Adevěrul, iulie 1925 (Anul 38, nr. 12744-12770)

1925-07-22 / nr. 12763

PAGINA 7 ASTRA Hill fluid IE lliluli SI IIIIN­E Societate Anonimi BUCUREŞTI, STR. LASCAR CATARC­IU 11 Adresa telegr.­ VA­GON ASTRA Scrisori Uzinei­­ ARAD Căsuţa Poştală No. 136 Orice fel de vagoane de persoane, de marfă şi de Ins Vagoane cisterne, de spirt, petrol, şi benzină Vechicule industriale, forestiere şi agricole Construcţiuni de aer, stâlpi nituiţi. Piese de maşini for­ate. Zdrobitoare de cânepă. Piese turnate de metal şi de ter. Cazane Rezervoare pentru apă, spirt petrol şi benzină de orice formă şi mărime. Piese de rezervă pentru vagoane normale şi va­goane cisterne. Oferte si devize la cerere Târgul de Mostre şi EXPOZIŢIA DE MOBILIER din Arad 1 — 10 August 1925 an*n 75° ) reducere de călătorie AMAL/ la C. I. R. dela 20 Iulie pSnă la IS August, c­tBmgaKriaBBfrja CA o eeiinreva Im fTnnariu 50 ’ reducere In Ungaria. Expoziţia Agricolă Peste patru sute de industriaşi expozanţi Concerte, reprezentaţii teatrale şi Radio Festival® sportive, Congrese ale ţării etc. Postul de director unei sucursale VOALETA este vacant pentru un tânăr de cunoştinţe de branşă, vorbind perfect franceza. A se prezenta personal la CENTRALA5 Str. Lipscani^ Nr. 83. aI V-lea Târg International al Dunării Bratislava 23 August la 2 Septembrie 1925 CONGRESUL INTERNAŢIONAL AL PIELII EXPOZIŢIE DE COVOARE ORIENTALE PILULIILE PIVE. dau sânge, reînoesc nervii stimulează pofta de mâncare, si funcţui­­nile digestive. Ele exercită, intr’un cuvânt o acţiune re­­constitutivfe din cele mai ener­gice. Si nu vi îndoit! că Pilulule Pink nu vor putea face pentru D-voastră, ceace au făcut pen­tru mii de persoane pe care le-au în­sănătoşit PILULULE PINK sunt trata­mentul ideal contra anemiei, chlorosei, neurastheniei, slă­bire! generale, tulburărilor creşterei şi a vărstei critice, durerilor de stomac durerilor de cap, durerilor în general, epuizărei nervoase. Pilulele Pink sunt in vilnzate la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. Teatrele Spectacolele zilei TEATRUL­ CĂRĂBUŞ. — Când îşi vâră dracul coada. PARCUL OTETELEŞANU. (Compa­nia de operă comici). Lucia GRADINA JIGNIŢA. (Trupa de ope­rete). — Heikele în al 7-lea cer. CINEMA MARIOARA VOICULES­­CU. — Judith şi Holofern. CNINEMA FRASCATI. — Vârsta Periculoasă cu Levia Stone. CINEMA GRADINA ŞI SALA GLO­­RIA (Calea Văcăreşti 44). — Nibe­­lungii. CINEMA JUPITER. — Aventuri­erul, şi Max Toreador cu Max Lin­der. CINEMA POPULAR.—„Două suflete“, cu contesa Esterchazy. CINEMA TEATRUL1 NOU,­­după ce­rerea generală, Trupa Nae Tomescu, „Nu înghit“ şi filmul „Sigiliul“ cu Pola Negri. SALA ŞI GRADINA MARCONI: Samson în Regele Forţei. Trupa Iorgu Tomescu, Sandt­ Huşl. CINEMA FACLA__„Harun al Raid“, comedie în două acte şi Moranco cu cu câinele în dansuri. CINEMA ROMA GRIVIŢA. — Pen­­tru o femee. GRADINA $1 SALA CINEMA EDI­SON.—„Fetele de azi“, cu Bebe Da­niel şi o comedie. frrrdllicing/mLarmien­.parfumeriegalant­riietc. î| Pété î l Dentifrice Uzinele comunale roagă pe d-nii a­­bonaţi la apă, canal şi electricitate să ceară încasatorilor ce se prezintă la do­miciliu pentru p­lata chitanţelor carne­tul de legitimare cu fotografia şi dele­gaţia în baza cărora au dreptul a face încasări în luna curentă, cerând ca pe aceste chitanţe, pe lângă semnătura de primire, să aplice şi ştampila „Achitat“ cu data zilei respective, precum şi a ob­serva ca suma plătită să corespundă cu cea din chitanţe. PURGEN ESTE CEL MAI IDEAL LAXATIV DEWCARE LA TOATE FARMACM de vânzare o fabrică de cherestea, cu 3 gate­re, echipata cu toate accesoriile, prețul moderat. Eventual si Inves­tirea dreptului pădurilor ce stau sub ezpropriera. Industria de Lem­ne S. A. Dltrau. irm^per ^l'C/Retty-Papis I Depougen mipmtru RomMa Str. JSgMMStelek­ Publicaţiune Totdeodată se aduce la cunoştinţă că cititorii de contoare au carnet de i­­dentitate cu fotografii, echipele de lu­cru au fol de lucru, iar şeful echipei carnet de identitate cu fotografie. Uzinele Comunale Bucureştin­ „Hotel Esplanade Bucureşti. — Bulevardul Academiei 8 Confort modern încălzire centrală — Apă caldă şi rece la orice oră din şi zi noapte« - Apartamente băi. — Telefoane. **- Ascensor. — Instalaţia com* iTfllftfm» ‘Hifi A NEVERŐL Accidentul de aviaţie de lângă Cum s’a produs, cine sunt victimele şi ce a stabilit ancheta CLUJ. 20.—Nu s’au împlinit încă do­uă luni de când la grupul 5 Aviaţie din Someş-sat (Cojocna), în urma u­­nui nenorocit accident de avion, şi-au pierdut vieţile căpitanul Adri­an Bădescu şi tânărul mecanic Bau­­gay. Astăzi de dimineaţă un nou accident — despre care v’am tele­­grafiat — s’a produs la acest grup şi a costat vieţile pilotului locote­nent Ionescu Marius precum şi a maestrului tâmplar Emil Salagan. O ZI DE SĂRBĂTOARE Cu ocazia zilei de Sfântul Ilie, patronul grupului 5, atât ofiţerii cât şi subalternii lor au făcut toate pregătirile necesare, ca această zi să fie sărbătorită cu un fast deose­bit. In acest scop comandamentul grupului a invitat la festivitate în­treaga oficialitate clujană în frunte cu d-nii: Gh. Dănilă Popp coman­dantul corpului 6 Armată, dr. Uta­­lea, primarul, Clujului, O. Simeon subprefct şi Ovidiu Gritta prefectul poliţiei. De dimineaţă, pe la orele 11, după ce mai toţi invitaţii erau prezenţi, conform programului festivităţii, şase aparate au trebuit să se ridice în văzduh, pentru ca, prin viraje şi acrobaţii, să distreze asistenţa până la ora mesei. CUM S’A PRODUS ACCIDENTUL Intre cele sase aparate cari s’au ridicat la ora 11 a. m. un avion „Henry Potes“ era pilotat de către aviatorul locotenent Ionescu Ma­rius care avea pasager pe maes­trul tâmplar al grupului, Emil Sa­­lagan. Pilotul locotenent Ionescu pentru că era cel din urmă care trebuia să se ridice și neutru a nu pierde prea mult timp de la ridicarea ce­lui de al cincilea avion, cu toata că motorul avionului său nu era sufi­cient Încălzit, accelerându-l a por­nit. Imediat după pornire a încer­cat o urcare bruscă, dar aceasta 11 fu fatală. După ce a parcurs o distantă de 200 metri dela punctul de plecare, si dela o Înălţime trecută de 50 metri, avionul s’a rostogolit prăbu­­sindu-se in sântul soselei Apahida. Ciuj. PRIMELE AJUTOARE După primele momente de groa­ză, atât personalul grupului cât şi o parte dintre invitaţi au aler­gat la locul accidentului. Sanitarii grupului au scos victime­le In stare muribundă de sub sfără­­măturile avionului si cu o autoca­­mionetă au fost transportate spre clinicile din Cluj. Pe drum însă ambii răniţi au murit.. IMPRESIA IN ORAS După cum am spus, deabia as­tăzi s’au împlinit 10 de zile, de când, cu un acelas tip de avion, în urma unui accident si-au găsit moartea căpitanul Bădescu si me­canicul­­ Baugay. Amintirea aces­tei nenorociri n’a dispărut încă și iată că survine acest nou accident care a adus consternarea gene­rală. In oraş svonul s’a răspândit re­pede şi o mulţime de curioşi au pornit în trăsuri sau automobile la locul sinistrului unde nu au mai putut vedea decât sfărâmăturile aparatului, ambele victime fiind transportate la Culj. CINE ERAU VICTIMELE Locotenentul lone­scu­ Marius era de 27 ani, originar din judeţul Argeş; servea ca pilot la acest grup de aproape cinci ani, unde to i câş­tigase multe simpatii. El este regretat sincer, de toată lumea care l-a cuonscut. Maestrul Emil Salagan, servea de asemenea la grup de vre­o patru, ani de zile. Era maestru civil (sa­lariat) se Urca rare ori în avion Si astăzi s’a urcat numai cu oca­zia festivitătei ce trebuia să aibă loc. Era o figură simpatică și lasă în urmă, la Craiova o mamă bă­trână pe care o ajuta din toate put­­erile sale. ANCHETA Imediat după producerea acciden-­­ tului la faţa locului a sosit câte un­­e­prezentant al parchetelor militar şi civil cari au întreprins primele cercetări. S-au audiat mai mulţi martori, din ale căror depoziţii reiese cele re­latate de noi mai sus. , Cele două cadavre au fost ‘trans­portate la institutul medico-legal din localitate, înmormântarea lor va avea loc Joi sau Vineri după amiază. N. ! Hm Wif ia finit m. Sunt interogaţi commplicii,în tip ce autorul prin­cipal tot dispărut este In cursul zilei de eri au conti­nuat cercetările în afacerea frau­delor de la ministerul de finanţe. A fost interogat de către d. jude­cător Stoenescu, funcţionarul de poştă Alexandru Florescu zis Flo­­rică Florescu, arestat la Craiova. Acesta era însărcinat de către Dâmboviceanu, să încaseze de la diferitele administraţii financiare din ţară titlurile ce i se încredin­ţau. A­seară a mai fost arestat profe­sorul de muzică D. Florescu, care într’o ocaziune, încasase 20 mii lei dintr-o afacere de titluri de rentă. D. Judecător de instrucţie Stoe­nescu a chemat eri după amiază la cabinetul de instrucţie pe d-na cerea titlurilor de rentă, Natalia Opran, prietena lui Dâm­boviceanu. D. jude instructor a cerut lămu­riri asupra unei blăni, care a cos­tat 14 mii lei şi care a fost găsită în casa susnumitei doamne. La cabinetul de instrucţie a mai fost chemat şi negustorul dela ca­re s’a cumpărat blana, pe care Dâm­boviceanu ar fi oferit-o doamnei Opran. D. prim procUrtor Racoviceanu a luat un interogatoriu gardie­­nilor dela Văcăreşti. Şeful parchetului s-a interesat in special asupra tratamentului la care sunt supuşi deţinuţii la Văcăreşti si in special ce din dra­c ilicit­d­ Bilimul! Există într’un oraş din Ardeal o societate, cu statute şi comitet de conducere, care se întitulează „So­cietatea martirilor“.­ Membrii ei, toţi oameni teferi, bine nutriţi, în frunte cu un preşedinte multimilio­nar, s’au organizat în vederea ex­ploatării avantagiilor morale, even­tual şi materiale, pe care patria re­­cunoscătore trebue să le ofere ce­lor încununaţi cu suprema virtute civică. Este adevărat că toţi aceşti „mar­tiri“ au cunoscut, sub vechiul re­gim, fie rigorile închisoarei, fie at­mosfera mai suportabilă a unui la­găr de internare; dar gurile rele contestă că urgia stăpânirii ungu­reşti s’ar fi abătut asupra celor mai mulţi din ei, numai fiindcă şi-au iubit prea mult neamul. Aşa, unii —spun aceleaşi guri — folo­­sindu-se de momentul tulbure când —în 1916—armata română intra în oraş iar cea duşmană ieşea, s’ar fi luptat voiniceşte cu butoaiele de vin de prin pivniţele birturilor. Despre alţii circulă versiuni şi mai puţin martirice. In sfârşit, veritabili martiri sau nu, oamenii noştri s’au organizat ca să-şi apere interesele breslei. Probabil ca pe teritoriul oraşului ni­menea nu poate aspira la cununa de martir, dacă nu e membru al numitei societăţi. Şi, cum e şi logic, asociaţia sacrificaţilor pe altarul naţiunei are şi o emblemă: o funie agăţată de vârful unei furci. O du­ce „martirul“ cel mai chipeş, când societatea defilează prin faţa auto­rităţilor, cu ocazia serbărilor naţio­nale. Şi acum puţină analiză. Să nu ştie oare iluştrii cetăţeni că sufe­rinţa lor, diiar dacă ar fi fost pen­tru o cauză dreaptă, nu înseamnă încă martiriu ? Nu-i credem atât de proşti. Ei trebue sâ fi aflat că istoria n’a distins cu acest nume decât pe oamenii, cari au sângerat sau, cel puţin, au trecut prin cazne cumplite, apărând o credinţă. Şi a­­poi, ce virtute este aceea, care se afişează, se îmbulzeşte, ba vrea să smulgă cu forţa laurii pe cari so­cietatea nu prea e dispusă să-i a­­corde ? Până acum, a­şa ştiam, e­­roii nu alergau după recompense, ci mai curând fugeau de ele , nu din­­tr’o prefăcută modestie, ci pentru că adevăratul eroism este o supe­rioară concepţie despre datorie. E­­roul nu aspiră decât la satisfacţia, pe care i-o dă conştiinţa sa ce nu cunoaşte drumurile cu cotituri. Dar, ca să fim drepţi, trebue să recunoaştem că­ „martirii“ de cari ne ocupăm, nu sunt singurii şi cei dintâi cari au pervertit sensul u­­nui cuvânt, pentru a trage oarecare profit. Adevărul e că s’ar putea compune un dicţionar din toate no­ţiunile falsificate, cari dau un co­lorit aşa de straniu vieţii noastre publice. Aşa, de pildă, cine ar cre­de că în ţara noastră naţionaliza­rea înseamnă pur şi simplu confis­carea bunurilor statului în folosul câtorva indezlie&tu că certificatul de patriotism se obţine în schimbul cotizaţiei lunare la un anumit club politic ? Ori că e destul să îmbraci un costum naţional, ca să te aco­peri de toate virtuţile rasei ? Cei cari au introdus aceste mo­nede false, în circulaţia valorilor noastre morale, se cunosc îndestul. Cu aceste monede şi-au cumpărat puterea şi tot cu ajutorul lor vreau să şi-o păstreze. Şi criza morală de astăzi nu-i decât preludiul teri­bilei crize politice și sociale, care va veni în curând. Deocamdată am ajuns la ridicolul sinistru. Ilie Cri­stea ,profesor secundar Conferinţe de vară la Mănăstirea Neamţ, PIATRA NEAMŢ, 20.­­ Cercul de studii social-creştine, „Solidaritatea“, din Bucureşti a inaugurat al 4-lea ciclu de conferinţe de vară la Mănăstirea Neamţului. Mitropolitul Pimen al Moldovei a o­­ficiat un Te-Deum după care d.prof. dr. Ştefan Bogdan, preşedintele „Soli­darităţii“ a ţinut prima conferinţă, trat­­ând despre fundamentul credinţei creş­tine. Cu argumente din ştiinţele pozitive, d-sa a demonstrat superioritatea ade­vărului evanghelic. A 2-a şi a 3-a conferinţă au fost ti­nude de d. V. G. Ispir, secretarul gene­ral al ministerului de culte şi arte. In cea dintâi d-sa a vorbit despre „creşti­nismul în relaţiunile internaţionale“ spunând că Biserica creştină îmbrăţi­şează un larg ideal de umanitate şi prin misiunea ei pacifică tinzând la o conlucrare cu alte biserici surori, ca de pildă cea anglicană, ea poate îndruma neamul nostru spre un nou ideal mai a­­proape de spiritul lui Cristos. In a 2-a conferinţă d. Ispir a vorbit despre secte şi despre măsurile de com­­batere a acţiune­­lor. Ca mijloc principal a combaterei a recomandat predica şi pilda creştină, singurele mijloace demne și mai prac­tice decât oricare altele. Un public numeros a audiat cu inte­res aceste trei conferinţe ce vor fi ur­mate de altele până la 15 August. Tot cu acest prilej s’a inaugurat și cea dintâi colonie de 100 seminariști din toată ţara, în acelas Iod. * Farmaciile de serviciu Gh. Dan, calea Griviţei 183; I. Lo­zinca, str. Popa Tatu 64; I Mătăsaru, calea Victoriei 122; M. Horn, str. Bel­vedere 12 bis; Dr. Einhorn, str. Carol 41; G. Paraschivescu, calea Dudeşti 86; N. Wasserman, calea Moşilor 321; D. M. Borş, str Vasile Lascar 42; S. Antonescu, şos. Ştefan cel Mare (colt strada Lizeanu); Seb Niţescu, Prel. B-dul Ferdinand 8; Gh. Velescu, ca­lea Şerban Vodă 21; C. Mărgineanu, str. Izvor 44; P. Stăiculescu, str. U­­ranus 47. Crima de Câmpina Din Câmpina se anunţă că in co­muna Comarnic a fost comis un du­blu asasinat. Cismarul N. Eftimescu, a înjun­ghiat cu un cuţit pe tânărul Gh. I. Costică şi pe prietenul acestuia Gheorghe Ştefan Pincaru. Cauza este că aceştia au interve­nit atunci când criminalul îşi mal­trata concubina. Costică a încetat din viață, iar Pincaru a fost transportat în stare gravă la spital. Criminalul a fost arestat. Campania antialcoolică UN MARE MEETING LA DACIA O vie agitaţie este susţinută de către soc. Generala a funcţionari­lor pe chestiunea antialcoolismu­­lui. După întrunirile pregătitoare ţi­nute pe la periferie şi centru, Vi­neri 24 iulie ora 7 seara, se va ţine un meeting la care vor participa toate societăţile culturale, asociaţi­ile preoţeşti cât şi societăţile te­menim. Scopul acestei vii campanii este infrânarea beţiei, care face ravagii teribile. Ca primă măsură se va cere re­vizuirea brevetelor de băuturi şi brevetelor acordate în ultimul timp de către ministerul muncii, mini­malizarea numărului bodegilor şi cârciumilor şi, mai ales, închiderea tuturor localurilor cu băuturi în ziua de Duminică toată ziua. După întrunire se va face o pro­cesiune cu placarde antialcoolice. Furturi de mărfuri din docurile­ Galaţi In afacerea furturilor descoperite în docurile din Galaţi, a fost arestat comerciantul I. Brotstein care, îm­preună cu păzitorul Anghel Grigore, a sustras numeroase cantităţi de mărfuri expediate de comercianţi In aceste furturi mai sunt impli­caţi şi magazinerul şef Ion Stânga, veghetorul de încărcare Sandu Ion şi croitorul Max Segall din strada Dogăriei. S-au făcut percheziţii la domiciliile acestora unde au fost găsite nume­roase mărfuri de manufactură şi co­loniale furate din docuri. Information! Se anunţă din Cetatea Albă, că în noaptea de Sâmbătă, de pe ma­lul sovietic, au fost cercetate cu reflectoare puternice împrejurimile acelui oraş. Acest fapt a fost adus la cunoştin­ţa comisiei noastre mixte întrunită la Malachi, care, la rândul ei, a a­­nunţat delegaţia sovietică. S’a constatat în urmă că lumina reflectoarelor venea din largul mă­rei unde flota sovietică făcea ma­nevre. Primim următorul comunicat al partidului ţărănesc: Comitetul executiv central şi de­legaţii organizaţiilor judeţene sunt convocaţi la clubul partidului ţără­nesc (calea Victoriei 77) Sâmbătă 25 Iulie 1925, ora 9 dimineaţa. Se vor lua măsuri definitive cu privire la alcătuirea listelor de can­­didare pentru Camerele Agricole. Organizaţiile judeţene au fost in­vitate a lua contact cu cele ale par­tidului naţional in cursul acestei săptămâni în vederea alcătuirii de liste comune. S-au trimis convocări explicative preşedinţilor organizaţiilor şi mem­brilor comitetului central executiv. Tribunalul de Tulcea a reconfir­mat mandatul de arestare al bandi­tului Lavrente, fostul tovarăş al lui Ştefan Terente. Procesul vestitei bande Terente se va judeca de Curtea cu juri­ul numitului oraş în seziunea din Sep­tembrie. Şcoala technică a Aeronauticei din Mediac, adtree la cunoştinţa generală că exam­eul de admitere pentru ocuparea a 50 locuri va­cante în clasa I-a va avea loc în­tre 5—10 Septembrie a. c. Sunt primiţi la acest examen absol­venţii cel puţin ai cursului pri­mar, având vârsta de la 12—16 ani. înscrierile în vederea acestui exa­men se primesc până la data de 1 Septembrie. Pentru orice alte desluşiri mai amănunţite doritorii se vor a­­dresa la Inspectoratul General al Aeronauticei, Biroul IV (Calea Griviţei No. 28 Bric.) la Coman­damentele de garnizoană din ţară precum şi la Direcţia şcoalei­ Me­­diaş. Un fapt care Învederează halal detestabil, In care funcţionează te­­rograful în Ardeal ni-l semnalează un cititor din partea locului. Corespondentul nostru ne scrie că o telegramă din Sibiu prin care era anunţat da moarea unei rude­nii la Înmormântarea căreia era chemat, a ajuns la Braşov după 48 ore exact după Înmormântare. Ni se semnalează că in strada Ge­neral Ipătescu No. 20, colt cu calea Moşilor, unde se află instalat servi­ciul de triare a vagabonzilor şi cer­şetorilor, se petrec, în fiecare noap­te, scene de adevărată barbarie. Paznicii însărcinat cu acest servi­ciu maltratează în chip sălbatic pe nenorociţii cari sunt aduşi la servi­ciul de triare. Atragem atenţiunea ministerului muncii asupra acestui fapt. In trenul accelerat Timişoara- Craiova a fost comis un furt îndrăz­neţ. Un hoţ necunoscut a furat de pe culoare un coş cu haine aparţinând călătorului Josef Richter din Viena. Cazul a fost reclamat autorităţilor din gara Craiova. Funcţionarii comerciali au săr­bătorit Sâmbătă seară printr’o alt papă colegială ce a avut loc în grădina „Pind” pe d. I. Avacopici, preşedintele societăţii „Generala“ Miercuri 22 iulie a. are loc solemnitatea reînhumării osemin­telor eroului general Piperescu Ni­colae, decorat cu ordinul „Mihai Viteazul“. Sicriul se află depus în biserica Mihai Vodă, unde se va oficia un serviciu religios la orele 10 dimi­neaţa, apoi cortegiul va porni la cimitirul Bellu Militar. Din informaţiunile ce le avem din sursă sigură, reese că Banca Naţio­nală ar fi hotărît să ridice preţul aurului extras, de la 70—80 mii lei kilogramul — cât îl plătea — la 120.000 lei. Odată cu aceasta, primul nostru institut de credit naţional ar fi dis­pus să achite şi reţinerile făcute pentru cantităţile predate. D. Eftimie Antonescu, delegat al României în consiliul pentru li­chidarea băncii austro-ungare, a plecat la Viena spre a lua parte la ultima şedinţă a acestui consiliu. D. profesor dr. Dimitrie Ionescu, de la facultatea de medicină din Ca­pitală, a fost invitat sfi­nie o confe­rinţă la cursurile de perfecţionare medicală din Karlsbad. Una din societăţile streine ce ur­­mează să fie naţionalizată In cu­rând este „Societatea minele de căr­buni Cozma" din Ardeal. După cum ni se spune din sursă autorizată, capitalul acestei socie­tăţi naţionalizate se va repartiza în trei părţi şi anume: 40 la sută ve­chii acţionari, 35 la sută nouli ac­ţionari român! şi 25 la sută statul.­­ Tot în curând Consiliul superior de îndrumare şi control a între-­ prinderilor comercializate va fi che-l mat să examineze şi să aprobe sta­tutele de comercializare a minelor de aur de la Baia Mare. 8 Repartizarea perimetrilor petroliferi AMANAREA REPARTIŢIEI PANĂ LA SEPTEMBRIE Din cauză că o mare parte din societăţile petrolifere româneşti ce urmează să primească terenuri pe­trolifere, nu s’au pus încă la curent cu toate dispoziţiunile cerute de le­gea minelor, repartiţia perimetri­lor petroliferi către aceste societăţi, s’a amânat până la Septembrie. Lucrările Consiliului superior al mi­nelor au fost deci și ele suspendat® până in toamnă. :/ la Călăraşi UN SOLDAT IŞI LUPUŞCA PE CAMARADUL SĂU DIN GREŞALĂ­ CALAU­AŞI, 20. — Astăzi la areas­tul preventiv s’a Întâmplat o groaz­nică nenorocire, care emoţionează într’un grad foarte mare populaţia, liniştitului nostru orăşel. La ora 2, intrând în gardă solda­ţii Păiş Constantin conting. 1925 din reg. 23 infanterie, de fel din comuna Nămoloasa, jud. Putna, şi soldatul Pancioha A. Corneliu conting. 1025 din acelaş regiment, de fel din satul Danova, jud. Bălţi, ci au fost repar­­tizaţi­ ca sentinele. Primul (Păiş) a fost instalat la poarta arestului, iar Panciolia la ghereta unui post inte­rior în apropiere de poartă. Soldaţii, în loc să-şi facă­ serviciul de senti­nelă în linişte, s-au apucat la joacă simulând ochiri. La un moment dat, arma solda­tului Păiş se descarcă şi loveşte pe Panciolia în clavicula dreaptă. Glon­ţul i-a perforat corpul eşind prin o­­moplat, a trecut prin gheretă şi s’a înfipt în pământ la câţiva metri de gheretă. Moartea nefericitului Pan­­ciolia a fost fulgerătoare. Criminalul fără voe, Păiş, văzân­­du-şi fapta, a fost cuprins de un ac­ces de nervi, care inspiră îngrijiri. Plânge şi se bate cu pumnii în cap. * * «E i Imediat faptul a fost adus la cu­noştinţa autorităţilor. La faţa locului au sosit d. colonel Pruşan, coman­dantul reg. 23 inf., d. Virgil Deg­­­reţeanu prim procuror, d. Petre Ghi­­ţescu, jude instructor, şi dL comisar Master. Autopsia cadavrului se va face mâine de d. dr. P. Samarian.—Dinu. M Ofensiva Ungariei contra României După o presupusă cuminţire, Ungaria a reluat campania de plân­geri şi calomnii contra României Dintre toate statele învinse, Ungaria e aceea care dă dovadă de mai mult neastâmpăr. Faptul e de altfel expli­cabil. De când cu expediţia noastră la Budapesta, Ungaria a rămas fără ele­mente politice turbulente şi destinele ei sunt conduse în acelaş spirit ca şi ’na­­inte de răsboi, cu deosebire că atunci se practica autoritarismul asupra na­ţionalităţilor. iar azî se ’ncearcă răsbu­­narea în contra celor liberaţi. Germania e prea ocupată cu greută­ţile urmărilor răsboiului ca să aibă vre­me să se gândească la răsbunare. Austria e prea lipsită de mijloacele de producţie economică, spre a se deda la revanşe. Iar Bulgaria e prea frământată de luptele politice interne, ca să poată să se răzbune contra învingătorilor. Ungaria însă, rămâne sub conduce­rea vechiului spirit politic şi având, până la un punct, posibilitatea să tră­iască din propriile-i venituri, se dedă la acte de răsbunare. Mijloacele de Ingia şi ge­neza lor Mijloacele ce le întrebuinţează în a­­cest scop sunt diferite. Propaganda de­făimătoare contra foştilor inamici, plân­gerile necontenite la Societatea Naţiuni­lor contra aceloraş­­i pregătirea ar­mată pentru revanşe, fac parte din seria de mijloace de care se serveşte la baza tuturor acţiunilor sale. Un­garia de azi pune ura şi cum România e statul care a văduvit-o de cele mai multe din beneficiile ce le avea în trecut. In contra noastră se exercită și defăimarea şi plângerile şi înarmarea clandestină. Defăimarea ne-a făcut oarecare rău în primii ani după răsboi, dar la urmă ea n’a mai avut efect, întrucât adevărul a putut fi restabilit la lumina opiniei pu­blice mondiale. Plângerile la Societatea Naţiunilor au fost dovedite rând pe rând ca neînte­­meiate şi dovezile au culminat la ches­tiunea exproprierea moşiilor din Ar­deal, a re­magnaţilor absenteişti. Un timp după aceea sa părut că Un­garia, fie din oboseală, fie din jenă, ar fi încetat ofensiva eî contra României. Unele atitudini împăciuitoare au pu­tut face chiar să se creadă că Ungaria se cuminţeşte. Dece a fost reluată o­­fensiva Dar în scurt timp s’a dovedit că nu era vorba decât de o amăgire. Statele din Mica înţelegere au constatat că Un­garia şi-a sporit considerabil bugetul cu cheltueli marcate pentru înarmare. Acele state au intervenit la Societatea Naţiunilor şi de­ acolo a pornit dispo­ziţia ca Ungaria sa nu nesocotească pre­vederile tratatelor de pace. De atunci furia Ungariei nu mai cu­noaşte margini. Ea a pornit cu o vio­lenţă şi mai mare ofensiva contra sta­telor succesoare ale fostei monarhii aus­tro-ungare şi in special în contra Ro­mâniei. De astă data s’a făcut pionera mino­rităţilor etnice dela noi pe cari le-a de­terminat să se plângă la Sec­tea Na­ţiunilor pe motive de persecuţii reli­gioase, şcolare şi administrative. „ In acelaş timp Ungaria a reluat cam­pania de ponegrire prin emisari por­niţi la Occident şi peste Ocean şi prin publicaţiile la cari a găsit şi altă dată acces. Mai e până la cuminţire Desigur că ungurii îşi dau seamă că nu vor ajunge să aibă posibilitatea unei revanşe, d­ar ura lor născută din amărăciunea înfrângere­, îi determină să turbure liniştea vecinilor, la special pe a noastră. Folosindu-se însă, de toate mijloa­cele pe cari le pot utiliza, au să ajungă să se compromită în faţa tuturor ascul­tătorilor, iar la Societatea Naţiunilor să nu mai găsească nici un fel de credit. Şi-apoi după aceea vor înţelege că trebue să se închine în faţa realităţii şi să caute a trăi în condiţii normale cu vecinii lor. Până atunci însă statele din Mica înţelegere şi în special România, vor fi silite să’şi piardă multă vreme pre­ţioasă, ca să zădărnicească uneltirii? Ungariei. *­*■ D.

Next