Adevěrul, iunie 1925 (Anul 38, nr. 12719-12743)
1925-06-11 / nr. 12727
FARINA 2 Sentinţa în procesul comuniştilor înainte un Incident al apărării Eri a fost ultima, zi a procesului comuniştilor. In şedinţa de dimineaţă acuzaţii şi-au spus ultimul cuvânt in apărare, cerând achitarea. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ Desbaterile au fost redeschise la orele 2 d. a. D. colonel Iordăchescu, preşedintele consiliului, dă citire următoarelor întrebări: 1) Dacă acuzatul.... este pasibilde art. 67, 69 şi 181 c. p. şi 2) Dacă acuzatul merită circumstanţe atenuante? UN INCIDENT D. avocat C. PARASCHIVESCU-IALACEANU face următoarea observaţie asupra întrebărilor de mai sus, pe cale tip incident: 1) Acuzaţilor de origină transilvăneană şi cari au fost trimişi în judecată pentru fapte comise în Transilvania trebuesc pusa întrebări, conform codului penal în vigoare în Transilvania; 2) Baza procesului rezidând şi în art. 3 din legea stării de asediu, să se adauge o întrebare asupra acestui articol. D. comisar regal combate amândouă puncte, iar consiliul intrând în deliberare asupra acestui incident, îl respinge. După acestea, consiliul intră în deliberare asupra verdictului şi ordonă evacuarea salei de şedinţe. Acuzaţii sunt transportaţi în camera desemnată ca închisoare . SENTINŢA Reintrând în şedinţă, d. col. Iordăchescu citeşte sentinţa prin care consiliul ACHITA pe acuzaţii: Gh. Cristescu, M. Cruceanu avocat, Lipsitz I., Fekete M., Socacz Insii, Csollay András, Goldberger M, Andrei Vihu, Nemeş Ludovici, Farcaş Ion, Klein Ludovic, Gambay Mihail. CONDAMNA pe acuzaţii: B. Kahane 5 ani recluziune; V. Dodan şi J. Eckerman, câte 3 ani; M. Ivăniş 2 ani, N Marian 1 an, la câte 1 an închisoare şi câte 10000 lei amendă; Lazăr, Odon, BacZo Ferencz, Hirsch Marton, Grün Dejo, Vajna Lajos, Stuber Ion, Iacob Iashek, Vasuta Bela, Iön Erchel şi Klein Sándor; la câte 6 luni închisoare: Vogel Paal, Szabó Ladislau; la câte trei luni: Nagy Ianos, Ferencz Domokos, Gheorghe Sándor şi Zilberhornng. Acuzaţii: Iosef Buia, Boris ştefanof şi Koebles Elek au fost condamnaţi, în contumancie, la câte 10 ani recluziune. * Acuzaţii dispăruţi, cum s’a anunţat. la, vreme, au fost disjunşi şi urmează a fi judecaţi separat, probabil in contumancie. Toţi condamnaţii au declarat recurs la consiliul de revizie, independent de recursul înaintat casaţiei civile. Sentinţa consiliului de răzbei a surprins foarte multă lume, care se Întreabă: dacă acuzaţilor cu totul secundari, cari au fost judecaţi li s'au aplicat asemenea pedepse, atunci, ce pedepse s-ar fi aplicat acuzaţilor principali, dispăruţi acum câteva zile? In adevăr, sentinţa — care a venit după atâta vreme de suferinţa pentru acuzaţi, dintre cari unii nu erau învinovăţiţi decât de lipirea unor manifeste — este de o severitate excepţională. Camera va vota azi legea învăţământului particular Noi şi importante modificari acceptate Pernivera. — Cât va sava discuţia Spre surprinderea generală, legea învăţământului particular va trece prin Cameră în actuala sesiune. Am spus, spre surprinderea generală, deoarece rămăsese aranjat ca discuţiunea acestui proees să înceapă abia la toamnă. Guvernul s’a şi angajat formal, în această direcţie faţă de reprezentanţii minorităţilor. Totuşi punctul de vedere al ministrului justiţiei a triumfat, iar azi după amiază va începe la Cameră discuţiunea generală a noului proiect. Raportorul proectului d. Petre Gârboviceanu, vicepreşedintei Camerei va rosti cu acest prilej un discurs în care va anunţa în mod transparent modificările mai importante, pe care guvernul şi ministrul de resort, au acceptat să le primească. MODIFICĂRILE INTRODUSE Aceste modificări au o importanţă deosebită deoarece ele rezolvă, cel puţin in parte, chestiunile cari au făcut obiectul discuţiunilor agitate din Senat. In primul rând e vorba de şcolile confesionale. In proectul actual se prevedea că limba de predare în aceste şcoli va fi cea românească, şi mai mult se preciza ca numai elevii aparţinând confesiunea şcoalei vor putea urma cursurile. Or, d. dr. Angelescu a acceptat ca să abroge articolele respective, lăsând şcolilor confesionale dreptul de a preda cursurile la limba lor şi de a primi elevi de orice confesiune. Deosebit de interesant mai este faptul că guvernul a revenit asupra punctelor privitoare la şcoalele ordinilor religioase.. Proectul cuprindea dispoziţiuni cari tindeau aproape la desfiinţarea acestor şcoli. Deoarece aceste dispoziţiuni au provocat vii agitaţiuni, a rămas hotărât ca această chestiune să nu fie elucidată aeram, el să fie rezolvată cu prilejul incheerei concordatului cu Vaticanul. In acest sens a fost introdus un nou articol în lege. Mai rămânea chestiunea şcolilor particulare evreeşti. In special guvernul a fost sesizat în această chestie de protestele organizaţiilor din Basarabia. . S’a introdus un articol în noua lege prin care se vor scoate de sub prevederile nouei legi, şcolile laice evreeşti. Deasemenea şcolile religioase vor rămâne în fiinţă, iar limba de predare va fi cea evreiască. OPOZIŢIA SI LEGEA INVĂŢĂMÂNTULUI La discuţia acestei legi, opoziţia unită va lua o parte activă. In special partidul naţional porneşte o luptă crâncenă contra legei învăţământului, deoarece prin ea sunt puse în joc interesele şcolilor din ArdeaL După cum ne-au afirmat conducătorii partidului naţional se va cere ca guvernul să respecte hotărârile adunărei dela Alba Iulia. 1) Se va cere ca fiecare să se poată instrui In limba sa maternă, aşa cum s’a trecut in actul unirei; 2) Libertatea confesională şi chiar autonomie. Din partea partidului naţional vor lua cuvântul d-nii N. Iorga, cu tulburări foarte grave la copii şi chiar la adulţi, dar chiar morţi dese, şi trebue căutata la originea unui mare număr de afecţiuni a tubului gastro-intenstinal şi a căilor irespiraitorii şi circulatorii. Tulburările cauzate de geofagism sunt bine cunoscute : corpul este slab, pântecele enorm, faţa decolorata; anemia este foarte mare, tulburări accentuate a întregului tubdigesdv. Dacă această pasiune nu omoară direct, ea prepară terenul tuturor boalelor si infecţiilor. In plus, este probabi ca acest pământ e vehiculul cel mai sigur pentru pa■ intru mteseaafi rm mu Hu Mania, Al. Vaida-Voevod. Deasemenea va lua cuvântul un orator al partidului ţărănesc, care se va asocia declaraţiilor partidului naţional. Partea cea mai interesantă este că de astădată alături de opoziţia coalizată şi partidul poporului va combate noua lege. D. general Averescu a declarat pe culoarele Camerei că in această chestiune partidul poporului va adopta punctul de vedere expus la Senat, de părintele Elie Găianu care a combătut această lege. Discuţia va fi foarte aprinsă şi nouă scandaluri se vor produce. Guvernul pare însă dispus să primească orice amendament numai să poată trece legea în cele câteva zile câte au mai rămas până la închiderea sesiunei. I. NEDELEA Informaţiuni Elevii liceului „Lazăr“ din Capitală, promoţia, 1900, s’au întrunit Duminică 7 Iunie şi au serbat jubileul de 25 de ani dela terminarea cursurilor la această şcoală. Comitetul şcolar comunal al Capitalei s’a întrunit la Camera de comerţ. Au luat cuvântul d-nii: M. Berceanu prim vicepreşdinte al comisiei interimare, d-na Maria V. Timuş, Ioachimovici, V. Teodorescu- Ţincu, deputat Al. Ionescu, Costa- Foru, B. Caracas, etc. S’au desbătut chestiunile la ordinea zilei. Cercul de recrutare Bucureşti aduce la cunoştinţă tuturor tinerilor din contingentul 1923 cari au recrutat la acest, cerc, pe raza inspectoratului 3 şi 1 poliţie şi care sunt lăsaţi la vatră sau trecuţi in rezervă că, in ziua de 29 Iunie 1923 să se prezinte la acest cerc fiind concentraţi pentru gardă 30 zile. Deasemenea se vor prezenta, şi cei cari au recrutat pe raza inspectoratului 1 şi 2 de poliţie şi cari nu s'au prezentat pe ziua de 29 Mai 1923 când au fost chemaţi. Prezenta publicaţie se consideră drept ordin de chemare şi cei care nu se vor prezenta vor fi daţi nesupuşi şi urmăriţi conform codului de justiţie militară. D. inginer Mihail I. Sorescu subdirectorul tracţiunii c. f. r. din regionala Bucureşti, a fost înaintat la gradul de inginer-şef în corpul technic al statului. Congresiştii profesori universitari cari vor lua parte la a 6-a, conferinţă internaţională a chimiei pure şi aplicate care se va ţine la Bucureşti, vor pleca pe la finele lunei Iunie într’o excursiune la Constantinopole cu vaporul „Principesa Maria”. Ştiri externe IN MEXIC ploi torenţiale au provocat, vărsarea râurilor, inundând numeroase regiuni. La Veracruz au fost înecate peste 100 de persoane, iar în regiunea Tehauntepeco au fost distruse numeroase fabrici. Sfr D. MUSSOLINI a primit cu prilejul aniversarei regelui Italiei un dar de un milion de lire italiene, pentru opere filantropice. Donatorul este un cetăţean britanic, care-şi păstrează anonimatul. OIN MAI MULTE ORAŞE din Franţa, autorităţile au făcut descinderi, percheziţii şi arestări, în sânul organizaţiilor comuniste cari proiectau începerea unei campanii violente în chestiunea Marocului. CITIT„ Jeverul Literar“ O şedinţă de zgomot, apostrofări şi aplauze ironice. Comunicările de la începutul şedinţei, au fost prilej de incidente zgomotoase, votarea restului articolelor din reforma administrativă, prilej de zeflemele şi aplauze ironice. D. dr. ANTON IONESCU s-a răsboit din nou cu comisia interimară a Capitalei. De astădată a fost vorba de un teren cumpărat de acea comisie pentru societatea de desfacere a laptelui. D. dr. Anton Ionesscu spunea că trei membrii ai comisiunei interimare au fost interesaţi în acea cumpărare. ARESTAREA D-LUI M CONDRUS D. D. R. IOANIŢESCU, pornind de la principiul că puterile de stat sunt libere, unele de altele, în acţiunea lor şi afirmând că ministrul justiţiei a intervenit în cazul când d. Manolescu-Strunga a fost prea mult pedepsit şi a mutat pe ajutorul de judecător care a dat pedeapsa, a cerut d-lui Mârzescu să intervină şi în cazul d-lui Condruş, pentru liberarea acestuia. In al doilea rând d. Ioaniţescu a interpelat pe ministrul muncii să-i spună care e politica guvernului faţă de muncitori deoarece legile propuse, rămân nevotate, cum e legea repaosului şi aceea a Camerelor de muncă? RĂSPUNSUL D-LUI MÂRZESCU Ministrul de justifie, care avusese incidentul cu d. Grigore Filipescu de fapt din cauza arestării d-lui Condrus, se aştepta să fie întrebat în această privinţă şi de aceea a venit la Cameră înarmat cu documente. D. Mârzescu a declarat că arestarea d-lui Condrus e un act al puterii judecătoreşti, nu al guvernului şi admiţând că hotărirea Camereide punere sub acuzare, în baza căreia d. Condrus a fost arestat, nu ar fi legală, ci arbitrară, asupra acelei hotărâri n’au să se pronunţe deputaţii sau miniştrii, ci numai Curtea, de Casare. Iar până se va pronunţa Casaţia, nu trebue să se facă atmosferă în Parlament în junii acelui proces. Ca ministru de justiţie nu are de dat nici o indicaţie parchetului în materie de conflicte pentru loviri şi nici nu e întrebat. Procurorul general şi primul procuror procedează cum cred, după cum se prezintă cazul. Ei fac poziţie şi apel. Iar Casaţia, de la 1918 Încoace s’a pronunţat în vreo douăzeci de cazuri de arestări pentru lovire şi a confirmat arestările ca bine făcute. D. Mârzescu a cetit numele celor arestaţi în asemenea cazuri apoi a declarat că nu se uneşte cu părerea ca miniştrii să fie traşi la răspundere pentru actele judecătoreşti. In ce priveşte pe fostul ajutor de judecător care a condamnat pe d. Manolescu-Strunga d. Mârzescu a spus că azi e agentul electoral al d-lui Ioaniţescu. RĂSPUNSUL D-LUI CHIRCULESCU Ministrul muncii a voit să răspundă la comunicarea d-lui Ioaniţescu şi-aacerdat cu constatarea, ci altfel vorbea a cesta altădată despre activitatea guvernului privitoare la muncitori, şi altfel vorbeşte de astă dată. D. VIRGIL MADGEARU a făcut o întrerupere. D. CHIRCULESCU î-a obiectat, in mod ironic, că oricât de mare e capacitatea şi ştiinţa sa, nu poate fi competent în toate. D. MADGEARU a ripostat că numai in afacerile soc. „Tişiţa” nu e competent. D. CHIRCULESCU a taxat drept necuviinţă această ripostă. D. MADGEARU a replicat că e necuviinţă pentru necuviinţă. D. CHIRCULESCU a răspuns că dacă d. Vintilă Brătianu e răbdător şi tolerează toate necuviinţele d-lui Madgearu, alţii nu i le tolerează. Iar dacă d. Madgearu are ceva de spus in chestia „Tişiţei” să ceară cuvântul, să vorbească şi îi va răspunde. D. MADGEARU acerut preşedintelui să-i pună la dispoziţie dosarul soc. „Tişiţa”. Şi cum opoziţia făcea zgomot, d. Chirculescu a renunţat să mai răspundă d-lui Ioaniţescu. RĂSPUNSUL D-LUI IOANIŢESCU D. IOANIŢESCU a răspuns d-lui Mârzescu că în cazul condamnărei d-lui Strunga a pedepsit cu mutarea pe ajutorul de judecător pentru că dăduse o pedeapsă prea mare. In cazul Condrus, justiţia a mers cu o repeziciune uimitoare. Şi cum d. Christian Tomulescu întrerupea, d. Ioaniţescu i-a spus să tacă, pentru că a avut un rol în accelerarea arestării d-lui Condrus. VOTAREA REFORMEI ADMINISTRATIVE Camera a trecut la votarea pe articole, în continuare, a reformei administrative. D. LEONTE MOLDOVAN, raportorul, a cetit amendamentele admise şi pe cele respinse de comitetul delegaţilor. La fiecare primire de amendament şi votare de articol, opoziţia aplauda zgomotos în ironie şi striga bravo. Cum articolele neamendate nu mai erau citite, ci li se anunţa numai numărul, opoziţia se ’ntreba în zeflemea: Are amendament, sau n’are? Şi tot din rândurile opoziţiei se răspundea: Are! Ba n’are! La un moment dat d. Victor Moldovan a cerut cuvântul in chestie de regulament. Cum prin modificările aduse regulamentului nu sunt permise asemenea cereri, tot din rândurile opoziţiei s'a protestat, in râs, contra cererei d-lui Moldovan. Un deputat, care a fost ţărănist, a cerut cuvântul să-şi susţină un amendament ce fusese admis. D. IORGA a întrebat tot în ironie, cum se poate să fie lăsat să vorbească. Un alt deputat din opoziţie a întrebat pe preşedinte dacă majoritatea ştie ce articol votează. Cum votarea mersese prea repede şi majoritarii obosiseră ridicând mâinile a fost suspendată şedinţa. La reluarea şedinţei era prezent pe banca ministerială şi d. I. Brătianu, care vorbea cu d. Orleanu. D. MADGEARU a cerut raportorului să citească mai tare, ca să audă şi să afle şi prmul ministru ce modificări se aduce legii sale. .Votarea a continuat cu repeziciune. D. IORGA a întrebat: Tot legea aia e în discuţie! D. CONSTANTINESCU-BORDENI din majoritate a cerut preşedintelui să constate cine a fost în acea şedinţă antreprenorul circului opoziţiei? După o oră erau votate cele peste trei sute articole şi ultimele, din reforma administrativă, rămânând ca votul în total să fie dat azi, Opoziţiaa aplaudat şi a fluorat sfârşitul discutării acelei legi şi şedinţa a fost ridicată. --- i,i - ----- I Şedinţa de duna amiază --------- mmmarn t> a > ..... —-— In jurul arestărei d-lui Condrus. — Guvernul si muncitorii. Cum au fost votate 300 articole din reforma administrativă A SEVERUL Şedinţa de Marţi dimineaţă Discursullui Mihai Popovici asupra convenţiilor cu Banca Naţionali ■- ■ —Malli» »« D. M. POPOVICI începe prin a constata că Banca Naţională este urâtă de toată lumea. De ce? Fiindcă nu-şi îndeplineşte rolul ce trebue să-l joace. Astfel, marea industrie Reşiţa, Astra, etc., stagnează din cauza lipsei de credit. Descrie în culori negre dar reale trista situaţie în care se găseşte Industria azi. De asemenea agricultura suferă tot din cauza lipsei de credit. Oratorul mai departe arată ca leul n’a fost în patru ani stabilizat. Din cauza aceasta tranzacţiile comerciale suferă enorm. Ele nu se mai fac în monedă. Astfel, arenzile pământului se socotesc în grâu, nu în bani. D. MADGEARU: Chiar statul ia ca arendă grâu, nu bani D. M. POPOVICI mai departe constată că deprecierea leului este în cea mai mare parte datorită faptului că n’are acoperirea metalică de aur. CAUZELE DEPRECIERII LEULUI Face istoricul deprecierea leului şi a cauzelor sale. Prima cauză este că la 1918, s’a impus leului un curs forţat. S’a distrus atunci baza sa de drept. Apoi, trimiterea stocului de aur la Moscova O altă cauză este lipsa de acoperire a emisiunei de ocupaţie care a fost retrasă şi înlocuită cu lei neacoperiţi. Apoi, o mare greşeală e că nu s’au retras la timp coroanele. De asemenea o greşeală de neertat a fost aceia că s’a conceput toată politica noastră financiară şi economică pe optimismul că leul se va urca. Şi viaţa parlamentară economică a mers după aceea a statului. — „Vom plăti mai târziu când se va urca leul’’! Datoriile — şi ale statului şi ale particularilor — s’au acumulat. De aci creditul ţării a ajuns într’o situaţie deplorabilă. O consecinţă a acestei stări de lucruri este că s’au închis regelui porţile în Italia. Oratorul trece în revistă, mijloacele întrebuinţate de d. Vintilă Brătianu pentru Revalorizarea leului.A echilibrat bugetul şi a activat balanţa comercială. Leul însă tot nu s’a urcat. A crezut apoi că datoria statului e o piedică la urcarea leului. Le-a plătit. Leul tot scăzut este. Atunci, evident că alte sunt cauzele care împiedecă revalorizarea. COMPROMITEREA STABILIZĂRII RELATIVE Or, această situaţie de nesiguranţă, de nestabilitate din interior, va speria capitalul străin care evită să se plaseze în astfel de riscuri. Aşadar în vreme ce toate statele caută să stabilizeze moneda, la noi de dragul unei revalorizări sperate se distruge stabilizarea. Şi d. Popovici aduce exemple din alte ţări arătând ce perturbaţii economice produce revalorizarea. Examinează apoi proectul şi expunerea de motive, reliefând contrazicerile. Din analiza convenţiilor oratorul constată că statul după ce cedează un drept al său unei instituţiuni apoi se mai şi subordonează acelei instituţii. Cu asemenea procedee autoritatea statului ese diminuată. SATISFACEREA NEVOILOR EXTRAORDINARE Apoi, oratorul repetă cele spuse la se obţinuse o oarecare stabilizare. Acum, d. Vintilă Brătianu, de dragul revalorizării leului, va compromite şi acea mică stabilizare. Care va fi efectul imediat? Avantajarea creditorilor mari şi stânjenirea debitorilor. Deci, încurajarea parazitismului. Şi atunci toată lumea va trezoriza banul, aşteptând câştiguri uşoare, neriscate şi nemuncite, iar economia discuţia bugetului că statul nu trebue să recurgă numai la impozite. Pentru marile sale nevoi, el trebue să-şi creeze și alte surse de venituri. Așa de ex. dacă comercializările s’ar face în mod regulat, s’ar realiza aceste venituri. Este inadmisibil ca nevoi extraordinare să, fie satisfăcute cu venituri ordinare. Fără un buget extraordinar nu se poate merge mai departe, căci vom dezechilibra şi bugetul ordinar. Şi apoi nu se poate admite concepţia ca veniturile ordinare ale statului să fie angajate pe 10—15 ani pentru urmărirea unei politici a revalorizării. Se atacă economia bugetară in bazele ei. Se urmăreşte un atac politic, acela de a paraliza orice posibilități de orientare, de manevrare, de consolidare a guvernelor viitoare. De bine, de rău, in ultimul timp generală va suferi. Alungarea capitalului străin Echilibrarea fictivă a bugetului Mai departe oratorul arată că echilibrarea bugetului cu care se fălește d. Vintilă Brătianu este fictivă. El nu este echilibrat decât contabiliceşte. Or, un buget este echilibrat, când sunt satisfăcute toate nevoile statului. Sunt ele satisfăcute? Și oratorul arată situaţia funcţionarilor, a invalizilor etc. spre a dovedi că nu. Când aceasta e situaţia reală, e o ruşine să ne preocupe plata datoriilor către Banca Naţională. Operaţia achitării nu va avea rezultatul urmărit. După 15 ani leul va fi tot aşa de puţin acoperit ca şi azi. In joc de plata datoriilor la Banca Naţională, ar trebui ca statul să plătească datoriile către industrie, căci astfel s-ar îmbunătăţi situaţia economică a ţării, şi de aci ar rezulta prosperitatea statului. Ar mai trebui plătită renta internă, căci mai târziu statul o va plăti cu leul ridicat sau leu aur. Şedinţa die noapte La orele 9 şi jumătate seara, d. M. G. ORLEANU, preşedintele, deschide şedinţa. Pe banca ministerială, d-nii: Vintilă Brătianui, general Moşoiu, dr. G. Angelescu, Tancred Constantinescu, N. D. Chirculescu, I. Nistor, N. N. Săveanu, T. Tăttarăscu, PRIVILEGIUL BĂNCII NAŢIONALE D. MIHAI POPOVICI, naţional, vorbeşte în continuare. D-sa spune că proectul d-lui V. Brătianu este o operă de partid, care, prin clauzele ce le conţine, tinde să lege de mâini viitoarele guverne. Oratorul critică pe rând diferitele dispoziţiuni din proectele de convenţie. Trecerea fondului de revalorizare în administraţia Băncii Naţionale înseamnă un vot de blam statului. Apoi, rezerva, de un miliard şi 200.900 lei este fictivă, întrucât se bazează pe creanţe inexistente: tezaurul de la Moscova şi despăgubirile mope pentru distrugerile petrolifere. D. Popovici spune că statul trebue să lasă «xke& §ap£ifi£i| pentru a-şi asigura libertatea de mişcare pe teren economic. Chiar răscumpărarea dela actualii acţionari, pe preţul de 12.000 lei acţiunea, nu e un sacrificiu prea greu. Odată terenul curăţat, s’ar înfiinţa o nouă vamă de emisiune, o bancă mixtă, ale cărei acţiuni să fie un bun plasament pentru capitalul învestit, nu acţiuni de speculă ca cele de azi, D. Popovici se declară pentru introducerea etalonului-aur, care ar da adevărata stabilitate şi normalizarea vieţii noastre economice. D. I. RADACOVICI, ţărănist, face o severă şi amănunţită critică sistemului de deflaţie întrebuinţat de d. V. Brătianu în cursul celor 3 ani de guvernare liberală. Fiind orele înaintate, d. preşedinte ridică şedinţa la miezul nopţii. CÂRTII gruWHPW Kolii amănunte asupra nenorocirei de pe şoseaua Făgăraş Cum s’a prăbuşit automobilul Ce spune una dintre victime In numărul de ori ai ziarului Dimineaţa am dat Unele amănunte asupra groaznicului accident de automobil întâmplat pe şoseaua Făgăraş-Sibiu După cum se ştie în acest accident a fost omorât Filip K. Ionescu casierul curţii regale şi casier general al Jokey-Clubului. Au fost grav răniţi soţia defunctului, d-na dr. Maria Filip Ionescu, d-na Fulvia Radulescu soţia contabilului palatului regal şi Octavian Rusu funcţionar la palatul regal. Vestea acestui accident a produs o adâncă impresie în toate cercurile bucureştene unde defunctul Filip K. Ionescu era bine cunoscut. Dri dimineaţă au sosit două din victimele acestui accident care au leziuni mai uşoare: d-na Faliva Rădulescu şi d. Octavian Rusu. CONVORBIRE CU UNA DIN VICTIME Am putut avea ori o convorbire cu d-na Rădulescu care locuește în unul din apartamentele palatului regal. D-sa mai era încă sub impresia spectacolul groaznicei nenorociri Cu multă greutate d-na Rădulescu a putut să reconstituie faptele așa cum s’au petrecut. Iată ce nedeclară d-sa. Duminică 7 Iunie la orele 5 dimineaţa am plecat pentru a face o excursiune în Ardeal cu o maşină Okland proprietatea d-lui Filip K. Ionecu. Raidul era fixat dinainte. Am luat direcţiunea Piteşti, Sibiu, Făgăraş, Braşov, Predeal, Azuga, Bucureşti In maşină au luat, loc, d. Filip Ionecu că soţia sa, d-na dr. Maria Ionescu, fratele său, dr. Gh. Ionescu, eu şi Octavian Rusu funcţionar la palatul regal. Drumul până la Sibiu Vam făcut admirabil pe o vreme frumoasă. Nieni nu ar fi bănuit că a defost director al contabilităţii palatului regal ca şi dimineaţa ni se va întâmpla acestă groznică nenorocire. Ajunşi la Sibiu, am rămas noaptea acolo până a doua zi dimineaţa la orele 7 când am luat drumul spre Făgăraş. Toţi am fost bine dispuşi timpul fiind foare frumos, mai ales pentru o excursie cu maşina. Automobilul făcuse vreo 20 de kilometri. Până am ajuns la kilometrul 163 la cotitura zisă Ula lângă pădurea Bradului, Au sct tâmplat accidentul. Nenorocirea Automobilul valea cu viteză normată şi trecuse de o altă cotitură fără a i se întâmpla nimica. In acea regiune terenul fiind umed şi mai ales cotiturile fiind foarte apropiate, ocolul a fost făcut brusc şi maşina a derapat. Conducătorul maşinei a încercat în zadar să frâneze pentru a evita nenorocirea căci într'un moment ne-am trezit aruncaţi într-un şanţ adânc de câţiva metri. Automobilul se afla peste noi. Am trecut prin câteva momente de groază. Dar, reculegându-mă, am observat că sunt salvată deoarece căzusem într’o groapă a şanţului nefiind astfel atinsă de sfărâmăturile maşinei. Filip Ionecu care a condus automobilul şi se afla la volan, era o masă de carne. Capul îi era zdrobit iar pieptul străpuns de volan. D-na dr. F. Ionescu care se afla cu mâinile sub maşină avea braţele rupte de la cot, iar d. locot. Ionescu avea mâna şi picioru stâng fracturate. D. Rusu s’a ales cu uşoare leziuni la cap. Văzându-mă singură între atâtea răniţi am început să strig după ajutor. Câteva minute după această nenorocită întâmplare, s’a oprit un biciclist ce întâmplători trecea pe acolo şi un automobil în care se afla d. Jenică Văcărescu proprietarul tipogafiei Jockey-Club, cu care noi plecasem în excursiune. % EXPLOZIA Imediat am început a scoate victimele de sub sfărâmăturile maşinei* Când răniţii se aflau pe marginea şoselei la un moment dat s’a produs o puternică detunătură, motorul a exploadat Şi automobilul a luat foc. Vă închipuiţi proporţiile ce ar fi luat această nenorocire dacă noi toţi ne mai aflam acolo. Mai târziu a sosit şi o ambulanţă a Salvării care a transportat pe răniţi la spitalul din Sibiu. Aci povestirea d-nei Rădulescu, a luat sfârşit deoarece victima fiind apucată de febră n’a mai putut continua. Fostul director al contabilităţii şi casieriei curţii regale, moare la vârstă de 36 ani. El a fost în serviciul palatului regal timp de 16 ani la care timp şi-a îndeplinit serviciul cu multă conştinciozitate fiind iubit de superiorii săi şi respectat de subalternii , ,Jak ! Interesându-ne în cursul nopţi, la spitalul public din Sibiu ni s'a comunicat că starea victimelor este destul de gravă, UBs RAF. colonelului Arion Sterea d-lui colonel N. Arion, ministru plenipotenţiar, care a avut de suferit In urma accidentului de automobil de la Reşiţa, este mai buni D-sa are două coaste rupte şi osul braţului drept crăpat pângă umăr. Azi a fost pansat de d. dr. Leonte, punându-i-se in gips părţile fracturate, si este in afară de orce pericol. După ştirile venite In urmă, accidentul s’a petrecut la esirea din Reşiţa, în momentul când automobilul ..Cir5en‘l, condus de d-1 Delcour, mergând cu mare iuţeală, a făcut un viraj brusc. Maşina s’a răsturnat $1 din cele 4 persoane cari se găseau intrârnsa numai d-1 Arlon a fost mai serios atins, fiind nevoit a fi adus cu trenul, celelalte 3 persoane au putut să continue drumul cu automobilul. I^firi dinfara BRAILA BUZĂU Locuitorul Constantin Stoica de meserie lăcătuș retezând de a se contarma invitatiunei unui sergent de stradă, acesta l-a înjunghiat cu baioneta omorându-l. Criminalul a fost arestat. G&Ukft Asupra incendiului de la școala normală dăm următoarele amănunte: Clădirea este proprietatea d-lui Ştefan Ştefan, primarul oraşului. A fost distrus acoperişul şcoalei, o parte din clasa Vl-a cât şi întregul avut al elevelor aflat în podul imobilului. In urma unei certe, Anton Spirach antreprenor de lucrări publice, domiciliat in strada Dogari No. 72, a fost înjunghiat de către un lucrător. Criminalul s-a repezit apoi şi asupra fratelui victimei anume Iosif Spilach, apucându-i şi acestuia o lovitură de cuţit în braţul stâng. Anton Spilach a încetat din viaţă iar cealaltă victimă a fost internată în spital. Criminalul a dispărut. MORENI In urma unei certe, antreprenorul Vasile Stamate, din comuna Poiana-Câmpina, a fost omorât cu o lovitură de topor aplicată în cap de către paznicul căilor ferate anume Gheorghe Cernat. Criminalul a fost arestat, ARAP Tânărul Arpat Băcilă, funcţionar al unei societăţi forestiere, plecând de acasă a lăsat în buzunarul unei haine o scrisoare a unei femei. Logodnica sa găsind acest răvaş a făcut aspre mustrări lui Băcilă, la reîntoarcerea lui acasă. Logodnicii s’au încuiat apoi într’o cameră şi peste puţin timp vecinii au auzit mai minte detunături. Spărgându-se uşa, tinerii au fost găsiti într’un lac de sânge. Poliţia face cercetări pentru a afla cum s’a întâmplat această dramă. TG-MUREŞ O fetiţă de 15 ani, a cărei identtate nu s’a putut încă stabili, s’a sinucs. Cadavrul copilei a fost găsit în turbinele uzinei electrice. Poliţia face cercetări. CRAOVA In scopul de a se fixa atitudinea faţă de alegerile de la corporaţia locală precum şi pentru a discuta asupra conduirii muncii, zilele acestea, a avut loc adunarea extraordinară a comitetului Uniunii mieilor jadjistrSask Muncitorii din portul local s’au întrunit in sala sindicatelor. După cuvântările ţinute de mai mulţi muncitori s’a luat hotărârea ca, până la 15 Iunie, toată muncitorimea să-şi plătească cotele către organizaţie. Acei cari vor fi în restanţă nu vor mai benefiia de ajutoarele ce le acordă sindicatul şi Casa de boală. * — Luni 8 iunie s’a deshis, în palatul societăţii de patronaj de lângă monument, expoziţia zootechnică industrială şi casnică a plăşii Silistraru şi a oraşului Brăila. Au expus diverse obiecte la această expoziţie, orfelinatul de război, şcoala secundară de fete, şcoala profesională, şcoala normală de băeţi, atelierul de tâmplărie al societăţii de patronat, etc. CAREII MARI Fierarul Gheorghe Costin, care se află internat în spitalul local, după ce a fost eliberat a înotat din viaţă. Din anopsia făcută s’a onstatat că fierarul a murit fiind otrăvit cu un medicament stricat. _ Scumpetea în ÎNTRUNIRI DE PROTESTARE Ştiri sosite din Ardeal, ne arată că, majoritatea alimentelor, s-au scumpit cu 30 la sută. De asemenea au fost urcate preţurile la mai toate mărfurile. Faţă de această situaţie, in oraşele mai principale cetăţenii au început să organizeze întruniri de protestare, în care să se ceară intervenţia autorităţilor, pentru a se reveni la preţurile maximale. Prima întrunire va avea loc zilei acestea la Braşov. Rebeliune pe însula Samos Locuitorii insulei Samos, instigaţi de către doi antivenizetişti cunoscuţi, au pus mâna pe autorităţile publice, rupând legăturile telegrafice cu Atena. Guvernul din Atena a trimis la Samos opt torpiloare şi un detaşament din garda republicană, pentru a supune pe rebeli. Insula Samos are o populație de 63.006 de, locuitori și aparține Gyecîpij,, / .