Adevěrul, iulie 1925 (Anul 38, nr. 12744-12770)
1925-07-22 / nr. 12763
PAGINA 7 ASTRA Hill fluid IE lliluli SI IIIINE Societate Anonimi BUCUREŞTI, STR. LASCAR CATARCIU 11 Adresa telegr. VAGON ASTRA Scrisori Uzinei ARAD Căsuţa Poştală No. 136 Orice fel de vagoane de persoane, de marfă şi de Ins Vagoane cisterne, de spirt, petrol, şi benzină Vechicule industriale, forestiere şi agricole Construcţiuni de aer, stâlpi nituiţi. Piese de maşini forate. Zdrobitoare de cânepă. Piese turnate de metal şi de ter. Cazane Rezervoare pentru apă, spirt petrol şi benzină de orice formă şi mărime. Piese de rezervă pentru vagoane normale şi vagoane cisterne. Oferte si devize la cerere Târgul de Mostre şi EXPOZIŢIA DE MOBILIER din Arad 1 — 10 August 1925 an*n 75° ) reducere de călătorie AMAL/ la C. I. R. dela 20 Iulie pSnă la IS August, ctBmgaKriaBBfrja CA o eeiinreva Im fTnnariu 50 ’ reducere In Ungaria. Expoziţia Agricolă Peste patru sute de industriaşi expozanţi Concerte, reprezentaţii teatrale şi Radio Festival® sportive, Congrese ale ţării etc. Postul de director unei sucursale VOALETA este vacant pentru un tânăr de cunoştinţe de branşă, vorbind perfect franceza. A se prezenta personal la CENTRALA5 Str. Lipscani^ Nr. 83. aI V-lea Târg International al Dunării Bratislava 23 August la 2 Septembrie 1925 CONGRESUL INTERNAŢIONAL AL PIELII EXPOZIŢIE DE COVOARE ORIENTALE PILULIILE PIVE. dau sânge, reînoesc nervii stimulează pofta de mâncare, si funcţuinile digestive. Ele exercită, intr’un cuvânt o acţiune reconstitutivfe din cele mai energice. Si nu vi îndoit! că Pilulule Pink nu vor putea face pentru D-voastră, ceace au făcut pentru mii de persoane pe care le-au însănătoşit PILULULE PINK sunt tratamentul ideal contra anemiei, chlorosei, neurastheniei, slăbire! generale, tulburărilor creşterei şi a vărstei critice, durerilor de stomac durerilor de cap, durerilor în general, epuizărei nervoase. Pilulele Pink sunt in vilnzate la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. Teatrele Spectacolele zilei TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Când îşi vâră dracul coada. PARCUL OTETELEŞANU. (Compania de operă comici). Lucia GRADINA JIGNIŢA. (Trupa de operete). — Heikele în al 7-lea cer. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. — Judith şi Holofern. CNINEMA FRASCATI. — Vârsta Periculoasă cu Levia Stone. CINEMA GRADINA ŞI SALA GLORIA (Calea Văcăreşti 44). — Nibelungii. CINEMA JUPITER. — Aventurierul, şi Max Toreador cu Max Linder. CINEMA POPULAR.—„Două suflete“, cu contesa Esterchazy. CINEMA TEATRUL1 NOU,după cererea generală, Trupa Nae Tomescu, „Nu înghit“ şi filmul „Sigiliul“ cu Pola Negri. SALA ŞI GRADINA MARCONI: Samson în Regele Forţei. Trupa Iorgu Tomescu, Sandt Huşl. CINEMA FACLA__„Harun al Raid“, comedie în două acte şi Moranco cu cu câinele în dansuri. CINEMA ROMA GRIVIŢA. — Pentru o femee. GRADINA $1 SALA CINEMA EDISON.—„Fetele de azi“, cu Bebe Daniel şi o comedie. frrrdllicing/mLarmien.parfumeriegalantriietc. î| Pété î l Dentifrice Uzinele comunale roagă pe d-nii abonaţi la apă, canal şi electricitate să ceară încasatorilor ce se prezintă la domiciliu pentru plata chitanţelor carnetul de legitimare cu fotografia şi delegaţia în baza cărora au dreptul a face încasări în luna curentă, cerând ca pe aceste chitanţe, pe lângă semnătura de primire, să aplice şi ştampila „Achitat“ cu data zilei respective, precum şi a observa ca suma plătită să corespundă cu cea din chitanţe. PURGEN ESTE CEL MAI IDEAL LAXATIV DEWCARE LA TOATE FARMACM de vânzare o fabrică de cherestea, cu 3 gatere, echipata cu toate accesoriile, prețul moderat. Eventual si Investirea dreptului pădurilor ce stau sub ezpropriera. Industria de Lemne S. A. Dltrau. irm^per ^l'C/Retty-Papis I Depougen mipmtru RomMa Str. JSgMMStelek Publicaţiune Totdeodată se aduce la cunoştinţă că cititorii de contoare au carnet de identitate cu fotografii, echipele de lucru au fol de lucru, iar şeful echipei carnet de identitate cu fotografie. Uzinele Comunale Bucureştin „Hotel Esplanade Bucureşti. — Bulevardul Academiei 8 Confort modern încălzire centrală — Apă caldă şi rece la orice oră din şi zi noapte« - Apartamente băi. — Telefoane. **- Ascensor. — Instalaţia com* iTfllftfm» ‘Hifi A NEVERŐL Accidentul de aviaţie de lângă Cum s’a produs, cine sunt victimele şi ce a stabilit ancheta CLUJ. 20.—Nu s’au împlinit încă două luni de când la grupul 5 Aviaţie din Someş-sat (Cojocna), în urma unui nenorocit accident de avion, şi-au pierdut vieţile căpitanul Adrian Bădescu şi tânărul mecanic Baugay. Astăzi de dimineaţă un nou accident — despre care v’am telegrafiat — s’a produs la acest grup şi a costat vieţile pilotului locotenent Ionescu Marius precum şi a maestrului tâmplar Emil Salagan. O ZI DE SĂRBĂTOARE Cu ocazia zilei de Sfântul Ilie, patronul grupului 5, atât ofiţerii cât şi subalternii lor au făcut toate pregătirile necesare, ca această zi să fie sărbătorită cu un fast deosebit. In acest scop comandamentul grupului a invitat la festivitate întreaga oficialitate clujană în frunte cu d-nii: Gh. Dănilă Popp comandantul corpului 6 Armată, dr. Utalea, primarul, Clujului, O. Simeon subprefct şi Ovidiu Gritta prefectul poliţiei. De dimineaţă, pe la orele 11, după ce mai toţi invitaţii erau prezenţi, conform programului festivităţii, şase aparate au trebuit să se ridice în văzduh, pentru ca, prin viraje şi acrobaţii, să distreze asistenţa până la ora mesei. CUM S’A PRODUS ACCIDENTUL Intre cele sase aparate cari s’au ridicat la ora 11 a. m. un avion „Henry Potes“ era pilotat de către aviatorul locotenent Ionescu Marius care avea pasager pe maestrul tâmplar al grupului, Emil Salagan. Pilotul locotenent Ionescu pentru că era cel din urmă care trebuia să se ridice și neutru a nu pierde prea mult timp de la ridicarea celui de al cincilea avion, cu toata că motorul avionului său nu era suficient Încălzit, accelerându-l a pornit. Imediat după pornire a încercat o urcare bruscă, dar aceasta 11 fu fatală. După ce a parcurs o distantă de 200 metri dela punctul de plecare, si dela o Înălţime trecută de 50 metri, avionul s’a rostogolit prăbusindu-se in sântul soselei Apahida. Ciuj. PRIMELE AJUTOARE După primele momente de groază, atât personalul grupului cât şi o parte dintre invitaţi au alergat la locul accidentului. Sanitarii grupului au scos victimele In stare muribundă de sub sfărămăturile avionului si cu o autocamionetă au fost transportate spre clinicile din Cluj. Pe drum însă ambii răniţi au murit.. IMPRESIA IN ORAS După cum am spus, deabia astăzi s’au împlinit 10 de zile, de când, cu un acelas tip de avion, în urma unui accident si-au găsit moartea căpitanul Bădescu si mecanicul Baugay. Amintirea acestei nenorociri n’a dispărut încă și iată că survine acest nou accident care a adus consternarea generală. In oraş svonul s’a răspândit repede şi o mulţime de curioşi au pornit în trăsuri sau automobile la locul sinistrului unde nu au mai putut vedea decât sfărâmăturile aparatului, ambele victime fiind transportate la Culj. CINE ERAU VICTIMELE Locotenentul lonescu Marius era de 27 ani, originar din judeţul Argeş; servea ca pilot la acest grup de aproape cinci ani, unde to i câştigase multe simpatii. El este regretat sincer, de toată lumea care l-a cuonscut. Maestrul Emil Salagan, servea de asemenea la grup de vreo patru, ani de zile. Era maestru civil (salariat) se Urca rare ori în avion Si astăzi s’a urcat numai cu ocazia festivitătei ce trebuia să aibă loc. Era o figură simpatică și lasă în urmă, la Craiova o mamă bătrână pe care o ajuta din toate puterile sale. ANCHETA Imediat după producerea acciden- tului la faţa locului a sosit câte uneprezentant al parchetelor militar şi civil cari au întreprins primele cercetări. S-au audiat mai mulţi martori, din ale căror depoziţii reiese cele relatate de noi mai sus. , Cele două cadavre au fost ‘transportate la institutul medico-legal din localitate, înmormântarea lor va avea loc Joi sau Vineri după amiază. N. ! Hm Wif ia finit m. Sunt interogaţi commplicii,în tip ce autorul principal tot dispărut este In cursul zilei de eri au continuat cercetările în afacerea fraudelor de la ministerul de finanţe. A fost interogat de către d. judecător Stoenescu, funcţionarul de poştă Alexandru Florescu zis Florică Florescu, arestat la Craiova. Acesta era însărcinat de către Dâmboviceanu, să încaseze de la diferitele administraţii financiare din ţară titlurile ce i se încredinţau. Aseară a mai fost arestat profesorul de muzică D. Florescu, care într’o ocaziune, încasase 20 mii lei dintr-o afacere de titluri de rentă. D. Judecător de instrucţie Stoenescu a chemat eri după amiază la cabinetul de instrucţie pe d-na cerea titlurilor de rentă, Natalia Opran, prietena lui Dâmboviceanu. D. jude instructor a cerut lămuriri asupra unei blăni, care a costat 14 mii lei şi care a fost găsită în casa susnumitei doamne. La cabinetul de instrucţie a mai fost chemat şi negustorul dela care s’a cumpărat blana, pe care Dâmboviceanu ar fi oferit-o doamnei Opran. D. prim procUrtor Racoviceanu a luat un interogatoriu gardienilor dela Văcăreşti. Şeful parchetului s-a interesat in special asupra tratamentului la care sunt supuşi deţinuţii la Văcăreşti si in special ce din drac ilicitd Bilimul! Există într’un oraş din Ardeal o societate, cu statute şi comitet de conducere, care se întitulează „Societatea martirilor“. Membrii ei, toţi oameni teferi, bine nutriţi, în frunte cu un preşedinte multimilionar, s’au organizat în vederea exploatării avantagiilor morale, eventual şi materiale, pe care patria recunoscătore trebue să le ofere celor încununaţi cu suprema virtute civică. Este adevărat că toţi aceşti „martiri“ au cunoscut, sub vechiul regim, fie rigorile închisoarei, fie atmosfera mai suportabilă a unui lagăr de internare; dar gurile rele contestă că urgia stăpânirii ungureşti s’ar fi abătut asupra celor mai mulţi din ei, numai fiindcă şi-au iubit prea mult neamul. Aşa, unii —spun aceleaşi guri — folosindu-se de momentul tulbure când —în 1916—armata română intra în oraş iar cea duşmană ieşea, s’ar fi luptat voiniceşte cu butoaiele de vin de prin pivniţele birturilor. Despre alţii circulă versiuni şi mai puţin martirice. In sfârşit, veritabili martiri sau nu, oamenii noştri s’au organizat ca să-şi apere interesele breslei. Probabil ca pe teritoriul oraşului nimenea nu poate aspira la cununa de martir, dacă nu e membru al numitei societăţi. Şi, cum e şi logic, asociaţia sacrificaţilor pe altarul naţiunei are şi o emblemă: o funie agăţată de vârful unei furci. O duce „martirul“ cel mai chipeş, când societatea defilează prin faţa autorităţilor, cu ocazia serbărilor naţionale. Şi acum puţină analiză. Să nu ştie oare iluştrii cetăţeni că suferinţa lor, diiar dacă ar fi fost pentru o cauză dreaptă, nu înseamnă încă martiriu ? Nu-i credem atât de proşti. Ei trebue sâ fi aflat că istoria n’a distins cu acest nume decât pe oamenii, cari au sângerat sau, cel puţin, au trecut prin cazne cumplite, apărând o credinţă. Şi apoi, ce virtute este aceea, care se afişează, se îmbulzeşte, ba vrea să smulgă cu forţa laurii pe cari societatea nu prea e dispusă să-i acorde ? Până acum, aşa ştiam, eroii nu alergau după recompense, ci mai curând fugeau de ele , nu dintr’o prefăcută modestie, ci pentru că adevăratul eroism este o superioară concepţie despre datorie. Eroul nu aspiră decât la satisfacţia, pe care i-o dă conştiinţa sa ce nu cunoaşte drumurile cu cotituri. Dar, ca să fim drepţi, trebue să recunoaştem că „martirii“ de cari ne ocupăm, nu sunt singurii şi cei dintâi cari au pervertit sensul unui cuvânt, pentru a trage oarecare profit. Adevărul e că s’ar putea compune un dicţionar din toate noţiunile falsificate, cari dau un colorit aşa de straniu vieţii noastre publice. Aşa, de pildă, cine ar crede că în ţara noastră naţionalizarea înseamnă pur şi simplu confiscarea bunurilor statului în folosul câtorva indezlie&tu că certificatul de patriotism se obţine în schimbul cotizaţiei lunare la un anumit club politic ? Ori că e destul să îmbraci un costum naţional, ca să te acoperi de toate virtuţile rasei ? Cei cari au introdus aceste monede false, în circulaţia valorilor noastre morale, se cunosc îndestul. Cu aceste monede şi-au cumpărat puterea şi tot cu ajutorul lor vreau să şi-o păstreze. Şi criza morală de astăzi nu-i decât preludiul teribilei crize politice și sociale, care va veni în curând. Deocamdată am ajuns la ridicolul sinistru. Ilie Cristea ,profesor secundar Conferinţe de vară la Mănăstirea Neamţ, PIATRA NEAMŢ, 20. Cercul de studii social-creştine, „Solidaritatea“, din Bucureşti a inaugurat al 4-lea ciclu de conferinţe de vară la Mănăstirea Neamţului. Mitropolitul Pimen al Moldovei a oficiat un Te-Deum după care d.prof. dr. Ştefan Bogdan, preşedintele „Solidarităţii“ a ţinut prima conferinţă, tratând despre fundamentul credinţei creştine. Cu argumente din ştiinţele pozitive, d-sa a demonstrat superioritatea adevărului evanghelic. A 2-a şi a 3-a conferinţă au fost tinude de d. V. G. Ispir, secretarul general al ministerului de culte şi arte. In cea dintâi d-sa a vorbit despre „creştinismul în relaţiunile internaţionale“ spunând că Biserica creştină îmbrăţişează un larg ideal de umanitate şi prin misiunea ei pacifică tinzând la o conlucrare cu alte biserici surori, ca de pildă cea anglicană, ea poate îndruma neamul nostru spre un nou ideal mai aproape de spiritul lui Cristos. In a 2-a conferinţă d. Ispir a vorbit despre secte şi despre măsurile de combatere a acţiunelor. Ca mijloc principal a combaterei a recomandat predica şi pilda creştină, singurele mijloace demne și mai practice decât oricare altele. Un public numeros a audiat cu interes aceste trei conferinţe ce vor fi urmate de altele până la 15 August. Tot cu acest prilej s’a inaugurat și cea dintâi colonie de 100 seminariști din toată ţara, în acelas Iod. * Farmaciile de serviciu Gh. Dan, calea Griviţei 183; I. Lozinca, str. Popa Tatu 64; I Mătăsaru, calea Victoriei 122; M. Horn, str. Belvedere 12 bis; Dr. Einhorn, str. Carol 41; G. Paraschivescu, calea Dudeşti 86; N. Wasserman, calea Moşilor 321; D. M. Borş, str Vasile Lascar 42; S. Antonescu, şos. Ştefan cel Mare (colt strada Lizeanu); Seb Niţescu, Prel. B-dul Ferdinand 8; Gh. Velescu, calea Şerban Vodă 21; C. Mărgineanu, str. Izvor 44; P. Stăiculescu, str. Uranus 47. Crima de Câmpina Din Câmpina se anunţă că in comuna Comarnic a fost comis un dublu asasinat. Cismarul N. Eftimescu, a înjunghiat cu un cuţit pe tânărul Gh. I. Costică şi pe prietenul acestuia Gheorghe Ştefan Pincaru. Cauza este că aceştia au intervenit atunci când criminalul îşi maltrata concubina. Costică a încetat din viață, iar Pincaru a fost transportat în stare gravă la spital. Criminalul a fost arestat. Campania antialcoolică UN MARE MEETING LA DACIA O vie agitaţie este susţinută de către soc. Generala a funcţionarilor pe chestiunea antialcoolismului. După întrunirile pregătitoare ţinute pe la periferie şi centru, Vineri 24 iulie ora 7 seara, se va ţine un meeting la care vor participa toate societăţile culturale, asociaţiile preoţeşti cât şi societăţile temenim. Scopul acestei vii campanii este infrânarea beţiei, care face ravagii teribile. Ca primă măsură se va cere revizuirea brevetelor de băuturi şi brevetelor acordate în ultimul timp de către ministerul muncii, minimalizarea numărului bodegilor şi cârciumilor şi, mai ales, închiderea tuturor localurilor cu băuturi în ziua de Duminică toată ziua. După întrunire se va face o procesiune cu placarde antialcoolice. Furturi de mărfuri din docurile Galaţi In afacerea furturilor descoperite în docurile din Galaţi, a fost arestat comerciantul I. Brotstein care, împreună cu păzitorul Anghel Grigore, a sustras numeroase cantităţi de mărfuri expediate de comercianţi In aceste furturi mai sunt implicaţi şi magazinerul şef Ion Stânga, veghetorul de încărcare Sandu Ion şi croitorul Max Segall din strada Dogăriei. S-au făcut percheziţii la domiciliile acestora unde au fost găsite numeroase mărfuri de manufactură şi coloniale furate din docuri. Information! Se anunţă din Cetatea Albă, că în noaptea de Sâmbătă, de pe malul sovietic, au fost cercetate cu reflectoare puternice împrejurimile acelui oraş. Acest fapt a fost adus la cunoştinţa comisiei noastre mixte întrunită la Malachi, care, la rândul ei, a anunţat delegaţia sovietică. S’a constatat în urmă că lumina reflectoarelor venea din largul mărei unde flota sovietică făcea manevre. Primim următorul comunicat al partidului ţărănesc: Comitetul executiv central şi delegaţii organizaţiilor judeţene sunt convocaţi la clubul partidului ţărănesc (calea Victoriei 77) Sâmbătă 25 Iulie 1925, ora 9 dimineaţa. Se vor lua măsuri definitive cu privire la alcătuirea listelor de candidare pentru Camerele Agricole. Organizaţiile judeţene au fost invitate a lua contact cu cele ale partidului naţional in cursul acestei săptămâni în vederea alcătuirii de liste comune. S-au trimis convocări explicative preşedinţilor organizaţiilor şi membrilor comitetului central executiv. Tribunalul de Tulcea a reconfirmat mandatul de arestare al banditului Lavrente, fostul tovarăş al lui Ştefan Terente. Procesul vestitei bande Terente se va judeca de Curtea cu juriul numitului oraş în seziunea din Septembrie. Şcoala technică a Aeronauticei din Mediac, adtree la cunoştinţa generală că exameul de admitere pentru ocuparea a 50 locuri vacante în clasa I-a va avea loc între 5—10 Septembrie a. c. Sunt primiţi la acest examen absolvenţii cel puţin ai cursului primar, având vârsta de la 12—16 ani. înscrierile în vederea acestui examen se primesc până la data de 1 Septembrie. Pentru orice alte desluşiri mai amănunţite doritorii se vor adresa la Inspectoratul General al Aeronauticei, Biroul IV (Calea Griviţei No. 28 Bric.) la Comandamentele de garnizoană din ţară precum şi la Direcţia şcoalei Mediaş. Un fapt care Învederează halal detestabil, In care funcţionează terograful în Ardeal ni-l semnalează un cititor din partea locului. Corespondentul nostru ne scrie că o telegramă din Sibiu prin care era anunţat da moarea unei rudenii la Înmormântarea căreia era chemat, a ajuns la Braşov după 48 ore exact după Înmormântare. Ni se semnalează că in strada General Ipătescu No. 20, colt cu calea Moşilor, unde se află instalat serviciul de triare a vagabonzilor şi cerşetorilor, se petrec, în fiecare noapte, scene de adevărată barbarie. Paznicii însărcinat cu acest serviciu maltratează în chip sălbatic pe nenorociţii cari sunt aduşi la serviciul de triare. Atragem atenţiunea ministerului muncii asupra acestui fapt. In trenul accelerat Timişoara- Craiova a fost comis un furt îndrăzneţ. Un hoţ necunoscut a furat de pe culoare un coş cu haine aparţinând călătorului Josef Richter din Viena. Cazul a fost reclamat autorităţilor din gara Craiova. Funcţionarii comerciali au sărbătorit Sâmbătă seară printr’o alt papă colegială ce a avut loc în grădina „Pind” pe d. I. Avacopici, preşedintele societăţii „Generala“ Miercuri 22 iulie a. are loc solemnitatea reînhumării osemintelor eroului general Piperescu Nicolae, decorat cu ordinul „Mihai Viteazul“. Sicriul se află depus în biserica Mihai Vodă, unde se va oficia un serviciu religios la orele 10 dimineaţa, apoi cortegiul va porni la cimitirul Bellu Militar. Din informaţiunile ce le avem din sursă sigură, reese că Banca Naţională ar fi hotărît să ridice preţul aurului extras, de la 70—80 mii lei kilogramul — cât îl plătea — la 120.000 lei. Odată cu aceasta, primul nostru institut de credit naţional ar fi dispus să achite şi reţinerile făcute pentru cantităţile predate. D. Eftimie Antonescu, delegat al României în consiliul pentru lichidarea băncii austro-ungare, a plecat la Viena spre a lua parte la ultima şedinţă a acestui consiliu. D. profesor dr. Dimitrie Ionescu, de la facultatea de medicină din Capitală, a fost invitat sfinie o conferinţă la cursurile de perfecţionare medicală din Karlsbad. Una din societăţile streine ce urmează să fie naţionalizată In curând este „Societatea minele de cărbuni Cozma" din Ardeal. După cum ni se spune din sursă autorizată, capitalul acestei societăţi naţionalizate se va repartiza în trei părţi şi anume: 40 la sută vechii acţionari, 35 la sută nouli acţionari român! şi 25 la sută statul. Tot în curând Consiliul superior de îndrumare şi control a între- prinderilor comercializate va fi che-l mat să examineze şi să aprobe statutele de comercializare a minelor de aur de la Baia Mare. 8 Repartizarea perimetrilor petroliferi AMANAREA REPARTIŢIEI PANĂ LA SEPTEMBRIE Din cauză că o mare parte din societăţile petrolifere româneşti ce urmează să primească terenuri petrolifere, nu s’au pus încă la curent cu toate dispoziţiunile cerute de legea minelor, repartiţia perimetrilor petroliferi către aceste societăţi, s’a amânat până la Septembrie. Lucrările Consiliului superior al minelor au fost deci și ele suspendat® până in toamnă. :/ la Călăraşi UN SOLDAT IŞI LUPUŞCA PE CAMARADUL SĂU DIN GREŞALĂ CALAUAŞI, 20. — Astăzi la areastul preventiv s’a Întâmplat o groaznică nenorocire, care emoţionează într’un grad foarte mare populaţia, liniştitului nostru orăşel. La ora 2, intrând în gardă soldaţii Păiş Constantin conting. 1925 din reg. 23 infanterie, de fel din comuna Nămoloasa, jud. Putna, şi soldatul Pancioha A. Corneliu conting. 1025 din acelaş regiment, de fel din satul Danova, jud. Bălţi, ci au fost repartizaţi ca sentinele. Primul (Păiş) a fost instalat la poarta arestului, iar Panciolia la ghereta unui post interior în apropiere de poartă. Soldaţii, în loc să-şi facă serviciul de sentinelă în linişte, s-au apucat la joacă simulând ochiri. La un moment dat, arma soldatului Păiş se descarcă şi loveşte pe Panciolia în clavicula dreaptă. Glonţul i-a perforat corpul eşind prin omoplat, a trecut prin gheretă şi s’a înfipt în pământ la câţiva metri de gheretă. Moartea nefericitului Panciolia a fost fulgerătoare. Criminalul fără voe, Păiş, văzându-şi fapta, a fost cuprins de un acces de nervi, care inspiră îngrijiri. Plânge şi se bate cu pumnii în cap. * * «E i Imediat faptul a fost adus la cunoştinţa autorităţilor. La faţa locului au sosit d. colonel Pruşan, comandantul reg. 23 inf., d. Virgil Degreţeanu prim procuror, d. Petre Ghiţescu, jude instructor, şi dL comisar Master. Autopsia cadavrului se va face mâine de d. dr. P. Samarian.—Dinu. M Ofensiva Ungariei contra României După o presupusă cuminţire, Ungaria a reluat campania de plângeri şi calomnii contra României Dintre toate statele învinse, Ungaria e aceea care dă dovadă de mai mult neastâmpăr. Faptul e de altfel explicabil. De când cu expediţia noastră la Budapesta, Ungaria a rămas fără elemente politice turbulente şi destinele ei sunt conduse în acelaş spirit ca şi ’nainte de răsboi, cu deosebire că atunci se practica autoritarismul asupra naţionalităţilor. iar azî se ’ncearcă răsbunarea în contra celor liberaţi. Germania e prea ocupată cu greutăţile urmărilor răsboiului ca să aibă vreme să se gândească la răsbunare. Austria e prea lipsită de mijloacele de producţie economică, spre a se deda la revanşe. Iar Bulgaria e prea frământată de luptele politice interne, ca să poată să se răzbune contra învingătorilor. Ungaria însă, rămâne sub conducerea vechiului spirit politic şi având, până la un punct, posibilitatea să trăiască din propriile-i venituri, se dedă la acte de răsbunare. Mijloacele de Ingia şi geneza lor Mijloacele ce le întrebuinţează în acest scop sunt diferite. Propaganda defăimătoare contra foştilor inamici, plângerile necontenite la Societatea Naţiunilor contra aceloraşi pregătirea armată pentru revanşe, fac parte din seria de mijloace de care se serveşte la baza tuturor acţiunilor sale. Ungaria de azi pune ura şi cum România e statul care a văduvit-o de cele mai multe din beneficiile ce le avea în trecut. In contra noastră se exercită și defăimarea şi plângerile şi înarmarea clandestină. Defăimarea ne-a făcut oarecare rău în primii ani după răsboi, dar la urmă ea n’a mai avut efect, întrucât adevărul a putut fi restabilit la lumina opiniei publice mondiale. Plângerile la Societatea Naţiunilor au fost dovedite rând pe rând ca neîntemeiate şi dovezile au culminat la chestiunea exproprierea moşiilor din Ardeal, a remagnaţilor absenteişti. Un timp după aceea sa părut că Ungaria, fie din oboseală, fie din jenă, ar fi încetat ofensiva eî contra României. Unele atitudini împăciuitoare au putut face chiar să se creadă că Ungaria se cuminţeşte. Dece a fost reluată ofensiva Dar în scurt timp s’a dovedit că nu era vorba decât de o amăgire. Statele din Mica înţelegere au constatat că Ungaria şi-a sporit considerabil bugetul cu cheltueli marcate pentru înarmare. Acele state au intervenit la Societatea Naţiunilor şi de acolo a pornit dispoziţia ca Ungaria sa nu nesocotească prevederile tratatelor de pace. De atunci furia Ungariei nu mai cunoaşte margini. Ea a pornit cu o violenţă şi mai mare ofensiva contra statelor succesoare ale fostei monarhii austro-ungare şi in special în contra României. De astă data s’a făcut pionera minorităţilor etnice dela noi pe cari le-a determinat să se plângă la Sectea Naţiunilor pe motive de persecuţii religioase, şcolare şi administrative. „ In acelaş timp Ungaria a reluat campania de ponegrire prin emisari porniţi la Occident şi peste Ocean şi prin publicaţiile la cari a găsit şi altă dată acces. Mai e până la cuminţire Desigur că ungurii îşi dau seamă că nu vor ajunge să aibă posibilitatea unei revanşe, dar ura lor născută din amărăciunea înfrângere, îi determină să turbure liniştea vecinilor, la special pe a noastră. Folosindu-se însă, de toate mijloacele pe cari le pot utiliza, au să ajungă să se compromită în faţa tuturor ascultătorilor, iar la Societatea Naţiunilor să nu mai găsească nici un fel de credit. Şi-apoi după aceea vor înţelege că trebue să se închine în faţa realităţii şi să caute a trăi în condiţii normale cu vecinii lor. Până atunci însă statele din Mica înţelegere şi în special România, vor fi silite să’şi piardă multă vreme preţioasă, ca să zădărnicească uneltirii? Ungariei. **■ D.