Adevěrul, septembrie 1924 (Anul 37, nr. 12455-12489)
1924-09-01 / nr. 12455
. Librarii s’au întrunit în congres şi au protestat împotriva urcărei preţului hârtiei şi au scos un strigăt de alarmă, dureros, strigăt cu prevestiri tragice pentru viitor. Deprinderea de a citi nu este veche în România. Popor vitregit de condiţiile istorice, prigonit de soartă, fugărit opt secole dearândul de toate invaziile şi cotropirile, copiii lui n’au avut vreme să citească. In totdeauna cu mâna pe puşcă ori cu traista la spinare ca să se ascundă în păduri şi în munţi, deabia către începutul secolului trecut a putut gusta din binefacerile vieţii aşezate. Şi de abia de un număr foarte mărginit de ani i-a fost făgăduit să cunoască nevoia şi binefacerile cărţei. De foarte puţin timp gustul cititului a început să prindă în România şi aşa incultura, stăpâna întunecată peste mintea poporului, numai de puţini ani a început să fie înfrântă. Dar iată că o criză economică în continuă creştere vine să slujească ’drept argument acelora cari tratează chestia tiparului şi a culturei naţionale cu aceleaşi vederi cum ar îi tratată scumpirea tuturor mărfurilor pe piaţă. I In toate ţările s’a scumpit Hârtia şi tiparul. In Franţa, ţară în care viaţa s’a scumpit mai puţin decât în altele, librăria trece prin frigurile suferinţelor economice generale; însă, în ce proporţie?! ! Toată viaţa în Franţa s’a scumpit, în termen mediu, de rei ori şi jumătate până la patru ori. Numai unele mărfuri de lux s’au scumpit chiar până la cinci ori. Ar fi urmat, deci, dacă s’ar fi aplicat şi tiparului şi hârtiei aceeaşi normă de scum jumătate şi ele. Şi ele, I Dar Franţa este o ţară de cultură şi cu înţelegerea nevoiei sufleteşti. I In Franţa ziarul, dela 5 centime ,s’a scumpit la 15 centime; deci numai de trei ori. f' _ Romanele costau înainte de război, în ediţia clasică, 3 franci şi 50. Dacă s’ar fi aplicat şi romanului baremul oficial adică scumpirea de cel puţin trei ori şi jumătate, câtul actual ar fi trebuit să fie, minimum12 lei şi 50. Insă romanul nu s’a Scumpit, în general mai mult decât îndoit, adică până la 7 franci ori 7 şi 50. Numai ediţiile excepţionale de lux, cu ilustraţii, au mers ceva mai sus. Ceea ce se întâmplă cu romanul se întâmplă cu toate tipăriturile. Francezii au înţeles că deşi înăuntrul unei ţări există o strânsă solidaritate între preţuri,, totuşi cultura nu poate fi tratată ca orişicare marfă de o importanţă cu totul mai mică; de aceea nu au aplicat hârtiei şi tiparului baremul fix şi consacrat de autoritatea pieţei. Hârtia şi tiparul au rămas în toiul celei mai crâncene crize şi sub cele mai violente valuri de scumpire, mărfurile cele mai putin scumpe. La noi, însă, hârtia este tocmai articolul asupra căruia se abate mai crâncen măciuca scumpetei. Librarii în congresul lor, dând strigătul de alarmă, s’au preocupat, fireşte, de existenţa comerţului librăriei atât de primejduit astăzi, dar, în acelaş timp, au spus tatei că, din cauza preţurilor tot mereu în creştere, ale hârtiei şi tiparului, cu anul 1924 va începe era de regres către vremurile întunecate din care atât de recent şi cu atâta greutate s’a desprins poporul român. Tot ce s’a putut câştiga în scurgerea unei jumătăţi de secol mulţumită ^erei de libertate politică şi de îngăduinţă economică, se va perde, ca sub năruitul unei catastrofe, din cauza lipsei de suflet patriotic tocmai a celor cari fac mai multă paradă cu patriotismul lor lipsit de convingere. Că producţia hârtiei tree şi ea printr’o epocă de mare criză nu mai face îndoială. Dar când statul este acela căruia îi revine datoria de a îngriji de toate marile interese ipească cel puţin de 3 ori şi jale neamului, una din datoriile lui este de a renunţa la toate foloasele ce poate trage de pe urma industriei tiparului, ba să o ajute chiar cu jertfe cât de mari. Scumpirea cărţilor de şcoală, scumpirea cărţilor de literatură şi de ştiinţă, scumpirea ziarului, a revistei, a publicaţiilor în general este sinonimă cu o catastrofă naţională. Şiaceastă catastrofă vine tocmai în acea epocă în care românismul avea mai multă nevoe de propagandă românească în noile ţinuturi... CONSTANTIN BACALBAŞA Comemorarea lui Avram Iancu dervadă despre conştiinţa comună şi simţirea unitară a revoluţionarilor de la 1848 în năzuinţade constituire a idealului românesc, reproducem o scrisoare a lui Alecu colescu către Avram Iancu. Scrisoarea aceasta cuprinde programul politic al mişcării revoluţionare de ambele părţi ale Carpaţilor. Reproducerea o luăm din cartea recent apărută a d-lui Silviu Dragomir, profesor universitar, „Avram Iancu“. „Către sfârşitul toamnei din anul 1848 entuziastul patriot A. G. Golescu veni şi stete la Câmpeni, în cartierul lui Iancu, timp mai îndelungat. Ne închipuim, ce înrâurire va fi avut acest boier muntean, care cutreerase Europa occidentală, pentru a stoarce ajutorul democraţiei inpotriva reacţiunei ruseşti, ce înfrânse mişcarea naţională în principatele române. Avem o scrisoare dela el adresată către , fratele Iancu“, din 18 ianuarie 1849, din Zlatna, Tinde acesta îi trimisese un teanc de scrisori sosite de la emigranţii români din Paris şi Constantinopol. Golescu ii zugrăveşte lui Iancu, în această scrisoare, situaţia politică din Europa. Ii arată tendinţele Rusiei, care în drumul spre Constantinopol vrea să stângăromânismul“, de dragul panslavismului. Turcia rezistă însă sprijinită de Franţa şi Anglia. De aceea pleacă şi Golescu la Constantinopol. Turcii acordând constituţie Principatelor şi îngăduind unirea Moldovei cu Ţara Românească, vor câştiga ajutorul şi simpatia celor opt milioane de români din Principate. Dar Golescu nădăjdueşte să poată trimite lui Iancu din Turcia armei muniţii,, căci „voi aveţi nevoie de arme, de armele mântuirei şi cu ducerea noastră la Constantinopol, vi le putem da“. Apoi entuziastul boier urmează astfel: „Iată frate, că atăta ne-am omorat în tine, cât ţie descoperim tot secretul în interesul Principatelor. La tine o să venim, ca să-ţi arătăm scrisoarea comisarului nostru din Paris in interesul Românilor din Austria cari, ameninţaţi de dismădulare, numai în Românism pot afla integritatea sa scăpată şi de elementul slav şi de cel german şi de cel maghiar. In amestecătura aceasta grozavă, misiunea noastră este de a scăpa Românismul, a asigura pe cei opt milioane de Români şi a ta este a constitua pe cei patru milioane de Români de către Austria. „Frate Iancule! în tine punem astăzi speranţa ce o avem în Maghieru, care în curând cu persoana sa o să se ivească în principate cu armata turcească, precum tu vei putea fi ori cu ce austriacă,... „De poţi face ceva, acum’ trebue să faci, căci pentru Românism acum sau niciodată, pentru acei 4 milioane de Români din Principate noi facem de marsă, dar de aici trebue să daţi şi voi din mână. „Iata ce ar trebui să faceţi după Socotinţa Românilor din Paris : Românii din Transilvania n’au făcut păsuri destule către Austria. Ei au pus pe Saşi să vorbească pentru dânşii, tot tutela altuia. Nu zic, că trebue să ne sfiim de Saşi, din contră, multă încredere să le arătăm şi adevărată frăţie, ca să recomandăm tuturor Românismul şi să facem ca periodul său de desvoltare să nu fie privit cu spaimă şi ură de celelalte naţii ale Transilvaniei. Noi să nu ne asemănăm cu Maghiarii, ci să facem ca şi Saşii să trăiască în pace cu Românii. Asie urmând Românismul se va arăta tuturor cu culoare frumoase şi nu întunecoasă ca Maghiarismul. Insă tutelă să nu primim. Ce mare lucru să fie trimis şi Românii din Ardeal, Banat, Oradia, Bucovina câte un deputat cu mandat la Frankfurt şi la Viena, precum au făcut Saşii din Transilivania. ,,Frate Iancule! Românii din Ardeal sacrifică vieaţa pentru naţionalitate şi ei nu caută să trimită oameni în Paris, Berlin, Viena, Frankfurt, spre a culege rodul ce trebue să iasă din lucrurile făcute cu sângele a mii de Români şi cu averea a sute de sate pustiite; în zadar va sămăna cineva, dacă nu ne vom gândi şi la secerat. Angel Moldovanu n’ar putea lucra In capitalele Europei cum ar putea lucra în alte capitale Laurianu şi un Cipariu. Acum sau niciodată putem face şi treaba noastră făcând pe acea a altora. „Astă împrejurare favorabilă este trimisă de provedinţă Românismului. Să căutăm ca Românul murind pentru împăratu, să moară şi pentru naţiunea sa, încât precât este de însemnătate mare a avea arma în mână şi a onora cu triumfuri pe bravii noştri apărători, onorândune noi înşine, când onorăm bravura şi eroismul în Iancu, pe atâta este şi pana în mâna omului, ce nu cere decât pânea de toate zilele, spre a stoarce foloasele bravurei pe calea diplomatică“. Luptă Intre şi bandi in LIPCANI. — In ziua de 21 August 1924 d. colonel Cristescu Petre comandantul trupelor din judeţul Hotin fiind informat că vestiţii bandiţi Bărbuţă şi Nestorovici şi-au făcut apariţia în împrejurimile Edinţei, a dat ordin de urmărire la toate posturile de jandarmi. In ziua de 22 August jandarmii au surprins în comuna Glindaia pe bandiţii: Bărbuţă, Iftodie Cosciut şi Pricopie Bahrin. Intre jandarmi şi bandiţi s’a încins o luptă, bandiţii atacând cu arme şi granate. Au căzut morţi două bandiţi şi au străjer iar banditul Bărbuţ a fost rănit la mână. Au plecat la fața locului de colonel Cristescu, comandantul sectorului, procurorul de Hotin și comandantul companiei de jandarmi. A ^EVFI' t] . esiuni pana de proiecte vor fi prezentate Parlamentului Guvernul speră să aibă o sesiune parlamentară mai liniştită Şeful guvernului a schiţat de pe acum programul de lucrări al Parlamentului, în viitoarea lui sesiune. Primul ministru ţine ca de data acesta Parlamentul să se ocupe mai mult cu chestiunile de ordin cultural, adminstrativ şi judecătoresc, decât cu cele de ordin economic. Faptul e curios, dar aşa este. D. Brătianu mai ţine ca dezbaterile asupra Adresei de răspuns la mesajul tronului să fie scurtate, ele urmând să dureze cel mult până la 5 Noembrie. Până la prezentarea proectului viitorului buget, Camera va discuta legea învăţământului. După aceea discuţia va urma asupra bugetului până la sfârşitul anului. Senatul, care nu discută bugetul, după discuţia la Adresă va lua în cercetare proectele de lege privitoare la culte. In primul rând va fi prezentat proectul pentru unificarea organizaţiei bisericei ortodoxe. Dispoziţia cea mai principală a acelui proect constă în trecerea alegerei episcopilor pe seama sinoadelor eparhiale, cari vor fi compuse, ca în Ardeal, din clerici şi mireni. Va urma apoi proectul privitor la raporturile interconfesionale menit să precizeze drepturile şi obligaţiile bisericilor nenaţionale şi raporturile dintre ele şi stat. In al treilea rând va fi prezentat proectul Concordatului dintre stat şi Vatican, ce va fi încheiat pân’atunci. Cu aceste proecte s’ar putea întrebuinţa timpul celor două corpuri legiuitoare până la vacanţa Crăciunului. DUPĂ VACANŢĂ se va urma după vacanţa Crăciunului ? Asta nu se poate preciza. Nu se poate afirma cu preciziune că guvernul va rămâne până la acea dată. Cu atât mai puţin se poate spune ce va fi după Crăciun. Totuşi liberalii îşi fac pregătiri pentru eventualitatea că guvernul şi-ar putea prelungi agonia şi dincolo de această vacanţă. In eventualitatea aceasta guvernul va pune atunci în discuţia Camerei şi Senatului proectul de unificare administrativă, proectul pentru unificarea codului penal, proectul pentru modificarea regimului băuturilor spirtoase, noua lege a pensiilor, legea învăţământului superior, proectul de reorganizare a burselor şi Camerelor de comerţ, cum şi diferite legi de ordin secundar, dar de natură urgentă. Primul ministru şi-a exprimat de pe acum dorinţa ca viitoarea sesiune a corpurilor legiuitoare să fie scurtată. Ca urmare miniştrii de resort se vor grăbi să întocmească şi să prezinte Parlamentului, proectele enumerate mai sus, în afară de proectul de unificare administrativă, care se află depus de un an la Cameră. VOR FI DESBATERILE MAI LINIŞTITE ? Din punctul de vedere politic, guvernul crede că va avea o sesiune parlamentară mai liniştită în discuţii şi mai bogată în rezultate. Credinţa aceasta şi-o întemeiază miniştrii pe consideraţia că diferitele ramuri opoziţioniste din Parlament sunt de data aceasta în raporturi mai puţin amicale ca în trecut şi ele urmând să acţioneze fiecare pe cont propriu, vor face mai lesnicoasă acţiunea guvernului. O consideraţie în plus mai este şi următoarea: în conştiinţa tuturor partidelor de opoziţie este că opera guvernului, de acum înainte, nu mai poate fi decât operă de lichidare. Căderea guvernului liberal nu mai are nevoie să fie provocată prin lupte înverşunate. Această cădere este de neînlăturat — şi ea urmează a fi vestită chiar prin cuprinsul mesagiului de deschidere, prin care nu se vor mai anunța — după cât se asigură — nici un fel de reforme noi. REP. „In slujba democraţiei“ Sub acest titlu, d. C. Jomescu, deputat de Roman, publică o broşură de foarte mare actualitate şi de Instruită, observaţie asupra reformei administrative şi asupra aplicărei reformei agrare. Interesantele şi documentatele cercetări ale d-lui Jomescu, vin să aducă o preţioasă lumină în vremea când aceste două preocupări sunt în desbaterea publică şi când guvernul îşi pregăteşte proectele sale. Reţinem în special observaţiile d-lui Cornescu asupra reformei administrative. D-sa învederează contrazicerea curioasă şi permanentă care a fost şi este între spiritul constituţiei şi legile speciale, în ce priveşte chestia descentralizării. In vreme ce constituţia cea veche, ca şi cea nouă, prevăd şi ordonă o largă descentralizare, legile speciale toate n’au fost decât o robire cât mai complectă a gospodăriilor locale sub autoritatea centrală. E judicioasă explicaţia pe care o dă d. Jornescu: „Aceste principii au fost introduse în Constituţia românească din Constituţia belgiană, care reproduce, cât se poate de fidel, normele constituţionale din Anglia, unde după cum se ştie, nu există o constituţie scrisă. Legăturile noastre culturale însă, în decursul ultimului secol şi care au influenţat decisiv întreaga noastră legislaţie, le-am avut cu Franţa, care în materie de administraţie a adoptat sistemul centralizator şi tinde şi astăzi se citează cu mândrie sugestivele cuvinte ale lui Carmenin: „In acelaş moment guvernul voeşte, ministrul ordonă, prefectul transmite, primarul execută, regimentele se mişcă, vasele înaintează, toba bate, tunul bubuie, Franţa este în picioare“. „Datorită acestui contrast, născut pe de o parte din influenţa culturei franceze în legislaţia noastră, iar pe de altă parte, din simpla proclamare a principiilor de descentralizare fără a se lua şi garanţiile necesare pentru înfăptuirea lor în mod practic, la care trebue să adăugăm şi starea nenorocită a moravurilor noastre, cari au introdus politica până în cele mai îndepărtate ramuri ale administraţiei, am ajuns astăzi într-o situaţie cu desăvârşire anormală; pe de o parte avem o constituţie care proclamă descentralizarea administrativă , autonomia comunală, iar pe de altă parte, o sumă de legi organice, care rând pe rând au desbrăcat judeţele şi comunele de orice încercare de independenţă şi un loc de a le lăsa posibilitatea să se ocupe ele înşile de interesele lor proprii locale, au centralizat toată, puterea, în mâinile statului“. Şi, autorul conchide: „O bună reformă administrativă nu trebue să se îndepărteze prea mult de evoluţia naturală a moravurilor unei ţări, cari nu se pot schimba cu uşurinţă, ea trebue să se mărginească numai de a da acestor moravuri o îndrumare cât mai sănătoasă şi a le orienta spre o cât mai luminoasă civilizaţie. De aceea noi nu trebue să uităm că alta este dezvoltarea comunei în Anglia, precum şi structura edificiului întreg al statului şi alta este dezvoltarea ţarei noastre şi apoi ceea ce este mai important in această diferenţiere, este modul natural de dezvoltare a spiritului public englez şi care este cu desăvârşire opus celui al nostru“. Broşura d-lui Cornescu cuprinde apoi un admirabil raport asupra organizării proprietăţii, în vederea sporirei producţiei artistice şi discursul asupra împroprietăririi ţăranilor. E o contribuţie bună şi cinstită la luminarea obştească.DR. D. C. JORNESCU ABONAMENTE IN TARA Lei 650 pe an .. 350 „ 6 luni „ *80 „ r Partidul national vom fi alături de hoţii de urne” — spune oficiosul partidului naţional Kit! .~:-r Mă ester/ bunul cel mai . acestei m PT , de luptă ipîsistenţa! 5 m pentru I Deacea întipăreşte-ţi aceste doua nume: Iltrokiopin, care este, cu toată asemanarea numelui cu alte produse, remediul original, ^ w«*** contra afecpunilor de fosică sirimsliL în special valoros ca profilactic! Se găsește la toate farmaciile. A se cere ent©ala|ul original Schering, §1 a se refuza preparate cu ambalajul violat! Reprezentant: Firma Abi Ornstein, Bucureşti, str. Câmpineanul, col|str.Sf.Ionică Ultime informaţii 99 rAm anunţat că partidul naţional a decis să participe la sărbătorirea lui Avram Iancu. Am publicat scrisoarea trimisă, în acest scop, de către d. Iuliu Maniu, organizaţiilor partidului naţional. Ziarul „Patria“ oficiosul de la Cluj al partidului, publică un articol în care explică în ce fel se va face această participare. Iată ce se spune în acel articol: „Dar partidul JbB participă în nici un loc unde se vor, arăta membrii actualului guvern, care au încercat şi de data aceasta, ca şi la Sibit şi cu ocazia festivităţii pentru Şaguna, ca să pună un fel de monopol liberal pe o serbare pur ardelenească. Abţinerea partidului este dictată de o raţiune politică de care aproape nu mai este nevoe să vorbim. Un guvern care s-a făcut atât de vinovat faţă de Ardeal, care i-a pângărit conştiinţa politică, libertăţile publice, care i-a rafinat economia şi care i-a stricat solidaritatea naţională nu este vrednic să fie onorat cu prezenţa descendenţilor politici ai comitetului naţional de la 1848—49. Intre hoţii de urne care au curajul să vină în munţii lui lăncu, şi idealul politic de desrobire naţională visată de craiul munţilor, nu poate fi nici o legătură. înfăptuitorii actului dela Alba-Iulia, desăvârşirea programului lui Iancu, ar comite o adevărată profanare a memoriei tribunilor dela 1848 dacă ar sta alături de d. I. Brătianu, marele patron al nelegiuirilor, săvârşite în Ardeal . In schimb conducătorii partidului naţional. Ca adevăraţii urmaşi şi continuatori ai gândirii monarhice de care a fost însufleţit Iancu, vor fi alături de regele tuturor Românilor. M. S. Regele este simbobil unităţii naţionale peste nenorocirile politice, iar Ardealul, prin conducătorii săi fireşti, învredniceşte pe Suveranul ţării de devotamentul şidragostea de care nu e vrednic actualul guvern. De aceea adresa prezidentului nostul spune la punctul 8: „Membrii partidului naţional-român, cu ocaziunea serbărilor, vor saluta cu tot devotamentul pe Majestăţile Lor Suveranii României întregite“. Partidul naţional-român a mai avut odată ocazie să-şi manifeste acest devotament, când suveranii au vizitat pentru întâia oară Munţii Apuseni, în 1919; acum, a doua oară, aceiaşi populaţie e îndemnată să-şi arate din nou fragostea ,ce o poartă Suveranilor ţării. Iată , prin urmare cum Înţelege partidul naţional-român să se înfăţişeze la serbările comemorative, adică să facă o legătură între pomenirea memoriei lui Avram Iancu şi devotaemntul faţa de Coroană, cu eliminarea meritată a guvernului d-lui Brătianu. Numai în felul acesta demn şi sincer putea fi sărbătorit, din partea actualilor conducători ai partidului naţional-român, cel mai mare apărător al libertăţii şi dreptăţii”. Telegramele ne aduc vestea că reacţionarii germani, pătrunşi in număr mare In parlament In urma alegerilor de la 4 Mai, au dus la capăt hotărârea de a răsturna opera realizată cu atâta trudă In conferinţa de la Londra. Majoritatea de două treimi cerută pentru legea de autonomizare a căilor ferate nu a fost obţinută. Dar conform angajamentului luat, preşedintele republicei germane a şi semnat decretul de dizolvare care a fost probabil citit chiar astăzi In Reichstag. Noile alegeri vor hotărât dacă poporul german înţelege să rămâie sclavul Ludendorffilor cari l’au dus la dezastru, sau vrea să se libereze de sub jugul reacţionarilor. Deasemenea muncitorimea germană va avea să se pronunţe pentru programul socialdemocrat care acceptă planul Dawes sau pentru cel comunist care vede in acest plan un mijloc de aservire a clasei muncitoreşti. In privinţa acestui rezultat orice pronostic e riscat. O propagandă funestă a influenţat in ultimul timp opinia publică germană. Numai in cazul că massa electorală va găsi destul discernământ pentru a Înţelege marile avantagii ale aranjamentelor de la Londra şi interesul vital ce dictează acceptarea lui, ea va da majoritatea de două treimi necesară partidelor constituiţionale republicane (centru, populişti, socialdemocraţi şi democraţi), asigurând astfel pacea europeană şi reconstrucţia. Trebue să dorim ca acest lucru să se întâmple. De nouile alegeri germane atârnă acum soarta păcei, aceea a republicei germane şi a guvernelor democratice din Franţa şi Anglia. D. Emile Vandervelde, care urma să sosească în Capitală ori dimineaţă, n’a putut veni, fiind reţinut mai mult timp la Belgrad pentru a examina noua situaţie politică din Iugoslavia şi pentru a cunoaşte cauzele conflictelor permanente dintre statul iugoslav şi statul bulgar. Cum d-sa este aşteptat pe ziua de 30 August la Giurgiu pentru a pleca în Bulgaria, unde este anunţat într’un turneu de anchetă şi propagandă de 12 zile, casa a telegrafiat secretarului partidului socialist român că e nevoit, cu regret, să amâne sosirea sa în Bucureşti. Sâmbătă, 30 August, d. Vander*velde va sosi la Giurgiu cu vaporul de Belgrad, unde va fi aşteptat de o delegaţie a partidului socialist român, care va căuta să stabilească data sosire! sale în Capitală după turneul din Bulgaria. In acest scop a plecat la Giurgiu, în întâmpinarea d-sale, d. avocat Const.Titel Petrescu, pentru a fixa data conferinţei socialiste anunţate. Nici până astăzi n’am primit răspuns la întrebările precise pe care le-am pus „Universului“ şi „Viitorului“. Am întrebat: cum rămâne cu chestia preţului hârtiei pentru Universul şi pentru celelalte ziare ? S’a anunţat de către oficiosul guvernului că pentru Universul trustul nu va scumpi hârtia timp de cel puţin un an de ani înainte. Celorlalte ziare însă trustul a refuzat să le facă o declaraţie în acest sens. Să răspundă Viitorul de ce o astfel de inegalitate de tratament. Să explice Universul ce atitudine la faţă de această nedreptăţire a celorlalte ziare. Am reprodus acum câtva timp articole din presa partidului naţional, prin cari se răspundea cu vehemenţă lai zvonurile ce s’au pus in circulaţie despre tratative de colaborare intre acest partid şi partidul liberal. Desminţirile acestea n’au dezarmat insă deloc pe cei puşi a răspândi zvonurile de mai sus. Astfel, in unele cercuri liberale, au început a se da amănunte foarte precise, cât mai precise. In scopul de a le da mai multă aparenţă de seriozitate Astfel se afirmă de cătţe acestea, că liberalii se arată dispuşi să accepte intrarea In guvern a unui număr de fruntaşi al partidului naţional, şi făgduesc: 1) Dizolvarea tuturor organizaţiilor liberale din Ardeal, şi 2) dizolvarea Corpurilor legiuitoare încă în toamna acestui an. Propunerile acestea ar fi făcute în speranţa că cu chipul acesta, guvernul de colaborare ar putea guverna cel puţin patru ani. Acestea sunt zvonuriledin sursă liberală. Din sursa partidului naţional li se opune cea mai categorică dezminţire — şi ele sunt prezentate ca o simplă manevră politică. ,,Universul" işi continuă opera de atdţare. In numărul de ori el înregistrează faptal unui individ mizerabil anume Itic care a vio,lat două fetiţe. Si „Universul’ scrie : * „Profitând de lipsa de acasă a părinţilor a două românce — o copiliţă numai de trei ani şi alta de nouă luni — acest ticălos, care are vârsta de 32 de ani, le-a necinstit”. Prin urmare, acesta a fost scopul criminalului, să necinstească două românce; iar dacă nenorocitele victime ar fi fost de altă naţionalitate şi de altă religie, criminalul n’ar fi profitat de lipsa părinţilor, şi 'n’ar fi comis actul bestial ! '■ Este sistemul brevetat „A. C. Cuza” de-a provoca urile naţionale şi religioase --------- începând din Septembrie căile ferate vor restrânge numărul vagoanelor destinate la transportul lemnelor, spre a spori numărul vagoanelor ce vor fi destinate pentrutransportul cerealelor de export. Faptul că recolta de porumb din anul acesta promite să fie abondentă a determinat pe agricultori să se grăbească a desface plină la toamnă porumbul disponibil din recolta frecată și de aci sporirea numărului de cereri de vagoane pentru exportul cestui produs. Cu începere de la 1 Septembrie, brutarii din Capitală nu vor mai fabrica pâine de secară, deoarece nu sunt mulţumiţi cu preţul de 7 lei kgr. fixat prin ordonanţa comunală. La Iaşi s-a constatat un nou caz de febră tifoidă. Autorităţile au luat măsuri pentru a împiedeca întinderea boalei. .......... 1 ' " ......— înarmările aeriene ale Poloniei PARIS. — „Echo de Paris“ anunţă din Varşovia. După ştiri din sursă oficială poloneză, ministrul de război al Poloniei a pus programul minimal al forţelor aeriene navale ale Poloniei în conformitate cu termenii convenţiunilor din Washington. Mai grei ca aerul: 36 avioane de bombardament, 36 avioane de vânătoare, 51 avioane de recunoaştere; aparate de rezervă : 252; personal 1.766 oameni şi ofiţeri; mai uşori cu aer şi 6 baloane carative. # A Prăbuşirea unui tren de marfă în Ardea! LOCOMOTIVA SI TREI VAGOANE RĂSTURNATE. — ÎNTRERUPEREA CIRCULAŢIEI t»U la un* Trenul de marfă No. 1111, expediat regulat din staţia Sibiu, între staţiile Sibiu şi Ocna Sibiului, la profilul 417, a surprins pe linie un vagonet nesemnalizat. ___ Locomotiva, tenderul, vagonul de corespondenţă şi alte două vagoane încărcate s-au răsturnat în valea de lângă linie. Vagoanele au fost complect sfărâmate. Alte două vagoane au deraiat. Linia a fost distrusă pe o lungime de 80 metri din care cauză circulaţia a fost întreruptă până la ora 12:15. Trenurile de călători au circulat prin transbordare, iar trenul de băi şi trenurile de marfă au fost anulate în tot timpul întreruperii. In acest accident a fost rănit grav fochistul Dumitru Nanu şi uşor frânarul Savuţic Ioan şi lăcătuşul de revizie Ruja Constantin, toţi din Sibiu. Primul a fost transportat la spital iar ceilalţi doi au fost pansaţi şi lăsaţi la domiciliu. Răspunderile asupra acestui accident nu s-au stabilit. FAGI NAP?____ MnKSfmnnH