Adevěrul, august 1924 (Anul 37, nr. 12426-12458)

1924-08-01 / nr. 12426

­i Imit „muzicant" UN EPISOD DIN TRECUTUL BANDITULUI BRAILA, 31. — Viata banditu­lui Terente este un lant de peri­peţii. „Regele Bălţilor” n’a fost nu­mai tâlhar. El a făcut şi pe „flaş­netarul”. In privinta acestui episod din­­ viaţa sa, ru se­ povestesc de către­e nişte locuitori din cartierul Bădă­lan­ din Galaţi următoarele: După prima sa dezertare din ar­mată Terente s’a refugiat în cartie­rul Bădălan din Galaţi unde a în­ceput s’o ducă în scandaluri, che­furi şi bătăi. Intr’o bună zi, el s’a decis să facă pe „muzicantul“. Terente pentru a-şi susţine traiul şi-a procurat o flaşnetă pe care o purta zi şi noapte în spinare. El distra cu acest instrument pe chefliii de prin tavernele din port. Urmărit de comenduirea pieţei din Galaţi, el a fugit la Brăila şi s’a instalat în satul Pisc unde, după cum s’a mai scris, a legat o dragos­te nenorocită care l’a făcut să fugă, fiind gonit de tinerii lipoveni din a­­cea localitate. * ­H . Marea urcare a preţurilor cerealelor Morile numai macină grâul.­El este direct exportat De ce suferim de lipsa pâinei GALAŢI. 31. — Numeroasele ce­­reri sosite din străinătate, precum şi anunţarea uuei recolte mai slabe la noi, au menţinut fermă, câteva zile, piaţa cerealelor din Galaţi. Dar teama cerealiştilor de o nouă­­urcare a taxelor de export şi nedes­­minţirea acestei ştiri de către gu­vern, a micşorat numărul transac­­ţiunilor la bursa oficială. Puţinele transacţiuni încheiate în cursul acestei săptămâni, s’au făcut — din cauza temerei de mai sus — cu condiţiunea livrării ime­diate. *■ Ochii tuturor­­cerealiştilor sunt aţintiţi asupra tranzacţiilor de grâu. La bursa oficială, în târgul liber, în toate birourile de cereale, nu­ se discută decât de cumpărări de grâu. Aproape majoritatea mij­locitorilor oficiali am­­ ordine de vânzare şi de cumpărare. Din a­­ceastă cauză, numai în câteva zile, preţul grâului a înregistrat cea mai mare urcare, adică 22.000 lei la va­gon, atingând fantastica cifră de 92.000 lei vagonul bor de vapor. S-a încheiat o tranzacţie de câte­va vagoane de grâu, marfă aflată în magaziile „Moarei Steaua", în greutate de 78,5 kgr. la hit cu 2 la sută corp. str. predare imediată cu 92.250 lei vagonul bardo vapor. O altă tranzacţie de grâu, marfă sănătoasă, în greutate de 77,5 kgr. la hit. cu­ 6 la sută corp. str. cu 130 mii lei vagonul fob, în saci. Explicaţia acestei urcări o găsim în faptul că Grecia şi Turcia, a­­vând anul acesta o recoltă sub mediocră, iar la noi recolta anun­­ţându-se slabă, numeroasele cereri sosite din străinătate au urcat pre­ţul grâului. Populaţia se plânge de lipsa pâi­nei. Este şi firesc sa suferim, o ase­menea lipsă când morile au încetat de a mai măcina grâul şi au găsit că este mult mai avantajos să-l vân­dă direct la vapor pentru export. Informaţiunile noastre sunt perfect exacte şi dacă exportul grâului va continua pe aceeaş scară nu este ex­clus ca nici cu 12 lei să putem cum­păra o pâine! Aceasta este situaţia reală şi des­­tul de tragică în care ne aflăm­­ ŞI ORZURILE S’AU URCAT Dar iată că, odată cu urcarea grâului, au înregistrat urcări şi or­zurile, urcări cari au atins până la 10.000 lei la vagon. Urcarea a prove­nit în urma numeroaselor cereri so­site din Grecia, Olanda şi Anglia. Orzul în greutate de 42 kgr. la hltr. a fost oferit cu 56.000 lei vag. bordo-vapor, dar vânzătorii au cerut 58.000. Pentru orz fob în saci s’a oferit 76.000 lei vag., dar vânzătorii au ce­rut 78.000. O tranzacţie de orz a fost oferită spre vânzare cu 56.000 lei vagonul borc­o-vapor predare după 1 August. CUM SE PREZINTĂ PORUM­­BURILE Cereri pentru porumb sunt dease­­menea numeroase. Se cere porumb cu 59.000 iei bordo, dar se oferă la 56—57.000 lei vagonul predat vapor. O casă de cereale, care a avut or­din pentru cumpărare de porumb, a­ oferit pentru porumb corcitură 52.500 lei vag. O tranzacţie de porumb dinte de tal, a fost încheiată la 89.000 lei va­­gonul­ fol în saxi­După cum am spus, până la cla­rificarea situaţiei, dacă taxele se vor majora sau nu, numărul tran­­zacţiunilor se micşorează. O tranzacţie de secară a fost înche­iată cu 47­ 250 lei vagonul predare va- por. O tranzacţie de ovăz a fost încheiată cu 48.000 lei vagonul predare vapor. O tranzacţie de orz recolta nouă, a fost încheiată cu 73.000 lei vag., bordo­­vapor sau şlep, predare la cererea cumpărătorului. O altă tranzacţie de orz recolta no­uă, marfă sănătoasă, fără miros, cu 8 la sută corpuri străine, predare la fi­nele lunei August franco linia Reni, a fost încheiată cu 52.000 lei vagonul. S’au încheiat câteva vagoane să­mânţă de bostan, marfă bună în saci întrebuinţaţi cu 135.000 lei vagonul. In general zintă fermă, piaţa cerealelor se pre- ­­m s’a facut naţionalizarea Stelei Române Ni se scrie din Paris . Se ştie in ce mod bizar s’a făcut ro­mânizarea „Stelei Române“. Băi­cile româneşti, printre cari şi Banca Românească,­­ nedispunând de capital­ii necesar pentru achiziţionarea a 51 sută din acţiunile Stelei (pro­­­porţia de 51 la sută a fost fixată de­­guvernul nostru în momentul când s’a scos Steaua de sub sechestru), s’au a­­dresat la două grupuri străine cari le-au avansat bani pentru aceasta. A­­ceste două grupuri sunt: „Steaua Ro­mână Francaise“ şi ,,British Steaua“. Preşedintele consiliului de administraţie al acesteia din urmă este d. Charles Greenway, conducătorul trustului An­­g­o-Persan Până la plata avansului, băncile noastre au lăsat acţiunile în gaj la societăţile arătate. „ Va să zică Steaua Română n’a putut fi naţionalizată ..prin noi înşine“, ci cu ajutorul capitalului străin. Acesta din urmă a fost care a pus la dispoziţie sumele trebuitoare pentru obţinerea majori­tăţii acţiunilor Stelei. Istoria a­­ceasta arată cât de absurdă este noua lege a minelor care, fără a ţine seamă de faptul fundamental că n’avem capi­taluri suficiente, prescrise totuşi naţio­nalizări imposibile de realizat. Treb­ue să se noteze că românizarea Stelei Ro­mâne cu ajutorul capitalului străin s’a făcut atunci când în ţară erau disponi­bilităţi suficiente şi când se făceau zil­nic emisiuni noui. Ce’ar mai fi dacă ar trebui să se naţionalizeze ceva azi, când există criză de numerar ? De unde s’ar lua banii ? O adevărată naţionalizare presupune o încordare a puterilor proprii, iar nu un apel la străini. Cum rămâne cu for­mula „prin noi înşine“, când, pentru a putea româniza ceva, suntem siliţi să cerem tot concursul capitalului străin? Cum stăm cu Steaua Română ? Este ea naţio­m­alizată sau nu ? Sunt cele 51 la sută în mâinile băncilor româneşti? Gajul care este deţinut de cele două grupuri străine poate fi considerat ca aparţinând românilor ? Ca să se vadă cât de încurcată este chestia, vom arăta că deoarece băn­cile româneşti n’au putut plăti pînă a­­cum acţiunile (pînă acum un an n’au putut plăti nici dobînzile), ele tratează acum cu „Steaua Română Francaise“ şi cu „British Steaua“ ca să li se am de ere­menul de achitare nu peste un an sau doi, ci peste zece sau chiar douăzeci de ani. Dacă lucrul li se va admi­e — şi sunt şanse să li se admită — gajul va rămânea pentru încă foarte multă vreme în mâna grupurilor străine, un­­asemena condiţiune, se poate spune că "Steaua Română este românizată. ? Exemplul acesta dovedeşte cât de artificială şi de neserioasă este politica de naţionalizare şi cum, de fapt, e ab­solut inaplicabilă. Dar să trecem peste acest punct şi să venim la tratativele de care vorbim mai sus. Am spus că există şansa ca acestea să reuşească şi că, în cazul a­­cesta, băncile româneşti, debitoare nu vor avea de plătit acţiunile decât pes­te zece ani dacă nu şi mai bine. După toate probabilităţile, însă, ele vor tre­bui să plătească în timpul acesta anu­mite dobânzi, în lire sterline. Negocierile nu sunt încă definitiv în­cheiate. Cele două grupuri , francez şi englez, cari merg mână în mână, pun, după cât am auzit, condiţiuni cari pri­vesc modul de aplicare a nouii legi a minelor, condiţiuni despre cari lasă să se înţeleagă că au şi fost acceptate de guvernul român. Nu ştim în ce consistă acestea, dar însuşi faptul sau chiar simplul zvon, foarte verosimil de altfel, fiindcă în lu­cruri de acestea nu se obţine nimic de­cât domnant, dormant, arată cât de de­parte suntem de a putea face real­mente o politică de naţionalizare eco­nomică. * In altă ordine de idei, mai dăm o ştire pe care o găsim in cunoscuta pu­blicaţie franceză „Agence Economique et finaciere“ (de la 21 iulie). „Un grup important de acţionari francezi ai Stelei Române a provocat o intervenţie pe cale diplomatică, pen­tru a i se admite ca impozitul româ­nesc asupra dividendelor să se aplice detentorilor străini de acţiuni româ­neşti în a­celaş fel care se aplică de­­tentorilor români. Acuma, străinii plă­tesc 25 la sută pe când românii 18 la sută. Se speră că intervenţia aceasta va izbuti, cu atât mai mult cu cât ac­ţionarii francezi cu titlurile cotate în Franţa plătesc pe lângă impozitul ro­mânesc de 25 la sută, impozitele fran­ceze“. L Sinuciderea unui medic In gara Filipcaru tânărul Alin Constantinescu, medic chirurg din Braşov s’a aruncat în faţa trenului personal care venea din Bucureşti. Asupra lui s’au găsit diferite ac­te, precum şi o seringă plină de morfină. Tânărul suferea de neurastenie. Parchetul a ordonat aducerea cadavrului la morgă. Spânzurarea unui copil de­r ai jumătate la Liti Chiu a fost săvârşită oribila fapta.­Mitil criminal cu stigmate sadice CHIŞINĂU, 30. — întreg, ora­şul nu se ocupă decât de oribila crimă comisă de băiatul de şap­te ani Rapova, asupra micuţului Telinschi. Se cunosc faptele relatate de noi. A­cum câteva zile, se­­ştie că a fost găsit spânzurat de ramura unui copac, copilul Neculae Te­linschi în etate de un an şi jumă­tate. Făcându-se cercetări, s’a stabi­lit că criminalul este copilul Ion Ropova în etate de şapte ani. CINE E CRIMINALUL Din descinderile şi confruntările făcute printre copiii din mahalaua Baicanilor, s’a putut constata, lip­sa de acasă a lui Ion Ropova, care se ascunsese. Căutat de agenţii brigăzei de si­guranţă, Ropova a fost găsit. Adus înaintea reprezentanţilor po­liţiei, dânsul a refuzat mai întâi să vorbească, dar a sfârşit prin a face mărturisiri complecte. El a descris chipul cum a spânzu­rat pe micul Telinschi. I-a legat fu­nia de gât şi aruncând cellalt capăt peste o erată a pomului, a început să tragă. In urmă, a legat capătul liber al funiei de­ pom şi a plecat lăsându-şi victima spânzurată. D-l dr. Mihailovici care a făcut au­topsia cadavrului, ne-a declarat, ur­mătoarele: CE SPUNE MEDICUL LEGIST „Micul Telinschi a fost spânzurat de Ropva. înainte de a-l omori, cri­minalul l-a bătut cu violenţă, de­oa­rece faţa cât şi corpul lui Telinschi prezintă mai multe eschimote. Criminalul, în etate numai de 7 ani, are figura lombroziană clasică, fizicul denotă un pervers.“ Din alte cercetări făcute, rezultă că Ropova obicinuia să omoare de mic copil, animale, ca pisici, câini, etc. şi se pare că avem dea f­ace cu un criminal sadic. Dorinţa de a vedea un copil spânzurat, l-a­­ împins la gestul ştiut. Alţii susţin că pe aceiaşi stradă, deunăzi s‘a spânzurat un soldat. De atunci a rămas fixat în creerul bolnav al lui Rapova acel tablou pe care a voit să-l reconstitue. Precocele criminal este deocamdată l­a poliţie. ADE Noua orintare otitică din Iugoslavia ’am s’a ajuns la guvernar­­e azi flu­icultante pe cari le are de învins binetul, s’a străduit să constitue un guvern de concentrare, preconizând mai multă concilianţă faţă de diver­­sele curente opoziţioniste. CHESTIA MODIFICĂRII CONSTI­TUŢIEI Acestei concepţii Pasiei i s’a opus cu cea mai mare energie, respingând orice colaborare cu blocul opoziţiei şi, în special cu Rădici şi stăruind asupra necasităţei de a se lăsa nea­tinsă Constituţia existentă. In due­lul oratoric care a avut loc în aceas­tă privinţă între cei doi fruntaşi radicali la consfătuirea comitetului partidului, Pask­i a biruit şi comite­tul a adoptat o rezoluţie al cărei prim punct spune că trebue conti­nuată politica urmată până acum. Partidul radical obţinuse în ultime­le alegeri 100 de mandate, fiind gru­pul cel mai puternic în parlament. Dar n’avea o majoritate destul de mare pentru a putea stăpâni parla­mentul fără sprijinul altor grupur­­i influenţa sa a mai scăzut când fracţiunea lui Rădici renunţând la rolul pasiv de până atunci, şi-a fă­cut în Martie trecut apariţia în Skupicină. Cum partidul radical a respins Crtea mijlocie preconizată de Iovanovic a trebuit să se recurgă la un guv­jrn al opoziţiei. CE SE AŞTEAPTĂ DE LA NOUL GUVERN Sarcina ce-l aşteaptă pe d. Davi­­dovici nu este uşoară şi el va trebui să dea dovadă de multă abilitate şi înţelepciune pentru a realiza o în­Lunga criză ministerială din Ser­bia a găsit o soluţie surprinzătoare prin formarea unui cabinet de con­centrare de către­­şeful blocului opo­­ziţionist. Noul guvern se compune din cinci democraţi, patru sloveni clericali, trei mahomedani din Bos­nia şi un disident al partidului ra­dical. Trei portofolii nu au fost încă atribuite, de­oarece şeful noului gu­vern doreşte să se rezerve unor re­prezentanţi ai partidului Rădici, al cărui vicepreşedinte a sosit la Bel­grad pentru a trata în această pri­vinţă cu d. Ravidovici. Fizionomia noului cabinet i-o dă în special şe­ful lui, care e un bărbat politic cu multă experienţă şi a fost în diferite rânduri ministru. A mai­­stat odată în capul guvernului de la întemeie­rea noului regat unit. SPRE O ÎNŢELEGERE CU CROAŢII El şi-a început cariera politică în luptă cu d. Pasici al cărui loc la luat acum. D. Joavidovici este dintre acei bărbaţi politici cari sunt pen­tru o înţelegere cu croaţii şi nu se opun unei revizuiri a Constituţiei din 1322. El a combătut întotdeauna centralismul extern şi este cert că, la guvern, el va căuta să obţină concilierea naţională. Luarea putere­ de către Davido­­vici a înlăturat ideia de a se rezolva criza prin alegeri noul. D. Pasici s’a străduit să câştige coroana pentru a­­ceastft soluţie, dar nu l’a putut con­vinge pe rege ca să-şî dea consimţi­­mântul. uveranul a persistat în opi­nia că trebuiesc mai întâi epuiza­te toate celelalte mijloace şi el s’a I ţelegere între populaţiile regatului decis să ofere opoziţiei posibilitatea de a-şî dovedi aptitudinea de a guver­na şi de a învinge diversele dificul­tăţi. De altfel, această opoziţie deţi­ne majoritatea, de când membrii partidului croato-republican s’au de­cis să participe la lucrările Skupci­­nei; ea nu deci îndreptăţită să ia puterea, conform principiului demo­crat de guvernământ. Dacă bătrânul Pask­i a trebuit să cedeze locul pe care l’a deţinut de astădată dela 1921, el are însă satisfacţia că par­tidul radical s’a pronunţat în mod necondiţionat pentru politica sa, e­­vitându-se sciziunea în grupul con­­dus de el. Se ştie, de fapt, că preşe­dintele Skupcinei Iovanovici, care primise însărcinarea să formeze ca­şi a înlătura desbinările cari s’au manifestat în măsură tot mai mare în ultimii ani. Călătoria lui Rădici la Moscova şi aderarea sa la Internaţio­nala comunistă nu înlesnesc desi­gur această sarcină, deşi nu este ex­clus că el îşi va renega noull amic bolşevici, când va vedea posibilit­tea de a-şi ajunge ţinta fără ei. Afară­­ aceasta, faptul că un disident radical, d. Petrovici, a in­trat în noul cabinet ca ministru de interne, lasă să se prevadă că şi alţi radicali se vor desprinde din partid pentru a sprijini guvernul de concentrare care ar putea astfel să obţie cu timpul o puternică majori­tate şi să realizeze concilierea inter­nă atât de necesară oricărei ţări. Mărirea taxelor pe zone la C. F. R Ce vor plăti cel fără bilete şi cel cu bilete nevalabile sau găsiţi în clase superioare biletului lor Odată cu mărirea taxelor de călă­torie pe C. F. R. cu 25 la­ sută, se­ măresc şi taxele pe zone în aceeaşi proporţie. • CĂLĂTORII FĂRĂ BILETE SAU CU BILETE NEVALABILE Dacă un călător, se găseşte în tren fără bilet sau cu bilet neva­labil, indiferent dacă este civil, militar sau copil între 4 şi 10 ani, el plăteşte în tren taxa unui bilet de călătorie de zone şi anume: In clasa I în loc d 200 lei 250 lei, clasa Il-a în­ loc de 120 lei 150 lei, iar în clasa IlI-a 100 lei în loc de 75 Iei. CĂLĂTORII DIN CLASĂ SUPE­RIOARĂ BILETULUI CE POSEDĂ Dacă Sin’ călător cu legitimaţie valabilă se găseşte călătorind în­­tr’o clasă superioară, indiferent de legitimaţia ce-o posedă, va fi supus în tren la plata taxei unui bilet de diferenţă de zonă şi anume : Dela el. Il-a la I-a 100­ lei în loc de 75 lei; dela clasa IlI-a la a Il-a 80 lei în loc de 50 lei şi dela clasa IlI-a la I-a 150 lei în loc de 125 lei.­­Această dispoziţii se intră în '«#­­goare tot pe ziua de 1 August. Terente tratează predarea de turnări ? GALAŢI, 31. — Din Galaţi ni se anunţă că Luni 28 Iulie la orele 10 seara s’a prezentat unei persoane din acea localitate — care ţine s­ă nu­ i se ştie numele— un individ­ care s’a dat drept tri­misul lui Terente. Acest trimis al „Regelui bălţilor“ a declarat că Terente ar fi dispus să se predea de bună voe, dacă îi se dau garanţii că nu v­a fi tortu­rat şi că va avea o apărare conşti­incioasă la Curtea cu juri, pentru a putea să nul fie condamnat la muncă silnică pe viaţă. Trimisul lui Terente a plecat să aducă răspunsul, dar nu s-a mai întors. Terente la Hârşova HÂRŞOVA, 31. — Banditul Te­rente a fost văzut Miercuri seara de către doi pescari, între Vadul Vii şi Hârşova. „Regele bălţilor“ era cu fes în cap, culcat intr’o dubă şi cu o armă în mână. ta ii Inai CETATEA-ALBA, 30.­­ Se cu­nosc împrejurările în care acum , două săptămânii, şapte bandiţi au­ atacat o patrulă de grăniceri pe şo­­seaua Saba, la şase kilometri de o­­rcişul nostru. Autorităţile au stabilit că un gră­nicer a fost rănit cu alvae de armă de vânătoare. Comandantul militar din Chiși­nău a ordonat confiscarea­­tuturor armelor de vânătoare ale membri­­depus­­ar societății „Diana“ în cazul­­ când autorii atacului nu vor fi des-R- D- I coperiți- Un no conflict între Berlin şi Muenchen — Telegramă particulară — BERLIN, 31. — Relaţiile intre Bavaria şi Reich s’au înrăutăţit în ultimul timp în urma deciziei Reichstagului prin care se anu­lează interzicerea partidelor co­munist şi naţional-socialist în Bavaria. Guvernul bavarez a fă­cut cunoscut prin ministrul său de interne că consideră această decizie ca depăşind competinţa Reichstagului şi că nu-i va da curs. Această declaraţie a mai agra­vat tensiunea între Berlin şi Muenchen. Ziarul Argus ocupându-se­­ de noua­­întâmpinare trimisă ziare­lor de către trustul de hârtie, scrie următoarele: Care va să zică preţurile vor ră­mâne aceleaşi şi în 1924, dar numai ATÂTA TIMP CÂT NU VA SUR­VENI O SCUMPIRE A PACUREI. Dacă oc­iul păcurei se va urca, atunci, fir­­e, trustul va scumpi hârtia. Iată ce valoare are declaraţia trustului că nu va scumpi hârtia în cursul anului 1924 ! Dar să admitem că păcura nu se va scumpi şi trustul nu va urca preţul hârtiei. Ei şi ? II va urca, de­sigur, cu începere de la 1 ianuarie 1925. Cum ziarele au de gând să apară şi du­pă data aceasta, este violent că vor fi sili­­ să suporte atunci ex­ploatarea­­restului parazitar. Din Iaşi se anunţă că ordonanţa No. 3 a comandamentului corpului IV de armată, privitoare la starea de asediu şi care a fost publicată zilele trecute, priveşte numai regiu­nea din Basarabia care intră în ra­za comandamentului orpului IV armată. Prin această ordonanţă, starea de asediu­lui s’a întins supra ora­şului Iaşi. Spre a se termina lucrările de cons­trucţie a circuitului telefonic Bucureşti- Belgrad, s’a mai acordat ministerului de comunicaţii un credit extraordinar rambursabil. Alt credit extraordinar­­ s’a mai a­­cordat ministerului pentru repararea cablului telegrafic Constanţa-Constan­­tinopol. Ministerul cultelor publică un comunicat prin care tine să aducă la cunoştinţă că textul Concorda­tului publicat de un confrate la 31 Iulie, nu este acel al proiectu­lui de Concordat redactat la Ro­ma pe bani tratativelor urmate a­­colo între delegatul guvernului român şi Vatican şi as­pra căruia se tratează încă. Ministerul de război a fost auto­rizat să cedeze con­triei R.­Vâlcea o suprafaţă de aproape 6 ha. din proprietatea regimentului 2 infan­terie, spre a fi împroprietăriţi de­mobilizaţii — potrivit legii din Oc­tombrie 1921. Ministerul a mai­­cedat Cerclulu­i militar din Timișoara localurile ce le ocupă astăzi, cari sub­t proprie­tatea armatei. PARIS, 31.— Protocolul care În­chide conflictul germano-sovietic a fost semnat erl la Berlin. In anul 1920 fostul medic-şef şi comandantul trenului sanitar No. 2 maior-doctor Gh. L. Transilvanu, este pus în urmărire de către consi­liul de războiu al corpului VI ar­mată Cluj pentru delictele de delapi­dare de bani publici, fals în materie de adminstraţie militară şi sustra­gere de acte publice, săvârşite în sus zisa calitate de medic-şef în timpul campaniei 1919—1920, fixându-i-se pentru judecare ziua de 21 Noembrie 1921. D. dr. Transilvanu pretinzând, că in calitata de şef al unităţii, nu putea fi şi gestionar şi, că în afară de aceasta, este vorba de o simplă înscenare şi răzbunare, s’a adresat înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cerând strămutarea afacerei la un alt consiliu de războiu. La cererea medicului s’a raliat şi ministerul de războiu care a intervenit pentru ad­miterea strămutărei, înalta Curte în complectul său, găsind întemeiată cererea, a ad­­mis-o, ordonând strămutarea afa­cerei la consiliul de războiu al cor­pului II armată din Bucureşti. La 14 Martie 1924 d. Transilvana fiind citat la o adresă greşită şi ne­putând lua cunoştinţă de termenul fixat pentru judecată este condam­nat în contumacie la 20 ani muncă silnică. In urma opoziţiei făcute pro­cesul judecându-se din nou, d-rul Transilvanu a arătat cu acte oficiale cât de neîntemeiate sunt toate acui­­-u rile aduse. fi f! III BRATISLAVA, 29­ — Monitoa­rele „Brătianu“ şi „Lahovary“ au sosit azi dimineaţă. Recepţiunea o­­ficială a fost foarte cordială. Programul cuprinde­ banchete oferite de guvern şi armată pre­cum şi câteva recepţii şi escursiuni, ceea ce arată într’un tinod măguli­tor pentru flotila noastră dunăreană sentimentele extrem de amicale ce întâlneşte pe teritoriul cehoslovac. Ţinuta echipajelor este excelentă. Avizarea mărfurilor coletărie de C. F. R Direcţiunea generală C­­F. R. a luat dispoziţiunea ca staţiile să avi­zeze destinatarii de sosirea mărfuri­lor coletărie ce trec de 2.000 kgr. greutate, sarcină ce cădea până a­­cum pe seama serviciului de camio­naj C. F. R. Serviciul de camionaj se va îngriji de acum încolo numai de mărfurile coletărie sub 2.000­ kgr. greutate, tre­buind să avizeze destinatarii. Dispoziţiunea intră în vigoare pe ziua de 1 August, ia pe C. F. I Pentru transportul cherestelei de orice fel direcţiunea generală C. F. R. a afectat fiecărei fabrici de cherestea un număr de va­goane proporţional producţiei şi depozitului ce are* spre a putea transporta marfa la destinaţiile cerute de cumpărători. Se atrage atenţiunea cumpărătorilor de cherestea că direcţiunea generală C. F. R. nu mai acordă nici un vagon pentru transportul de che­restea afară de cele acordate fa­­bricelor. Deci la orice cumpărare vor lua înţelegere cu fabricanţii cari au vagoane la dispoziţie pentru a le transporta marfa. accidente pe I. F. R. Trenul 526 a surprins o femee la cantonul 310 de lângă staţia O. Duca omorând-o pe loc. Frânarul Zaltza Gh. căzând de la frâna unui ve­an din trenul 1301 sub soatele vagon lui a rămas mort pe loc. * Trenul 62 a sfărâmat o căruţă cu pe­peni înţepenită în pietrişul de la lucra­rea din bariera cantonului No. 2 de lângă staţia Albeşti. D-sa a spus că nu poate fi vorba de „sustragere de acte publice“ de­oarece actele găsite la dânsul la perchiziţia din August 1921 îi apar­ţineau ca fiind acte de descărcare, şi în tot cazul, ceruse voie la Mareei Stat Major care ii acordase ca ter­men de predare ziua de 1 Ianuarie 1922. Preşedintele consiliului cerând a­­ceastă autorizaţie scrisă a Marelui Stat Major, medicul a răspuns că are la locuinţa sa acest act şi dacă este nevoe, să i se dea voe a-i aduce, cerere căreia însă nu i s’a dat curs. Toţi martorii atât ai apărărei cât şi ai acuzărei, cu o singură excepţie, fiind cu totul favorabilă acuzatului, consiliul de război­, după o scurtă deliberare, aduce un verdict de achi­tare pentru delictele de „Delapidare de bani publici“ şi „fals în materie de administraţie militară“, şi îl con­damnă la 12 luni închisoare pentru delictul de „Su­stragere de acte pu­blice“ din cauză, că nu a produs în instanţă autorizaţia arătată mai sus. Invocând motivul că nu poate fi vorba de sustragere de acte publice în spiritul legei, doctorul Transil­vana, s-a adresat cu recurs atât la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi la Consiliul de revizie perma­nent al armatei. Recursul fiind găsit întemeiat, , a fost admis, iar sentinţa condamna­­toare a consiliului de războiu al cor­pului II armată anulată in întregi­mea ei. tratativeli tau­ cu aso’­stele Cecilia Pollack, Maurice şi Phili Pollack, Sami şi Mady Pollack, An­dré Pollack, Moise şi Eva Cr­cofimi Iacob şi Fani Pollack (Londra­), pre­­cum şi familiile Ing. Ad.­Avramo­­vici, Reghine Dr. Horovitz, Al. Her­­dan, M. Ertracht,, Manole Semo, Isi­dor Lewy, I. L. Goldenberg (Paris),­­Albert Liebermann au nemărginita durere de a anunţa pierderea scum­­pului lor soţ, păr­inte, bunic, frate, cumnat şi unchi Leon Pollick în etate de 70 ani încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, înhumarea va avea loc în ziua di Vineri 1 August 1924, a ora 10 a. m. la Capela Cimitirului Israelit (Fi­lantropia), unde se află depus cor­­pul defunctului. Aceasta ţine loc de oricare altă în­ştiinţare. le Dubiriat Birouri Prăvălii Subsol mare I» Strada Hsaden­ei l A se adresa în curte Insttut superi© ie ştiinţe Titan,­­e LIEGE (BELGIA) la Hon lev ets Constitui­e 25 Cursuri orare şi prin co­respondenţă. Cursuri speciale dănd drep­tul la di­loim­e de Inginer­electromecanic, Electrician­ mecanic, Chi­­mist-industrial, colonial, co­mercial, specialist în beton armat, specialist în construc­ţion­ de automobile, 40% re­ducere la elevi de naţionali­tate română. Cereţi ultima broşură. Diplomele conferite sub controlul Guvernului Român. Pentru înformaţiuni şi în­scrieri a se adresa la Secretariat Directorul General Ing. G. DECHESNE Comando al ordinului Reg. Coroana Românie­­trVd­ CADOURI pentru orice ocaziune FRAŢI !ROLLER, CAROL 50. ETAJ., Ciorapi si Mânuşi CHILOŢI de DAMA Mai eftin ca ori­unde la Fraţii ROSSIN Calea Văcăreşti No 22­­ En gros — —­­ deal­ CABINET MEDICAL CENTRAL Str. Edgar Quinet ÍQ vis-a-vis de (Hotel Capsa '* Sifilis, Genlto « Urinare, Veneri# Injecţii intravenoas Gonsuitaţii îl­l a. m. 5-8­­ n. p. m/ Policlinica „VIATA1* Bucureştii calea Griviţei 107. Medici specialiştti vindecă radical "Sifilisul Blenoragia şi alte tăbli la bărbaţi şi femei Analiza sângelui, înfecţiuni fă­­ră durere Consult, 8—1 şi 8% 8y2. In veci neconsolaţii şi nemăngâ­­iaţii Paulina Herovici soţie, Jean şi Lica Herovici, Leonida şi Coca He­­rovici, fii şi nore, Herman şi Tanţa L­ero viei, Jean şi Margo Juster, Ra-« lea şi Henriette Juster fiice şi gi-* neri, Tedi şi Lenuţa Herovici, Edu-r­ard Juster şi Dan Herovici nepoţi şi nepoate, precum şi familiile Simon Herovici, Isac Herovici, Paul Mihail, Emanoel Berci­iiei, Zaharanu, Ka­, merling1, Rubîr Luca şi Voi om Pai­ris, au nemărginita durere de a a­­nunţa moartea crerpă o scurtă şi grea suferinţă a iubitului lor, Beny Herovici proprietarul magazinului „Blănăria Rusească din Calea Victoriei No. 50. Cortegiul funebru va porni din str. Teilor No. 10, Vineri on 2 iunii, SPC, cimitirul Filantropia.­­ Personalul magazinului şi al ate­lierului Blănăria Rusească au ne-,­mărginită o durere de a anunţa în­cetarea din viaţă a prea iubitului lor şef Beny Herovici decedat în urma unei scurte şi grele suferinţe, în etate de 60 ani, înmormântarea va avea loc Vi­neri,, orele 2 juni. — Telegramă particulară — PARIS, 31. — Recunoaşterea so­vietelor de ătre Franţa va fi re­zolvată la conferinţa delegaţilor guvernului francez şi celui sovietic care va avea loc îndată . Herriot se va întoarce din Londra. In cercurile comerciale şi indus­triale franceze se manifestă o ten­dinţă vie pentru a relua relaţiile cu Rusia sovietică. Singura piedică a fost până acum refuzul sovietelor de a delibera asupra rambursării datoriilor contractate de Rusia în Franţa. De aceea, această proble­mă va figura în primul rând la or­dinea zilei a conferinţei franco-ruse. Justiţia militară Hotărârea consiliului de război 4 ?9 59 si 9ISAHIMT­IM TARĂ S50 pe an 350 „ 6 luni ÎSO „ 3 „ 60­­ tynă TAC!Nu 3 _ PREGĂTITI-VA PENTRU Tb­e Mostre iii . DELA 31 AUGUST — 14 SEPTEMBRIE 1924

Next