Adevěrul, iulie 1925 (Anul 38, nr. 12744-12770)

1925-07-01 / nr. 12744

PALAC E^SAM ATO RI U M Dk SZQNTAgH] Hohe Tatra [ti I3i noácn snattriB uimieiu ne aimuoiue tenosiovacra situate spre and on umil pi douS paturi, precum si apartamente ea mal malte si bae. In toate camerile apft rece sl caldă. Prospecte ilustrate franco la cerere. 1 Cehoslovacia eumore si bae M­M Centrale WH Cele mai moderne si economice Sistem „NARAG CLASSIC" , Încălzind on o soba şi radiatoaie tot apartamentul Economie de combustibil aprox. 60 % m I . Cereţi prospecte şi oferte Fai See,­anon, de import şi Export Bucureşti Str. Câmpineanu 18/15 Sucursalei Galaţi, Brăila, Giurgiu Vizitaţi a­tracţiunile sportive ale socieftaţei LUNA PAR ROATA MIRACULOASA, GHIDELICI, TRENUL AERIAN (Montagne Misse), ŢAPUL şi CROITORUL şi altele din CÂMPUL MOŞILOR (Bucure?i) Parcul contrict a rămâne deschis permanent In toate zilele de m­crti şi sărbători IN TOI CURSUL ANULUI Restaurant­ui Balot de prim ordin. Direcțiunea ..........................*.?Sj Dr.ROBIN MEDICAMENTSUVERAN W - CONTRA* BOALELO­G­ASTRO-INTESTINĂlEâ •TOXI-INFECȚIOASE • ..___• LA COPII-ȘI - ADULȚI * jjF Sjj^WöCßlS-DE-SOHITÄTILE-flEOICALE^^*^ Fabrica de Licherari Fabricare de rin medicinal şl dessert Chimist destinător, cu practică excelentă în străinătate Receptor de primul rang, cu doveditor renume în Europa centrală, cu cultură Technică şi comerciala, caută situaţie diriguitoare. Oferte detailate cu Indicaţia salariului şi condiţiuni la Societatea Gală de Publicitate Str. Karageorgevici 9 sub cifra „Director". Farmaciile de serviciu Cil „Hotel Esplanade Bucureşti, — Bulevardul Academiei 8 Confort modern încălzire centrală — Apă caldă şi rece la orice oră din şi zi noapte,­­ Apartamente — Ascensor. — Instalaţia com-Telefon7zie cu băi.— Telefoane, nlectă nouă. Citiţi Adeverul Literar mărilor de origină cu străinii In cei priveşte procedura şi organele natu­ralizării, însă cu avantajul dispen­sei de stagiu, cu alte cuvinte supri­marea „recunoaşterii” din vechea Constituţie, care nu-şi mai avea ros­tul faţă de schimbarea împrejurări­lor politice. De asemenea pentru a se evita inconvenientul dublei naţionalităţi, s’a prevăzut obligaţiunea pentru so­licitanţi de a dovedi că s’au lepădat de naţionalitatea de origină, iar pentru ca să se înlăture, pe cât po­sibil, accesul de cetăţenie a celor ce nu merită această favoare, s’a orga­nizat publicitatea cererii de natura­lizare, astfel că orice persoană poa­te face întâmpinare scrisă prin ca­re să se opună la admiterea cere­rii. S’a creiat astfel ceeace autorul numeşte „o acţiune populară’’, care nu există nicăeri şi pe care d-sa o găseşte „fericită”, căci asemena in­tervenţii vor fi bine venite pentru respingerea unor indezirabili. In sfârşit legiuitorul a prevăzut şi retragerea naturalizării pentru cazul când ne-am găsi in stare de război cu statul originar al natura Uzatului, dacă­ se va constata că in­dividul a săvârşit acte contrarii or­hiblice .gi siguranţei statului Această măsură pe care legiuito­rul a luat-o Inspirându-se din ne­cesităţile create de ultimul război, d. Maxim fe de părere că trebuia în­tinsă in mod general chiar în timp de pace, pentru a se aplica o sanc­ţiune riguroasă unui Încetăţenit duşman al statului. Toate aceste inovaţiuni şi altele sunt explicate de autor care studi­ază fiecare instituţiune, făcându-i istoricul — nu numai în România, ci şi în celelalte legislaţiuni — com­parând textele diferitelor legiuiri în vigoare şi discutând fundamen­tul acestor sisteme, condiţiunea şi caracterul lor. Principiile sunt ex­puse cu metodă şi claritate, făcând lectura agreabilă. De altfel nimeni mai bine decât d. Maxim nu e in măsură a cunoaşte dificultăţile ivi­te în practică, cu ocaziunea consta­tării naţionalităţii, lacunele legii şi interpretarea cea mai justă a aces­tor texte, căci, după cum am spus, d-sa e membru în commisiunea judi­ciară instituită prin lege, în calita­tea sa de preşedinte al Curţii de a­­pel din Bucureşti. In deosebi, sunt remarcabile capitolele unde studia­ză principiile naţionalităţii şi nerec­­roactivitatea legii, chestia Hol­­mathlosatonul, a soţiei di-%Qjrţate— Const Andrîea, şor. Basarab 28; D. Adamovici, calea Griviţei 81; A. Albini, calea Victoriei 98; Gh. Ho­­tăranu, str. Vasile Lascăr 82; Dr. E. Grigorescu, str. En. Văcărescu 3 (piaţa Bibescu-Vodă); N. Badilă, şos. Mihai­ Bravu 34; Dr. C. Gucci, calea Dorobanţi 12; AL Leist, str. Dr. Felix 67; Dr. A. Armăşescu, ca­lea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu, str. Col. Orero 11; Dr. Luc. Petrescu, şos. Cotroceni 15 bis; I. Ioanide, ca­lea Călăraşi 109; Dr. Gh. Sima, str. 11 Iunie 28, momi rnn ««•im­p, ftă de mâncare, puter! 31 ntarese energic nervii, file sunt reconstîtuantul suveran al organismelor slăbite, debta­litate, epuizate, remediu! tot­deauna tn trebuinţat eu susees contra anemiei­ chlorosei, neu­rasthenic!, slăbire! generale, epuizărei nervoase, turbură­­rilor creştere! şi a vârstei critice, durerilor in general, durerilor de stomac, durerilor de cap. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe pretai de Lei 80 cutia. Albă $1 ziare vechi Cantităţi mari şi mici le vânzare adrese la administraţia ziarmii nostru* despre retragerea şi pierderea ce­tăţeniei, precum şi interesantele date cu privire la cetăţenia „de o­­noare” a naţiunii în timpurile ve­chi, în epoca modernă, la diferite popoare şi la români. Lăsând la o parte datele preţioa­se asupra diferitelor legiuiri, cons­tatăm că, în general, aprecierile şi concluziile autorului sunt favorabi­le legii ce comentează. Avem însă impresia că pe alocuri trece sub tăcere unele critici fireşti. Astfel, aşa zisul „jurământ de credinţă” prevăzut de art. 27, care este obli­gator pentru solicitant In termen de 30 zile „sub sancţiunea pierderii beneficiului jurnalului de natura­lizare” este desigur vexatoriu şi ab­surd. Autorul însă nu-şi exprimă o­­pinia, ci se referă la cuvintele ra­portorului de la Senat şi la starea le­gislaţiei străine. Aceasta nu scade insă întru nimic valoarea lucrării. Dacă legea din 1924 este „un codice complect al naţio­nalităţii române’’, cartea distinsu­lui magistrat — cuprinzând în a­­pendice şi legea cu regulamentul ei, — este un tratat complect asu­pra acestei chestiuni 3MIHAIL GRAUR­AN*# I­­TE­rra ! Ravagiile ploilor In numeroase comune din judeţul Făgăraş, grindina căzută zilele tre­cute a distrus, în mare parte, re­colta şi pomii fructiferi. Din cauza grindinii, avionul Bre­­ouett No. 7404 din grupul II a fost nevoit să aterizeze Intre comunele Ud­a de Jos şi Arpaşul de Jos, gău­­rindu-se pânzele aripelor. Intre staţiunile Pucioasa şi Pie­­troşiţa, linia ferată a fost ruptă­ în mai multe locuri. Ploile torenţiale au provocat inundarea liniei Bălţi-Pământeni din Basarabia. De asemenea a fost m­ămolită li­nia Crasna-Huşi din Moldova. lupii: Miei rai Hest Imtin­ai la Foisaci - FOCŞANI, 28.­­ Astăzi a fost inaugurată cu un fast deosebit pri­ma statue ridicată pentru slăvirea activităţii şi memoriei unui modest funcţionar public. A fost inaugurat bustul defunctu­lui Mihai Rainu, fostul secretar al prefecturei de Putna. Pentru a asista la această fru­moasă solemnitate au sosit delega­­ţiuni numeroase din toate unghiu­rile ţării. Au luat cuvântul între alţii şi d-nii G. Gavriliu, fost prefect, pre­şedintele comitetului de iniţiativă pentru ridicarea statuei, Anton V­­iad­, prefectul judeţului Putna, Mişu Stănescu, director la ministerul de interne, Băgu, Anastasiu, secretarul prefecturei şi alţii. La ora 1 a avut loc un banchet la bufetul din parcul comunal. .. 9 "«ff» ---—-----­ Sinuciderea unui pen­sionar la Iaşi - ■— I I ■!■ ■■■■ . N'4 IAŞI, 29.— "Azi ’dimineaţă s’a si­nucis Costică Balais, fost pe vre­muri casier general al Creditului Urban din Iaşi. A fost un om corect de o cinste exemplară, de mai mulţi ani pen­sionar al acestui Institut. Timp de şase luni de zile Costi­că Balais se afla bolnav parali­zat. In ultimele zile el a fost cu­prins de o mare melancolie şi s-a hotărât să-şi pună capăt zilelor. In locuinţa lni din strada Albă No. 4 avea câteva fiole cu opium provenite de la farmacia Schiller de acum 30 de ani. Odată hotărârea luatei, pensiona­rul a făcut o scrisoare pe care a lăsat-o pe biroul lui, arătând că se sinucide şi să nu se facă nici o cer­cetare. După aceia a înghiţit fiolele cu opium. Moartea . I-a fost lentă, du­rând 24 ore. In oraş, moartea pensionarului a produs regrete unanime, deoare­ce ainticigașul era bine cunoscut. Dan Spectacole TEATRUL TAN­ASE. „Odată şi să mor*1. PARCUL OTETELESANU.—(Com­­­pania de operă şi operă comică) . Traviata. CINEMA FRASCATI. — In numele re­gelui. CINEMA MARIOARA VOICULESCU.­­Un scrmmy fatal si Patt si Pata­­chon. SALA SI GRADINA CINEMA GLO­RIA.­­— „Stigmatul” dramă in 20 acte 2 seri seria I-a 11 acte. SALA­­m GRADINA CINEMA EDISON. — „Triboulet,“, Bufonul Regelui, operă complectă. CINEMA JUPITER. - Roşită, operă complectă. CINEMA POPULAR.—Amor în zăpadă cu Pat şi Patachon şi o comedie. CINEMA MARCONI^-Frica Oceanului şi , trupa Sand­t Huşi. CINEMA FACLA (Hala Traian). — „Pietro Corsarul” CINEMA TEATR­U NOU — Fe­tele de azi (Băetinele) și trupa de reviste Tomesco, CINEMA ROMA GRIVITA. — Re­­lache. Congresul invăţătoresc al Moldovei de sus „Asociaţia regională a corpului didactic primar din Moldova de sus” convoacă pe membrii corpului di­dactic primar din Ku­covina, un al IV-lea congres invăţătoresc, care se va ţine ia 13 iulie 1925 la Suceava, cu următoarea ordine de zi: * DIMINEAŢA. — La orele 9 (în bise­rica vechei mitropolii)­. Parastas pentru membrii’ decedaţi ai­­ Asocia­ţiei. La orele 10 (în sala primăriei). Deschiderea congresului Situaţia materială şi morală a în­văţătorilor şi repercusiunea lor asu­pra învăţământului. Ref.: Constan­tin Chroane, Câmpulung. DUPĂ AMIAZA — La orele 3: Drepturile şi datoriile învăţătorilor. Ref. Nicolae Simionovici, Cernăuţi. Problema culturii populare. Ref. Epaminonda T­o­car­iu, Cernăuţi. Presa învăţătorească. Ref. E. To­cariu şi IV. Simionovul. Eventuale­la eventuale se pot face propuneri cari se vor pune la vot fără discuţie. Aceste propuneri trebue să fie predate în scris comi­tetului înainte de deschiderea con­gresului. SEARA. — Secţia jud. Suceava cu ev. concurs al altor secţii, aranjează la orele 9 In sala „Dom Polskie“ pe­trecere împreunată cu concert, tea­tru şi dans la care se­ in­vită toţi membrii corpului didactic. Colegii din judeţele limitrofe cu Bucovina, precum şi organizaţiile centrale din vechiul Regat, Ardeal şi Basarabia, sunt invitate pe aceas­tă cale de a participa la această manifestare profesional-culturală a învăţătorimii bucovinene spre a în­­tări legătura de frăţie ce trebue să existe între învăţătorii unui neam. Pentru găzduire, toţi participanţii se vor anunţa până la 8 iulie c. d-lui Al. Ignatescu, librăria „Şcoala Românească“ în Suceava. BRĂILA", 30. Luni dimineaţa la orele 10 şi jumătate a avut loc Id ’Arena teatrului comunal, o mare­­ întrunire organizată de partidul li­beral din­ Brăila. întrunirea a fost deschisă de d. Constantin Gabrielescu, senator, propunând la preşedinte pe d. Ionel Brăti­anu. D. Leonte Moldovanu, deputat, în calitate de şef al organizaţiei libera­le locale, a făcut o expunere amă­nunţită asupra situaţiunei morale a partidului liberal din Brăila. D. A. Lapedatu, ministrul culte­lor şi artelor, după ce afirmă că li­beralii sunt foarte simpatizaţi în ţa­ră, roagă pe d. Ionel Brătianu să conducă mai departe guvernul până la împlinirea programului partidu­lui. D. Vintilă Brătianu, luând cuvân­tul, spune că liberalii au lucrat foar­te mult pentru organizarea complec­tă a căilor ferate. D-sa vorbind de taxele de export, spune că este un regim trecător, ca­re va dispare cât de curând, aceasta fiind numai o situaţie tranzitorie până la normalizarea economică a ţării, pe picior de egalitate a partidel I." A vorbit apoi d. profesor Ifrim, care a declarat că împreună cu d­roul a făcut şcoala da la vălenii de Munte acum 20 de ani, unde au învăţat să facă politică pentru sal­­varea ţăranilor. Aduce elogii d-nul Toni pentru munca depusă la Co­vurlui. Au urmat la tribună, părintele Andrei Cazan din Tecuci şi profe­sorul Todirescu din Iaşi, cari au descris Intr’o lumină vie figura profesorului Iorga. *, L­a banchetul ce a urmat la sala restaurantului Oppler, au vorbit d. Toni, Buchianu, ţăranul Capotă, profesorul Todirescu, Todin si Gr. Ionescu, cari au închinat pentru d. Iorga, declarând că rămân credin­cioşi d-sale. Cu ocaziunea acestei întruniri s’a stabilit, în mod oficial, că fuziunea intre cele două partide din Galaţi nu se face, aşa cum am anunţat la vreme şi că organizaţia d-lui Iorga rămâne separată. — COR. D. I. Inculeţ, ministrul Basara­biei, a relevat împrejurările în care partidul ţărănesc basarabean a tre­cut în sânul partidului liberal. D. prim ministru Ionel ’ Brătianu luând cuvântul, a spus că în acţiu­nea sa politică, partidul liberal nu făgădueşte, ci numai realizează. Se bucură că in cele trei judeţe Deva, Prahova şi Brăila, s’au făcut lucruri extraordinar de mari, de că­tre­­conducătorii acestor judeţe. Primul minatru spune că opera constructivă făcută până azi, dove­deşte că partidul liberal are oamenii cei mai pricepuţi şi harnici cari lup­­tă pentru ridicarea acestei ţări, mun­cind în permanenţă. Avem nevoie ca să stăm să guuver­­năm încă, pentru a putea termina cu bine programul început. Pentru acest fapt vom trebui să mai stăm încă câţiva ani la putere. D-sa ter­mină strigând: „Trăiască Brăila li­berală şi muncitoare. «■ J Seara a avut loc un banchet la ca­re au luat parte peste 600 de per­soane. — — ^ 'gr •••<•«" •~JW'V -jjp -'fgjr ~*p , i'riiiiipiiiíiiriTPiiHi ••‘W cu partidul national ifi s ,r j j 29. — Duminică dimi­ pe picior de egalitate a ambelor GAL’AŢI, 29. — Duminică dimi­neaţa a avut loc, în sala Orpheus, o întrunire a partidului naţionalist al poporului de sub conducerea d-lui deputat Toni. La întrunire au luat parte peste 400 de ţărani din judeţ, precum şi profesorii Ifrim şi Todirescu din Iaşi, Cazan, şeful organizaţiei din Tecuci, şi reprezentanţi ai diferite­lor oraşe, întrunirea a fost prezidată de că­tre ţăranul Capotă din comuna Ca­­tan. D. Toni, şeful organizaţiei lor­­ghiste de aci, luând priientul, a a­rătat lupta politică şi culturală a profesorului Iorga în Covurlul, care timp de 15 ani, a contribuit la ridi­carea morală a ţăranilor. Aduce elogii ţăranilor organizati din Covurlul, cari au rămas cre­dincioşi acestui partid politic şi cari au venit în număr mare să a­­siste la sărbătorirea partidului. In ceea ce priveşte fuziunea par­tidului national de act cu organiza­ţia partidului d-lui Iorga,­­d. Toni spune că fuziunea trebue să se facă pentru 14 creditori Ce se poate Întâmpla in Oradea­ Mare In epoca falimentelor ..CLUJ. — Am fost iar pentru două zile la Oradea Mare, timp suficient să aduni un bogat material pentru articole, report­agii, anchete. Din primul moment constaţi că şi oraşul acesta se sbate în criza financiară, că falimentele se ţin lanţ, şi că acele prăvălii, cari vor să scape de gâtuire din partea cre­ditorilor, o fac reclame teribile cu che­mări disperate către public, adăo­­gfind la firma lor ,obişnuită, o altă firmă de pânză, de un roş care ţipă, şi care îndeamnă clientela să vie la: „desfacerea totală” cu „preţuri excepţionale” Din falimenitele din ultimul timp din Oradea-Mare, voi să citez aci unul foarte caracteristic, fiindcă cu­prinde atâtea elemente de şiretlic, de haz ca şi de tragic. Povestesc aci acest caz rar: Intr'o stradă principală din Ora­dea, era drogheria lui Mandics, ca­re se bucura de un credit larg. Şi litungile şi fabricile şi particularii­­ au împrumutat cu bani şi cu mar­­fă. Dar, într’o bună zi, droghistul se decide, să nu mai achite datoriile şi să comunice deci fiecărui creditor în parte, că nu mai e în măsură să plătească ce datoreşte şi că ar vrea să ajungă la un aranjament prie­tenesc, fără să mai anunţe chestia la tribunal, căci are oroare de sutele de formalităţi şi de pretenţiile ad­vocaţilor. Spre a convinge pe fiecare cre­ditor în parte, că este absolut de bu­nă credinţă, îi spunea, că el aşa în­ţelege aranjamentul, că-i pune la dispoziţie drept gaj pentru creditul ce i-a­ acordat, toată marfa ce o are depozitată în magazin, iar spre mai multă siguranţă îi dă şi cheia de la acest­ magazin. Ar fi fost acceptabil acest aranja­ment, dacă Mandics l-ar fi propus unui singur creditor. Dar aceiaș marfă, în cantitate destul de redu­să, s’a oferit drept gaj, la 14 credi­tori şi să comanzi la un lăcătuş 14 chei la fel pentru aceiaș magazin iar a 15-a cheie s’o păstrezi pentru d-ta, pentru a scoate ori când mar­fă din magazin, — aici începe inco­rectitudinea. Intr’adevăr d. Mandics ocolind tri­bunalul şi advocaţii, tocmai fiindcă urmărea un procedeu ce-l punea în conflict cu justiţia, a tratat tot în taină, între patru ochi, cu fiecare creditor separat. Cu alte Cuvinte, să nu ştie dreapta ce face stânga. Să nu ştie un creditor ce a aranjat cu celălalt creditor, ce a aranjat cu ceilalţi 13 creditori. Şi nici n'au ştiut, până în ultimul moment, când cu,, toţii s’au pomenit cu o pă­căleală straşnică.. Unul ca şi celalt, toţi cei 14 creditori la un loc. Rămâi uimit de naivitatea ca lor 14 credtori. Cu toţii au acceptat soluţia pro­pusă de Mandics. Cu toţii au băgat câte o cheie in buzunar, fără să se întrebe ce re­prezintă această cheie, dacă nu cumva şi alţii au o cheie la fel şi se pot­ folosi de ea pentru a ridica marfa depozitată în magazin, drept gaj­ Şi pe când cei 14 creditori n’au făcut uz de cele 14 chei, Mandics droghistul s’a folosit zilnic de a 15 cheie şi a tot vândut din marfa ce spunea, că o imobilizează in maga­zia lui drept, garanţie pentru 14 cre­ditori. Dar intr'o zi curiozitatea îl mână pe unul din cei 14 creditori, un di­rector de bancă, să vadă unde se potriveşte această cheie şi ce va gă­si un magazin. Rezultatul acestei cu­­riozităţi a fost că a descoperit că -n magazinul în chestie nu e marfă nici pe un sfert din suma acordată droghistului. Directorul Băncii n’a mai stat mult pe gânduri, a luat o trăsură şi a încărcat tot ce a găsit în magazie. Şi numai după ce depozitul a fost golit de tot, ceilalţi 13 creditori au a­flat abia cât de crunt au fost păcă­lite de droghistul Mandics. Aşa se termină povestea celor 14 chei, celor 14 păcăleli, pentru 14 cre­ditori. LEONARD PAUKEROW --------­­ii— ■ tm -----------------­ iii! i sa nm IAŞI, 30. — O Interesantă constă, u­ire a avut loc el­ la organizaţia sionistă din localitate. Intre altele, s-a luat in discuţie o Intervenţie făcută de o sută de co­mercianţi ieşeni. Arătând situaţia lor precară au cerut să li se Înlesnească să emi­greze in Palestina. Se î nţelege, că faţă cu formalităţi­le ce sunt de îndeplinit, nu li s’a putut încă da un răspuns satisfă­cător inform­aimt Cu Începere data 1 Iii deschizâtn du-se halta Poiana Ţapupentru trail ficul de călători si bagadirectiuneai­ generală c. f. r. a aprob­a pe lâng.il trenurile de persoajie «circulă in., tre Ploeşti şi Predeal ţari opresd­­acum in haită, să se mai eaecă câta] un minut trenurile expre;| accele-i rate afară de trenurile srnatlonafe No. 1 şi 2, Expressul or. Suntem informaţi: B-nul COSTICA IBS fost director al Centralu Prin*, temps de Bukarest | Misst* A descris BSI MIA SIN feSsae asortat ca MISUSE STOFE, GALABITBfc, ulti­mele noutăţi Partaj sul» emblema MAGAZINUL FONCEZ București, Str. Acadea Ho. 1 In ziua de 25 Iunie a tf [0c în sala teatrului cinema „(tOrue^' ) din Tg-Jiu, congresul ^Uzilor de războiu din județul Gt. S’au discutat si hotarinasuri­­le ce trebuie să se ia peu ame­liorarea soartei invalizilipentri­ păstrarea neatinsă a pu­giului lor si pentru apărarea drUril°f’ S' a votat ifi urmă o prin care se cere să se especte complect prescripţiun­e Oii si regulamentului oficiuluiptional I. O. V. Alteţa Sa Regală Princ­l® Ca­­rol Însoţit de colonelul Odfescu, a bine­voit să onoreze cu ...arta Sa prezentă „Librăria francei Kohn” mutată de curând în nou­l local din Pasagiul Imobiliara (Ce a Vic.:­toriei 50) admirând frumos arat­­­jament de librărie Intr’adeV occi­dentală. Se aduce la cunoştinţa doi ar­tişti, scriitori şi ziarişti,­­«t «unt, desemnaţi da organizaţiile aspect!«] ve să meargă pentru luna Ale la casa de repaus dela Sâm­fta da sos, că plecarea din Bneoiştli Ba­ia da Nord, va fi dlaaarft 1 orei* 22.45, an trenai No. 327, la care sa va ataşa un vagon special. Sosirea in staţia Voila vatt­aUar, cnrl 1 Iulie, la orele 12 a. i„ unda] se vor găs trăsurile necesare pentru ca oaspeţii să se transporaţi l« Sâmbăta de Sus. Doamna doctor Trancu-Rabnet] rămâne pe vară în Capitală. Con­sultaţii de la 3—5 d. a. strada N. F. Hpescu (Scaune) 32. Azi la orele 5 după amiază va a­­­vea loc, în aula Fundaţiunei uni­versitare Carol 3, şedinţa solemnă da Inaugurare a Instiuctul de ştinţei administrative.­­ Această şedinţă va fi prezidată dor principele Carol.­­ O descoperire FABRICAREA PERLEI FINE ŞI A SIDEFULUI PE CALE CHIMICA La ultima şedinţă a societăţii de­ chimie, d. Nikita Macedonski a de­­monstrat o interesantă descoperire si fabricarea perlei fine pe cale chi­mică. D-sa a arătat mai multe perle fa­­cute în laborator, din cristale de „Car­bonat de­ calciu, obfinute în lamele sub­­tiri interferenţe'­, prin intervenţia aci­dului carbonic asupra hidroxidului de calciu. D. Nikita Macedonski, membru fon­dator al societăţii de chimie, a expus lucrările d-sale întru descoperirea acea­sta, lucrări care durează din anul 1910, când a inventat transformarea hârtiei ordinare în hârtie de lux. irizată. AdeverulOiMiN­EAT/C CÂRTII Joi apare EMULE ZOEAî ouafltr !‘“ Romanul complect, 3 Lei m „Lectura^ No. 21 j ” Proiecta Moaşe aaK san»r a. "â ne afectează ploios», ochii, nai­­sul, stomachul, intga noastră ti; Jltă aş putea zice,» anunță crini de cele mari fru­moase, cari sunt la ordinea lii numai în mii­rile capitale. Primul a fost «trai** unul ospeț comunal, cai sâ rftea la mijlocul celorlalte diri, curat ca măgarul Intre oi, st » aă flmft mai eleganți și mai milei) ca e­l lefântul între gătelile și Până acum avem nul o serie de*‘ proiecte, fabuloase de, altele bu** ne și frumoase. Ne «esc numai­ banii ca să le punem­ practică.' Sunt, deci, un fel destele în Spt^i nia. Dar cel puțin­­ ce înghită­­praf şi calcă în bălţie la ce visai. Dându-şi seamă efeta n«ci mai de ajuns, edilii nştri ne nuntă ceva mai praf. Fiind in­tet sub impresia pielor ălor­­îşl Inchipue că şi oaplă lărgi, de stradă trebue anală cu ac laş Ifos. Aşa de pildic se anun, lărgirea străzii Acaciei. Perfec căci această stradă dează, intei­tochiata şi strâmta, la Victorie, pe care nici o nouă neraţie di după noi nu o va ve îndrepta şi lărgită. Aşa se zică, de e unii au preferat să ceapă idei strămutării Capitalei. Dar lăsaţi din vnşi domniio Această lărgire se zice numai pe porţiunea dela „b­ass" până în capătul cel mai sc, adică nici pe 200 de paşi lungi. Fac-o şi atât, dar fără surle ţimbale, ca] nu-i de ce. Şi apoi rtace-o măi car atât? căci dela & până lai] lingură, şi dela ştiri hârtie­şti până la treabă, mai INDEX !

Next