilegalităţii făcută de guvern, care a oprit întrunirile comuniste, (deşi le-a permis serbările) de 1 Mai, şi protestăm cu atât mai mult, cu cât guvernul, prin această interzicere a dat aureola de martiri ai cauzei muncitoreşti unor oameni cari n’au făcut decât rău clasei muncitoare, întrunirile de 1 Mai sunt permise in întreaga lume civilizată şi nu sunt interzise, muncitorimei socialiste, decât în ţările reacţionare şi Ruca Italia, Ungaria şi publicarea barbare,sia. Vă mulţumesc pentru acestei rectificări. ILIE MOSCOVICI ” Secretarul Federaţiei Palidelor Socialiste din România Din lumea muncitoare 9510 lămurire a socialiştilor Socialiştii şi social-democralii.'ColMUniştii.'Ce sunt sindicatele.-Guvernul şi ziua de 1" ‘ 1 D. MUSSOLINI CETATEAN imiHftK* A ROMEI 4L ROMA. — Crearea unui cetăţean roman nu este poate a’zî un eveniment atât de important ca acum 2000 de ani, dar e încă destul de impresionant, când are loc In ziua naştereioraşului etern şi când acela căruia i se conferă aceasta mare onoare este şeful guvernului. Ultimul muritor căruia Roma îi făcuse onoarea de a se putea numi fiul ei, a fost preşedintele Wilson. O lungă procesiune de automobile a adus la capitol întreaga înaltă aristocraţie din Roma în ţinută de gală, venită să asiste la cinstirea fiului de muncitor, pe care mulţi şi-l amintesc încă umblând desculţ ca mic învăţător de la ţară, ca să facă economie de încălţăminte. Ceremonia a avut loc în solemna sală a Horaţiilor şi Curiaţilor, decorată toată cu lauri. D. Mussolini, adumbrit de marele drapel al statului italian, a primit cetăţenia din mâinile senatorului Cremonesi şi a răspuns în câteva cuvinte la elogiul senatorului. ..Ce am făcut eu pentru Italia ? A întrebat el. „Puţin“. Ce am făcut pentru Roma? Nimic. Dar primesc cinstea ei nu pentru mine, ci pentru naţiune. După aceia, Mussolini a venit la fereastră şi a vorbit poporului care-l aclama: „Roma, a spus el, trebue să redevie iar ceea ce a fost: Centrul culture! latine, centrul lumei!“ Legiunile fasciste au primit această făgăduinţă ■ -v iuriu să ie aplaud, y Accidentul din gara Potcoava MECANICUL SIMPLONULUI GRAV RĂNIT Uri după amiază, la orele 4,20, în momentul când Simplonul, care soseşte seara la Bucureşti,intra în gara Potcoava, mecanicul vroind să repare ceva la fluerul maşinei, ameţind, a căzut jos. Cum trenul mergea cu destulă viteză — Simplonul netrebuind să oprească în gara aceasta — nenorocitul s’a izbit grav de un macaz. Trenul fiind oprit brusc de către fochist, s a evitat o nenorocire mai mare, altfel roatele vagoanelor ar fi trecut peste corpul celui întins jos. Un tânăr doctor militar, căpitan V. Șerbănescu, a dat primele ajutoare rănitului, constatând fractura unui genunchi, a patru coaste, precum şi o puternică contuziune în frunte. Trenul a avut aproape două ceasuri întârziere, până a venit cu o maşină din Costeşti, un alt mecanic. Rănitul a fost internat în spitalul din Piteşti. Călătorii trenului au strâns prin colectă 1500 lei pentru el. . ABONAMENTE Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei luni 180 lei. Informaliu şi camere: Sf . str. Paris Blank La ministerul de război se lucrează la un proect de lege cu privire la modificarea legei sanitare militare. D. Constantin Bacalbusia, colaboratorul nostru, fiind înaâătat de către Liga Culturală din Brăila, va ţine Duminică 4 Mai o conferinţă cu titlul: „Bucumitiul de altă dată în anecdotă”. A. A. L. L. R. R. Principii Moştenitori, precum şi M. M. L. L. Regele şi Regina Greciei, A. A. L. L. R. R. Principesa Irena, Principala Paul şi Principele de Hohenlohe, au binevoit a onora cu înalta Lea prezenţă, Cinematograful Select, pentru a va vedea filmul „Safety East“, care se reprezintă cu un succes formidabil la cinematografele Clasic şi Select. Colonelii aspiranţi la gradul de general vor începee în curând un curs de informaţii la şcoala superioară de război din Bucureşti. H Hl Eli Hifii I Societatea de binefacere „Ion Cucuzel“ a cântăreţilor bisericeşti din România, aduce la cunoştinţa membrilor săi că va ţine adunare generală Duminică 4 Mai a. c. orele 3 p. m. pentru darea de seamă anuală şi pentru modificarea statutelor. Astă seară se reprezintă la teatrul Central opereta „lankale“ în beneficiul artistei Dina König. ŞCOLARI Citiţi „Dimineaţa Copii»iop“, cea mai bine scrisă, cea mai placată şi cea mai instructivii revistă peri* îs*ii tineret. La 15 Mai începe examenul căpitanilor pentru gradul de maior, ar*ma infanteriei. Pentru celelalte arme examenul Va începe mai târziu. Adunarea generală a soc. „Scena Vineri 25 Aprilie cor. s’a ţinut la sala „Amiciţia“ adunarea generală a soc. „Scena“ a artiştilor din Ro-„ mânia. 1 D. C. Tănase preşedinte, dă citire dărei de seamă, arătând progresele realizate în cursul anului 1923, atât din punct de vedere moral cât şi material, aducând tot deodată mulţumiri celor ce au contribuit la mărirea fondurilor. D. Cassvan D’Ayol, cenzor, dă citire rapotului comisiunei de cenzori, D. I. Constantinescu secretarul societăţei, expune amănunţit mersul moral şi material pe anul expirat şi urează celor ce vor fi aleşi dragoste, sinceritate şi putere de muncă pentru înfăptuirea cât mai de grabă a idealului dorit de toţi. Casa de retragere a artiştilor. D-nii Al. Ştefănescu, C. Mărculescu, I. Corăscu şi G. Rădulescu iau cuvântul la discuţia generală, făcând mai multe obiecţiuni, la care răspunde d. C. Tănase. D. C .Stăncescu luând cuvântul relativ la Casa de retragere, găseşte că înfăptuirea ei e un vis, deoarece ar necesita sume enorme. D. I. Constantinescu răspunde d-lui Stăncescu, că se înșală, întrucât înfăptuirea Casei de retragere este un lucru absolut sigur. D. Florea Mateescu dă citire unei scrisori din partea artistului membru al societăţei d. Ionescu-Ardeal care trimite din America lei S.Clt ca donaţie Societăţei, D. C. Tănase cere descărcarea comitetului de gestiunea anului 1923. Adunarea aprobă. Se procedează la alegerea noului comitet şi sunt ..proclamaţi aleşi: preşedinte C. Tănase; vice-preşedinţi: C. Mărculescu şi R. Bulfinsky; secretar: I. Constantinescu ; casier: Er. Tatomir. Membrii în comitet: N. Soreanu, Emil Dumitrescu, I. Goldenberg, F. Formescu, Iorgu Tomescu, I. Sârbul, C. Fotache și G. Rădulescu; cenzori: M. Cassvan D’Ayol, M. Dalmed și M. Bejan. fA1 —■ Dela „Uniunea alimentară'', —’ Luni 21 şi Marţi 22 Aprilie a avut loc la Iaşi, adunarea generală a lucrătorilor chelneri, la care a luat parte şi delegatul muncei d. M. Niculescu. S’a hotărît intrarea sindicatului în uniune şi s’au votat statutele. Cu începere dela 1 Mai sindicatul se va conduce după noul statut. A fost ales ca preşedinte d. Nica Dumitrescu. In curând se va convoca o nouă adunare generală în scopul inscrierei sindicatului la tribunal. BERLIN. — Se află din Koenigsberg că, în ajunul serbărei bicentenarului lui Emanuel Kant, studenţii din Koenigsberg au declarat că nu garantează un decurs liniştit al serbărei decât dacă nu se va menţiona despre lucrarea lui Kant asupra „Racei eterne“. -ISMTÎt» » «W» a