Adevěrul, aprilie 1925 (Anul 38, nr. 12665-12693)

1925-04-02 / nr. 12665

tereti pretutinden! . Pasta de Dinti SUEZ BK­SBBgl fi Hour l’ ELEGANCE MADAME, demanded LES PARFUMS GODET, Sous Bois, Panni Les Fleurs Marîolaine. Gătiţi cu GRĂSIMEA vegetalA care nu se deosebeşte de UNT şi UNTURĂ DE PRIMA CALITATE ^FLrad totuşi mai sănătoasă şi mai eftină. IS­e vinde la băcănii şi la repr. fabriceil I J.Fonstein &.Fraţii­ Rahovei IBucureşti I ». L.B liuRAcre la magazinele E. J. ADERMANN Str. parâţiei No. 27 Calea Or vitd No. 78 Cărţi şi Reviste S’a pus în vânzare BIBLIOTE­CA DIMINEŢEI No. 22, Sandu Teleajen: Schiţe şi Amintiri. Cu d. Sandu Teleajen, literatura română a dobândit un povestitor de rasă, ale cărui scrieri totdeau­na interesate au şi farmecul spe­cial al graiului muntenilor din ţa­ra de dincoace de Milcov. Un volum de 64 pagini, 8 lei. a apărut LECTURA No. 7, Hu m­onul Francez din Courtelinc, Tri­­stau, P'-rn'­rd. Pin. Fischer Mal­haux, etc., traducere de T­. D. Pă­­­trăşcanu, 32 pagini, 3 lei. ADVERUL ‘l­TERAR SI AR­TISTIC, apărut Duminică, cu­­prinde o materie variată şi intere­santă. Oroarea de metafizică de "Lucian Blaga. Iaşii între două tre­nuri, de Ch. Broesett, Prea de­vre­me, de Vortensia-Papadat Benne, seu- Blestemul Locului, de I. N­­­nea, o pagină de literatură străină d-na de Maintenon ca educatoare şi sofie de rene, de Const. Şăinea­­nu. Victor Eftimiu semnează no­tele din Sânt­amână în Săptămână. Sărmanul Kropstok O schiţă Anto­logia Morţii (Feciorul lui Nenea Tacite Vameşul), Cărţi şi Reviste, etc., etc. Un exemplar în opt pa­gini, lei 5. TEATRELE Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL Miercuri: Nebuniile dragostei şi Smochine de Sicilia. Joi 5 matineu SChylock , scara Bar­­bierul din Sevilla. Vineri : Nebuniile dragostei şi Smochine de Sicilia. Sâmbătă matineu : Făt frumos ; seara : iubire. Duminică : (ziua) Bărbierul din Sevilla (seara) Thebaida. Luni: Nebuniile Dragostei. Ce ştia satul. Smochine de Sicilia. Marţi: Iubire. Miercuri: Isus. OPERA ROKSANA Miercuri: Fedora. Joi: Rigoletto cu Viglione Bor ebese. Vineri: Faust Sâmbătă: Tosca cu Viglione Bor­ghese şi d­na Florica Cristoforeanu Duminică : matineu : Traviata Seara: Rigoletto. REGINA PISARIA întreaga săptămână: Unchiul a visat. TEATRUL CAROL CEL MARE întreaga săptămână : Ducesa de Gerolstein. TEATRUL MIC întreaga săptămână. Asta. TEATRUL CENTRAL Miercuri: Cadavrul viu. Joi: Cadavrul viu. Vineri: Concert. Sâmbătă: Cadavrul viu. Duminică: (ziua) Cânătreţul tris­teţii sale. (seara) Cadavrul viu. Consfătuirea liberali­lor din Sinaia Duminică s-a ţinut o mare întrunire liberală în sala hotelului Regina­ De la centru au sosit d-nii Constan­­tinescu Bordeni, deputat, Gogu Fo­­tescu primarul oraşului Ploieşti, Gogu Sorescu, advocat, I­ Grigorescu, şeful circumscripţiei de pe valea Prahovei, Gh. Alec­he­don, consilier judeţean, G. Constantinescu, A. Jinga, V. Şerban, V. Mărculescu, I. Creţulescu advocat, N. Anastasiu, D- Râpeanu, I. Ştefă­­nescu şi alţii-Prezidează d-l Alexandru Stoicescu fost primar al oraşului Sinaia. D-l Gh­ Matheescu arată gospodă­ria făcută de d-sa In Sinaia, expune noile proecte ale comunei, arătând şi nevoia înfiinţării unui liceu în locali­tate. Termină aducând laude partidului socral. D- Mechedon arată îmbunătăţirile ce s'au făcut sub acest partid în jud- Prahova. Mai vorbesc d-nii Jinga despre lu­­crările realizate la Poiana Ţapului, Roth Industriaş din Buşteni, Gogu So­rescu, V. Şerban, primar la Azuga, profesorul Râpeanu din Ploeşti, etc. Cele voastre, trebuinţele voastre, drepturile voastre, fac de acum îna­inte parte din dorinţele, drepturile Cetăţii europene! „Aveţi de acum înainte aceleaşi şanse de viaţă, de libertate, de netr- tdunăre, de viitor, ca Europa însăşi. $i încheie: jj O • 0 • • » • ,,Chestiunea voastră a devenit o chestiune de interes şi de onoare •pentru Europa. Va fi o Românie, sau nu va mai exista nici onoare, nici libertate, nici garanţii, nici vreo credinţă oarecare în Europa şi în acest caz iarăşi soarta voastră va fi egală cu a tuturor celorlalţi.­­ *** Ministerul Instrucţiunii publice de la noi, credem că ar trebui să dispue ca în ziua când în Franţa se, vor da serbări în amintirea marelui cugetător democrat, în toate liceele şi Universităţile noa­stre, să se citească pagini din vo­lumul „Les Roumains” al lui Qi­i­­ret Îmi dau însă seama, că cere­rea mea ar fi o utopie! Nicăirea nu veţi găsi această carte în Ro­mânia (afară de Academia Româ­nă... o donaţiune a lui Sturza)..! „Casa şcolilor” care editează a­­tâtea şi atâtea, n’a găsit de cuvi­­ânţă, până azi, să editeze măcar o traducere a operei ginerelui lui Gheorghe Asaki, CEL DINTÂI APARATOR AL INTERESELOR ROMÂNISMULUI IN APUSUL E­­UROPEI! ^ - POCTORUL USREC in­im SI scăderea leului Revenim asupra chestiunei scă­­derei leului, pentru că socotim ca o datorie să încercăm a determina factorii răspunzători de moneta ţă­rii, ca să nu o lase In voia soartei, ci să intervie pentru a asigura sta­bilitatea cursului el. Am auzit pe unii spunând, că da­că leul scade, cauza este că expor­tul nostru stagnează acum, că In curând Insă va începe campania porumbului si atunei leul îşi va re­veni. In afară de faptul că o manetă scade mult mai lesne decât se re­face, noi gândim că tocmai dacă sunt convinşi că în curând leul îşi va reveni prin începerea exportului porumbului, d. ministru de finanţe şi Banca Naţională nu trebuie să-l lase să scadă. Azi, nici o ţară din lume, nu-şi mai lasă moneta în voia soartei. Cehoslovacia, Austria, Franţa chiar, şi-au procurat mijloacele pentru a asigura stabilitate monetei lor. Pe cât ştim, şi Banca Naţiona­lă, dacă ea însăşi nu are in tezau­rul ei o rezervă in acest scop, cum s’a afirmat, ai■ putea dispune de im credit de mm sau două milioane lire sterline la Banca Angliei, de cari s’ar putea servi în acelaş scop De ce nu o face? Scăderea leului nu este un lucru peste, care se poate trece cu uşu­rinţă. Mai întâi, ea contribue la slăbirea increderei în ţara noastră. Cota monetei unei ţâri, este baro­metrul pentru toţi vizibil, al situa­­ţiunei sale economice şi, financiare Nu are importanţă că acest baro­metru în cazul nostru dă indicii greşite. Faptul rămâne. Apoi însă, toate plăţile pe cari le face comer­ţul in străinătate, reprezintă, în cazul scăderii monetei, o pierdere efectivă şi netă pentru avutul na­ţional. D. ministru de finanţe şi Banca Naţională, vor face deci bine să acţioneze. Pasivitatea este şi în această materie, dezastruoasă. Proprietarii cari au a­­partamente de itichiriat st­ se folosească de Mice Puablicitate a ziarulu­i Dimineaţa. UN LEU CUVÂNTUL Anuneiurile sunt afişate în tot oraşul. Marea demonstraţie a comercianţilor chiriaşi Organizaţiunile comerciale din Ca­pitală in, frunte cu Sfatul Negusto­scer, Uniunea Micilor Industriaşi şi Liga Chiriaşilor, au convocat pentru eri dimineaţă o mare întrunire în sa­la Dacia. A prezidat d. I. Constanţiu declarând că negustorii trebue să de­monstreze prin numărul şi hotărîrea lor că soluţiunea trebuie să vie cât mai neîntârziat înainte de dezastru. Au mai vorbit d-nii N. Popescu- Românul, dîn partea Blocului co­mercial, B. Costescu din partea Sfa­tului Negustoresc, Macovei. Buretea din partea sindicatului comercianţi­lor industriaşi. C. Rădulescu de la Blocul comercial şi industrial, N. Butnaru, preşedintele sindicatului comercial, Şoricescu, Traian Iordă­­nescu, Vasile Dumitresu-Militari, D. P. Nicu­lescu-Ritz şi dr. Rădulescu, preşedintele Ligii Chiriaşilor care propune cu asentimentul organiza­­ţiunilor negustoreşti următoarele so­luţiuni: Actualelor comisiuni arbitrale să i se dea puterea da a stabili de la caz la caz, durata de prelungire a­ontractelor de Închiriere a prăvă­­iilor şi atelierelor, dela un an până la doi ani şi de a fixa un quantum de chirie care să meargă dela 7 ori In acelaş timp cu negustorii chi­riaşi au ţinut o întrunire în sala A­­miciţia t­roi rfetarii urbani cu dele­­gaţiuni din provincie. întrunirea a fost prezidată de d. Emil Lahovary şi au luat cuvântul d-nii dr. Motzi­­lescu delegatul Olteniei, Manitziu, Jenui Caravri, Al. Dobrescu, Dumitre­­scu­ Mirea, dr. Eraclie Sterian, Căpi­tan N. Costescu, Const. Dobrescu, col. Marinescu Nicolau şi alţii. La urmă congresul primeşte pro­punerea d-lui căpitan Costescu ca o delegaţie compusă din d. dr. Eraclie Sterian şi Rădulescu M. să­ se pre­zinte primului ministru spre a ex­pute de comercianţi sau îndreptat ori dimineaţă spre preşedinţia consi­liului de miniştri pentru a lua cu­noştinţă de hotărîrile consiliului de miniştri care fusese anunţat că se va ţine la orele 9 dimineaţa. Abia la o­­ra 10 s’a comunicat negustorilor că nu se va mai ţine consiliu din cauza indispoziţiei d-lui prim-ministru. Luând cunoştiinţă de aceasta, comer­cianţii s’au îndreptat în grupuri spre locuinţa d-lui I. Brătianu, iar o dele­­gaţiune compusă din d-nii Ştefan Filipescu. Macovei şi alţii s’a pre­zentat la ministerul de finanţe ce­rând audienţă d-lui Vintilă Bră­­tianu, care i-a amânat amânat pen­tru după. amiază la ora 5. Incidentale en politia Un grup de câteva sute de comer­­cianţi Ingrămădindu-se in faţa lo­cuinţei d-lui prim ministru Ionel Brătianu s'a trimis imediat la faţa locului o companie de jandarmi Cu acest prilej s’a produs oarecare în­ V chiria din 1916 până la da 20 ori chiria din 1916. Aceste comisiuni vor aprecia după situaţia materială a ambelor părţi, după situaţia imobilului şi după ci­fra de afaceri a chiriaşilor. In ce priveşte contractele deja în­cheiate până la data promulgării legii­ , Contractele încheiate de vechii chiriaşi vor putea fi verificate, la cererea chiriaşului şi corectate con­form regulator de mai sus. Contractele Încheiate cu noii chi­­riaşi, pentru prăvăliile şi atelierele cari s’ar găsi libere, fără vre-un pre­judiciu pentru chiriaşul vechi şi cari contracte urmează a fi apli­cate de la Sf. Gheorghe a. c. vor fi şi ele verificate, la cererea chiria­­şilor şi corectate conform regulelor de mai sus. Contracte încheiate de noii chi­riaşi, cu prejudiciul vechilor chi­riaşi şi cari urmează a fi executate cu Începere de la Sf. Gheorghe a. c. vor fi suspendate, pe toată durata cât va fi In vigoare contractul ve­chiului chiriaş, prelungit conform regulelor de mai sus. Aceste dispoziţiuni vor fi aplicate de către aceleaşi comisiuni arbitra­le, actualmente existente, pune doleanţele proprietarilor ur­bani Incidentele de pe b-dul Elisabeth vălmăşeală urmată de un schimb de cuvinte violente între d. inspector de poliţie Panopol şi comercianţi. M­ercuri se va decide chestiunea contractelor Nici după amiazi d. Vintilă Brătianu nu a primit delapţiunea negustorilor şi le-a comunicat printr-o terţă persoană că chestiunea contractelor va fi rezol­vată in consiliul de miniştri de Miercuri dimineaţa. Mâine la orele 5 toate organizaţiu­nile negustoreşti din Capitală se vor întruni din nou la Sfatul Negusto­resc. — I­ar —— TELEFOANELE NOASTRE Centrala 6/67. Centrala 24/73. Centrala *6.79» întrunirea proprietarilor întrunirile celor două grupări ter­­minându-se cam tn aceiaşi vreme grupuri răzleţe de comercianţi şi chiriaşi s'au întâlnit pe bulev. Eli­­sabeta cu proprietarii cari­ tocmai eşeau din sala Amiciţia. Cele două tabere au început să ne huiduiască iar proprietarii au fost conduşi prin­tre cordoane pentru ca să nu fie ex­puşi la bătăi din partea negustorilor chiriaşi. Comercianţii la primul ministru Asigurările d lui Vint­iă Brătianu a­n­E­V­K­K­e L Congresul „Uniunii Duminică s’a deschis în Capitală congresul Uniunei ofiţerilor de re­zervă şi în retragere participând delegaţiuni ale tuturor secţiunilor din ţară. După oficierea unui te-deum la Biserica Albă, congresiştii au de­pus o coroană pe mormântul Erou­ lui Necunoscut din Parcul Carol. D. general Anastasiu, preşedin­tele Uniunei, a rostit o emoţionan­tă cuvântare arătând că ofiţerii din rezervă şi retragere din toată ţara, camarazi ai eroului care se odihneşte sub piatra funerară, au venit să se închine şi să-l preamă­rească cu pietate. In numele ministerului de război a vorbit d. general Lucescu. Congresul a fost deschis la orele 3 în sala festivă a Cercului Militar. A prezidat d. general Anastasiu care a citit darea de seamă a ac­tivităţii pe 1924. Spre a pune capăt incidentelor, reşedintele a declarat şedinţa în­­chisă, fapt care a dat naştere la un tumult ZIUA n­a Eri­dim, a continuat, în sala fes­tivă a „Cercului Militar” dezbateri­le congresului­­ , la Şedinţa s-a deschis la orele 9, dân­­du-se cuvântul d-lor maior Miclesiu, avocat Benea şi general Anastasiu în jurul incidentului ivit în şedinţa de eri după amiază. În şedinţa de după amiază care s’a deschis la orele 3, s’a continuat discuţia statutelor. » « Juriul de onoare alcătuit din d-nii­ generali Palade şi T­utu şi coloneii­ Fotescu, Darian şi Linde, cercetând cazul d-lui general Alexe Anastasiu a­dresat un proces verbal prin care se stabilește ca chestiunea relevată nu atinge întru nimic onorabilitatea și corectitudinea d-sale. Adunarea generală a societăţii naţionale de C ruca Roşie Duminică dimineaţă s-a ţinut a­­dunarea generală anuală a societă­ţii Crucea Roşie sub preşedinţia d-lui Al­ Constantinescu ministrul agriculturii. D. inginer Balş a­ citit darea de seamă asupra activităţii pe 1924. D. profesor dr. Garie secretarul general al ministerului sănătăţii promite tot sprijinul ministerului pentru Crucea Roşie. Adunarea generală dă apoi des­cărcare comitetului iar d. ministru Constantinescu promite şi, d-sa tot concu­rsul pentru Crucea Roşie fă­când cunoscut Că ministerul a do­nat societăţii un joc la Budachi in Basarabia pentru crearea unei colo­nii şcolare. Au fost apoi realeşi membri În comitet d-nele: Zoe Râmniceanu, Lia Brătianu, Maria Baiulescu, E­­milia Grămăticescu, d-nii profesor dr. Obreja- I. C. Brătianu, C. Cio­­ranu, general Leon Mavrocordat- Şuţu, şi dr. M. Clucă. Au fost realeşi cenzori d-nii C. Cioranu, Al. Lucasievici şi V. Teo­­dorescu, iar supleanţi d-nii: I. An­­ghelescu, V. Christescu şi P. Mari­nescu. Congresul invalizilor de război Ziua li-a Congresul Asociaţiei generale a in­valizilor de război­ şi-a continuat lucrările şi Duminică dimineaţa sub preşidenţia d-lui N. M. Dumitrescu maior invalid. Au luat cuvântul d-nii lt. Simiţa­­­ru (Bălţi), profesor ITurdulaci (Cluj), colonel Brăescu, lt. Costescu, etc. In şedinţa de după amiază s’a discutat moţiunea căreia i s’a dat ultima redactare formulându-se ur­mătoarele cereri pe seama invalizi­lor de războiu : Revizuirea întregei legislaţiuni privitoare la drepturile de pensiuni şi avantagiile morale şi materiale create prin diferite legi, operă la care să colaboreze şi reprezentanţi ai Asociaţiunei generale a invalizi­lor. Noua legislaţiune va trebui să cuprindă principiul de fundament al reparaţiunei integrale a prejudi­ciului cauzat de războiu invalizilor şi cari sunt creditorii privilegiaţi ai naţiune!, principiul consfinţit în art 1 din legea franceză de pensi­uni din 1919; Unificarea pensiunilor la ofiţeri şi grade inferioare de cetăţeni ro­mâni fără deosebire de armata în care au luptat; sporirea pensiuni­lor gradelor inferioare pe baza mi­nimului de existenţă şi a pensiilor ofiţerilor pe baza soldelor de ac­tivitate în­totdeauna la zi plus spo­rurile respective pentru ambele ca­tegorii. Să se acorde pensiuni şi in­valizilor cu Infirmităţi sub procent de 40 la sută aşa cum prevăd toate legislaţiunile străine ca şi de altfel legea română a asigurărilor mun­citoreşti. Pensiunile de invaliditate se vor acorda pentru toate infirmi­tăţile în timp şi din cauza războ­iului indiferent de data punerii în retragere sau reformare. Invalizii funcţionari vor beneficia de cumul nu numai la baza de pensiune ci şi la sporul acesteia. Reorganizarea întregului sistem de asistenţă medicală, chirurgicală, farmaceutică, balneo-climaterică, or­topedică. Organizarea asistenţei sociale, reeducarea profesională, plasarea invalizilor, funcţiuni rezervate la stat, întrebuinţarea obligatorie a in­valizilor de către întreprinderile particulare şi de stat, permanenti­zarea concesiunilor acordate de stat judeţe, comune, invalizilor, Casa de credit a invalizilor. Decretarea deocamdată de aplica­­ţiune generală în toate provinciile ţarei a dispoziţiilor avantajoase din legea I. O. V. şi racordarea tuturor acelor dispoziţiuni din legile exis­tente sau viitoare cu care s’ar con­trazice. Reducerea de 75 la sută pe C. F­­R., S. M. N­. şi C. F. R. şi pentru soţiile şi copiii invalizilor ofiţeri şi grade inferioare, putând călători în orice clasă şi gratuitate pentru in­valizii 100 la sută şi pentru însoţi­torii celor ce nu se pot dirija sin­guri. Nici un invalid din nici o parte a ţării să nu rămână neîmproprie­tărit, indiferent de restricţiunile din legea I. O. V., din legile agrare sau legea de împroprietărire la oraşe. Asociaţiunea generală a invalizi nr, pe baza principiului de relaţi­­une directă între stat şi invalid pre­văzut la punctul 2 din această mo­ţiune, considerând că întreaga so­licitudine, corpul invalizilor o aş­teaptă numai de la stat, desaprobă sistemul cerşetoriei deghizate sub forma chetelor, sistem pus în prac­tică de societatea de patronaj cu prilejul chetei din zilele de 1 și 2 Aprilie cor., chetă pe care Asocia­­țiunea o desavuează ca dezonorând prestigiul cele mai frumoase glorii: gloria sacrificiului. Viaţa aconomică Leul la Zürich 2,42 ^ Francul francez oscileazâ.—Lira sterlini slabă Leul cotează 2,42 jum. la Zürich; cursurile de Închidere de la Paris nu au sosit până aseară târziu. Francul francez a fost slab dimi­neaţa, scăzând la Zürich la 27.28. Şi-a revenit puţin însă după a­ 24.77 la Zürich. miază cotând la inchiderea bursei din Londra 90.47 jum., faţă de lira sterlină. Lira sterlină e slabă scăzând la La noi devizele calme Târgul nostru de devise s’a inau­gurat in săptămâna aceasta într’o tendinţă calmă. Transacţiunile au fost extrem de reduse in devisele mai oferite în­registrând mici scăderi de cursuri. Spre seară, tendinţa a redevenit insă mai susţinută. Lira sterlină scade dimineaţa la 1031, avansează la 1032 la praz, şi la 1034 după amiază. Dolarul oscilează în jurul cursu­lui de 216. Francul francez e slab dimineaţa, scăzând la prânz la 11.38. După amiază a revenit la 11.44 în urma tendinţei mai bune de la bursele străine. Coroana cehă calmă, inchee la 6.8 şi 6.40. . Lira italiană e negociată în jurul cursului de 8.86 in cursul zilei. Francul elveţian e încheiat la 40.70 şi 40.80 în cursul zilei. Shilingul austriac e la 30 jum. şî 30.60. Francul belgian e la 11.15. Proectul spirtoaselor Antoproectul băuturilor spirtoase fiind terminat de către comisiunea specială numită de ministerul de finanţe, a fost luat in examinare de d. Vintilă Brătianu într’o conferin­ţă pe care d-sa a avut-o ori după amiază, cu d-nii D. G­­eorghiu se­cretarul general al ministerului de finanţe şi Zamfir Brătescu, directo­rul general al contribuţiilor. S’a decis ca anteproectul să fie adus în cursul sâptămânei acesteia pn babil Vineri, In discuţia plenu­lui marei comisiuni a spirtoaselor numită de ministerul de finanţe şi care este compusă dintr’un număr de peste 80 de membrii. îndată ce proectul va obţine for­ma definitivă, va fi prezentat con­siliului de miniştrii, şi parlamen­tului. Depunerea va avea loc, poate , chiar înainta de sărbători Comercializarea pescăriilor statulu­i--—"m Ministerul de industrie, sub auspi­ciile căruia se lucrează la comercia­lizarea întreprinderilor, a primit din partea ministerului de domenii un proect de comercializare a pescării­lor statului Proectul întocmit de d. ministru Alex. Constantinescu va fi supus în foarte curând timp desbaterilor con­­siliului superior de îndrumare şi control a întreprinderilor statului. După cât se afirmă, în sferele ofi­ciale, proectul d-lui Alex. Constanti­nescu s-ar prezenta în condiţii excep­ţional de favorabil pentru viitoarea desvoltare a industriei porcăritului Bârne*'*» Inform­aţiuni Duminică 29 c. la orele 10, a avut loc în sala Bacaloglu (clădirea nouâ a Universităţii), prima adunare ge­­nerală de constituire a „Asociaţiei prietenior radiotelefoniei’ — pre­zidată de d. prof. dr. Hurmuzescu, directorul institutului electrotechniQ şi de d. C. Buşilă, profesor la şcoa­la politechnică. || Asistenţii au luat cunoştinţă din statutele Asociaţiei şi au votat cont­rilul de conducere. | Primul punct prevăzut în progra­­mul activităţii Asociaţiei, pentru răspândirea radiotelefoniei, este or­ganizarea unor serii de conferinţe cu caracter general radiofonic, şi cu demonstra Bonbe, necesare, cari se vor tine săptămânal. Prima conferinţă va avea loc Du-1 mînîcă 5 Aprilie a. c. in sala Baca­­’oglu, localul nou aî Universităţi!. In program ce m«? prevăd: înfiin« larea unui Radio-Club, montarea ţi­nut post de recepţie şi înfiinţarea u­­nei şcoli de radiotelefonie. Un Incendiu a izbucnit la magazinul de haine a! d-lui R. IM. Iscovici din Ca­­pitala, str. Şelari­na 3. Incendiul a provenit din explozia făcută de o farină cu petrol el au­­­rg mărfurile, rafturile cu Întreg mobilie­rul, cari se urcă la valoarea de 10 mi­lioane lei.­­ La fata locului, in afară de pompieri au sosit si reprezentantă autorităţilor. Neconstituţionalitatea legilor Ultima conferinţă a d-lui lion Dugult Invitat de societatea română de legislaţie comparată, profesorul cu multă pondere teoretică Leon Du­­guit a ţinut ori, în Aula Fundaţiei universitare Cotoi T, tte din confe­rinţă. Anturajul şi auditoriul era reprezentat prin cei mai autorizati membrii ai lumii juridice , profe­sorii universitari, magistraţii de la casaţie, curţile de apel, tribunalele şi judecătoriile din Capitală, mem­brii baroului şi studenţimea în drept. Primirea şi mulţumirile Ie-a a­­dus de consilier Balş, directorul so­­l­iftSR' d* Ipvhdat­e comparată. D. Duguit a răspuns cu o afabi­litate şi expresii ultra măgulitoare pentru justiţia noastră $i pentru ţară. Conferinţa ce-a dezvoltat apoi şi va avea răsunet, după ce va fi publicată, şi in marele public, o­­biectul ei interesând de aproape legislaţia întreagă : neconstituţio­­nalitatea legilor. Chestiunea aceas­ta a tratat-o de Duguit din punct de vedere al sancţiunilor. Legile se împart în: constituţio­nale şi ordinare (numai Anglia nu recunoaşte această distincţie). Care e sancţiunea violării legii constituţionale de legiuitorul ordi­nar? S’au preconizat mai multe sisteme: 1) Sistemul logic ar fi existenta unui tribunal constitutional care să se pronunţe şi dacă o lege e sau nu constituţională. A existat, în ab­stract Senatul u­i­uhit şi celui de al doilea imperiu din Franţa care, în fapt, n’a jucat un rol, fiind prea servil împăraților. 2) Alt sistem ar fi existenta u­­nui tribunal special constitutional, care ar avea însărcinare exclusivă de a cerceta constituționalitatea le­gilor ordinare. In practică s’a da D. LÉON DUGUIT vedifc că deviază în adunare poli­tică, ceea ce înseamnă negarea jus­tiţiei. III) Sistemul practic nu se poate găsi decât în aplicarea principiilor generale de drept. Justitia va exa­mina constituţionalitatea cu prilejul punerii în practică a legilor. Deci tribunalele în genere au competin­­ta. In speţă, ele vor aprecia necon­­stituţionalitatea şi în acest caz vor hotărî că legea neconstitutională nu e aplicabilă (căci justiţia n’are rol de a hotărî nulitatea legilor). Sistemul acesta se bazează şi pe principiul separaţiei puterilor. In Statele­ Unite e adoptat fără limită, toate instanţele judecătoreşti au compe­tenţa (dela judecătoriile de ocol până la înalta Curte) de a face a­­cest examen. Rezolvarea acestei chestiuni intră în funcţia jurisdic­ţion­ală. Sistemul acesta a fost adoptat şi de Casaţia noastră într’o celebră jurisprudenţă din 1912 (afacerea tramvaelor comunale). Legea jude­cată neconstituţională subzistă teo­retic — în fapt e neaplicabilă.­­ D. Dud­u­ a apreciat acest sistem ca excelent, deoarece el corespun­de funcţiunii normale a justiţiei. Cu toate acestea, în Franţa, din pricina tradiţiei revoluţionare şi sprijinit pe principiul absolutei se­paraţii a puterilor, n’a triumfat sis­temul. Insă puternica mişcare doc­­trinală — aproape unanimă timp de vreo 20 de ani — are sorti de a-1 impune. începutul s’a făcut de Jus­tiţie, pe considerentul că tribuna­lele au datoria să nu aplice legi ne-, constituţionale. In Franţa e legiferat sistemul al doilea.­­ D. Duguit, cu regret manifestat, a combătut articolul 103 din noua noastră Constituţie şi părerea d-lui C. Dissescu (care n’a asistat la con­ferinţe) „eminentul“ jurist, cu o „valoare ştiinţifică“ incontestabilă. Se ştie că art. 103 din Constituţia românească dă numai în compe­tenţa Curţii de casaţie judecarea constituţionalîtăţîi legilor şî puterea de a declara o lege neaplicabilă — (nu numă). Savantul francez a pus întreba-­ rea: pe ce se reazimă şi ce rost are distincţia între judecători — şi gra­dele judecătoreşti — în modul de a privi, aplica şi interpreta o lege ? Distincţia în practică duce la incon­veniente pline de leziuni: suspen­darea judecăţii până la pronunţarea Casaţiei; gravitatea în judecăţile penale; executarea hotărîrilor care apoi se vor ca în drept neconstitu­­tionale. Adăugăm o obiectiune: Judeca­rea unei legi ca neconstitutională si deci neaplicabilă are efect numai intr’o spetă , pentru alte spete si­milare. Instanțele ordinare nu ar mitea să aplice această decizie, toc­mai din cauza necompetentei lor si din cauza relativităţii lucrului jude­cat (res Judicata »bis non nocet). * D. Duguit a mai cercetat sancţiu­nea legilor constituţionale şi ordi­nare cari violează principiile supe­rioare cari — din cauza valorii lor necontestate — nici n’au fost edie­ate in Constitutie sau legi, pre­­cu­m: neretroactivitatea legilor —i jufo»-’tatea lucrului judecat. O teo­rie doctrina'ă Van^p­ x a emis pă­rerea bazată pe o decizie a corsi­­uniTÎuî de stat f«•v'»- ret ipg-lf vio­latoare au soarta legilor neconsti­­tutfonii­. In Ptatrie-Unit® e recu­noscut acest mod de a vedea $1 e adoptat de hrrisprudenţă sub for­­mula de­ excepţia legalităţii, con­­siderându-se ca nelegală legea care ar încălca înaltele principii de jus­­tie.­­ In Europa putem spune că acea­­stă situaţie ar constitui o stare a­­normală şi... trecătoare, cu ajutorul unei justiţii probe, iubitoare de dreptate și zeloasă de prestigiul dreptului v. a . Pomada Caduxn « contra tuturor « Bolilor Pielei Durerile produse de bolile pielei,p­­ot fi înlăturate, dacă se foloseşte la Imp Pomada Cadum. Ea opreşte nu­mai­decât mâncărimea, potoleşte şi vindecă orice iritaţie sau umflătură a pielei. Ea e de asemenea suverană contra eczemei, buboaelor» pecingine!, apuzelii, s­trânjilor, blândei, cojilor depe bube, cheliei, rănilor, arsurilor. La farmacii și drogueriî. Eu gros la drogueria Standard, București. Maiorul Alexandru Pastiu din reg. de escortă regală, cart In timpul săp­­tămânei trecute s'a inbolnăvit de en­cefalită letargică In urma unei injecţii cu neosalvarsan, a Încetat din viată In Sanatoriul „Elisabeta‘" din Capitală*'« Ministeru! de Industrie a dizolvat comisiunea ce o Instituise pentru re­glementarea funcţionării societăţilor de asigurare Întrucât membri acestei comisiuni reprezentanţii ministerului şi al societăţilor de asigurare nu pu­teau cădea de acord asupra pe care o fac unele socetăţi prin premiile In­stituite. Se va forma o altă comisiune cu persoane străine de interesele socie­tăţilor. Primăria Capitalei a autorizat vân­zarea făinii integrale cu 13 lei Direcţia generală c. f. r. a hotărât noi criterii de stabilire lunară a pre­ţurilor din restaurantele şi bufetele din gări. Preţurile vor fi acele ale res­taurantelor cu tariful cel mai redus din oraşul gării sau din anul învecinat la care se va adăuga un spor de 20 la sută. Tăiat de tren După plecarea trenului nr. 504 c Ineteşti, personalul de staţie a­gă pe linie pe Tănase Stere din tom­na Ceptura, care voind su se d jos din mersul trenului, a alunei între vagoane, alegându-se cu floarele tăiata Tănase Stere a fost Internat spitalul din Mizil. „Hotel Esplanade Bucureşti» Buievardufi Academiei S Confort modern încălzire centrală - Apă cai şi rece la orice oră din zi şi noapte. - A­partamen cu băi. - Telefoane. — Ascensor. — Instalația coi­flb­etă nouă« telefon îi U

Next