Adevěrul, ianuarie 1925 (Anul 38, nr. 12578-12606)

1925-01-01 / nr. 12578

A****­Superbă comedie în 7 acte cu celebrii artiști DANEZI Tw£!1 JEJ­SP* I AZI ULTIMA ZI reprezintă frumosul film Moştenitorii Veseli P­AT &. PATACHOM La ifâitli o splendidă comedia In 2 acte cu MAIMUTA FENOMENALA Ca Incepere de JOI 1 Ianuarie prima mare comedie originală In 6 acte cu ZIGOTO Premiera: ZIGOTO .... BĂRBATUL NEVeSTrt M-LEÎI Monopol Lus Film. Str Sanndar No. 16 CAVOURILE CELE MAI FRUMOASE in PORCELANURI si CRISTALURI tine găsiţi la 16311 BâPSS str­ Paris 3 Bomboneria Palatului file CALEA VICTORIEI No. 98 ■ Anunţă onorata sa clientelă că ■ preţurile superioarelor sale produse I nu sTau scumpit. Bomboane asortate L«l 130 kgr. „ ciocolata „ 150 Fursecurile — — — „ 130 Tortur» diferite — — *» WO mm *— Veniţi mâine Joi 1 Ianuarie la MATINEUL DANSANT de la 4*8 p. n­ Iar seara de la 9-12 SOIREE DANSANTE GUY FOMBREUIL Sale Sindridtul al Ziariştilor « B-dul Carol » Renumitul Jazz-Band. Se caută lin om priceput pentru calorifere. A se adresa la ziar. Amăgirea funcţionarilor su povestea măgarilor din Sloi Se pare că în urma agitaţiunii întreg ar căuta să treacă uşor peste funcţionarilor pe de o parte şi a în­lemnului, mai mult decât binevoi­tor al regelui, dat guvernului în cu­vântarea sa de la răspunsul adresei Senatului, chestiunea salarizării a putut să aibă un început de soluţi­­oare care neapărat trebue să ducă a satisfacerea integrală a echităţii. Deşi e vorba numai de repartizarea nul foarte puţin probabil excedent­­ bugetar). Sunt categorii de funcţionari cari cu mult mai înainte de războiu au dus o existenţă lamentabilă şi cari, azi au ajuns în ultima etapă a răb­dării. Mai toţi funcţionarii au trăit din cele mai dureroase expediente. Unii au început de la bacşişul ru­­şinos, până la traficul posturilor şi culminând în cataracta de fraude, cu delapidările ce au atras sancţi­uni pentru atâţia!... Valul de incorectitudine,­­ scan­daloasele afaceri, ce au dat atât ma­terial de senzaţie presei şi desbate­­rilor parlamentare, nu sunt decât fete deosebite ale chestiune! salarii­lor insuficiente. Ca acei catâri — ce sunt ademeniţi — în ascensiunea munţilor de un smoc de pae pus în vârful unui băţ, funcţionarii au fost amârriţi, cu faimoasele sporuri, şi curbe de salarii, până ce s'au con­vins că chestiunea lor e tratată ne­sincer şi toate guvernele nu soluţio­nează problema existentei tor aşa cum interesele statului şi interesul _____ lor de viaţă o dictau. I s’ar fi încercat cu eî experienţa cu Intre timp suferinţele lor au eres- purtătorii samarelor din agg­ensiu cut tn proporţia tn care deprecierea I nil° alpesire, leului făcea şi mai impoisbilă viaţa. ST. COSAMB o problemă aşa de gravă e o dovadă că nu vrea să înţeleagă nimic din ceiace evenimentele apropiate au putut să demonstreze oricui... Ţara se găseşte intr’o gravă criză morală, efect al unei crize materiale neapărat, căreia guvernările noas­tre post-belice s’au arătat incapabi­le să Ie găsească un leac. In haosul de rătăcire ce domină viaţa de stat, în vaşnica frământare politică la care asistăm, socot că vremea amânărilor de soluţiuni ra­dicale­­trebue să apună. Funcţiona­rii au demonstrat prin memorii do­cumentate nevoile lor. Ei nu cer imposibilul şi deşi fluştucul celor două mijlinde nu-i poate amăgi... Nevoia îi va sili să se mişte, să­ se agite poate mai viu, poate mai sim­ţit de această ţară­­a cărei opinie publică este sfidată sau persiflată ni-- i­ i interesaţi. Măgarii nu mai pot urca muntele flămânzi. Smocul de pae din vârful băţului s’a tocit şi apoi e prea de multă vreme de când iluziile le-a tot amâ­nat vremea prânzului. Samarul e prea greu, iar de ciomegile stăpâni­lor răi, pielea numai li-i sătulă­­. D­nii deputaţi şi guvernul să chib­­zuiască cum să se dea şi restul de 5/8 din salariu pe care vedem că statul cearcă să-l sustragă acestor sărmane Umbre de oameni... Căci dară funcţionarii ar fi oa­­meni adevăraţi, neapărat cit nici nu din salariul dat fără consideraţia [ Invăţător nevoilor celor mai stricte ale traiului , cu sfidarea intereselor statului, care PpDaa nnffloTQ Ol Zirn. a decăzut tn mfisura tn care salari-, | | Goii ull'jluLu dl U zarea contribui la distrugerea orică-! », •» ’ rui prestigiu al organelor sale. | fllîPÎ B ffB S^tilFi îî De aci decadența generală, ne- HUI MU UI* O mllUAiU mulțumire, pâ­nă la revoltă ge­nerală. Salariile din prezent raportate la cele din 1916 nu reprezintă decât un sfert din valoarea acestora. . . ._­ .___. Avftndu-se în vedere că moneda­­ vroletară intre principesa llrană are în mijlociu o depreciere de 401 României și regele Bons al Bulga­ri. întind valoarea Icului hârtie nei/ ?iaTM1 d­ragc a enUa cercurilor i« o o,,,. a ri„ autorizate ca să aibă in vedere mie la 2 jum. centime aur, e uşor de ^ poporuluî juaoslav şî at dvins vâzut de ce salariile de azi au dus la rezultate dezastroase pentru func­ţionari. De mirat totuşi cum îşi pot în­chipui măcar conducătorii că lucru­rile ar mai putea fi târâte cu amă­geli, fie ca acelea care nu le-ar da repartizarea sporului nou de 2 mi­­liarde, 30 la sută din salariile ce ei le primesc. Căci dacă la valoarea de 2/8 din salariul de la 1916 func­ţionarul ar mai lua încă 1/8 vom a­­vea 8/8 asupra acelui salariu, iar pentru preţul de 5/8 de salariu va trebui să întrebuinţeze dacă va­­iu­ţea răbdarea, expedientele cam­ azi nici ele nu mai pot merge, vă­ tre­bui să fie necinstit, să se învârtea­scă să se extenueze de muncă, de foame, de mizerie, să-şi condamne Clţiii­ la moarte sigură prin tuber, puloza care bântue cu atâta furie in căminurile funcţionarilor astfel retribuiţi, trei prgoslave, întrucât o alianţă in­tre curtea din Bucureşti ii regele Boris­ Coburg ar putea aduce Bulga­riei mari avantagii. * Chestiunea salarizării funcţionari­lor publici nu poate fi rezolvată prin paliative, prin amăgiri. Salarizarea va trebui să fie în funcţie de nevoile reale ale vieţii. Gimnastica bugetară a ministeru­lui de finanţe, echilibristica asta care duce la excedente artificiale nu mai poate prinde. Cehoslovacia a încheiat bugetul a­­nului un curs cu un deficit de 1300 miiioane de coroane, cam vreo 7 miliarde lei! Noi par’că voim să ne înşelăm pe noi înşi­ne... Se suceşte bugetul aşa ca să dea cu orice chip excedente, fie că ar crăpa funcţionarii de foame, fie că nu s’ar plăti furnizorii statului, fie că armata ar rămâne goală și flă­mândă, fie că s'ar Înscăuna peste tot necinstea sau ar rânji moartea prin mizerie... O asemenea concepţie nu mai poate fi primitâ căci toată lumea simte către ce prăpastie a­­dâncă este târât statul, cât de mult este eir.''T'm­*ntă cultura poporului, siguranţa statului şi prestigiul lui!.. Conducătorii ţării comit o greşală incalculabilă ţinându-se pe un astfel de făgaş. A spus-o, pare-mi-se, Bolîntineanu: „Fiecare îşi iubeşte patria un raport direct »-ii fi*««*'cerile ce le primeşte dela dânsa”. Nu o iau în absolut, dar în parte spusa lui este adevă­rată. Cum poate cineva să-şi iubea­­scă o patrie unde cei chemaţi a-i da posibilităţi de existenţă, — îi la­să muritor de foame, cu perspectiva mizeriei perpetue asigurată de o muncă numai pe 3/8 răsplătită?... Problema salarizării şi deci a bu­getului este o problemă mare şi gra­vă. Statul trebue să găsească solu­ţiuni care să satisfacă o realitate imperativă indiferent, dacă funcţio­narii se acută, reacţionează sau nu reacţionează. Aceasta este datoria statului. Dacă un ministru, sa­u guvernul int­erienta c agpnsiî BASCU ori, princinesei Ileana BELGRAD. 30.­­ Ziarul „Politika" I se arată preocupat de căsătoria 1­9­6­4 PAGINA 2 MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de aaturaiiziu­l Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, apre­ctiinţa acelora cari ar voi sa face vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art 23 din Lisa lege . Domnule Ministru, Subsemnatul Coci­a­n Vasile de­ naţionalitate şi supuşenie albanez, de religie creştin ortodox, născut In anul 1850, luna Mai 9, om. Co­­rttza, Albania, de profesiune admi­nistrator, domiciliat in acest oraş str. Vasile Lascar 159, fiind In tară din anul 1887 cu onoare vă rog sîl­ii binevoiţi a Interveni pe lângă Onor Corpurile legiuitoare ca să a­­probe Incetâtenirea mea ca unul ce doresc să devin cetăţean român, de cari legături şi afaceri comer­ciale mă fac să fiu strâns legat de­clarând că mă voi supune tuturor legilor şi regulamentelor ţârii ro­mâneşti. In acest scop Înaintez următoa­rele acte: 1. Una declaraţie de renunţare autentificată de Judecătoria ocol, respectiv. 2. Un certificat de bună purtare, eliberat de prefectura politiei Ca­pitalei No.... Tot in acest scop mai înaintez şi una coală timbrată a dnj lei, rugându-vfi să binevoit­ a dispune să mi se elibereze un cer­tificat constatator cererii ce am făcut o. Cu stimă fss) VASILE L COCIU Str. Vasile Lascăr, 159 Dr. A. IANCU Fost medic la spital SIFILIS» VENERICE in acţiuni intravenoase nedureroas? Cons­­.t. 8 10 a. m. şi 2-3 și 5—8 Str. Caro 52 Telet. 48­53. Maistru ţesător cu practică îndelungată in Polonia, versat în toate cunoştinţele de branşa ţesătoriei, actualmente in Ungaria caută post pentru imediat san mai târziu. Oferte sub »Erstklassige Arbeitekraft 7799i Ia J. Blok­­ner Budapesta Semmelweis* ut 4, Budapesta Citiţi „Adevărul Literar şi­ problema s’a mai discutat De fapt sunt aceleaşi probleme pe cari generaţiile le discută, pe rând, nu totdeauna găsindu-le soluţii dar tot­deauna impunându-Ie pecetia pro­nie. Domnul Lovinescu arată cum toată cu­tura noastră este datorită Influenţei apusene. Primele tipări­turi, primele traduceri, istoriografia românească au pornit din impulsuri venite din afară. Intr’un număr re­cent al „Adevărului“ d. Const­­ăi­­neanu a făcut un amplu şi dar re­zumat al cărţii şi de aceea renun­­ţam să-l repetăm. Dar vom rdeva şi noi ca şi d-sa ca şi autorul ches­tiune! care se impune după lectura volumului. Poftele revoluţionare : nu a fost cumva ortodoxîsmul o piedică reală in dezvoltarea noas­tră culturală ? Nu a ridicat el între noi şi apus un zid de izolare, care ne-a menţinut in Ignoranta, mărunt la om partidul agrarian bulgar — SE URMĂREŞTE IZGONIREA EXTREMIŞTILOR — Se ştie că nu partidul agrarian »'au format mai multe curente, cari au dat naştere la diferite grupări şi de a fi o tendinţă de desagregare a partidului. Se fac incă mari sforţări pentru unitatea de acţiune a partidului. Cete două curente mai puternice cari işi dispută întâietatea sunt cu­rentul extremist şi cel moderat. Extremiştii sunt acei cari doresc un front unic cu comuniştii. In recentul congres al tinerilor a­grarieni a predominat curentul mo­derat şi de aci a început lupta pen­tru isgonirea extremiștilor din par­tid.Astfel eri grupul parlamentar a­grarian a avut o întrevedere cu co­mitetul permanent al partidului pentru a lua o hotărtre spre a se e­vita divergentele din partid. S’a discutat și chestiunea ziarelor partidului, un scop de a se reduce numărul lor, căci azi partidul are următoarele ziare: „Narodna Juar­né" al extremiştilor, ,,Narodno Pobe­da" al moderaţilor, „Zemledeb­esko Otterane“ al lui Turlacof şi ziarul vranghieliştilor, toate reprezentând interesele grupărilor ce le întreţin şi slăbind unitatea partidului. Vor mai avea loc noi consfătuiri. Descoperirea unei lăzi c­u cinci milioane CLUJ: 30. — Ada fost găsită lada cu cele 5 milioane Iei, care dispăruse la Oradia­ Mare. Funcţionarii arestaţi cu prilejul a­­cestei misterioase dispariţie, au fost puşi in libertate. Descoperirea autorilor unui Întreit asasinat CÂMPULUNG, 30. — După lungi şi extrem de grele cercetări, com­pania de Jandarmi a reuşit să desc­­opere pe autorii întreitului asasi­nat din comuna Berevoeşti. Au fost arestaţi: Ion Tita Petru, nepotul victimelor şi Ion Gh. Capac. Mai sunt urmăriţi Încă , complici, nişte dezertori. Cititorii işi reamintesc de acest oribil asasinat comis de curfind şi prinderea unora dintre asasini, a produs o bonă impresiona aci, mistică şi morală a Orientului. So­luţia este foarte enervantă şi a provocat riposte imediate, intr’un interview d. Rădulescu-Motru răs­punde cu afirmaţie că în orice caz ortodoxismul ne-a păstrat unitatea naţională. Ceea ce este destul de vag. Exemplul Poloniei nu e îndrep­tăţit. Nu se poate vorbi despre o lipsă de unitate în viaţa culturală poloneză. Şi împărţiri politice au cunoscut şi românii (cu mult mai grave încă). Fireşte discuţiile vor continua. Cartea conţine germenii tuturor controverselor. Multe capitole vor da de lucru criticei. Ceea ce nu i se poate tăgădui e viziunea în mare, o extraordinară documentare, o cu­rajoasă hotărîre în afirmaţie şi mai ales marea ei oportunitate. CAMIL KfiJRESCU GRUIU a­n P­U­F­­ IT­T. El lasă un pasiv de 7 milioane CLUJ, 30. — Cerealistul si an­grosistul Ignat Gross a dispărut din Tg.-Mureş, lăsând un pasiv de 7­­milioane lei, din care trei milioane Băncii de Scont­ungare. Acţionarii băncii acuză pe direc­­orii instituţiei, d-ni­ Reader Fe­­rentz si Ferentz Andor, că erau in­­teresati in afacerile lui Gross, căci altfel nu se explică cum i s’a acor­dat un credit atât de important fără acoperire reală. * Concomitent s’au descoperit la Banca de Scont, fraude săvârșite de casierul .Biro Akos, în valoare de peste 800.000 lei, dintre cari 20 mii lei, încă din anul 1022. Această dublă afacere, a produs mare senzație. — COR. Eri la orele 12 jum. d. Tzankoff primul ministru bulgar, a fost pri­mit cu audienţii la castelul I­eleş de rege. Gaspele a fost apoi rofinat la dejun, la care au asistat, afară de suverani, principele Carol şi princi­pe­ Elena, moștenitorii , romanul, ex-regele George, principesa Ileana, marea ducesă Maria Kirilovna. După terminarea dejunului,­­ la orele 3 după amiază, d. Tzankoff împreună cu suita a plecat din Si­naia cu acelaş vagon auto-motor, înapoindu-se în București. DINEUL DE LA ATHENÉE PA­LACE Aseară la orele 8 luni, a avut loc la Athénée Palace un banchet oferit de ministerul de externe. Au participat la acest banchet ur­mătoarele persoane: D-nii: I. G. Duca, ministrul de externe; Nistor, ministrul Bucovi­nei; Bilciurescu, ministrul Româ­niei la Sofia; Filodor, secretarul general al ministerului afacerilor străine; Tzankoff, Straviev, Guerd­­jk­off, Kiosse Ivanoff, Se­charsky, Boris Altinoff, Kristoff. Mincoff. Gregorieff, Romulus Voinescu, di­rectorul general al Siguranței Sta­tului; TrăzneaGreceanu, Trifu, Di­­anu, C. Constantinescu Condurachi, Elefteresc­u, Popescu, Carp și Geor­­gescu din ministerul de externe. Nu s’a ridicat nici un toast. Bandierul a luat sfârșit la orele 11 noaptea. S’a servit următorul MENU Créme Velours Paupiette de merlan à l’américaine Noisette de liévre „grand veneur“ Purée le marróns Dindoneau â la brocho Saladé d’endives '’elita pois paysanne Bombe Athénée Friandises Fruits Café Vieux Dragaşani Dealu mare Champagne Rhein-Extra Cointreau 0.1. Kihal die in Muscel O ÎNTRUNIRE A PARTIDULUI ŢĂRĂNESC IN COAL DOMNEŞTI Duminică 28 Decembrie a avut loc in comuna Domneşti din Jud. Moa­cei o întrunire la care a participat şi d. L Mihalache. Au vorbit d-nii V. Baltzaru, învă­ţător, preot N. Mănescu, fost depu­tat, Dragomir Hera, Învăţător, AL Bruşătescu, profesor, avocat şi fost deputat D. I. MIHALACHE primit cu a­­plauze spune următoarele: Rodn­a d­­oiască nu s’a sfârşit, numai şi-a schimbat forma. In locul exploatării ţăranului prin moşie, a­­vem robia bancară liberală. Aceasta e cu atât mai periculoasă cu cât e Întinsă pe tot trupul ţârii. Jumătate din câştigul ţăranului intră In punga băncilor liberale. Prin coperaţie ne vom libera de monopolul şi robia economică, prin partidul ţărănesc, de monopolul şi robia politică. Liberalii vor ca ţăranii să fie proşti numai trei zile la patru ani odată (nn zilele de alegeri) şi stăpâ­nirea va fi a lor. Fuziunea cu naţionaliştii ardeleni se va face cu siguranţă, atunci când ţăranii ardeleni se vor putea bizui pe cei din regat. Ne-aţi dat în alegerile trecute o sabie ştirbă: prea puţini deputaţi împotriva liberalilor. Sabia am mâ­nuit-o bine. Vă aducem steagul partidului cu­rat şi nepătat. Inrolaţi-vâ sub eL Ciocnirea de trenuri din Craiova O locomotivă condusă de mecani­­cul Diaconu a fost surprinsă Luni dimineaţa la orele 4 de trenul de marfă No. 1301 care a intrat in gară fără să respecte semnalele regle­mentare şi sosind Înainte de vreme decât timpul său regulat. In urma ciocnirei, ambele loco­­motive au fost avariate, şease va­goane au fost sfărâmate, iar şease au suferit stricăciuni Au fost rănite şease persoane din personalul trenului. Informaţiuni Măgurile sanitare preventive luate contra călătorll°i’ st proven­enţelor din Beyruth au fost ridicate, stâr­­-nîrMu.se ciuma ce bântuia acea io, calitate. Solemnitatea hirotonisirii jiâîin. torni Leu ca arhiereu al jyj troiotiet din last, a avut Icc Bmarnică. Au luat pad® a®esiă solemni­tate: mitropolii ? Tren­ul Moldovei episcopul HusU'ni şi ai Dunării de Jos, stareţul Nicauau fie la mănă­stirea Neamțer'” precu«» şi nu­meroşi credincioşi în ora 1 a f'”* 1°® °­­­­sx palatul mitron­olit’n dată fie m'.tro­­nolit in onoart® noului arhiereu. Eri a avut loc înmormântarea profesorului de ştiinţe naturale Ni­colae Moisescu de la liceul „Spiru Herat“ din Capitală. A luat parte I® înmormântare, In­tre altii, şi d. dr. Anghelescu minis­trul instrucţiunii. Lucrările c(P"t~"ine.i ,ie­resliluth care a lucrat, fidn­ acuma la Buda­pesta au fost terminate. S’a stabilit că dela 1 ianuarie 1.92" Ungaria să înceapă plata despăgubirilor cuve­nite pentru animalele luate din Ro­­mânia in timpul războiului. Pentru această, sumă flomânia va cumpăra locomotive din Ungaria. O delega­­ţiune română de ingineri va pleca zilele acestea la Budapesta spre a face comanda de locomotive şi spre a lua in primire cisternele româneşti luate in timpul războiului şi găsite acuma in Ungaria. La facultatea de medicină din Ca­pitală se va tine un examen de do­cent în specialitatea .,medicina in­ternă“, cerut de d. dr. C. Iliescu Data examenului nu s’a fixat încă. M-N­es Guya, Lacié Demalîly, Soeris Nutzer Keortha, Josefti Asoară la orele G s‘a întrlnit în strada Academiei, ,consiliul de administraţie al ..Societăţii pentru profilaxia tuberculozei”. Biroul pe anul 1925 a fost format astfel: prof. dr. Petlini-Calad­ pre­şedinte, prof. I. Cantacuzino şi prof. dr. Al Obreja, vice­preşedinţi, prof. Gh. Proce, secretar general. Au fost realeşi în comitetul da direcţie d-nii dr. I. Costinescu pri­mar al Capitalei şi ing. Gh. Balş. S'a votat şi aprobat apoi buge­tul pe anuil 1825. La conservatorul de muzică şi ar­tă dramatică din Capitală este va­cantă catedra de „istoria muzicei şi estetica muzicală“. Candidaţii vor înainta tanilaterului cultelor şi arte­lor cererile şi titlurile până la sfâr­şitul lunei Martie, când se va hotărî data examenului. Pentru amortizarea a S­pontr­ala Societăţei de asigurare „.URA­NIA" a avut loc Marti 30 cor., ln prezenţa d-lor N. Racovicenmi piliti­ proLuTtfăf ns« Bitizsica Virecr torul prefecturei Capitalei şi a unui numeros public, tragerea la sorţL Au fost amortizate: Poliţele No. 201.BC« Nina Doglea Tftrgovişte lei 20.004 No. 201.167 Despina Finichiu Bucureşti lei 20.000, No. 201.508, Miclo Mendelsohn laş! lei 20.000 No. 201.081 /ales Straus«l, Bucureşti, lei 20.000 şi No. 202.687 Gheorgha Iosipaeba, R.. Sărat lei 20.000. Se constată ca această ocaziu­ne că Societatea de asigurare ,­URANIA” a amortizat un inter­val numai de 4 LUNI LEI 280.000. Posturila de medici veterinari din circumscripţiile : Ungheni-Iaşi, Zim­­­nicea-Teleorman şi Akadînlar-Du­­ristor fiind vacante, doritorii de a le ocupa vor adresa cererile direct­­iei zootethnice din ministerul agri­culturii până la 18 ianuarie. Asociaţunea catolicilor Bucureşti serbează Reveillonul in Saloanele Tomis din calea Călăraşilor 11. BRASSEMEle la PAIX Reţineţi mese pentru R­EVELION Orchestra Ciolac, Dans Surprize Cadouri Atragem atenţiunea asupra Revelionului tn saloane)»» Restaurantului „MODERN" Str. Sărindar, 4 Se anunţă Tămbaiau artistic , surprize splendide. Consunaţiunile l­­a carte Mesere treiueee reţinute din vrem­ul­te indivizi au încercat să jefuia­că pe funcţionarii Herman Fischle din Oşerhilul Bihorului. Fiii li Fischei trigând mai multe focul de Irină asupra tâlharilor, aceşti au fost răniţi şi internaţi In spi­talul din Ordes Mare. Autorităţii se itrădussc acum să Ie stabilească Identitatea. Revelionul petreceti­ i «seara la lt/f vii Dancing Cabaret (Anexa Teatrului ALH AM* Rl Cel mai frumos Pom de Cr jeful S)* vor dist­ibui cadoul Surprize, bitaie de flori si se­lentine. Integul program de iLIiAMBRA Menu specii cu preţuri redut Se seneşte â la carte — Rezevaţi-vâ mese — Un grup d fe români s’a încăer cu un grup de unguri in comui Cehei din juleţul Sălaj. Incăerar a fost foarte sângeroasă şi su mai mulţi greu răniţi. Citiţi „Sportul Ştiri din tara l­ li Inii CLUJ Fallmom. — Firma Loer­nes şi Toth a fost declarată in stare de faliment având un pasiv de 0 mi­lioane şi jumătate şi un activ de 2 milioane şi jumătate. * întrunire de protestare. — Şvabii au ţinut la Aradul Nou o mare in­trunire, protestând împotriva in­corporării acestei comune la oraşul Arad. Au vorbit senat­orii Moeller şi Diascoviz spunând că oraşul Arad nu oferă garanţii pentru o desvol­tare mai mare a comunei Aradul Nou. Ştiri externe BNUNDATHLE continuă să facă ra­vagii în Anglia. A dispărut sub apă localitatea istorică Rimnymede un­de regele Ion a semnat celebra magna carta libertatum. Deaseme­­nea a fost acoperită de apă, livada de la Walton unde Iuliu Cezar a tre­­cut râul Tanasa. Mari inundaţii se semnalează şi în Irlanda unde mai multe linii la­terale ale căii ferate au fost distru­se de apă. Mai multe poduri au fost dărâmate. PARLAMENTUL BULGAR a ra­tificat protocolul de la Geneva re­­feritor la protecţia mrinorităţilor. Balul Asociaţiei Prese! Va avea loc la 3 Ianuarie in sala Eforiei şi va fi primul bal pentru DESCHIDEREA­ CARNAVALULUI SURPRIZE­I SENZAŢIONALE Sala splendid decorată avftnd ca motiv O NOAPTE LA NISA Ultimele evenimente politice Vor defila sub ochii tuturor BATALIA de la DE] Mutul de la Cameră şi Criza financiară Înfăţişate de un ansambu compus din cei mai buni comici In cap cu TITUS PROTOPOPESCU, IULIAN, COSTIN, şi artistul popular CIOROBEA care va a­­pare un BUCUR CIOBANU cu Doinele Neamului şi alţii. Vor da concursul lor cei mai buni artişti ai tu­turor teatrelor. Mare concurs de frumuseţe :: • • • • ORE TARRACO Dansator asiatic in MOARTEA ŢIGANULUI Dans nou lîrico-dramatic Două Muzici; Un jezz-band MARE TOM­OLA cu Toate minierele, câştigă oare Pieţurile : loje beignoire 3000ieî; loje rangul I 2000 lei; loje rangul II 1500. Intrarea generală 301­ iei. Bi­ete la magazinul de muzică. JEAN FEDER, calea Victoriei, la Sinaia fac parte Paris care eft­din a pul [irozrato din ' obţin mici succese la D. TZANCOFF Despăgubiri pentru devastările din Cluj CLUJ, 30. — Comitetul Camerei de industrie şi comerţ, a ţinut o consfătuire, hotărând a se face o energiea Intervenţie­­i minister­ral de Interne şi comerţ cerând a se acorda despăgubiri comercianţi­lor cari au suferit pagube, cu prile­jul recentelor tulburări studențești. -■-I . Bonă incendii mari la Oradia_Mare ORADIA MARE, 30. — Astă­­noapte la orele 12 un incendiu a iz­bucnit la fabrica Iosana. Focul a luat mari proporţii, ar­zând şi o mare cantitate de ulei. Pompierii au localizat focul. * * * Un alt incendiu a izbucnit asta­­seară la fabrica de petrol. O magazie şi câteva clădiri din împrejurimi au fost cuprinse de flăcări. Focul a fost localizat seara pe la orele 10. Pagubele sunt foarte mari.

Next