Adevěrul, iulie 1925 (Anul 38, nr. 12744-12770)
1925-07-01 / nr. 12744
PALAC E^SAM ATO RI U M Dk SZQNTAgH] Hohe Tatra [ti I3i noácn snattriB uimieiu ne aimuoiue tenosiovacra situate spre and on umil pi douS paturi, precum si apartamente ea mal malte si bae. In toate camerile apft rece sl caldă. Prospecte ilustrate franco la cerere. 1 Cehoslovacia eumore si bae MM Centrale WH Cele mai moderne si economice Sistem „NARAG CLASSIC" , Încălzind on o soba şi radiatoaie tot apartamentul Economie de combustibil aprox. 60 % m I . Cereţi prospecte şi oferte Fai See,anon, de import şi Export Bucureşti Str. Câmpineanu 18/15 Sucursalei Galaţi, Brăila, Giurgiu Vizitaţi atracţiunile sportive ale socieftaţei LUNA PAR ROATA MIRACULOASA, GHIDELICI, TRENUL AERIAN (Montagne Misse), ŢAPUL şi CROITORUL şi altele din CÂMPUL MOŞILOR (Bucure?i) Parcul contrict a rămâne deschis permanent In toate zilele de mcrti şi sărbători IN TOI CURSUL ANULUI Restaurantui Balot de prim ordin. Direcțiunea ..........................*.?Sj Dr.ROBIN MEDICAMENTSUVERAN W - CONTRA* BOALELOGASTRO-INTESTINĂlEâ •TOXI-INFECȚIOASE • ..___• LA COPII-ȘI - ADULȚI * jjF Sjj^WöCßlS-DE-SOHITÄTILE-flEOICALE^^*^ Fabrica de Licherari Fabricare de rin medicinal şl dessert Chimist destinător, cu practică excelentă în străinătate Receptor de primul rang, cu doveditor renume în Europa centrală, cu cultură Technică şi comerciala, caută situaţie diriguitoare. Oferte detailate cu Indicaţia salariului şi condiţiuni la Societatea Gală de Publicitate Str. Karageorgevici 9 sub cifra „Director". Farmaciile de serviciu Cil „Hotel Esplanade Bucureşti, — Bulevardul Academiei 8 Confort modern încălzire centrală — Apă caldă şi rece la orice oră din şi zi noapte, Apartamente — Ascensor. — Instalaţia com-Telefon7zie cu băi.— Telefoane, nlectă nouă. Citiţi Adeverul Literar mărilor de origină cu străinii In cei priveşte procedura şi organele naturalizării, însă cu avantajul dispensei de stagiu, cu alte cuvinte suprimarea „recunoaşterii” din vechea Constituţie, care nu-şi mai avea rostul faţă de schimbarea împrejurărilor politice. De asemenea pentru a se evita inconvenientul dublei naţionalităţi, s’a prevăzut obligaţiunea pentru solicitanţi de a dovedi că s’au lepădat de naţionalitatea de origină, iar pentru ca să se înlăture, pe cât posibil, accesul de cetăţenie a celor ce nu merită această favoare, s’a organizat publicitatea cererii de naturalizare, astfel că orice persoană poate face întâmpinare scrisă prin care să se opună la admiterea cererii. S’a creiat astfel ceeace autorul numeşte „o acţiune populară’’, care nu există nicăeri şi pe care d-sa o găseşte „fericită”, căci asemena intervenţii vor fi bine venite pentru respingerea unor indezirabili. In sfârşit legiuitorul a prevăzut şi retragerea naturalizării pentru cazul când ne-am găsi in stare de război cu statul originar al natura Uzatului, dacă se va constata că individul a săvârşit acte contrarii orhiblice .gi siguranţei statului Această măsură pe care legiuitorul a luat-o Inspirându-se din necesităţile create de ultimul război, d. Maxim fe de părere că trebuia întinsă in mod general chiar în timp de pace, pentru a se aplica o sancţiune riguroasă unui Încetăţenit duşman al statului. Toate aceste inovaţiuni şi altele sunt explicate de autor care studiază fiecare instituţiune, făcându-i istoricul — nu numai în România, ci şi în celelalte legislaţiuni — comparând textele diferitelor legiuiri în vigoare şi discutând fundamentul acestor sisteme, condiţiunea şi caracterul lor. Principiile sunt expuse cu metodă şi claritate, făcând lectura agreabilă. De altfel nimeni mai bine decât d. Maxim nu e in măsură a cunoaşte dificultăţile ivite în practică, cu ocaziunea constatării naţionalităţii, lacunele legii şi interpretarea cea mai justă a acestor texte, căci, după cum am spus, d-sa e membru în commisiunea judiciară instituită prin lege, în calitatea sa de preşedinte al Curţii de apel din Bucureşti. In deosebi, sunt remarcabile capitolele unde studiază principiile naţionalităţii şi nerecroactivitatea legii, chestia Holmathlosatonul, a soţiei di-%Qjrţate— Const Andrîea, şor. Basarab 28; D. Adamovici, calea Griviţei 81; A. Albini, calea Victoriei 98; Gh. Hotăranu, str. Vasile Lascăr 82; Dr. E. Grigorescu, str. En. Văcărescu 3 (piaţa Bibescu-Vodă); N. Badilă, şos. Mihai Bravu 34; Dr. C. Gucci, calea Dorobanţi 12; AL Leist, str. Dr. Felix 67; Dr. A. Armăşescu, calea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu, str. Col. Orero 11; Dr. Luc. Petrescu, şos. Cotroceni 15 bis; I. Ioanide, calea Călăraşi 109; Dr. Gh. Sima, str. 11 Iunie 28, momi rnn ««•imp, ftă de mâncare, puter! 31 ntarese energic nervii, file sunt reconstîtuantul suveran al organismelor slăbite, debtalitate, epuizate, remediu! totdeauna tn trebuinţat eu susees contra anemiei chlorosei, neurasthenic!, slăbire! generale, epuizărei nervoase, turburărilor creştere! şi a vârstei critice, durerilor in general, durerilor de stomac, durerilor de cap. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe pretai de Lei 80 cutia. Albă $1 ziare vechi Cantităţi mari şi mici le vânzare adrese la administraţia ziarmii nostru* despre retragerea şi pierderea cetăţeniei, precum şi interesantele date cu privire la cetăţenia „de onoare” a naţiunii în timpurile vechi, în epoca modernă, la diferite popoare şi la români. Lăsând la o parte datele preţioase asupra diferitelor legiuiri, constatăm că, în general, aprecierile şi concluziile autorului sunt favorabile legii ce comentează. Avem însă impresia că pe alocuri trece sub tăcere unele critici fireşti. Astfel, aşa zisul „jurământ de credinţă” prevăzut de art. 27, care este obligator pentru solicitant In termen de 30 zile „sub sancţiunea pierderii beneficiului jurnalului de naturalizare” este desigur vexatoriu şi absurd. Autorul însă nu-şi exprimă opinia, ci se referă la cuvintele raportorului de la Senat şi la starea legislaţiei străine. Aceasta nu scade insă întru nimic valoarea lucrării. Dacă legea din 1924 este „un codice complect al naţionalităţii române’’, cartea distinsului magistrat — cuprinzând în apendice şi legea cu regulamentul ei, — este un tratat complect asupra acestei chestiuni 3MIHAIL GRAURAN*# ITErra ! Ravagiile ploilor In numeroase comune din judeţul Făgăraş, grindina căzută zilele trecute a distrus, în mare parte, recolta şi pomii fructiferi. Din cauza grindinii, avionul Breouett No. 7404 din grupul II a fost nevoit să aterizeze Intre comunele Uda de Jos şi Arpaşul de Jos, găurindu-se pânzele aripelor. Intre staţiunile Pucioasa şi Pietroşiţa, linia ferată a fost ruptă în mai multe locuri. Ploile torenţiale au provocat inundarea liniei Bălţi-Pământeni din Basarabia. De asemenea a fost mămolită linia Crasna-Huşi din Moldova. lupii: Miei rai Hest Imtinai la Foisaci - FOCŞANI, 28. Astăzi a fost inaugurată cu un fast deosebit prima statue ridicată pentru slăvirea activităţii şi memoriei unui modest funcţionar public. A fost inaugurat bustul defunctului Mihai Rainu, fostul secretar al prefecturei de Putna. Pentru a asista la această frumoasă solemnitate au sosit delegaţiuni numeroase din toate unghiurile ţării. Au luat cuvântul între alţii şi d-nii G. Gavriliu, fost prefect, preşedintele comitetului de iniţiativă pentru ridicarea statuei, Anton Viad, prefectul judeţului Putna, Mişu Stănescu, director la ministerul de interne, Băgu, Anastasiu, secretarul prefecturei şi alţii. La ora 1 a avut loc un banchet la bufetul din parcul comunal. .. 9 "«ff» ---—----- Sinuciderea unui pensionar la Iaşi - ■— I I ■!■ ■■■■ . N'4 IAŞI, 29.— "Azi ’dimineaţă s’a sinucis Costică Balais, fost pe vremuri casier general al Creditului Urban din Iaşi. A fost un om corect de o cinste exemplară, de mai mulţi ani pensionar al acestui Institut. Timp de şase luni de zile Costică Balais se afla bolnav paralizat. In ultimele zile el a fost cuprins de o mare melancolie şi s-a hotărât să-şi pună capăt zilelor. In locuinţa lni din strada Albă No. 4 avea câteva fiole cu opium provenite de la farmacia Schiller de acum 30 de ani. Odată hotărârea luatei, pensionarul a făcut o scrisoare pe care a lăsat-o pe biroul lui, arătând că se sinucide şi să nu se facă nici o cercetare. După aceia a înghiţit fiolele cu opium. Moartea . I-a fost lentă, durând 24 ore. In oraş, moartea pensionarului a produs regrete unanime, deoarece ainticigașul era bine cunoscut. Dan Spectacole TEATRUL TANASE. „Odată şi să mor*1. PARCUL OTETELESANU.—(Compania de operă şi operă comică) . Traviata. CINEMA FRASCATI. — In numele regelui. CINEMA MARIOARA VOICULESCU.Un scrmmy fatal si Patt si Patachon. SALA SI GRADINA CINEMA GLORIA.— „Stigmatul” dramă in 20 acte 2 seri seria I-a 11 acte. SALAm GRADINA CINEMA EDISON. — „Triboulet,“, Bufonul Regelui, operă complectă. CINEMA JUPITER. - Roşită, operă complectă. CINEMA POPULAR.—Amor în zăpadă cu Pat şi Patachon şi o comedie. CINEMA MARCONI^-Frica Oceanului şi , trupa Sandt Huşi. CINEMA FACLA (Hala Traian). — „Pietro Corsarul” CINEMA TEATRU NOU — Fetele de azi (Băetinele) și trupa de reviste Tomesco, CINEMA ROMA GRIVITA. — Relache. Congresul invăţătoresc al Moldovei de sus „Asociaţia regională a corpului didactic primar din Moldova de sus” convoacă pe membrii corpului didactic primar din Kucovina, un al IV-lea congres invăţătoresc, care se va ţine ia 13 iulie 1925 la Suceava, cu următoarea ordine de zi: * DIMINEAŢA. — La orele 9 (în biserica vechei mitropolii). Parastas pentru membrii’ decedaţi ai Asociaţiei. La orele 10 (în sala primăriei). Deschiderea congresului Situaţia materială şi morală a învăţătorilor şi repercusiunea lor asupra învăţământului. Ref.: Constantin Chroane, Câmpulung. DUPĂ AMIAZA — La orele 3: Drepturile şi datoriile învăţătorilor. Ref. Nicolae Simionovici, Cernăuţi. Problema culturii populare. Ref. Epaminonda Tocariu, Cernăuţi. Presa învăţătorească. Ref. E. Tocariu şi IV. Simionovul. Eventualela eventuale se pot face propuneri cari se vor pune la vot fără discuţie. Aceste propuneri trebue să fie predate în scris comitetului înainte de deschiderea congresului. SEARA. — Secţia jud. Suceava cu ev. concurs al altor secţii, aranjează la orele 9 In sala „Dom Polskie“ petrecere împreunată cu concert, teatru şi dans la care se invită toţi membrii corpului didactic. Colegii din judeţele limitrofe cu Bucovina, precum şi organizaţiile centrale din vechiul Regat, Ardeal şi Basarabia, sunt invitate pe această cale de a participa la această manifestare profesional-culturală a învăţătorimii bucovinene spre a întări legătura de frăţie ce trebue să existe între învăţătorii unui neam. Pentru găzduire, toţi participanţii se vor anunţa până la 8 iulie c. d-lui Al. Ignatescu, librăria „Şcoala Românească“ în Suceava. BRĂILA", 30. Luni dimineaţa la orele 10 şi jumătate a avut loc Id ’Arena teatrului comunal, o mare întrunire organizată de partidul liberal din Brăila. întrunirea a fost deschisă de d. Constantin Gabrielescu, senator, propunând la preşedinte pe d. Ionel Brătianu. D. Leonte Moldovanu, deputat, în calitate de şef al organizaţiei liberale locale, a făcut o expunere amănunţită asupra situaţiunei morale a partidului liberal din Brăila. D. A. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, după ce afirmă că liberalii sunt foarte simpatizaţi în ţară, roagă pe d. Ionel Brătianu să conducă mai departe guvernul până la împlinirea programului partidului. D. Vintilă Brătianu, luând cuvântul, spune că liberalii au lucrat foarte mult pentru organizarea complectă a căilor ferate. D-sa vorbind de taxele de export, spune că este un regim trecător, care va dispare cât de curând, aceasta fiind numai o situaţie tranzitorie până la normalizarea economică a ţării, pe picior de egalitate a partidel I." A vorbit apoi d. profesor Ifrim, care a declarat că împreună cu droul a făcut şcoala da la vălenii de Munte acum 20 de ani, unde au învăţat să facă politică pentru salvarea ţăranilor. Aduce elogii d-nul Toni pentru munca depusă la Covurlui. Au urmat la tribună, părintele Andrei Cazan din Tecuci şi profesorul Todirescu din Iaşi, cari au descris Intr’o lumină vie figura profesorului Iorga. *, La banchetul ce a urmat la sala restaurantului Oppler, au vorbit d. Toni, Buchianu, ţăranul Capotă, profesorul Todirescu, Todin si Gr. Ionescu, cari au închinat pentru d. Iorga, declarând că rămân credincioşi d-sale. Cu ocaziunea acestei întruniri s’a stabilit, în mod oficial, că fuziunea intre cele două partide din Galaţi nu se face, aşa cum am anunţat la vreme şi că organizaţia d-lui Iorga rămâne separată. — COR. D. I. Inculeţ, ministrul Basarabiei, a relevat împrejurările în care partidul ţărănesc basarabean a trecut în sânul partidului liberal. D. prim ministru Ionel ’ Brătianu luând cuvântul, a spus că în acţiunea sa politică, partidul liberal nu făgădueşte, ci numai realizează. Se bucură că in cele trei judeţe Deva, Prahova şi Brăila, s’au făcut lucruri extraordinar de mari, de cătreconducătorii acestor judeţe. Primul minatru spune că opera constructivă făcută până azi, dovedeşte că partidul liberal are oamenii cei mai pricepuţi şi harnici cari luptă pentru ridicarea acestei ţări, muncind în permanenţă. Avem nevoie ca să stăm să guuvernăm încă, pentru a putea termina cu bine programul început. Pentru acest fapt vom trebui să mai stăm încă câţiva ani la putere. D-sa termină strigând: „Trăiască Brăila liberală şi muncitoare. «■ J Seara a avut loc un banchet la care au luat parte peste 600 de persoane. — — ^ 'gr •••<•«" •~JW'V -jjp -'fgjr ~*p , i'riiiiipiiiíiiriTPiiHi ••‘W cu partidul national ifi s ,r j j 29. — Duminică dimi pe picior de egalitate a ambelor GAL’AŢI, 29. — Duminică dimineaţa a avut loc, în sala Orpheus, o întrunire a partidului naţionalist al poporului de sub conducerea d-lui deputat Toni. La întrunire au luat parte peste 400 de ţărani din judeţ, precum şi profesorii Ifrim şi Todirescu din Iaşi, Cazan, şeful organizaţiei din Tecuci, şi reprezentanţi ai diferitelor oraşe, întrunirea a fost prezidată de către ţăranul Capotă din comuna Catan. D. Toni, şeful organizaţiei lorghiste de aci, luând priientul, a arătat lupta politică şi culturală a profesorului Iorga în Covurlul, care timp de 15 ani, a contribuit la ridicarea morală a ţăranilor. Aduce elogii ţăranilor organizati din Covurlul, cari au rămas credincioşi acestui partid politic şi cari au venit în număr mare să asiste la sărbătorirea partidului. In ceea ce priveşte fuziunea partidului national de act cu organizaţia partidului d-lui Iorga,d. Toni spune că fuziunea trebue să se facă pentru 14 creditori Ce se poate Întâmpla in Oradea Mare In epoca falimentelor ..CLUJ. — Am fost iar pentru două zile la Oradea Mare, timp suficient să aduni un bogat material pentru articole, reportagii, anchete. Din primul moment constaţi că şi oraşul acesta se sbate în criza financiară, că falimentele se ţin lanţ, şi că acele prăvălii, cari vor să scape de gâtuire din partea creditorilor, o fac reclame teribile cu chemări disperate către public, adăogfind la firma lor ,obişnuită, o altă firmă de pânză, de un roş care ţipă, şi care îndeamnă clientela să vie la: „desfacerea totală” cu „preţuri excepţionale” Din falimenitele din ultimul timp din Oradea-Mare, voi să citez aci unul foarte caracteristic, fiindcă cuprinde atâtea elemente de şiretlic, de haz ca şi de tragic. Povestesc aci acest caz rar: Intr'o stradă principală din Oradea, era drogheria lui Mandics, care se bucura de un credit larg. Şi litungile şi fabricile şi particularii au împrumutat cu bani şi cu marfă. Dar, într’o bună zi, droghistul se decide, să nu mai achite datoriile şi să comunice deci fiecărui creditor în parte, că nu mai e în măsură să plătească ce datoreşte şi că ar vrea să ajungă la un aranjament prietenesc, fără să mai anunţe chestia la tribunal, căci are oroare de sutele de formalităţi şi de pretenţiile advocaţilor. Spre a convinge pe fiecare creditor în parte, că este absolut de bună credinţă, îi spunea, că el aşa înţelege aranjamentul, că-i pune la dispoziţie drept gaj pentru creditul ce i-a acordat, toată marfa ce o are depozitată în magazin, iar spre mai multă siguranţă îi dă şi cheia de la acest magazin. Ar fi fost acceptabil acest aranjament, dacă Mandics l-ar fi propus unui singur creditor. Dar aceiaș marfă, în cantitate destul de redusă, s’a oferit drept gaj, la 14 creditori şi să comanzi la un lăcătuş 14 chei la fel pentru aceiaș magazin iar a 15-a cheie s’o păstrezi pentru d-ta, pentru a scoate ori când marfă din magazin, — aici începe incorectitudinea. Intr’adevăr d. Mandics ocolind tribunalul şi advocaţii, tocmai fiindcă urmărea un procedeu ce-l punea în conflict cu justiţia, a tratat tot în taină, între patru ochi, cu fiecare creditor separat. Cu alte Cuvinte, să nu ştie dreapta ce face stânga. Să nu ştie un creditor ce a aranjat cu celălalt creditor, ce a aranjat cu ceilalţi 13 creditori. Şi nici n'au ştiut, până în ultimul moment, când cu,, toţii s’au pomenit cu o păcăleală straşnică.. Unul ca şi celalt, toţi cei 14 creditori la un loc. Rămâi uimit de naivitatea ca lor 14 credtori. Cu toţii au acceptat soluţia propusă de Mandics. Cu toţii au băgat câte o cheie in buzunar, fără să se întrebe ce reprezintă această cheie, dacă nu cumva şi alţii au o cheie la fel şi se pot folosi de ea pentru a ridica marfa depozitată în magazin, drept gaj Şi pe când cei 14 creditori n’au făcut uz de cele 14 chei, Mandics droghistul s’a folosit zilnic de a 15 cheie şi a tot vândut din marfa ce spunea, că o imobilizează in magazia lui drept, garanţie pentru 14 creditori. Dar intr'o zi curiozitatea îl mână pe unul din cei 14 creditori, un director de bancă, să vadă unde se potriveşte această cheie şi ce va găsi un magazin. Rezultatul acestei curiozităţi a fost că a descoperit că -n magazinul în chestie nu e marfă nici pe un sfert din suma acordată droghistului. Directorul Băncii n’a mai stat mult pe gânduri, a luat o trăsură şi a încărcat tot ce a găsit în magazie. Şi numai după ce depozitul a fost golit de tot, ceilalţi 13 creditori au aflat abia cât de crunt au fost păcălite de droghistul Mandics. Aşa se termină povestea celor 14 chei, celor 14 păcăleli, pentru 14 creditori. LEONARD PAUKEROW --------ii— ■ tm ----------------- iii! i sa nm IAŞI, 30. — O Interesantă constă, uire a avut loc el la organizaţia sionistă din localitate. Intre altele, s-a luat in discuţie o Intervenţie făcută de o sută de comercianţi ieşeni. Arătând situaţia lor precară au cerut să li se Înlesnească să emigreze in Palestina. Se î nţelege, că faţă cu formalităţile ce sunt de îndeplinit, nu li s’a putut încă da un răspuns satisfăcător informaimt Cu Începere data 1 Iii deschizâtn du-se halta Poiana Ţapupentru trail ficul de călători si bagadirectiuneai generală c. f. r. a aproba pe lâng.il trenurile de persoajie «circulă in., tre Ploeşti şi Predeal ţari opresdacum in haită, să se mai eaecă câta] un minut trenurile expre;| accele-i rate afară de trenurile srnatlonafe No. 1 şi 2, Expressul or. Suntem informaţi: B-nul COSTICA IBS fost director al Centralu Prin*, temps de Bukarest | Misst* A descris BSI MIA SIN feSsae asortat ca MISUSE STOFE, GALABITBfc, ultimele noutăţi Partaj sul» emblema MAGAZINUL FONCEZ București, Str. Acadea Ho. 1 In ziua de 25 Iunie a tf [0c în sala teatrului cinema „(tOrue^' ) din Tg-Jiu, congresul ^Uzilor de războiu din județul Gt. S’au discutat si hotarinasurile ce trebuie să se ia peu ameliorarea soartei invalizilipentri păstrarea neatinsă a pugiului lor si pentru apărarea drUril°f’ S' a votat ifi urmă o prin care se cere să se especte complect prescripţiune Oii si regulamentului oficiuluiptional I. O. V. Alteţa Sa Regală Princl® Carol Însoţit de colonelul Odfescu, a binevoit să onoreze cu ...arta Sa prezentă „Librăria francei Kohn” mutată de curând în noul local din Pasagiul Imobiliara (Ce a Vic.:toriei 50) admirând frumos aratjament de librărie Intr’adeV occidentală. Se aduce la cunoştinţa doi artişti, scriitori şi ziarişti,«t «unt, desemnaţi da organizaţiile aspect!«] ve să meargă pentru luna Ale la casa de repaus dela Sâmfta da sos, că plecarea din Bneoiştli Baia da Nord, va fi dlaaarft 1 orei* 22.45, an trenai No. 327, la care sa va ataşa un vagon special. Sosirea in staţia Voila vattaUar, cnrl 1 Iulie, la orele 12 a. i„ unda] se vor găs trăsurile necesare pentru ca oaspeţii să se transporaţi l« Sâmbăta de Sus. Doamna doctor Trancu-Rabnet] rămâne pe vară în Capitală. Consultaţii de la 3—5 d. a. strada N. F. Hpescu (Scaune) 32. Azi la orele 5 după amiază va avea loc, în aula Fundaţiunei universitare Carol 3, şedinţa solemnă da Inaugurare a Instiuctul de ştinţei administrative. Această şedinţă va fi prezidată dor principele Carol. O descoperire FABRICAREA PERLEI FINE ŞI A SIDEFULUI PE CALE CHIMICA La ultima şedinţă a societăţii de chimie, d. Nikita Macedonski a demonstrat o interesantă descoperire si fabricarea perlei fine pe cale chimică. D-sa a arătat mai multe perle facute în laborator, din cristale de „Carbonat de calciu, obfinute în lamele subtiri interferenţe', prin intervenţia acidului carbonic asupra hidroxidului de calciu. D. Nikita Macedonski, membru fondator al societăţii de chimie, a expus lucrările d-sale întru descoperirea aceasta, lucrări care durează din anul 1910, când a inventat transformarea hârtiei ordinare în hârtie de lux. irizată. AdeverulOiMiNEAT/C CÂRTII Joi apare EMULE ZOEAî ouafltr !‘“ Romanul complect, 3 Lei m „Lectura^ No. 21 j ” Proiecta Moaşe aaK san»r a. "â ne afectează ploios», ochii, naisul, stomachul, intga noastră ti; Jltă aş putea zice,» anunță crini de cele mari frumoase, cari sunt la ordinea lii numai în miirile capitale. Primul a fost «trai** unul ospeț comunal, cai sâ rftea la mijlocul celorlalte diri, curat ca măgarul Intre oi, st » aă flmft mai eleganți și mai milei) ca el lefântul între gătelile și Până acum avem nul o serie de*‘ proiecte, fabuloase de, altele bu** ne și frumoase. Ne «esc numai banii ca să le punem practică.' Sunt, deci, un fel destele în Spt^i nia. Dar cel puțin ce înghităpraf şi calcă în bălţie la ce visai. Dându-şi seamă efeta n«ci mai de ajuns, edilii nştri ne nuntă ceva mai praf. Fiind intet sub impresia pielor ălorîşl Inchipue că şi oaplă lărgi, de stradă trebue anală cu ac laş Ifos. Aşa de pildic se anun, lărgirea străzii Acaciei. Perfec căci această stradă dează, inteitochiata şi strâmta, la Victorie, pe care nici o nouă neraţie di după noi nu o va ve îndrepta şi lărgită. Aşa se zică, de e unii au preferat să ceapă idei strămutării Capitalei. Dar lăsaţi din vnşi domniio Această lărgire se zice numai pe porţiunea dela „bass" până în capătul cel mai sc, adică nici pe 200 de paşi lungi. Fac-o şi atât, dar fără surle ţimbale, ca] nu-i de ce. Şi apoi rtace-o măi car atât? căci dela & până lai] lingură, şi dela ştiri hârtieşti până la treabă, mai INDEX !