Adevěrul, aprilie 1925 (Anul 38, nr. 12665-12693)
1925-04-02 / nr. 12665
tereti pretutinden! . Pasta de Dinti SUEZ BKSBBgl fi Hour l’ ELEGANCE MADAME, demanded LES PARFUMS GODET, Sous Bois, Panni Les Fleurs Marîolaine. Gătiţi cu GRĂSIMEA vegetalA care nu se deosebeşte de UNT şi UNTURĂ DE PRIMA CALITATE ^FLrad totuşi mai sănătoasă şi mai eftină. ISe vinde la băcănii şi la repr. fabriceil I J.Fonstein &.Fraţii Rahovei IBucureşti I ». L.B liuRAcre la magazinele E. J. ADERMANN Str. parâţiei No. 27 Calea Or vitd No. 78 Cărţi şi Reviste S’a pus în vânzare BIBLIOTECA DIMINEŢEI No. 22, Sandu Teleajen: Schiţe şi Amintiri. Cu d. Sandu Teleajen, literatura română a dobândit un povestitor de rasă, ale cărui scrieri totdeauna interesate au şi farmecul special al graiului muntenilor din ţara de dincoace de Milcov. Un volum de 64 pagini, 8 lei. a apărut LECTURA No. 7, Hu monul Francez din Courtelinc, Tristau, P'-rn'rd. Pin. Fischer Malhaux, etc., traducere de T. D. Pătrăşcanu, 32 pagini, 3 lei. ADVERUL ‘lTERAR SI ARTISTIC, apărut Duminică, cuprinde o materie variată şi interesantă. Oroarea de metafizică de "Lucian Blaga. Iaşii între două trenuri, de Ch. Broesett, Prea devreme, de Vortensia-Papadat Benne, seu- Blestemul Locului, de I. Nnea, o pagină de literatură străină d-na de Maintenon ca educatoare şi sofie de rene, de Const. Şăineanu. Victor Eftimiu semnează notele din Sântamână în Săptămână. Sărmanul Kropstok O schiţă Antologia Morţii (Feciorul lui Nenea Tacite Vameşul), Cărţi şi Reviste, etc., etc. Un exemplar în opt pagini, lei 5. TEATRELE Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL Miercuri: Nebuniile dragostei şi Smochine de Sicilia. Joi 5 matineu SChylock , scara Barbierul din Sevilla. Vineri : Nebuniile dragostei şi Smochine de Sicilia. Sâmbătă matineu : Făt frumos ; seara : iubire. Duminică : (ziua) Bărbierul din Sevilla (seara) Thebaida. Luni: Nebuniile Dragostei. Ce ştia satul. Smochine de Sicilia. Marţi: Iubire. Miercuri: Isus. OPERA ROKSANA Miercuri: Fedora. Joi: Rigoletto cu Viglione Bor ebese. Vineri: Faust Sâmbătă: Tosca cu Viglione Borghese şi dna Florica Cristoforeanu Duminică : matineu : Traviata Seara: Rigoletto. REGINA PISARIA întreaga săptămână: Unchiul a visat. TEATRUL CAROL CEL MARE întreaga săptămână : Ducesa de Gerolstein. TEATRUL MIC întreaga săptămână. Asta. TEATRUL CENTRAL Miercuri: Cadavrul viu. Joi: Cadavrul viu. Vineri: Concert. Sâmbătă: Cadavrul viu. Duminică: (ziua) Cânătreţul tristeţii sale. (seara) Cadavrul viu. Consfătuirea liberalilor din Sinaia Duminică s-a ţinut o mare întrunire liberală în sala hotelului Regina De la centru au sosit d-nii Constantinescu Bordeni, deputat, Gogu Fotescu primarul oraşului Ploieşti, Gogu Sorescu, advocat, I Grigorescu, şeful circumscripţiei de pe valea Prahovei, Gh. Alechedon, consilier judeţean, G. Constantinescu, A. Jinga, V. Şerban, V. Mărculescu, I. Creţulescu advocat, N. Anastasiu, D- Râpeanu, I. Ştefănescu şi alţii-Prezidează d-l Alexandru Stoicescu fost primar al oraşului Sinaia. D-l Gh Matheescu arată gospodăria făcută de d-sa In Sinaia, expune noile proecte ale comunei, arătând şi nevoia înfiinţării unui liceu în localitate. Termină aducând laude partidului socral. D- Mechedon arată îmbunătăţirile ce s'au făcut sub acest partid în jud- Prahova. Mai vorbesc d-nii Jinga despre lucrările realizate la Poiana Ţapului, Roth Industriaş din Buşteni, Gogu Sorescu, V. Şerban, primar la Azuga, profesorul Râpeanu din Ploeşti, etc. Cele voastre, trebuinţele voastre, drepturile voastre, fac de acum înainte parte din dorinţele, drepturile Cetăţii europene! „Aveţi de acum înainte aceleaşi şanse de viaţă, de libertate, de netr- tdunăre, de viitor, ca Europa însăşi. $i încheie: jj O • 0 • • » • ,,Chestiunea voastră a devenit o chestiune de interes şi de onoare •pentru Europa. Va fi o Românie, sau nu va mai exista nici onoare, nici libertate, nici garanţii, nici vreo credinţă oarecare în Europa şi în acest caz iarăşi soarta voastră va fi egală cu a tuturor celorlalţi. *** Ministerul Instrucţiunii publice de la noi, credem că ar trebui să dispue ca în ziua când în Franţa se, vor da serbări în amintirea marelui cugetător democrat, în toate liceele şi Universităţile noastre, să se citească pagini din volumul „Les Roumains” al lui Qiiret Îmi dau însă seama, că cererea mea ar fi o utopie! Nicăirea nu veţi găsi această carte în România (afară de Academia Română... o donaţiune a lui Sturza)..! „Casa şcolilor” care editează atâtea şi atâtea, n’a găsit de cuviânţă, până azi, să editeze măcar o traducere a operei ginerelui lui Gheorghe Asaki, CEL DINTÂI APARATOR AL INTERESELOR ROMÂNISMULUI IN APUSUL EUROPEI! ^ - POCTORUL USREC inim SI scăderea leului Revenim asupra chestiunei scăderei leului, pentru că socotim ca o datorie să încercăm a determina factorii răspunzători de moneta ţării, ca să nu o lase In voia soartei, ci să intervie pentru a asigura stabilitatea cursului el. Am auzit pe unii spunând, că dacă leul scade, cauza este că exportul nostru stagnează acum, că In curând Insă va începe campania porumbului si atunei leul îşi va reveni. In afară de faptul că o manetă scade mult mai lesne decât se reface, noi gândim că tocmai dacă sunt convinşi că în curând leul îşi va reveni prin începerea exportului porumbului, d. ministru de finanţe şi Banca Naţională nu trebuie să-l lase să scadă. Azi, nici o ţară din lume, nu-şi mai lasă moneta în voia soartei. Cehoslovacia, Austria, Franţa chiar, şi-au procurat mijloacele pentru a asigura stabilitate monetei lor. Pe cât ştim, şi Banca Naţională, dacă ea însăşi nu are in tezaurul ei o rezervă in acest scop, cum s’a afirmat, ai■ putea dispune de im credit de mm sau două milioane lire sterline la Banca Angliei, de cari s’ar putea servi în acelaş scop De ce nu o face? Scăderea leului nu este un lucru peste, care se poate trece cu uşurinţă. Mai întâi, ea contribue la slăbirea increderei în ţara noastră. Cota monetei unei ţâri, este barometrul pentru toţi vizibil, al situaţiunei sale economice şi, financiare Nu are importanţă că acest barometru în cazul nostru dă indicii greşite. Faptul rămâne. Apoi însă, toate plăţile pe cari le face comerţul in străinătate, reprezintă, în cazul scăderii monetei, o pierdere efectivă şi netă pentru avutul naţional. D. ministru de finanţe şi Banca Naţională, vor face deci bine să acţioneze. Pasivitatea este şi în această materie, dezastruoasă. Proprietarii cari au apartamente de itichiriat st se folosească de Mice Puablicitate a ziarului Dimineaţa. UN LEU CUVÂNTUL Anuneiurile sunt afişate în tot oraşul. Marea demonstraţie a comercianţilor chiriaşi Organizaţiunile comerciale din Capitală in, frunte cu Sfatul Negustoscer, Uniunea Micilor Industriaşi şi Liga Chiriaşilor, au convocat pentru eri dimineaţă o mare întrunire în sala Dacia. A prezidat d. I. Constanţiu declarând că negustorii trebue să demonstreze prin numărul şi hotărîrea lor că soluţiunea trebuie să vie cât mai neîntârziat înainte de dezastru. Au mai vorbit d-nii N. Popescu- Românul, dîn partea Blocului comercial, B. Costescu din partea Sfatului Negustoresc, Macovei. Buretea din partea sindicatului comercianţilor industriaşi. C. Rădulescu de la Blocul comercial şi industrial, N. Butnaru, preşedintele sindicatului comercial, Şoricescu, Traian Iordănescu, Vasile Dumitresu-Militari, D. P. Niculescu-Ritz şi dr. Rădulescu, preşedintele Ligii Chiriaşilor care propune cu asentimentul organizaţiunilor negustoreşti următoarele soluţiuni: Actualelor comisiuni arbitrale să i se dea puterea da a stabili de la caz la caz, durata de prelungire aontractelor de Închiriere a prăvăiilor şi atelierelor, dela un an până la doi ani şi de a fixa un quantum de chirie care să meargă dela 7 ori In acelaş timp cu negustorii chiriaşi au ţinut o întrunire în sala Amiciţia troi rfetarii urbani cu delegaţiuni din provincie. întrunirea a fost prezidată de d. Emil Lahovary şi au luat cuvântul d-nii dr. Motzilescu delegatul Olteniei, Manitziu, Jenui Caravri, Al. Dobrescu, Dumitrescu Mirea, dr. Eraclie Sterian, Căpitan N. Costescu, Const. Dobrescu, col. Marinescu Nicolau şi alţii. La urmă congresul primeşte propunerea d-lui căpitan Costescu ca o delegaţie compusă din d. dr. Eraclie Sterian şi Rădulescu M. să se prezinte primului ministru spre a expute de comercianţi sau îndreptat ori dimineaţă spre preşedinţia consiliului de miniştri pentru a lua cunoştinţă de hotărîrile consiliului de miniştri care fusese anunţat că se va ţine la orele 9 dimineaţa. Abia la ora 10 s’a comunicat negustorilor că nu se va mai ţine consiliu din cauza indispoziţiei d-lui prim-ministru. Luând cunoştiinţă de aceasta, comercianţii s’au îndreptat în grupuri spre locuinţa d-lui I. Brătianu, iar o delegaţiune compusă din d-nii Ştefan Filipescu. Macovei şi alţii s’a prezentat la ministerul de finanţe cerând audienţă d-lui Vintilă Brătianu, care i-a amânat amânat pentru după. amiază la ora 5. Incidentale en politia Un grup de câteva sute de comercianţi Ingrămădindu-se in faţa locuinţei d-lui prim ministru Ionel Brătianu s'a trimis imediat la faţa locului o companie de jandarmi Cu acest prilej s’a produs oarecare în V chiria din 1916 până la da 20 ori chiria din 1916. Aceste comisiuni vor aprecia după situaţia materială a ambelor părţi, după situaţia imobilului şi după cifra de afaceri a chiriaşilor. In ce priveşte contractele deja încheiate până la data promulgării legii , Contractele încheiate de vechii chiriaşi vor putea fi verificate, la cererea chiriaşului şi corectate conform regulator de mai sus. Contractele Încheiate cu noii chiriaşi, pentru prăvăliile şi atelierele cari s’ar găsi libere, fără vre-un prejudiciu pentru chiriaşul vechi şi cari contracte urmează a fi aplicate de la Sf. Gheorghe a. c. vor fi şi ele verificate, la cererea chiriaşilor şi corectate conform regulelor de mai sus. Contracte încheiate de noii chiriaşi, cu prejudiciul vechilor chiriaşi şi cari urmează a fi executate cu Începere de la Sf. Gheorghe a. c. vor fi suspendate, pe toată durata cât va fi In vigoare contractul vechiului chiriaş, prelungit conform regulelor de mai sus. Aceste dispoziţiuni vor fi aplicate de către aceleaşi comisiuni arbitrale, actualmente existente, pune doleanţele proprietarilor urbani Incidentele de pe b-dul Elisabeth vălmăşeală urmată de un schimb de cuvinte violente între d. inspector de poliţie Panopol şi comercianţi. Mercuri se va decide chestiunea contractelor Nici după amiazi d. Vintilă Brătianu nu a primit delapţiunea negustorilor şi le-a comunicat printr-o terţă persoană că chestiunea contractelor va fi rezolvată in consiliul de miniştri de Miercuri dimineaţa. Mâine la orele 5 toate organizaţiunile negustoreşti din Capitală se vor întruni din nou la Sfatul Negustoresc. — Iar —— TELEFOANELE NOASTRE Centrala 6/67. Centrala 24/73. Centrala *6.79» întrunirea proprietarilor întrunirile celor două grupări terminându-se cam tn aceiaşi vreme grupuri răzleţe de comercianţi şi chiriaşi s'au întâlnit pe bulev. Elisabeta cu proprietarii cari tocmai eşeau din sala Amiciţia. Cele două tabere au început să ne huiduiască iar proprietarii au fost conduşi printre cordoane pentru ca să nu fie expuşi la bătăi din partea negustorilor chiriaşi. Comercianţii la primul ministru Asigurările d lui Vintiă Brătianu anEVKKe L Congresul „Uniunii Duminică s’a deschis în Capitală congresul Uniunei ofiţerilor de rezervă şi în retragere participând delegaţiuni ale tuturor secţiunilor din ţară. După oficierea unui te-deum la Biserica Albă, congresiştii au depus o coroană pe mormântul Erou lui Necunoscut din Parcul Carol. D. general Anastasiu, preşedintele Uniunei, a rostit o emoţionantă cuvântare arătând că ofiţerii din rezervă şi retragere din toată ţara, camarazi ai eroului care se odihneşte sub piatra funerară, au venit să se închine şi să-l preamărească cu pietate. In numele ministerului de război a vorbit d. general Lucescu. Congresul a fost deschis la orele 3 în sala festivă a Cercului Militar. A prezidat d. general Anastasiu care a citit darea de seamă a activităţii pe 1924. Spre a pune capăt incidentelor, reşedintele a declarat şedinţa închisă, fapt care a dat naştere la un tumult ZIUA na Eridim, a continuat, în sala festivă a „Cercului Militar” dezbaterile congresului , la Şedinţa s-a deschis la orele 9, dându-se cuvântul d-lor maior Miclesiu, avocat Benea şi general Anastasiu în jurul incidentului ivit în şedinţa de eri după amiază. În şedinţa de după amiază care s’a deschis la orele 3, s’a continuat discuţia statutelor. » « Juriul de onoare alcătuit din d-nii generali Palade şi Tutu şi coloneii Fotescu, Darian şi Linde, cercetând cazul d-lui general Alexe Anastasiu adresat un proces verbal prin care se stabilește ca chestiunea relevată nu atinge întru nimic onorabilitatea și corectitudinea d-sale. Adunarea generală a societăţii naţionale de C ruca Roşie Duminică dimineaţă s-a ţinut adunarea generală anuală a societăţii Crucea Roşie sub preşedinţia d-lui Al Constantinescu ministrul agriculturii. D. inginer Balş a citit darea de seamă asupra activităţii pe 1924. D. profesor dr. Garie secretarul general al ministerului sănătăţii promite tot sprijinul ministerului pentru Crucea Roşie. Adunarea generală dă apoi descărcare comitetului iar d. ministru Constantinescu promite şi, d-sa tot concursul pentru Crucea Roşie făcând cunoscut Că ministerul a donat societăţii un joc la Budachi in Basarabia pentru crearea unei colonii şcolare. Au fost apoi realeşi membri În comitet d-nele: Zoe Râmniceanu, Lia Brătianu, Maria Baiulescu, Emilia Grămăticescu, d-nii profesor dr. Obreja- I. C. Brătianu, C. Cioranu, general Leon Mavrocordat- Şuţu, şi dr. M. Clucă. Au fost realeşi cenzori d-nii C. Cioranu, Al. Lucasievici şi V. Teodorescu, iar supleanţi d-nii: I. Anghelescu, V. Christescu şi P. Marinescu. Congresul invalizilor de război Ziua li-a Congresul Asociaţiei generale a invalizilor de război şi-a continuat lucrările şi Duminică dimineaţa sub preşidenţia d-lui N. M. Dumitrescu maior invalid. Au luat cuvântul d-nii lt. Simiţaru (Bălţi), profesor ITurdulaci (Cluj), colonel Brăescu, lt. Costescu, etc. In şedinţa de după amiază s’a discutat moţiunea căreia i s’a dat ultima redactare formulându-se următoarele cereri pe seama invalizilor de războiu : Revizuirea întregei legislaţiuni privitoare la drepturile de pensiuni şi avantagiile morale şi materiale create prin diferite legi, operă la care să colaboreze şi reprezentanţi ai Asociaţiunei generale a invalizilor. Noua legislaţiune va trebui să cuprindă principiul de fundament al reparaţiunei integrale a prejudiciului cauzat de războiu invalizilor şi cari sunt creditorii privilegiaţi ai naţiune!, principiul consfinţit în art 1 din legea franceză de pensiuni din 1919; Unificarea pensiunilor la ofiţeri şi grade inferioare de cetăţeni români fără deosebire de armata în care au luptat; sporirea pensiunilor gradelor inferioare pe baza minimului de existenţă şi a pensiilor ofiţerilor pe baza soldelor de activitate întotdeauna la zi plus sporurile respective pentru ambele categorii. Să se acorde pensiuni şi invalizilor cu Infirmităţi sub procent de 40 la sută aşa cum prevăd toate legislaţiunile străine ca şi de altfel legea română a asigurărilor muncitoreşti. Pensiunile de invaliditate se vor acorda pentru toate infirmităţile în timp şi din cauza războiului indiferent de data punerii în retragere sau reformare. Invalizii funcţionari vor beneficia de cumul nu numai la baza de pensiune ci şi la sporul acesteia. Reorganizarea întregului sistem de asistenţă medicală, chirurgicală, farmaceutică, balneo-climaterică, ortopedică. Organizarea asistenţei sociale, reeducarea profesională, plasarea invalizilor, funcţiuni rezervate la stat, întrebuinţarea obligatorie a invalizilor de către întreprinderile particulare şi de stat, permanentizarea concesiunilor acordate de stat judeţe, comune, invalizilor, Casa de credit a invalizilor. Decretarea deocamdată de aplicaţiune generală în toate provinciile ţarei a dispoziţiilor avantajoase din legea I. O. V. şi racordarea tuturor acelor dispoziţiuni din legile existente sau viitoare cu care s’ar contrazice. Reducerea de 75 la sută pe C. FR., S. M. N. şi C. F. R. şi pentru soţiile şi copiii invalizilor ofiţeri şi grade inferioare, putând călători în orice clasă şi gratuitate pentru invalizii 100 la sută şi pentru însoţitorii celor ce nu se pot dirija singuri. Nici un invalid din nici o parte a ţării să nu rămână neîmproprietărit, indiferent de restricţiunile din legea I. O. V., din legile agrare sau legea de împroprietărire la oraşe. Asociaţiunea generală a invalizi nr, pe baza principiului de relaţiune directă între stat şi invalid prevăzut la punctul 2 din această moţiune, considerând că întreaga solicitudine, corpul invalizilor o aşteaptă numai de la stat, desaprobă sistemul cerşetoriei deghizate sub forma chetelor, sistem pus în practică de societatea de patronaj cu prilejul chetei din zilele de 1 și 2 Aprilie cor., chetă pe care Asociațiunea o desavuează ca dezonorând prestigiul cele mai frumoase glorii: gloria sacrificiului. Viaţa aconomică Leul la Zürich 2,42 ^ Francul francez oscileazâ.—Lira sterlini slabă Leul cotează 2,42 jum. la Zürich; cursurile de Închidere de la Paris nu au sosit până aseară târziu. Francul francez a fost slab dimineaţa, scăzând la Zürich la 27.28. Şi-a revenit puţin însă după a 24.77 la Zürich. miază cotând la inchiderea bursei din Londra 90.47 jum., faţă de lira sterlină. Lira sterlină e slabă scăzând la La noi devizele calme Târgul nostru de devise s’a inaugurat in săptămâna aceasta într’o tendinţă calmă. Transacţiunile au fost extrem de reduse in devisele mai oferite înregistrând mici scăderi de cursuri. Spre seară, tendinţa a redevenit insă mai susţinută. Lira sterlină scade dimineaţa la 1031, avansează la 1032 la praz, şi la 1034 după amiază. Dolarul oscilează în jurul cursului de 216. Francul francez e slab dimineaţa, scăzând la prânz la 11.38. După amiază a revenit la 11.44 în urma tendinţei mai bune de la bursele străine. Coroana cehă calmă, inchee la 6.8 şi 6.40. . Lira italiană e negociată în jurul cursului de 8.86 in cursul zilei. Francul elveţian e încheiat la 40.70 şi 40.80 în cursul zilei. Shilingul austriac e la 30 jum. şî 30.60. Francul belgian e la 11.15. Proectul spirtoaselor Antoproectul băuturilor spirtoase fiind terminat de către comisiunea specială numită de ministerul de finanţe, a fost luat in examinare de d. Vintilă Brătianu într’o conferinţă pe care d-sa a avut-o ori după amiază, cu d-nii D. Georghiu secretarul general al ministerului de finanţe şi Zamfir Brătescu, directorul general al contribuţiilor. S’a decis ca anteproectul să fie adus în cursul sâptămânei acesteia pn babil Vineri, In discuţia plenului marei comisiuni a spirtoaselor numită de ministerul de finanţe şi care este compusă dintr’un număr de peste 80 de membrii. îndată ce proectul va obţine forma definitivă, va fi prezentat consiliului de miniştrii, şi parlamentului. Depunerea va avea loc, poate , chiar înainta de sărbători Comercializarea pescăriilor statului--—"m Ministerul de industrie, sub auspiciile căruia se lucrează la comercializarea întreprinderilor, a primit din partea ministerului de domenii un proect de comercializare a pescăriilor statului Proectul întocmit de d. ministru Alex. Constantinescu va fi supus în foarte curând timp desbaterilor consiliului superior de îndrumare şi control a întreprinderilor statului. După cât se afirmă, în sferele oficiale, proectul d-lui Alex. Constantinescu s-ar prezenta în condiţii excepţional de favorabil pentru viitoarea desvoltare a industriei porcăritului Bârne*'*» Informaţiuni Duminică 29 c. la orele 10, a avut loc în sala Bacaloglu (clădirea nouâ a Universităţii), prima adunare generală de constituire a „Asociaţiei prietenior radiotelefoniei’ — prezidată de d. prof. dr. Hurmuzescu, directorul institutului electrotechniQ şi de d. C. Buşilă, profesor la şcoala politechnică. || Asistenţii au luat cunoştinţă din statutele Asociaţiei şi au votat contrilul de conducere. | Primul punct prevăzut în programul activităţii Asociaţiei, pentru răspândirea radiotelefoniei, este organizarea unor serii de conferinţe cu caracter general radiofonic, şi cu demonstra Bonbe, necesare, cari se vor tine săptămânal. Prima conferinţă va avea loc Du-1 mînîcă 5 Aprilie a. c. in sala Baca’oglu, localul nou aî Universităţi!. In program ce m«? prevăd: înfiin« larea unui Radio-Club, montarea ţinut post de recepţie şi înfiinţarea unei şcoli de radiotelefonie. Un Incendiu a izbucnit la magazinul de haine a! d-lui R. IM. Iscovici din Capitala, str. Şelarina 3. Incendiul a provenit din explozia făcută de o farină cu petrol el aurg mărfurile, rafturile cu Întreg mobilierul, cari se urcă la valoarea de 10 milioane lei. La fata locului, in afară de pompieri au sosit si reprezentantă autorităţilor. Neconstituţionalitatea legilor Ultima conferinţă a d-lui lion Dugult Invitat de societatea română de legislaţie comparată, profesorul cu multă pondere teoretică Leon Duguit a ţinut ori, în Aula Fundaţiei universitare Cotoi T, tte din conferinţă. Anturajul şi auditoriul era reprezentat prin cei mai autorizati membrii ai lumii juridice , profesorii universitari, magistraţii de la casaţie, curţile de apel, tribunalele şi judecătoriile din Capitală, membrii baroului şi studenţimea în drept. Primirea şi mulţumirile Ie-a adus de consilier Balş, directorul soliftSR' d* Ipvhdate comparată. D. Duguit a răspuns cu o afabilitate şi expresii ultra măgulitoare pentru justiţia noastră $i pentru ţară. Conferinţa ce-a dezvoltat apoi şi va avea răsunet, după ce va fi publicată, şi in marele public, obiectul ei interesând de aproape legislaţia întreagă : neconstituţionalitatea legilor. Chestiunea aceasta a tratat-o de Duguit din punct de vedere al sancţiunilor. Legile se împart în: constituţionale şi ordinare (numai Anglia nu recunoaşte această distincţie). Care e sancţiunea violării legii constituţionale de legiuitorul ordinar? S’au preconizat mai multe sisteme: 1) Sistemul logic ar fi existenta unui tribunal constitutional care să se pronunţe şi dacă o lege e sau nu constituţională. A existat, în abstract Senatul uiuhit şi celui de al doilea imperiu din Franţa care, în fapt, n’a jucat un rol, fiind prea servil împăraților. 2) Alt sistem ar fi existenta unui tribunal special constitutional, care ar avea însărcinare exclusivă de a cerceta constituționalitatea legilor ordinare. In practică s’a da D. LÉON DUGUIT vedifc că deviază în adunare politică, ceea ce înseamnă negarea justiţiei. III) Sistemul practic nu se poate găsi decât în aplicarea principiilor generale de drept. Justitia va examina constituţionalitatea cu prilejul punerii în practică a legilor. Deci tribunalele în genere au competinta. In speţă, ele vor aprecia neconstituţionalitatea şi în acest caz vor hotărî că legea neconstitutională nu e aplicabilă (căci justiţia n’are rol de a hotărî nulitatea legilor). Sistemul acesta se bazează şi pe principiul separaţiei puterilor. In Statele Unite e adoptat fără limită, toate instanţele judecătoreşti au competenţa (dela judecătoriile de ocol până la înalta Curte) de a face acest examen. Rezolvarea acestei chestiuni intră în funcţia jurisdicţională. Sistemul acesta a fost adoptat şi de Casaţia noastră într’o celebră jurisprudenţă din 1912 (afacerea tramvaelor comunale). Legea judecată neconstituţională subzistă teoretic — în fapt e neaplicabilă. D. Dudu a apreciat acest sistem ca excelent, deoarece el corespunde funcţiunii normale a justiţiei. Cu toate acestea, în Franţa, din pricina tradiţiei revoluţionare şi sprijinit pe principiul absolutei separaţii a puterilor, n’a triumfat sistemul. Insă puternica mişcare doctrinală — aproape unanimă timp de vreo 20 de ani — are sorti de a-1 impune. începutul s’a făcut de Justiţie, pe considerentul că tribunalele au datoria să nu aplice legi ne-, constituţionale. In Franţa e legiferat sistemul al doilea. D. Duguit, cu regret manifestat, a combătut articolul 103 din noua noastră Constituţie şi părerea d-lui C. Dissescu (care n’a asistat la conferinţe) „eminentul“ jurist, cu o „valoare ştiinţifică“ incontestabilă. Se ştie că art. 103 din Constituţia românească dă numai în competenţa Curţii de casaţie judecarea constituţionalîtăţîi legilor şî puterea de a declara o lege neaplicabilă — (nu numă). Savantul francez a pus întreba- rea: pe ce se reazimă şi ce rost are distincţia între judecători — şi gradele judecătoreşti — în modul de a privi, aplica şi interpreta o lege ? Distincţia în practică duce la inconveniente pline de leziuni: suspendarea judecăţii până la pronunţarea Casaţiei; gravitatea în judecăţile penale; executarea hotărîrilor care apoi se vor ca în drept neconstitutionale. Adăugăm o obiectiune: Judecarea unei legi ca neconstitutională si deci neaplicabilă are efect numai intr’o spetă , pentru alte spete similare. Instanțele ordinare nu ar mitea să aplice această decizie, tocmai din cauza necompetentei lor si din cauza relativităţii lucrului judecat (res Judicata »bis non nocet). * D. Duguit a mai cercetat sancţiunea legilor constituţionale şi ordinare cari violează principiile superioare cari — din cauza valorii lor necontestate — nici n’au fost edieate in Constitutie sau legi, precum: neretroactivitatea legilor —i jufo»-’tatea lucrului judecat. O teorie doctrina'ă Van^p x a emis părerea bazată pe o decizie a corsiuniTÎuî de stat f«•v'»- ret ipg-lf violatoare au soarta legilor neconstitutfonii. In Ptatrie-Unit® e recunoscut acest mod de a vedea $1 e adoptat de hrrisprudenţă sub formula de excepţia legalităţii, considerându-se ca nelegală legea care ar încălca înaltele principii de justie. In Europa putem spune că această situaţie ar constitui o stare anormală şi... trecătoare, cu ajutorul unei justiţii probe, iubitoare de dreptate și zeloasă de prestigiul dreptului v. a . Pomada Caduxn « contra tuturor « Bolilor Pielei Durerile produse de bolile pielei,pot fi înlăturate, dacă se foloseşte la Imp Pomada Cadum. Ea opreşte numaidecât mâncărimea, potoleşte şi vindecă orice iritaţie sau umflătură a pielei. Ea e de asemenea suverană contra eczemei, buboaelor» pecingine!, apuzelii, strânjilor, blândei, cojilor depe bube, cheliei, rănilor, arsurilor. La farmacii și drogueriî. Eu gros la drogueria Standard, București. Maiorul Alexandru Pastiu din reg. de escortă regală, cart In timpul săptămânei trecute s'a inbolnăvit de encefalită letargică In urma unei injecţii cu neosalvarsan, a Încetat din viată In Sanatoriul „Elisabeta‘" din Capitală*'« Ministeru! de Industrie a dizolvat comisiunea ce o Instituise pentru reglementarea funcţionării societăţilor de asigurare Întrucât membri acestei comisiuni reprezentanţii ministerului şi al societăţilor de asigurare nu puteau cădea de acord asupra pe care o fac unele socetăţi prin premiile Instituite. Se va forma o altă comisiune cu persoane străine de interesele societăţilor. Primăria Capitalei a autorizat vânzarea făinii integrale cu 13 lei Direcţia generală c. f. r. a hotărât noi criterii de stabilire lunară a preţurilor din restaurantele şi bufetele din gări. Preţurile vor fi acele ale restaurantelor cu tariful cel mai redus din oraşul gării sau din anul învecinat la care se va adăuga un spor de 20 la sută. Tăiat de tren După plecarea trenului nr. 504 c Ineteşti, personalul de staţie agă pe linie pe Tănase Stere din tomna Ceptura, care voind su se d jos din mersul trenului, a alunei între vagoane, alegându-se cu floarele tăiata Tănase Stere a fost Internat spitalul din Mizil. „Hotel Esplanade Bucureşti» Buievardufi Academiei S Confort modern încălzire centrală - Apă cai şi rece la orice oră din zi şi noapte. - Apartamen cu băi. - Telefoane. — Ascensor. — Instalația coiflbetă nouă« telefon îi U