Adevěrul, august 1924 (Anul 37, nr. 12426-12458)
1924-08-01 / nr. 12426
i Imit „muzicant" UN EPISOD DIN TRECUTUL BANDITULUI BRAILA, 31. — Viata banditului Terente este un lant de peripeţii. „Regele Bălţilor” n’a fost numai tâlhar. El a făcut şi pe „flaşnetarul”. In privinta acestui episod din viaţa sa, ru se povestesc de cătree nişte locuitori din cartierul Bădălan din Galaţi următoarele: După prima sa dezertare din armată Terente s’a refugiat în cartierul Bădălan din Galaţi unde a început s’o ducă în scandaluri, chefuri şi bătăi. Intr’o bună zi, el s’a decis să facă pe „muzicantul“. Terente pentru a-şi susţine traiul şi-a procurat o flaşnetă pe care o purta zi şi noapte în spinare. El distra cu acest instrument pe chefliii de prin tavernele din port. Urmărit de comenduirea pieţei din Galaţi, el a fugit la Brăila şi s’a instalat în satul Pisc unde, după cum s’a mai scris, a legat o dragoste nenorocită care l’a făcut să fugă, fiind gonit de tinerii lipoveni din acea localitate. * H . Marea urcare a preţurilor cerealelor Morile numai macină grâul.El este direct exportat De ce suferim de lipsa pâinei GALAŢI. 31. — Numeroasele cereri sosite din străinătate, precum şi anunţarea uuei recolte mai slabe la noi, au menţinut fermă, câteva zile, piaţa cerealelor din Galaţi. Dar teama cerealiştilor de o nouăurcare a taxelor de export şi nedesminţirea acestei ştiri de către guvern, a micşorat numărul transacţiunilor la bursa oficială. Puţinele transacţiuni încheiate în cursul acestei săptămâni, s’au făcut — din cauza temerei de mai sus — cu condiţiunea livrării imediate. *■ Ochii tuturorcerealiştilor sunt aţintiţi asupra tranzacţiilor de grâu. La bursa oficială, în târgul liber, în toate birourile de cereale, nu se discută decât de cumpărări de grâu. Aproape majoritatea mijlocitorilor oficiali am ordine de vânzare şi de cumpărare. Din această cauză, numai în câteva zile, preţul grâului a înregistrat cea mai mare urcare, adică 22.000 lei la vagon, atingând fantastica cifră de 92.000 lei vagonul bor de vapor. S-a încheiat o tranzacţie de câteva vagoane de grâu, marfă aflată în magaziile „Moarei Steaua", în greutate de 78,5 kgr. la hit cu 2 la sută corp. str. predare imediată cu 92.250 lei vagonul bardo vapor. O altă tranzacţie de grâu, marfă sănătoasă, în greutate de 77,5 kgr. la hit. cu 6 la sută corp. str. cu 130 mii lei vagonul fob, în saci. Explicaţia acestei urcări o găsim în faptul că Grecia şi Turcia, având anul acesta o recoltă sub mediocră, iar la noi recolta anunţându-se slabă, numeroasele cereri sosite din străinătate au urcat preţul grâului. Populaţia se plânge de lipsa pâinei. Este şi firesc sa suferim, o asemenea lipsă când morile au încetat de a mai măcina grâul şi au găsit că este mult mai avantajos să-l vândă direct la vapor pentru export. Informaţiunile noastre sunt perfect exacte şi dacă exportul grâului va continua pe aceeaş scară nu este exclus ca nici cu 12 lei să putem cumpăra o pâine! Aceasta este situaţia reală şi destul de tragică în care ne aflăm ŞI ORZURILE S’AU URCAT Dar iată că, odată cu urcarea grâului, au înregistrat urcări şi orzurile, urcări cari au atins până la 10.000 lei la vagon. Urcarea a provenit în urma numeroaselor cereri sosite din Grecia, Olanda şi Anglia. Orzul în greutate de 42 kgr. la hltr. a fost oferit cu 56.000 lei vag. bordo-vapor, dar vânzătorii au cerut 58.000. Pentru orz fob în saci s’a oferit 76.000 lei vag., dar vânzătorii au cerut 78.000. O tranzacţie de orz a fost oferită spre vânzare cu 56.000 lei vagonul borco-vapor predare după 1 August. CUM SE PREZINTĂ PORUMBURILE Cereri pentru porumb sunt deasemenea numeroase. Se cere porumb cu 59.000 iei bordo, dar se oferă la 56—57.000 lei vagonul predat vapor. O casă de cereale, care a avut ordin pentru cumpărare de porumb, a oferit pentru porumb corcitură 52.500 lei vag. O tranzacţie de porumb dinte de tal, a fost încheiată la 89.000 lei vagonul fol în saxiDupă cum am spus, până la clarificarea situaţiei, dacă taxele se vor majora sau nu, numărul tranzacţiunilor se micşorează. O tranzacţie de secară a fost încheiată cu 47 250 lei vagonul predare va- por. O tranzacţie de ovăz a fost încheiată cu 48.000 lei vagonul predare vapor. O tranzacţie de orz recolta nouă, a fost încheiată cu 73.000 lei vag., bordovapor sau şlep, predare la cererea cumpărătorului. O altă tranzacţie de orz recolta nouă, marfă sănătoasă, fără miros, cu 8 la sută corpuri străine, predare la finele lunei August franco linia Reni, a fost încheiată cu 52.000 lei vagonul. S’au încheiat câteva vagoane sămânţă de bostan, marfă bună în saci întrebuinţaţi cu 135.000 lei vagonul. In general zintă fermă, piaţa cerealelor se pre- m s’a facut naţionalizarea Stelei Române Ni se scrie din Paris . Se ştie in ce mod bizar s’a făcut românizarea „Stelei Române“. Băicile româneşti, printre cari şi Banca Românească, nedispunând de capitalii necesar pentru achiziţionarea a 51 sută din acţiunile Stelei (proporţia de 51 la sută a fost fixată deguvernul nostru în momentul când s’a scos Steaua de sub sechestru), s’au adresat la două grupuri străine cari le-au avansat bani pentru aceasta. Aceste două grupuri sunt: „Steaua Română Francaise“ şi ,,British Steaua“. Preşedintele consiliului de administraţie al acesteia din urmă este d. Charles Greenway, conducătorul trustului Ango-Persan Până la plata avansului, băncile noastre au lăsat acţiunile în gaj la societăţile arătate. „ Va să zică Steaua Română n’a putut fi naţionalizată ..prin noi înşine“, ci cu ajutorul capitalului străin. Acesta din urmă a fost care a pus la dispoziţie sumele trebuitoare pentru obţinerea majorităţii acţiunilor Stelei. Istoria aceasta arată cât de absurdă este noua lege a minelor care, fără a ţine seamă de faptul fundamental că n’avem capitaluri suficiente, prescrise totuşi naţionalizări imposibile de realizat. Trebue să se noteze că românizarea Stelei Române cu ajutorul capitalului străin s’a făcut atunci când în ţară erau disponibilităţi suficiente şi când se făceau zilnic emisiuni noui. Ce’ar mai fi dacă ar trebui să se naţionalizeze ceva azi, când există criză de numerar ? De unde s’ar lua banii ? O adevărată naţionalizare presupune o încordare a puterilor proprii, iar nu un apel la străini. Cum rămâne cu formula „prin noi înşine“, când, pentru a putea româniza ceva, suntem siliţi să cerem tot concursul capitalului străin? Cum stăm cu Steaua Română ? Este ea naţiomalizată sau nu ? Sunt cele 51 la sută în mâinile băncilor româneşti? Gajul care este deţinut de cele două grupuri străine poate fi considerat ca aparţinând românilor ? Ca să se vadă cât de încurcată este chestia, vom arăta că deoarece băncile româneşti n’au putut plăti pînă acum acţiunile (pînă acum un an n’au putut plăti nici dobînzile), ele tratează acum cu „Steaua Română Francaise“ şi cu „British Steaua“ ca să li se am de eremenul de achitare nu peste un an sau doi, ci peste zece sau chiar douăzeci de ani. Dacă lucrul li se va admie — şi sunt şanse să li se admită — gajul va rămânea pentru încă foarte multă vreme în mâna grupurilor străine, unasemena condiţiune, se poate spune că "Steaua Română este românizată. ? Exemplul acesta dovedeşte cât de artificială şi de neserioasă este politica de naţionalizare şi cum, de fapt, e absolut inaplicabilă. Dar să trecem peste acest punct şi să venim la tratativele de care vorbim mai sus. Am spus că există şansa ca acestea să reuşească şi că, în cazul acesta, băncile româneşti, debitoare nu vor avea de plătit acţiunile decât peste zece ani dacă nu şi mai bine. După toate probabilităţile, însă, ele vor trebui să plătească în timpul acesta anumite dobânzi, în lire sterline. Negocierile nu sunt încă definitiv încheiate. Cele două grupuri , francez şi englez, cari merg mână în mână, pun, după cât am auzit, condiţiuni cari privesc modul de aplicare a nouii legi a minelor, condiţiuni despre cari lasă să se înţeleagă că au şi fost acceptate de guvernul român. Nu ştim în ce consistă acestea, dar însuşi faptul sau chiar simplul zvon, foarte verosimil de altfel, fiindcă în lucruri de acestea nu se obţine nimic decât domnant, dormant, arată cât de departe suntem de a putea face realmente o politică de naţionalizare economică. * In altă ordine de idei, mai dăm o ştire pe care o găsim in cunoscuta publicaţie franceză „Agence Economique et finaciere“ (de la 21 iulie). „Un grup important de acţionari francezi ai Stelei Române a provocat o intervenţie pe cale diplomatică, pentru a i se admite ca impozitul românesc asupra dividendelor să se aplice detentorilor străini de acţiuni româneşti în acelaş fel care se aplică detentorilor români. Acuma, străinii plătesc 25 la sută pe când românii 18 la sută. Se speră că intervenţia aceasta va izbuti, cu atât mai mult cu cât acţionarii francezi cu titlurile cotate în Franţa plătesc pe lângă impozitul românesc de 25 la sută, impozitele franceze“. L Sinuciderea unui medic In gara Filipcaru tânărul Alin Constantinescu, medic chirurg din Braşov s’a aruncat în faţa trenului personal care venea din Bucureşti. Asupra lui s’au găsit diferite acte, precum şi o seringă plină de morfină. Tânărul suferea de neurastenie. Parchetul a ordonat aducerea cadavrului la morgă. Spânzurarea unui copil der ai jumătate la Liti Chiu a fost săvârşită oribila fapta.Mitil criminal cu stigmate sadice CHIŞINĂU, 30. — întreg, oraşul nu se ocupă decât de oribila crimă comisă de băiatul de şapte ani Rapova, asupra micuţului Telinschi. Se cunosc faptele relatate de noi. Acum câteva zile, seştie că a fost găsit spânzurat de ramura unui copac, copilul Neculae Telinschi în etate de un an şi jumătate. Făcându-se cercetări, s’a stabilit că criminalul este copilul Ion Ropova în etate de şapte ani. CINE E CRIMINALUL Din descinderile şi confruntările făcute printre copiii din mahalaua Baicanilor, s’a putut constata, lipsa de acasă a lui Ion Ropova, care se ascunsese. Căutat de agenţii brigăzei de siguranţă, Ropova a fost găsit. Adus înaintea reprezentanţilor poliţiei, dânsul a refuzat mai întâi să vorbească, dar a sfârşit prin a face mărturisiri complecte. El a descris chipul cum a spânzurat pe micul Telinschi. I-a legat funia de gât şi aruncând cellalt capăt peste o erată a pomului, a început să tragă. In urmă, a legat capătul liber al funiei de pom şi a plecat lăsându-şi victima spânzurată. D-l dr. Mihailovici care a făcut autopsia cadavrului, ne-a declarat, următoarele: CE SPUNE MEDICUL LEGIST „Micul Telinschi a fost spânzurat de Ropva. înainte de a-l omori, criminalul l-a bătut cu violenţă, deoarece faţa cât şi corpul lui Telinschi prezintă mai multe eschimote. Criminalul, în etate numai de 7 ani, are figura lombroziană clasică, fizicul denotă un pervers.“ Din alte cercetări făcute, rezultă că Ropova obicinuia să omoare de mic copil, animale, ca pisici, câini, etc. şi se pare că avem dea face cu un criminal sadic. Dorinţa de a vedea un copil spânzurat, l-a împins la gestul ştiut. Alţii susţin că pe aceiaşi stradă, deunăzi s‘a spânzurat un soldat. De atunci a rămas fixat în creerul bolnav al lui Rapova acel tablou pe care a voit să-l reconstitue. Precocele criminal este deocamdată la poliţie. ADE Noua orintare otitică din Iugoslavia ’am s’a ajuns la guvernare azi fluicultante pe cari le are de învins binetul, s’a străduit să constitue un guvern de concentrare, preconizând mai multă concilianţă faţă de diversele curente opoziţioniste. CHESTIA MODIFICĂRII CONSTITUŢIEI Acestei concepţii Pasiei i s’a opus cu cea mai mare energie, respingând orice colaborare cu blocul opoziţiei şi, în special cu Rădici şi stăruind asupra necasităţei de a se lăsa neatinsă Constituţia existentă. In duelul oratoric care a avut loc în această privinţă între cei doi fruntaşi radicali la consfătuirea comitetului partidului, Paski a biruit şi comitetul a adoptat o rezoluţie al cărei prim punct spune că trebue continuată politica urmată până acum. Partidul radical obţinuse în ultimele alegeri 100 de mandate, fiind grupul cel mai puternic în parlament. Dar n’avea o majoritate destul de mare pentru a putea stăpâni parlamentul fără sprijinul altor grupuri influenţa sa a mai scăzut când fracţiunea lui Rădici renunţând la rolul pasiv de până atunci, şi-a făcut în Martie trecut apariţia în Skupicină. Cum partidul radical a respins Crtea mijlocie preconizată de Iovanovic a trebuit să se recurgă la un guvjrn al opoziţiei. CE SE AŞTEAPTĂ DE LA NOUL GUVERN Sarcina ce-l aşteaptă pe d. Davidovici nu este uşoară şi el va trebui să dea dovadă de multă abilitate şi înţelepciune pentru a realiza o înLunga criză ministerială din Serbia a găsit o soluţie surprinzătoare prin formarea unui cabinet de concentrare de cătreşeful blocului opoziţionist. Noul guvern se compune din cinci democraţi, patru sloveni clericali, trei mahomedani din Bosnia şi un disident al partidului radical. Trei portofolii nu au fost încă atribuite, deoarece şeful noului guvern doreşte să se rezerve unor reprezentanţi ai partidului Rădici, al cărui vicepreşedinte a sosit la Belgrad pentru a trata în această privinţă cu d. Ravidovici. Fizionomia noului cabinet i-o dă în special şeful lui, care e un bărbat politic cu multă experienţă şi a fost în diferite rânduri ministru. A maistat odată în capul guvernului de la întemeierea noului regat unit. SPRE O ÎNŢELEGERE CU CROAŢII El şi-a început cariera politică în luptă cu d. Pasici al cărui loc la luat acum. D. Joavidovici este dintre acei bărbaţi politici cari sunt pentru o înţelegere cu croaţii şi nu se opun unei revizuiri a Constituţiei din 1322. El a combătut întotdeauna centralismul extern şi este cert că, la guvern, el va căuta să obţină concilierea naţională. Luarea putere de către Davidovici a înlăturat ideia de a se rezolva criza prin alegeri noul. D. Pasici s’a străduit să câştige coroana pentru aceastft soluţie, dar nu l’a putut convinge pe rege ca să-şî dea consimţimântul. uveranul a persistat în opinia că trebuiesc mai întâi epuizate toate celelalte mijloace şi el s’a I ţelegere între populaţiile regatului decis să ofere opoziţiei posibilitatea de a-şî dovedi aptitudinea de a guverna şi de a învinge diversele dificultăţi. De altfel, această opoziţie deţine majoritatea, de când membrii partidului croato-republican s’au decis să participe la lucrările Skupcinei; ea nu deci îndreptăţită să ia puterea, conform principiului democrat de guvernământ. Dacă bătrânul Paski a trebuit să cedeze locul pe care l’a deţinut de astădată dela 1921, el are însă satisfacţia că partidul radical s’a pronunţat în mod necondiţionat pentru politica sa, evitându-se sciziunea în grupul condus de el. Se ştie, de fapt, că preşedintele Skupcinei Iovanovici, care primise însărcinarea să formeze caşi a înlătura desbinările cari s’au manifestat în măsură tot mai mare în ultimii ani. Călătoria lui Rădici la Moscova şi aderarea sa la Internaţionala comunistă nu înlesnesc desigur această sarcină, deşi nu este exclus că el îşi va renega noull amic bolşevici, când va vedea posibilittea de a-şi ajunge ţinta fără ei. Afară aceasta, faptul că un disident radical, d. Petrovici, a intrat în noul cabinet ca ministru de interne, lasă să se prevadă că şi alţi radicali se vor desprinde din partid pentru a sprijini guvernul de concentrare care ar putea astfel să obţie cu timpul o puternică majoritate şi să realizeze concilierea internă atât de necesară oricărei ţări. Mărirea taxelor pe zone la C. F. R Ce vor plăti cel fără bilete şi cel cu bilete nevalabile sau găsiţi în clase superioare biletului lor Odată cu mărirea taxelor de călătorie pe C. F. R. cu 25 la sută, se măresc şi taxele pe zone în aceeaşi proporţie. • CĂLĂTORII FĂRĂ BILETE SAU CU BILETE NEVALABILE Dacă un călător, se găseşte în tren fără bilet sau cu bilet nevalabil, indiferent dacă este civil, militar sau copil între 4 şi 10 ani, el plăteşte în tren taxa unui bilet de călătorie de zone şi anume: In clasa I în loc d 200 lei 250 lei, clasa Il-a în loc de 120 lei 150 lei, iar în clasa IlI-a 100 lei în loc de 75 Iei. CĂLĂTORII DIN CLASĂ SUPERIOARĂ BILETULUI CE POSEDĂ Dacă Sin’ călător cu legitimaţie valabilă se găseşte călătorind într’o clasă superioară, indiferent de legitimaţia ce-o posedă, va fi supus în tren la plata taxei unui bilet de diferenţă de zonă şi anume : Dela el. Il-a la I-a 100 lei în loc de 75 lei; dela clasa IlI-a la a Il-a 80 lei în loc de 50 lei şi dela clasa IlI-a la I-a 150 lei în loc de 125 lei.Această dispoziţii se intră în '«#goare tot pe ziua de 1 August. Terente tratează predarea de turnări ? GALAŢI, 31. — Din Galaţi ni se anunţă că Luni 28 Iulie la orele 10 seara s’a prezentat unei persoane din acea localitate — care ţine să nu i se ştie numele— un individ care s’a dat drept trimisul lui Terente. Acest trimis al „Regelui bălţilor“ a declarat că Terente ar fi dispus să se predea de bună voe, dacă îi se dau garanţii că nu va fi torturat şi că va avea o apărare conştiincioasă la Curtea cu juri, pentru a putea să nul fie condamnat la muncă silnică pe viaţă. Trimisul lui Terente a plecat să aducă răspunsul, dar nu s-a mai întors. Terente la Hârşova HÂRŞOVA, 31. — Banditul Terente a fost văzut Miercuri seara de către doi pescari, între Vadul Vii şi Hârşova. „Regele bălţilor“ era cu fes în cap, culcat intr’o dubă şi cu o armă în mână. ta ii Inai CETATEA-ALBA, 30. Se cunosc împrejurările în care acum , două săptămânii, şapte bandiţi au atacat o patrulă de grăniceri pe şoseaua Saba, la şase kilometri de orcişul nostru. Autorităţile au stabilit că un grănicer a fost rănit cu alvae de armă de vânătoare. Comandantul militar din Chișinău a ordonat confiscareatuturor armelor de vânătoare ale membridepusar societății „Diana“ în cazul când autorii atacului nu vor fi des-R- D- I coperiți- Un no conflict între Berlin şi Muenchen — Telegramă particulară — BERLIN, 31. — Relaţiile intre Bavaria şi Reich s’au înrăutăţit în ultimul timp în urma deciziei Reichstagului prin care se anulează interzicerea partidelor comunist şi naţional-socialist în Bavaria. Guvernul bavarez a făcut cunoscut prin ministrul său de interne că consideră această decizie ca depăşind competinţa Reichstagului şi că nu-i va da curs. Această declaraţie a mai agravat tensiunea între Berlin şi Muenchen. Ziarul Argus ocupându-se de nouaîntâmpinare trimisă ziarelor de către trustul de hârtie, scrie următoarele: Care va să zică preţurile vor rămâne aceleaşi şi în 1924, dar numai ATÂTA TIMP CÂT NU VA SURVENI O SCUMPIRE A PACUREI. Dacă ociul păcurei se va urca, atunci, fire, trustul va scumpi hârtia. Iată ce valoare are declaraţia trustului că nu va scumpi hârtia în cursul anului 1924 ! Dar să admitem că păcura nu se va scumpi şi trustul nu va urca preţul hârtiei. Ei şi ? II va urca, desigur, cu începere de la 1 ianuarie 1925. Cum ziarele au de gând să apară şi după data aceasta, este violent că vor fi sili să suporte atunci exploatarearestului parazitar. Din Iaşi se anunţă că ordonanţa No. 3 a comandamentului corpului IV de armată, privitoare la starea de asediu şi care a fost publicată zilele trecute, priveşte numai regiunea din Basarabia care intră în raza comandamentului orpului IV armată. Prin această ordonanţă, starea de asediului s’a întins supra oraşului Iaşi. Spre a se termina lucrările de construcţie a circuitului telefonic Bucureşti- Belgrad, s’a mai acordat ministerului de comunicaţii un credit extraordinar rambursabil. Alt credit extraordinar s’a mai acordat ministerului pentru repararea cablului telegrafic Constanţa-Constantinopol. Ministerul cultelor publică un comunicat prin care tine să aducă la cunoştinţă că textul Concordatului publicat de un confrate la 31 Iulie, nu este acel al proiectului de Concordat redactat la Roma pe bani tratativelor urmate acolo între delegatul guvernului român şi Vatican şi aspra căruia se tratează încă. Ministerul de război a fost autorizat să cedeze contriei R.Vâlcea o suprafaţă de aproape 6 ha. din proprietatea regimentului 2 infanterie, spre a fi împroprietăriţi demobilizaţii — potrivit legii din Octombrie 1921. Ministerul a maicedat Cerclului militar din Timișoara localurile ce le ocupă astăzi, cari subt proprietatea armatei. PARIS, 31.— Protocolul care Închide conflictul germano-sovietic a fost semnat erl la Berlin. In anul 1920 fostul medic-şef şi comandantul trenului sanitar No. 2 maior-doctor Gh. L. Transilvanu, este pus în urmărire de către consiliul de războiu al corpului VI armată Cluj pentru delictele de delapidare de bani publici, fals în materie de adminstraţie militară şi sustragere de acte publice, săvârşite în sus zisa calitate de medic-şef în timpul campaniei 1919—1920, fixându-i-se pentru judecare ziua de 21 Noembrie 1921. D. dr. Transilvanu pretinzând, că in calitata de şef al unităţii, nu putea fi şi gestionar şi, că în afară de aceasta, este vorba de o simplă înscenare şi răzbunare, s’a adresat înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cerând strămutarea afacerei la un alt consiliu de războiu. La cererea medicului s’a raliat şi ministerul de războiu care a intervenit pentru admiterea strămutărei, înalta Curte în complectul său, găsind întemeiată cererea, a admis-o, ordonând strămutarea afacerei la consiliul de războiu al corpului II armată din Bucureşti. La 14 Martie 1924 d. Transilvana fiind citat la o adresă greşită şi neputând lua cunoştinţă de termenul fixat pentru judecată este condamnat în contumacie la 20 ani muncă silnică. In urma opoziţiei făcute procesul judecându-se din nou, d-rul Transilvanu a arătat cu acte oficiale cât de neîntemeiate sunt toate acui-u rile aduse. fi f! III BRATISLAVA, 29 — Monitoarele „Brătianu“ şi „Lahovary“ au sosit azi dimineaţă. Recepţiunea oficială a fost foarte cordială. Programul cuprinde banchete oferite de guvern şi armată precum şi câteva recepţii şi escursiuni, ceea ce arată într’un tinod măgulitor pentru flotila noastră dunăreană sentimentele extrem de amicale ce întâlneşte pe teritoriul cehoslovac. Ţinuta echipajelor este excelentă. Avizarea mărfurilor coletărie de C. F. R Direcţiunea generală CF. R. a luat dispoziţiunea ca staţiile să avizeze destinatarii de sosirea mărfurilor coletărie ce trec de 2.000 kgr. greutate, sarcină ce cădea până acum pe seama serviciului de camionaj C. F. R. Serviciul de camionaj se va îngriji de acum încolo numai de mărfurile coletărie sub 2.000 kgr. greutate, trebuind să avizeze destinatarii. Dispoziţiunea intră în vigoare pe ziua de 1 August, ia pe C. F. I Pentru transportul cherestelei de orice fel direcţiunea generală C. F. R. a afectat fiecărei fabrici de cherestea un număr de vagoane proporţional producţiei şi depozitului ce are* spre a putea transporta marfa la destinaţiile cerute de cumpărători. Se atrage atenţiunea cumpărătorilor de cherestea că direcţiunea generală C. F. R. nu mai acordă nici un vagon pentru transportul de cherestea afară de cele acordate fabricelor. Deci la orice cumpărare vor lua înţelegere cu fabricanţii cari au vagoane la dispoziţie pentru a le transporta marfa. accidente pe I. F. R. Trenul 526 a surprins o femee la cantonul 310 de lângă staţia O. Duca omorând-o pe loc. Frânarul Zaltza Gh. căzând de la frâna unui vean din trenul 1301 sub soatele vagon lui a rămas mort pe loc. * Trenul 62 a sfărâmat o căruţă cu pepeni înţepenită în pietrişul de la lucrarea din bariera cantonului No. 2 de lângă staţia Albeşti. D-sa a spus că nu poate fi vorba de „sustragere de acte publice“ deoarece actele găsite la dânsul la perchiziţia din August 1921 îi aparţineau ca fiind acte de descărcare, şi în tot cazul, ceruse voie la Mareei Stat Major care ii acordase ca termen de predare ziua de 1 Ianuarie 1922. Preşedintele consiliului cerând această autorizaţie scrisă a Marelui Stat Major, medicul a răspuns că are la locuinţa sa acest act şi dacă este nevoe, să i se dea voe a-i aduce, cerere căreia însă nu i s’a dat curs. Toţi martorii atât ai apărărei cât şi ai acuzărei, cu o singură excepţie, fiind cu totul favorabilă acuzatului, consiliul de război, după o scurtă deliberare, aduce un verdict de achitare pentru delictele de „Delapidare de bani publici“ şi „fals în materie de administraţie militară“, şi îl condamnă la 12 luni închisoare pentru delictul de „Sustragere de acte publice“ din cauză, că nu a produs în instanţă autorizaţia arătată mai sus. Invocând motivul că nu poate fi vorba de sustragere de acte publice în spiritul legei, doctorul Transilvana, s-a adresat cu recurs atât la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi la Consiliul de revizie permanent al armatei. Recursul fiind găsit întemeiat, , a fost admis, iar sentinţa condamnatoare a consiliului de războiu al corpului II armată anulată in întregimea ei. tratativeli tau cu aso’stele Cecilia Pollack, Maurice şi Phili Pollack, Sami şi Mady Pollack, André Pollack, Moise şi Eva Crcofimi Iacob şi Fani Pollack (Londra), precum şi familiile Ing. Ad.Avramovici, Reghine Dr. Horovitz, Al. Herdan, M. Ertracht,, Manole Semo, Isidor Lewy, I. L. Goldenberg (Paris),Albert Liebermann au nemărginita durere de a anunţa pierderea scumpului lor soţ, părinte, bunic, frate, cumnat şi unchi Leon Pollick în etate de 70 ani încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, înhumarea va avea loc în ziua di Vineri 1 August 1924, a ora 10 a. m. la Capela Cimitirului Israelit (Filantropia), unde se află depus corpul defunctului. Aceasta ţine loc de oricare altă înştiinţare. le Dubiriat Birouri Prăvălii Subsol mare I» Strada Hsadenei l A se adresa în curte Insttut superi© ie ştiinţe Titan,e LIEGE (BELGIA) la Hon lev ets Constituie 25 Cursuri orare şi prin corespondenţă. Cursuri speciale dănd dreptul la diloime de Inginerelectromecanic, Electrician mecanic, Chimist-industrial, colonial, comercial, specialist în beton armat, specialist în construcţion de automobile, 40% reducere la elevi de naţionalitate română. Cereţi ultima broşură. Diplomele conferite sub controlul Guvernului Român. Pentru înformaţiuni şi înscrieri a se adresa la Secretariat Directorul General Ing. G. DECHESNE Comando al ordinului Reg. Coroana RomânietrVd CADOURI pentru orice ocaziune FRAŢI !ROLLER, CAROL 50. ETAJ., Ciorapi si Mânuşi CHILOŢI de DAMA Mai eftin ca oriunde la Fraţii ROSSIN Calea Văcăreşti No 22 En gros — — deal CABINET MEDICAL CENTRAL Str. Edgar Quinet ÍQ vis-a-vis de (Hotel Capsa '* Sifilis, Genlto « Urinare, Veneri# Injecţii intravenoas Gonsuitaţii îll a. m. 5-8 n. p. m/ Policlinica „VIATA1* Bucureştii calea Griviţei 107. Medici specialiştti vindecă radical "Sifilisul Blenoragia şi alte tăbli la bărbaţi şi femei Analiza sângelui, înfecţiuni fără durere Consult, 8—1 şi 8% 8y2. In veci neconsolaţii şi nemăngâiaţii Paulina Herovici soţie, Jean şi Lica Herovici, Leonida şi Coca Herovici, fii şi nore, Herman şi Tanţa Lero viei, Jean şi Margo Juster, Ra-« lea şi Henriette Juster fiice şi gi-* neri, Tedi şi Lenuţa Herovici, Edu-rard Juster şi Dan Herovici nepoţi şi nepoate, precum şi familiile Simon Herovici, Isac Herovici, Paul Mihail, Emanoel Berciiiei, Zaharanu, Ka, merling1, Rubîr Luca şi Voi om Pairis, au nemărginita durere de a anunţa moartea crerpă o scurtă şi grea suferinţă a iubitului lor, Beny Herovici proprietarul magazinului „Blănăria Rusească din Calea Victoriei No. 50. Cortegiul funebru va porni din str. Teilor No. 10, Vineri on 2 iunii, SPC, cimitirul Filantropia. Personalul magazinului şi al atelierului Blănăria Rusească au ne-,mărginită o durere de a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor şef Beny Herovici decedat în urma unei scurte şi grele suferinţe, în etate de 60 ani, înmormântarea va avea loc Vineri,, orele 2 juni. — Telegramă particulară — PARIS, 31. — Recunoaşterea sovietelor de ătre Franţa va fi rezolvată la conferinţa delegaţilor guvernului francez şi celui sovietic care va avea loc îndată . Herriot se va întoarce din Londra. In cercurile comerciale şi industriale franceze se manifestă o tendinţă vie pentru a relua relaţiile cu Rusia sovietică. Singura piedică a fost până acum refuzul sovietelor de a delibera asupra rambursării datoriilor contractate de Rusia în Franţa. De aceea, această problemă va figura în primul rând la ordinea zilei a conferinţei franco-ruse. Justiţia militară Hotărârea consiliului de război 4 ?9 59 si 9ISAHIMTIM TARĂ S50 pe an 350 „ 6 luni ÎSO „ 3 „ 60 tynă TAC!Nu 3 _ PREGĂTITI-VA PENTRU Tbe Mostre iii . DELA 31 AUGUST — 14 SEPTEMBRIE 1924