Adevěrul, iunie 1925 (Anul 38, nr. 12719-12743)

1925-06-11 / nr. 12727

FARINA 2 Sentinţa în procesul comuniştilor înainte un Incident al apărării Eri a fost ultima, zi a procesului comuniştilor. In şedinţa de dimineaţă acuzaţii şi-au spus ultimul cuvânt in apă­rare, cerând achitarea. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ Desbaterile au fost redeschise la orele 2 d. a. D. colonel Iordăchescu, preşedin­tele consiliului, dă citire următoa­relor întrebări: 1) Dacă acuzatul.... este pasibil­­de art. 67, 69 şi 181 c. p. şi 2) Dacă acuzatul merită circum­stanţe atenuante? UN INCIDENT D. avocat C. PARASCHIVESCU-I­ALACEANU face următoarea ob­servaţie asupra întrebărilor de mai sus, pe cale tip incident: 1) Acuzaţilor de origină transilvă­neană şi cari au fost trimişi în ju­decată pentru fapte comise în Tran­silvania trebuesc pusa întrebări, conform codului penal în vigoare în Transilvania; 2) Baza procesului rezidând şi în art. 3 din legea stării de asediu, să se adauge o întrebare asupra a­­cestui articol. D. comisar regal combate amân­două puncte, iar consiliul intrând în deliberare asupra acestui inci­dent, îl respinge. După acestea, consiliul intră în deliberare asupra verdictului şi ordonă evacuarea salei de şedinţe. Acuzaţii sunt transportaţi în came­ra desemnată ca închisoare . SENTINŢA Reintrând în şedinţă, d. col. Ior­­dăchescu citeşte sentinţa prin care consiliul­ ACHITA pe acuzaţii: Gh. Cristes­­cu, M. Cruceanu avocat, Lipsitz I., Fekete M., Socacz Insii, Csollay An­drás, Goldberger M, Andrei Vihu, Nemeş Ludovici, Farcaş Ion, Klein Ludovic, Gambay Mihail. CONDAMNA pe acuzaţii: B. Kahane 5 ani recluziune; V. Do­­dan şi J. Eckerman, câte 3 ani; M. Ivăniş 2 ani, N Marian 1 an, la câte 1 an închisoare şi câte 10000 lei amendă; Lazăr, Odon, BacZo Ferencz, Hirsch Marton, Grün Dejo, Vajna Lajos, Stuber­ Ion, Iacob Iashek, Vasuta Bela, Iön E­­rchel şi Klein Sándor; la câte 6 luni închisoare: Vogel Paal, Szabó Ladislau; la câte trei luni: Nagy Ianos, Ferencz Domokos, Gheorghe Sándor şi Zilberhornn­g. Acuzaţii: Iosef Buia, Boris ştefa­­nof şi Koebles Elek au fost condam­naţi, în contumancie, la câte 10 ani recluziune. * Acuzaţii dispăruţi, cum s’a anun­ţat. la, vreme, au fost disjunşi şi ur­mează a fi judecaţi separat, proba­bil in contumancie. Toţi condamnaţii au declarat re­curs la consiliul de revizie, inde­pendent de recursul înaintat casa­ţiei civile. Sentinţa consiliului de răzbei a surprins foarte m­ultă lume, care se Întreabă: dacă acuzaţilor cu to­tul secundari, cari au fost judecaţi li s'au aplicat asemenea pedepse, atunci, ce pedepse s-ar fi aplicat a­­cuzaţilor principali, dispăruţi a­­cum câteva zile? In adevăr, sentinţa — care a ve­nit după atâta vreme de suferinţa pentru acuzaţi, dintre cari unii nu erau învinovăţiţi decât de lipirea unor manifeste — este de o severi­tate excepţională. Camera va vota azi legea învăţământului particular Noi şi importante m­odificari acceptate Pe­rnivera. — Cât va sava discuţia Spre surprinderea generală, le­gea învăţământului particular va trece prin Cameră în actuala sesi­une. Am spus, spre surprinderea ge­nerală, deoarece rămăsese aranjat ca discuţiunea acestui proees să în­ceapă abia la toamnă. Guvernul s’a şi angajat formal, în această direcţie faţă de repre­zentanţii minorităţilor. Totuşi punctul de vedere al mi­nistrului justiţiei a triumfat, iar azi după amiază va începe la Ca­meră discuţiunea generală a nou­lui proiect. Raportorul proectului d. Petre Gârboviceanu, vicepreşedintei Ca­­­merei va rosti cu acest prilej un discurs în care va anunţa în mod transparent modificările mai im­portante, pe care guvernul şi mi­nistrul de resort, au acceptat să le primească. MODIFICĂRILE INTRODUSE Aceste modificări au o importan­ţă deosebită de­oarece ele rezolvă, cel puţin in parte, chestiunile cari au făcut obiectul discuţiunilor a­­gitate din Senat. In primul rând e vorba de şcolile confesionale. In proectul actual se prevedea că limba de predare în a­ceste şcoli va fi cea românească, şi mai mult se preciza ca numai ele­­vii aparţinând confesiunea şcoalei vor putea urma cursurile. Or, d. dr. Angelescu a acceptat ca să abroge articolele respective, lă­sând şcolilor confesionale dreptul de a preda cursurile la limba lor şi de a primi elevi de orice confesi­une. Deosebit de interesant mai este faptul că guvernul a revenit a­su­pra punctelor privitoare la şcoalele ordinilor religioase.. Proectul cuprindea dispoziţiuni cari tindeau aproape la desfiinţa­rea acestor şcoli. De­oarece aceste dispoziţiuni au provocat vii agitaţiuni, a rămas ho­tărât ca această chestiune să nu fie elucidată aeram, el să fie rezolvată cu prilejul incheerei concordatului cu Vaticanul. In acest sens a fost introdus un nou articol în lege. Mai rămânea chestiunea şcoli­lor particulare evreeşti. In special guvernul a fost sesi­zat în această chestie de protestele organizaţiilor din Basarabia. . S’a introdus un articol în noua lege prin care se vor scoate de sub prevederile nouei legi, şcolile laice evreeşti. Deasemenea şcolile religioase vor rămâne în fiinţă, iar limba de predare va fi cea evreiască. OPOZIŢIA SI LEGEA IN­VĂŢĂ­­MÂNTULUI L­a discuţia acestei legi, opoziţia unită va lua o parte activă. In special partidul naţional por­neşte o luptă crâncenă contra le­gei învăţământului, deoarece prin ea sunt puse în joc interesele şco­lilor din ArdeaL După cum ne-au afirmat condu­cătorii partidului naţional se va cere ca guvernul să respecte hotă­rârile adunărei dela Alba Iulia. 1) Se va cere ca fiecare să se poa­tă instrui In limba sa maternă, aşa cum s’a trecut in actul unirei; 2) Libertatea confesională şi chiar autonomie. Din partea partidului naţional vor lua cuvântul d-nii N. Iorga, cu­ tulburări foarte grave la copii şi chiar la adulţi, dar chiar morţi de­se, şi trebue căutata la originea u­­nui mare număr de afecţiuni a tu­bului gastro-intenstinal şi a căilor irespiraitorii şi circulatorii. Tulburările cauzate de geofagism sunt bine cunoscute : corpul este slab, pântecele enorm, faţa decolo­rata; anemia este foarte mare, tul­burări accentuate a întregului tub­­digesdv. Dacă această pasiune nu omoară­ direct, ea prepară terenul tuturor boalelor si infecţiilor. In plus, este probab­i ca acest pământ e vehiculul cel mai sigur pentru pa­­■ intru mteseaafi­ rm mu Hu Mania, Al. Vaida-Voevod. De­­asemenea va lua cuvântul un ora­tor al partidului ţărănesc, care se va asocia declaraţiilor partidului naţional. Partea cea mai interesantă este că de astădată alături de opoziţia coalizată şi partidul poporului va combate noua lege. D. general Averescu a declarat pe culoarele Camerei că in această chestiune partidul poporului va a­­dopta punctul de vedere expus la Senat, de părintele Elie Găianu ca­­re a combătut această lege. Discuţia va fi foarte aprinsă şi nouă scandaluri se vor produce. Guvernul pare însă dispus să pri­mească orice amendament numai să poată trece legea în cele câteva zile câte au mai rămas până la în­chiderea sesiunei. I. NEDELEA Informaţiuni Elevii liceului „Lazăr“ d­in Capi­tală, promoţia, 1900, s’au întrunit Du­minică 7 Iunie şi au serbat jubileul de 25 de ani dela terminarea cursu­rilor la această şcoală. Comitetul şcolar comunal al Ca­pitalei s’a întrunit la Camera de comerţ. Au luat cuvântul d-nii: M. Ber­­ceanu prim vicepreşdinte al comi­siei interimare, d-na Maria V. Ti­­muş, Ioachimovici, V. Teodorescu- Ţincu, deputat Al. Ionescu, C­osta- Foru, B. Caracas, etc. S’au desbătut chestiunile la ordi­nea zilei. Cercul de recrutare Bucureşti a­­duce la cunoştinţă tuturor tinerilor din contingentul 1923 cari au recru­tat la acest, cerc, pe raza inspectora­tului 3 şi 1 poliţie şi care sunt lă­saţi la vatră sau trecuţi in rezervă că, in ziua de 29 Iunie 1923 să se prezinte la acest cerc fiind concen­traţi pentru gardă 30 zile. Deasemenea se vor prezenta, şi cei cari au recrutat pe raza inspectora­tului 1 şi 2 de poliţie şi cari nu s'au prezentat pe ziua de 29 Mai 1923 când au fost chemaţi. Prezenta publicaţie se consideră drept ordin de chemare şi cei care nu se vor prezenta vor fi daţi nesu­puşi şi urmăriţi conform codului de justiţie militară. D. inginer Mihail I. Sorescu sub­directorul tracţiunii c. f. r. din re­­gionala Bucureşti, a fost înaintat la gradul de inginer-şef în corpul tech­­nic al statului. Congresiştii profesori universitari cari vor lua parte la a 6-a, confe­rinţă internaţională a chimiei pure şi aplicate care se va ţine la Bucu­reşti, vor pleca pe la finele lunei Iunie într’o excursiune la Constan­­tinopole cu vaporul „Principesa Maria”. Ştiri externe IN MEXIC ploi torenţiale au pro­vocat, vărsarea râurilor, inundând numeroase regiuni. La Veracruz au fost înecate peste 100 de persoane, iar în regiunea Tehauntepeco au fost distruse numeroase fabrici. Sfr D. MUSSOLINI a primit cu prile­jul aniversarei regelui Italiei un dar de un milion de lire italiene, pentru opere filantropice. Donatorul este un cetăţean britanic, care-şi păstrează anonimatul. O­­IN MAI MULTE ORAŞE din Fran­ţa, autorităţile au făcut descinderi, percheziţii şi arestări, în sânul or­ganizaţiilor comuniste cari proiec­tau începerea unei campanii violen­te în chestiunea Marocului. CITIT„ Jeverul Literar“ O şedinţă de zgomot, apostrofări şi­ aplauze ironice. Comunicările de la începutul şedinţei, au fost pri­lej de incidente zgomotoase, vota­rea restului articolelor din reforma administrativă, prilej de zeflemele şi aplauze ironice. D. dr. ANTON IONESCU s-a răs­­boit din nou cu comisia interimară a Capitalei. De astădată a fost vor­ba de un teren cumpărat de acea comisie pentru societatea de desfa­cere a laptelui. D. dr. Anton Ioness­cu spunea că trei membrii ai co­­misiunei interimare au fost intere­saţi în acea cumpărare. ARESTAREA D-LUI M­ CONDRUS D. D. R. IOANIŢESCU, pornind de la principiul că puterile de stat sunt libere, unele de altele, în ac­ţiunea lor şi afirmând că ministrul justiţiei a intervenit în cazul când d. Manolescu-Strunga a fost prea mult pedepsit şi a mutat pe ajuto­rul de judecător care a dat pedeap­sa,­­ a cerut d-lui Mârzescu să in­tervină şi în cazul d-lui Condruş, pentru liberarea acestuia. In al doilea rând d. Ioaniţescu a interpelat pe ministrul muncii să-i spună care e politica guvernului faţă de muncitori de­oarece legile propuse, rămân nevotate, cum e le­gea repaosului şi aceea a Camere­lor de muncă? RĂSPUNSUL D-LUI MÂRZESCU Ministrul de justifie, care avu­sese incidentul cu d. Grigore Fili­­pescu de fapt din cauza arestării d-lui Condrus, se aştepta să fie în­trebat în această privinţă şi d­e a­­ceea a venit la Cameră înarmat cu documente. D. Mârzescu a declarat că aresta­rea d-lui Condrus e un act al pute­­rii judecătoreşti, nu al guvernului şi admiţând că hotărirea Camerei­­de punere sub acuzare, în baza că­reia d. Condrus a fost arestat, nu ar fi legală, ci arbitrară, asupra ace­lei hotărâri n’au să se pronunţe de­putaţii sau miniştrii, ci numai Curtea, de Casare. Ia­r până se va pronunţa Casaţia, nu trebue să se facă atmosferă în Parlament în junii acelui proces. Ca ministru de justiţie nu are de dat nici o indicaţie parchetului în materie de conflicte pentru loviri şi nici nu e întrebat. Procurorul ge­neral şi primul procuror procedea­ză cum cred, după cum se prezintă cazul. Ei fac poziţie şi apel. Iar Ca­saţia, de la 1918 Încoace s’a pronun­ţat în vreo douăzeci de cazuri de arestări pentru lovire şi a confir­mat arestările ca bine făcute. D. Mârzescu a cetit numele celor arestaţi în asemenea cazuri apoi a declarat că nu se uneşte cu părerea ca miniştrii să fie traşi la răspun­dere pentru actele judecătoreşti. In ce priveşte pe fostul ajutor de judecător care a condamnat pe d. Manolescu-Strunga d. Mârzescu a spus că azi e agentul electoral al d-lui Ioaniţescu. RĂSPUNSUL D-LUI CHIRCU­­LESCU Ministrul muncii a voit să­ răspundă la comunicarea d-lui Ioaniţescu şi-a­­a­­cerdat cu constatarea, ci altfel vorbea a­­ cesta altădată despre activitatea guver­nului privitoare la muncitori, şi altfel vorbeşte de astă dată. D. VIRGIL MADGEARU a făcut o în­trerupere. D. CHIRCULESCU î-a obiectat, in mod ironic, că oricât de mare e capacitatea şi ştiinţa sa, nu poate fi competent în toat­e. D. MADGEARU a ripostat că numai in afacerile soc. „Tişiţa” nu e com­petent. D. CHIRCULESCU a taxat drept ne­cuviinţă această ripostă. D. MADGEARU a replicat că e necu­viinţă pentru necuviinţă. D. CHIRCULESCU a răspuns că dacă d. Vintilă Brătianu e răbdător şi to­lerează toate necuviinţele d-lui Madgea­­ru, alţii nu i­ le tolerează. Iar dacă d. Madgearu are ceva de spus in chestia „Tişiţei” să ceară cuvântul, să vor­bească şi îi va răspunde. D. MADGEARU a­­cerut preşedintelui să-i pună la dispoziţie dosarul soc. „Ti­­şiţa”. Şi cum opoziţia făcea zgomot, d. Chirculescu a renunţat să mai răspundă d-lui Ioaniţescu. RĂSPUNSUL D-LUI IOANIŢESCU D. IOANIŢESCU a răspuns d-lui Mâr­zescu că în cazul condamnărei d-lui Strunga a pedepsit cu mutarea pe aju­torul de judecător pentru că dăduse o pedeapsă prea mare. In cazul Condrus, justiţia a mers cu o repeziciune uimi­toare. Şi cum d. Christian Tomulescu întrerupea, d. Ioaniţescu i-a spus să tacă, pentru că­ a avut un rol în acce­lerarea arestării d-lui Condrus. VOTAREA REFORMEI ADMINIS­TRATIVE Camera a trecut la votarea pe ar­ticole, în continuare, a reformei admi­nistrative. D. LEONTE MOLDOVAN, raportorul, a cetit amendamentele admise şi pe cele respinse de comitetul delegaţilor. La fiecare primire de amendament şi votare de articol, opoziţia aplauda zgo­motos în ironie şi striga bravo. Cum articolele neamendate nu mai e­­rau citite, ci li se anunţa numai nu­mărul, opoziţia se ’ntreba în zeflemea: Are amendament, sau n’are? Şi tot din rândurile opoziţiei se răspundea: Are! Ba n’are! La un moment dat d. Victor Moldovan a cerut cuvântul in chestie de regulament. Cum prin modificările aduse regulamen­tului nu sunt permise asemenea cereri, tot din rândurile opoziţiei s'a protestat, in râs, contra cererei d-lui Moldovan. Un deputat, care a fost ţărănist, a ce­rut cuvântul să-şi susţină un­ amenda­ment ce fusese admis. D. IORGA a întrebat tot în ironie, cum se poate să fie lăsat să vorbească. Un alt deputat din opoziţie a întrebat pe preşedinte dacă majoritatea ştie ce articol votează. Cum votarea mersese prea repede şi majoritarii obosiseră ridicând mâinile a fost suspendată şedinţa. La reluarea şedinţei era prezent pe banca ministerială şi d. I. Brătianu, care vorbea cu d. Orleanu. D. MADGEARU a cerut raportorului să citească mai tare, ca să audă şi să afle şi prmul ministru ce modificări se aduce legii sale. .Votarea a continuat cu repeziciune. D. IORGA a întrebat: Tot legea aia e în discuţie! D. CONSTANTINESCU-BORDENI din majoritate a cerut preşedintelui să con­state cine a fost în acea şedinţă antre­prenorul circului opoziţiei? După o oră erau votate cele peste trei sute articole şi ultimele, din re­forma administrativă, rămânând ca vo­tul în total să fie dat azi, Opoziţia­­a aplaudat şi a fluorat sfâr­şitul discutării acelei legi şi şedinţa a fost ridicată. --- i,i - ----- I Şedinţa de duna amiază --------- mmmarn t> a > ..... —-— In jurul arestărei d-lui Condrus. — Guvernul si muncitorii.­­ Cum au fost votate 300 articole din reforma administrativă A SEVERUL Şedinţa de Marţi dimineaţă Discursul­­lui Mihai Popovici asupra con­­venţiilor cu Banca Naţionali ■- ■ —M­alli» »­­« D. M. POPOVICI începe prin a constata că Banca Naţională este u­­râtă de toată lumea. De ce? Fiindcă nu-şi îndeplineşte rolul ce trebue să-l joace. Astfel, marea industrie Reşiţa, Astra, etc., stagnează din cauza lip­sei de credit. Descrie în culori negre dar reale trista situaţie în care se găseşte Industria azi. De asemenea agricultura su­feră tot d­in cauza lipsei de cre­dit. Oratorul mai departe arată ca leul n’a fost în patru ani stabili­zat. Din cauza aceasta tranzacţiile comerciale suferă enorm. Ele nu se mai fac în monedă. Astfel, a­­renzile pământului se socotesc în­ grâu, nu în bani. D. MADGEARU: Chiar statul ia ca arendă grâu, nu bani D. M. POPOVICI mai departe constată că deprecierea leului este în cea mai mare parte datorită faptului că n’are acoperirea meta­lică de aur. CAUZELE DEPRECIERII LEULUI Face istoricul deprecierea leului şi a cauzelor sale. Prima cauză este că la 1918, s’a impus leului un curs forţat. S’a distrus atunci baza sa de drept. Apoi, trimiterea stocului de aur la Moscova O altă cauză este lipsa de acoperire a emisiunei de ocupaţie care a fost retrasă şi în­­locuită cu lei neacoperiţi. Apoi, o mare greşeală e că nu s’au retras la timp coroanele. De asemenea o greşeală de neertat a fost aceia că s’a conceput toată politica noastră financiară şi e­­conomică pe optimismul că leul se va urca. Şi viaţa parlamentară econo­mică a mers după aceea a statu­lui. — „Vom plăti mai târziu când se va urca leul’’! Datoriile — şi ale statului şi ale particularilor — s’au acumulat. De aci creditul ţării a ajuns în­tr’o situaţie deplorabilă. O consecinţă a acestei stări de lucruri este că s’au închis regelui porţile în Italia. Oratorul trece în revistă, mij­loacele întrebuinţate de d. Vintilă Brătianu pentru Revalorizarea leu­lui.A echilibrat bugetul şi a acti­vat balanţa comercială. Leul însă tot nu s’a urcat. A crezut apoi că datoria statu­lui e o piedică la urcarea leului. Le-a plătit. Leul tot scăzut este. Atunci, evident că alte sunt cau­zele care împiedecă revalorizarea. COMPROMITEREA STABILIZĂ­RII RELATIVE Or, această situaţie de nesiguran­ţă, de nestabilitate din interior, va speria capitalul străin care evită să se plaseze în astfel de riscuri. Aşa­dar în vreme ce toate statele caută să stabilizeze moneda, la noi de dragul unei revalorizări sperate se distruge stabilizarea. Şi d. Popo­vici aduce exemple din alte ţări a­­rătând ce perturbaţii economice pro­duce revalorizarea. Examinează apoi proectul şi expu­nerea de motive, reliefând contrazi­cerile. Din analiza convenţiilor oratorul constată că statul după ce cedează un drept al său unei instituţiuni a­­poi se mai şi subordonează acelei instituţii. Cu asemenea procedee autoritatea statului ese diminuată. SATISFACEREA NEVOILOR EXTRAORDINARE Apoi, oratorul repetă cele spuse la se obţinuse o oarecare stabilizare. Acum, d. Vintilă Brătianu, de dra­gul revalorizării leului, va compro­mite şi acea mică stabilizare. Care va fi efectul imediat? Avantajarea creditorilor mari şi stânjenirea debitorilor. Deci, încura­jarea parazitismului. Şi atunci toată lumea va trezoriza banul, aşteptând câştiguri uşoare, neriscate şi nemuncite, iar economia discuţia bugetului că statul nu tre­bue să recurgă numai la impozite. Pentru marile sale nevoi, el trebue să-şi creeze și alte surse de venituri. Așa de ex. dacă comercializările s’ar face în mod regulat, s’ar realiza a­­ceste venituri. Este inadmisibil ca nevoi extra­or­dinare să, fie satisfăcute cu venituri ordinare. Fără un buget extraordinar nu se poate merge mai departe, căci vom dezechilibra şi bugetul ordinar. Şi apoi nu se poate admite concep­ţia ca veniturile ordinare ale statu­lui să fie angajate pe 10—15 ani pentru urmărirea unei politici a re­valorizării. Se atacă economia bugetară in bazele ei. Se urmăreşte un atac politic, a­­cela de a paraliza orice posibilități de orientare, de manevrare, de con­­solidare a guvernelor viitoare. De bine, de rău, in ultimul timp generală va suferi. Alungarea capitalului străin Echilibrarea fictivă a bugetului Mai departe oratorul arată că e­­chilibrarea bugetului cu care se fă­lește d. Vintilă Brătianu este ficti­vă. El nu este echilibrat decât con­­tabiliceşte. Or, un buget este echilibrat, când sunt satisfăcute toate nevoile sta­tului. Sunt ele satisfăcute? Și oratorul arată situaţia func­ţionarilor, a invalizilor etc. spre a dovedi că nu. Când aceasta e situaţia reală, e o ruşine să ne preocupe plata datorii­lor către Banca Naţională. Operaţia achitării nu va avea re­zultatul urmărit. După 15 ani leul va fi tot aşa de puţin acoperit ca şi azi. In joc de plata datoriilor la Ban­ca Naţională, ar trebui ca statul să plătească datoriile către industrie, căci astfel s-ar îmbunătăţi situaţia economică a ţării, şi de aci ar re­zulta prosperitatea statului. Ar mai trebui plătită renta in­ternă, căci mai târziu statul o va plăti cu leul ridicat sau leu aur. Şedinţa die noapte La orele 9 şi jumătate seara, d. M. G. ORLEANU, preşedintele, deschide şedinţa. Pe banca ministerială, d-nii: Vintilă Brătianui­, general Moşoiu, dr. G. Angelescu­, Tancred Con­­­stantinescu, N. D. Chirculescu, I. Nistor, N. N. Săveanu, T. Tăttară­­scu­, PRIVILEGIUL BĂNCII NAŢIO­­NALE D. MIHAI POPOVICI, naţional, vorbeşte în continuare. D-sa spu­ne că proectul d-lui V. Brătianu este o operă de partid, care, prin clauzele ce le conţine, tinde să le­ge de mâini viitoarele guverne. Oratorul critică pe rând diferi­tele dispoziţiuni din proectele de convenţie. Trecerea fondului de revalori­zare în­ administraţia Băncii Na­ţionale înseamnă un vot de blam statului. Apoi, rezerva, de un miliard şi 200.900 lei este fictivă, întru­cât se bazează pe creanţe inexistente: te­zaurul de la Moscova şi despăgubi­rile m­ope pentru distrugerile pe­trolifere. D. Popovici spune că statul tre­bue să lasă «xke& §ap£ifi£i| pentru a-şi asigura libertatea de mişcare pe teren economic. Chiar răscum­părarea dela actualii acţionari, pe preţul de 12.000 lei acţiunea, nu e un sacrificiu prea greu­. Odată terenul curăţat, s’ar în­fi­inţa o nouă vamă de emisiune, o bancă mixtă, ale cărei acţiuni să fie un bun plasament pentru capi­talul învestit, nu acţiuni de specu­lă ca cele de azi, D. Popovici se declară pentru introducerea etalonului-aur, care ar­ da adevărata stabilitate şi nor­malizarea vieţii noastre economice. D. I. RADACOVICI, ţărănist, face o severă şi amănunţită critică sistemului de deflaţie întrebuinţat de d. V. Brătianu în cursul celor­ 3 ani de guvernare liberală. Fiind orele înaintate, d. preşe­dinte ridică şedinţa la miezul nop­ţii. CÂRTII gruWHPW Kolii amănunte asupra nenorocirei de pe şoseaua Făgăraş Cum s’a prăbuşit automobilul Ce spune una dintre victime In numărul de ori ai ziarului Dimineaţa am dat Unele amănunte asupra groaznicului accident de automobil întâmplat pe şoseaua Făgăraş-Sibiu După cum se ştie în acest acci­dent a fost omorât Filip K. Iones­­cu casierul curţii regale şi casier general al Jokey-Clubului. Au fost grav răniţi soţia defunctului, d-na dr. Maria Filip Ionescu, d-na Ful­via Radulescu soţia contabilului palatului regal şi Octavian Rusu funcţionar la palatul regal. Vestea acestui accident a pro­dus o adâncă impresie în toate cer­curile bucu­reştene unde defunctul Filip K. Ionescu era bine cunos­cut. Dri dimineaţă au sosit două din victimele acestui accident care au leziuni mai uşoare: d-na Faliva Rădulescu şi d. Octavian Rusu­. CONVORBIRE CU UNA DIN VICTIME Am putut avea ori o convorbire cu d-na Rădulescu care locuește în unul din apartamentele palatu­lui regal. D-sa mai era încă sub impresia spectacolul groaznicei nenorociri Cu multă greutate d-na Rădulescu a putut să reconstituie faptele așa cum s’au petrecut. Iată ce ne­­de­clară d-sa. Duminică 7 Iunie la orele 5 di­mineaţa am plecat pentru a face o excursiune în Ardeal cu o ma­şină Okland proprietatea d-lui Fi­lip K. Ionecu. Raidul era fixat dinainte. Am luat direcţiunea Piteşti, Si­biu, Făgăraş, Braşov, Predeal, A­­zuga, Bucureşti In maşină au­ luat, loc, d. Filip Ionecu că soţia sa, d-na dr. Maria Ionescu, fratele său­­, dr. Gh. Ionescu, eu şi Octavian Rusu funcţionar la palatul regal. Drumul până la Sibiu Vam fă­cut admirabil pe o vreme frumoa­să. Nieni nu ar fi bănuit că a de­­fost director al contabilităţii pala­­tului regal ca şi dimineaţa ni se va întâmpla acestă groznică nenorocire. Ajunşi la Sibiu, am rămas noap­tea acolo până a doua zi diminea­ţa la orele 7 când am luat drumul spre Făgăraş. Toţi am fost bine dispuşi timpul fiind foare frumos, mai ales pen­tru o excursie cu maşina. Automobilul făcuse vre­o 20 de kilometri. Până am ajuns la kilo­metrul 163 la cotitura zisă Ula lângă pădurea Bradului, Au­ s­c­­t tâmplat accidentul. Nenorocirea Automobilul valea cu viteză nor­mată şi trecuse de o altă cotitură fără a i se întâmpla nimica. In a­­cea regiune terenul fiind umed şi mai ales cotiturile fiind foarte a­­propiate, ocolul a fost făcut brusc şi maşina a derapat. Conducătorul maşinei a încercat în zadar să frâneze pentru a evita nenorocirea căci într'un moment ne-am trezit aruncaţi într-un­ şanţ adânc de câ­ţiva metri. Automobilul se afla peste noi. Am trecut prin câteva momente de groază. Dar, reculegându-mă, am observat că sunt salvată de­oarece căzusem într’o groapă a şanţului nefiind astfel atinsă de sfărâmăturile maşinei. Filip Ionecu care a condus au­tomobilul şi se afla la volan, era o masă de carne. Capul îi era zdro­bit iar pieptul străpuns de volan. D-na dr. F. Ionescu care se afla cu mâinile sub maşină avea bra­ţele rupte de la cot, iar d. locot. Ionescu avea mâna şi picioru stâng fracturate. D. Rusu s’a ales cu uşoare le­ziuni la cap. Văzându-mă singură între atâ­tea răniţi am început să strig du­pă ajutor. Câteva minute după această ne­norocită întâmplare, s’a oprit un biciclist ce întâmplători trecea pe acolo şi un automobil în care se a­­fla d. Jenică Văcărescu proprieta­rul tipogafiei Jockey-Club, cu care noi plecasem în excursiune. % EXPLOZIA Imediat am început a scoate victimele de sub sfărâmăturile maşinei* Când răniţii se aflau pe marginea şoselei la un moment dat s’a produs o puternică detunătură, motorul a exploadat Şi automobilul a luat foc. Vă închipuiţi proporţiile ce ar fi luat această nenorocire dacă noi toţi ne mai aflam acolo. Mai târziu a sosit şi o ambulanţă a Salvării care a transportat pe ră­niţi la spitalul din Sibiu. Aci povestirea d-nei Rădulescu, a luat sfârşit de­oarece victima fiind apucată de febră n’a mai putut continua. Fostul director al contabilităţii şi casieriei curţii regale, moare la vârstă de 36 ani. El a fost în serviciul palatului re­­gal timp de 16 ani la care timp şi-a îndeplinit serviciul cu multă conş­­tinciozitate fiind iubit de superiorii săi şi respectat de subalternii , ,­J­ak ! Interesându-ne în cursul nopţi, la spitalul public din Sibiu ni s'a comunicat că starea victimelor este destul de gravă, U­Bs RAF. colonelului Arion Sterea d-lui colonel N. Arion, minis­­tru plenipotenţiar, care a avut de sufe­­rit In urma accidentului de automobil de la Reşiţa, este mai buni D-sa are două coaste rupte şi osul braţului drept crăpat pângă umăr. Azi a fost pansat de d. dr. Leonte, punându-i-se in gips părţile fracturate, si este in a­­fară de orce pericol. După ştirile venite In urmă, acci­dentul s’a petrecut la esirea din Reşiţa, în momentul când automobilul ..Ci­­­r­5en‘l, condus de d-1 Delcour, mer­gând cu mare iuţeală, a făcut un viraj brusc. Maşina s’a răsturnat $1 din cele 4 persoane cari se găseau intrârnsa nu­mai d-1 Arlon a fost mai serios atins, fiind nevoit a fi adus cu trenul, cele­lalte 3 persoane au putut să continue drumul cu automobilul. I^firi din­­fara BRAILA BUZĂU Locuitorul Constantin Stoica de me­serie lăcătuș retezând de a se contar­­m­a invitatiunei unui sergent de stradă, acesta l-a înjunghiat cu baioneta omo­rând­u-l. Criminalul a fost arestat. G&Ukft Asupra incendiului de la școala nor­mală dăm următoarele amănunte: Clădirea este proprietatea d-lui Şte­fan Ştefan, primarul oraşului. A fost distrus acoperişul şcoalei, o parte din clasa Vl-a cât şi întregul a­­vut al elevelor aflat în podul imobi­lului. In urma unei certe, Anton Spirach antreprenor de lucrări publice, domici­liat in strada Dogari No. 72, a fost în­junghiat de către un lucrător. Criminalul s-a repezit apoi şi asupra fratelui victimei anume Iosif Spilach, apu­cân­du-i şi acestuia o lovitură de cuţit în braţul stâng. Anton Spilach a încetat din viaţă iar cealaltă victimă a fost internată în spi­tal. Criminalul a dispărut. MORENI In urma unei certe, antreprenorul Va­­sile Stamate, din comuna Poiana-Câm­­pina, a fost omorât cu o lovitură de to­por aplicată în cap de către paznicul căilor ferate anume Gheorghe Cernat. Criminalul a fost arestat, ARAP Tânărul Arpat Băcilă, funcţionar al unei societăţi forestiere, plecând de a­­casă a lăsat în buzunarul unei haine o scrisoare a unei femei. Logodnica sa găsind acest răvaş a făcut aspre mustrări lui Băcilă, la reîn­toarcerea lui acasă. Logodnicii s’au încuiat apoi într’o cameră şi peste puţin timp vecinii au auzit mai minte detunături. Spărgându-se uşa, tinerii au fost găsiti într’un lac de sânge. Poliţia face cercetări pentru a afla cum s’a întâmplat această dramă. TG-MUREŞ O fetiţă de 15 ani, a cărei identtate nu s’a putut încă stabili, s’a sinucs. Cadavrul copilei a fost găsit în turbinele uzinei electrice. Poliţia face cercetări. CRAOVA In scopul de a se fixa atitudinea faţă de alegerile de la corporaţia locală precum şi pentru a discuta asupra con­duirii muncii, zilele acestea, a avut loc adunarea extraordinară a comitetului Uniunii mi­eilor jadjistrSask Muncitorii d­in portul local s’au în­trunit in sala sindicatelor. După cuvântările ţinute de mai mulţi muncitori s’a luat hotărârea ca, până la 15 Iunie, toată muncitorimea să-şi plătească cotele către organizaţie­. Acei cari vor fi în restanţă nu vor mai benefiia de ajutoarele ce le acordă sindicatul şi Casa de boală. * — Luni 8 iunie s’a deshis, în palatul soc­ietăţii de patronaj de lângă mo­nument, expoziţia zootechnică indus­trială şi casnică a plăşii Silistraru şi a oraşului Brăila.­­ Au expus diverse obiecte la această expoziţie, orfelinatul de război, şcoala secundară de fete, şcoala profesională, şcoala normală de băeţi, atelierul de tâmplărie al societăţii de patronat, etc. CAREII MARI Fierarul Gheorghe Costin, care se află internat în spitalul local, după ce a fost eliberat a înotat din viaţă. Din an­­opsia făcută s’a onstatat că fierarul a murit fiind otrăvit cu un medicament stricat. _ Scumpetea în ÎNTRUNIRI DE PROTESTARE Ştiri sosite din Ardeal, ne arată că, majoritatea alimentelor, s-au scumpit cu 30 la sută. De asemenea au fost urcate pre­­ţurile la mai toate mărfurile. Faţă de această situaţie, in ora­şele mai principale cetăţenii au în­ceput să organizeze întruniri de pro­testare, în care să se ceară inter­venţia autorităţilor, pentru a se re­veni la preţurile maximale. Prima întrunire va avea loc zilei­ acestea la Braşov. Rebeliune pe însula Samos Locuitorii insulei Samos, instigaţi de către doi antivenizetişti cunos­cuţi, au pus mâna pe autorităţile publice, rupând legăturile telegrafi­ce cu Atena. Guvernul din Atena a trimis la Samos opt torpiloare şi un detaşament din garda republica­nă, pentru a supune pe rebeli. Insu­la Samos are o populație de 63.006 de, locuitori și aparține Gyecîpij,, / .

Next