Adevěrul, noiembrie 1925 (Anul 38, nr. 12848-12872)

1925-11-01 / nr. 12848

PAGINA 2 AHSVEIS!?!* îli 100 Vânzarea produselor FIAT S. A. R. Bucurestî* Str.Venereî 3Á5TTOle£ 47163. gigSf- Savon cfen ti fr/ce de Juxe la Präsentation ia plus pratique la if ez vos dents comme vos maim avec du Savon Gibbs EAU OE GIBBS la mei//eure £au dentifrice MBX VJ* XT' \ _. ^ ^ Da/iő bouieo Ss6 Par/umepieâ, Droguerieó et /VagaAtrió de Luxe x Repréő&iba/tf pour la Rounbaxíe.iÉo ŐCtt/iű/MUS, //i'3Strada Biserica BaeiBiicureátt 32EHÖEEES52S5 UN PROFESOR fGru­p „Adevărul Literar şi Artistic“ No. 256 Aşa stând lucrurile, corpul didac­tic din ţară să fie atent la cursa ce i se întinde şi dacă totuş, din spirit de disciplină, va fi nevoit să discu­te anteproiectul ce i s’a trimis, să nu uite că şcoala secundară este temelia culturii neamului românesc şi că de felul cum va îi rezolvită problema corpului didactic, sufletul viu al şcoalei, va depinde în cea mai largă măsură viitorul acestei ţări. Noua comisie interimară a oraşu­lui Roman, a cărei instalare a avut loc zilele trecute, e compusă astfel: preşedinte, Gh. Laur, vicepreşedinte dr. Bădereu, ofiţerul stării civile, Gh. Vasiliu, membri Al. Mustea, I. Ma­­nolescu-Strunga, I. Hid­ăucescu, Iancu Gross, avocat M. Sehor, Ilie Fertel, Ion Săpătorul şi Vasile Aijdone. CLUJ: 30. — In conformitate cu legea administrativă, confesiunea cea mai numeroasă din fiecare, o­­raş deleagă câte un deputat în consiliul administrativ. Această dispoziţiune a îndem­nat autorităţile de la noi să stabi­lească precis numărul populaţiei pe confesiuni. Protopopul greco - catolic din Cluj, d. Ilie Dăianu, senator, ne-a comunicat că, în conformitate cu socotelile d-sale, populaţia din Cluj se repartizează pe confesiuni în felul următor: Biserica greco-catolică 25.000 suflete. Biserica reformată 23.000 sufle­te. Biserica romano-catolică 18.000 suflete. Biserica greco-ortodoxă 15.000 suflete. Comunitatea evreiască 15.000 su­flete. Biserica unitară 7000 suflete. Biserica luterană 4000. In baza acestei statistici, dreptul de a delega un delegat în consiliul administrativ din Cluj ar reveni bisericii greco-catolice. lift IAȘI. Profesorii­ universi­­tari au hotărât ca alegerea pentru locul de reprezentant în parlament devenit vacant prin moartea regre­tatului Matei Cantacuzino să se facă după alegerile comunale. Profesorii in mare majoritate au căzut de acord să susţină candida­tura d-lui profesor Slăftineanu, rec­torul universității. nea rezultatul de la una din Secţii, rezultatul favorabil lui Deşliu. Peste câteva minute alte urale şi alte aclamaţii, o a doua secţie adu­cea­ un alt rezultat, şi aci Deşliu bătuse pe Moruzi. După o oră nu mai puteai circula în sălile Clubului Conservator. Ve­nise rezultatul de la nouă secţii din zece. In toate aceste 9 secţii Deşliu avusese majoritatea; în acel moment candidatul carpist întrecea cu 45 voturi pe candidatul takist. Bucuria era aproape de delir. Voci numeroase cereau să se ilumi­neze balconul Clubului, ordine răsu­nau ca să vie numai­de­cât muzica. Repede intendentul clubului apare cu o lungă prăjină în mâini, o pră­jină ce purta o mică flacără în vârf. Era pentru aprinderea gazului pe balcon. Dar o voce prudentă răsună: — Să mai aşteptăm şi ultimul re­zultat, e mai prudent. Ultimul rezultat era cel de la secţia Tăbăcari din coloarea de Al­bastru unde dicta marele elector al Capitalei d. 1 Th. Florescu.. Electorii nici nu voiau să audă. Cel mai priceput dintre ei striga: — Avem 45 voturi înainte. Chiar dacă suntem bătuți la Tabăcari, cu cât o să fim bătuți?— Cu­­ zece! cu două zeci! cu trei zeci! hai să spu­nem cu patru­zeci! Ceea ce nu se poate după cum a mers alegerea — şi tot avem cinci voturi mai mult! Ce dracu, un vot mai mult o să a­­­vem! N'apucase să treacă cinci minute, şi iată că apare tăcută, plouată fără urale, fără aclamaţii delegaţia dela Tăbăcari! Moruzi avusese, 700 voturi mai mult de­cât Deşliu! Deşliu erea bătut cu 25 voturi! Jean Th. Florescu salvase pe candidatul takist, îşi poate ori­cine închipui care a fost scena următoare la clubul Con­servator. . . Pe când aci toată veselia muri de­odată, iar bietul Mişu Deşliu — care se văzuse o clipă deputat al Capi­talei, — cădea pe un fotoliu galben ca ceara, muzica răsuna deodată în stradă iar uralele răpăîră pe Piaţa Teatrului în faţa clubului takist. , Murite* «I un număr, de torţe,erau», i de pe la orele 9 concentrate în curtea restaurantului Andrei Dumi­­trescu, gata a servi deopotrivă, pe acel candidat care va izbuti. Ce dulci moravuri. Deşliu era candidatul lui Nicolae Filipescu, candidat foarte puţin a­­greiat de Carp şi, mai ales, de Mar­ghiloman. Motivul era următorul: dacă ar fi bătut Deşliu, acesta s’ar fi impus ca primar al Capitalei, demnitate pe care o revendica, în lipsa unui minister. In cazul ăsta Primăria cădea în mâna lui Fili­pescu.. Marghiloman avea un alt candi­dat pentru primărie, un prieten de­votat, pe Matache Dobrescu. Cu d. Dobrescu la Primărie, influenţa lui Filipescu era anulată. Deşliu bătut în Capitală, nu mai avea dreptul să revendice Primăria. Este lesne de înţeles, prin urmare, că Deşliu nu a fost susţinut, cu tot devotamentul, de către unii electori. Ceva mai mult, au fost chiar elec­tori conservatori cari au lucrat, pe sub mână, contra lui Deşliu. Aşa se petreceau lucrurile în a­­cest partid rus de intrigi, de invidie şi de ambiţii. De deosebire de liberali cari au dovedit întotdeauna un mare spirit, de disciplină, de solidaritate şi de realitate în partid, ceea ce este do­vada simţului moral în politică. Dar Deşliu avusese votul unui mare număr de cârciumari. Filipescu, cu simţul său electoral, a înţeles repede cât folos se poate trage din exploatarea a două ches­tiuni: legea cârciumarilor prezen­tată de Emil Costinescu ministrul de finanţe şi raziile d-rului Botescu ajutorul de primar. Despre legea cârciumarilor voiu vorbi mai târ­ziu, dar despre raziile d-rului Bo­­j­­escu voiu vorbi în foiletonul ur- I mător. De aceea Filipescu a lăsat în sarcina lui Deşliu să se pună în le­gătură cu cârcimarii, să le ia cu căldură apărarea și să le dea toate făgăduielile în numele partidului. Const. Bacalbaşa Listele electorale n’au fost publicate decât 4 zile la Cluj Crearea unui bloc independent CLUJ: 28.­ Până azi au stat la primărie afişate listele electorale de alegători pentru comună. Până astăzi s’au putut înainta contestaţiuni. Numărul acestor con­­testaţiuni însă va fi cu mult mai mic decât ar fi fost dacă toată lu­mea avea vreme să ia cunoştinţă de liste. Dar ele n’au fost publicate de­cât patru zile în loc de zece cât e prevăzut şi mulţi dintre interesaţi n’au avut timp necesar să le ci­tească. Intr’adevăr conform art. 382 din lege, tablourile de alegători trebuiau publicate în ziua de 17 octombrie, adică zece zile după publicarea de­cretului şi să rămână afişate timp de zece zile, adică până la 27. Primăria din Cluj însă, n'a publi­cat listele decât în ziua de 20, la o­­rele 12 şi numai după energica in­tervenţie a doi cetăţeni fruntaşi, oa­meni fără coloare politică. Cauza întârzierii, o pretnsă tele­gramă dela centru, care n’a fost gă­sită nicderi atunci când in mod e­­nergic s’a căutat stabilirea respon­sabilităţilor. Noi am fi plecaţi să căutăm o le­gătură între această întârziere şi a­­numite conciliabule liberale ţinute in preajma lui 17 Octombrie. CONSECINŢELE REDUCERII TER­MENULUI DE AFIŞARE Legea prevede afişarea listelor de alegători timp de zece zile libere. Pentru că s'a întârziat publicarea lor, la primărie s’a făcut un’­t proces­­verbal care constată că... listele s’au afişat la vreme şi astfel cele 4 zile de întârziere rămân în paguba ale­gătorilor. Dacă socotim că Duminică şi Luni, — deşi sărbători, — se con­sideră totuş­in cele zece zile, ur­mează că în­ ziua de 27 seara listele vor fi retrase şi că ele in loc de zece zile, au rămaşi de fapt numai patru zile la vederea publică. Ce motive au îndemnat pe condu­cătorii noştri la această reducere a termenului de publicare ? Evident interese liberale şi anume dorinţa de­ a micşora numărul contestaţi­­unilor. In scurta durată de patru zile sunt puţini cei cari au avut vreme să cerceteze listele mai cu deamănuntul. Sunt foarte mulţi cei cari nu le-au putut vedea de fel aşa încât nu ştiu dacă se găsesc sau nu înscrişi; sunt numeroşi cei cari căutând zece zile, au pierdut termenul legal de contestaţie. In consecinţă listele vor suferi modificări puţine şi listele nemodi­ficate convin de minune liberalilor. CUM SE PREZINTĂ LISTELE Cele vreo optzeci de liste câte au fost afişate prezintă multe curiozi­tăţi. Se poate observa la finele fie­căreia din ele masate câte 25—30 de nume de alegători studenţi şi mai ales ceferişti, cari au toate aparen­ţa de­ a forma exclusiv rezerva gu­vernului. In dreptul lor nu există indicaţiunile prescrise de lege, aşa încât pare probabil că aceşti 2-3000 de alegători figurează în toate ora­şele unde guvernul are nevoie de ei şi că în orice caz n’au domiciliul stabil în Cluj. Dacă listele n’ar fi rămas afişate numai patru zile, s’ar fi găsit desi­gur cetăţeni cari să conteste pe a­­ceşti alegători de contrabandă, fi­indcă a lipsit timpul necesar,­ cei mai mulţi vor rămânea buni şi gu­vernul va avea minimul de 2000 voturi sigur. Pe de altă parte, s’au omis din liste f1e 10.000 de alegători cari erau cunoscuţi că nu vor vota o listă li­berală. Nici jumătate din aceştia nu au avut timpul necesar să ceară vali­­ditatea drepturilor lor de alegători in cele 4 zile cât au stat listele afi­şate, aşa încât cu dibăcie liberalii au ştiut să scoată din luptă o parte din adversari. In sfârşit, o a treia tactică între­buinţată în alcătuirea listelor, a avut de scop posibilitatea de­ a înde­părta cândva de la vot o parte din alegătorii a căror credinţă politică e bănuită de liberali. Pentru aceasta, vreo 3—4000 de ce­tăţeni clujeni, bine cunoscuţi, sunt înscrişi în liste cu date incomplecte, nu se dă bunăoară vârsta, sau nu se arată ocupaţia, sau numele de botez e greşit scris ori cu totul omis, o se­rie de lipsuri cari vor permite preşe­dintelui biroului de votare să respin­gă oricând de la vot pe aceşti alegă­tori. Fiindcă listele n’au stat afişate de­cât foarte scurt timp, cei interesaţi n’au avut când să completeze datele lipsă, aşa cum cere legea. ŞI CU TOATE ACESTEA, e foarte puţin probabil ca în alege­rile apropiate să reuşească o listă de candidaţi liberali. Pe lângă lipsa de popularitate, pe lângă lupta pe care o duc cu înver­şunare partidele de opoziţie, se afir­mă din ce în ce mai puternic un cu­rent cetăţenesc în favoarea unui aşa numit bloc independent. Ideea blocului independent por­nită Ideia Cluj se întinde In tot Ar­dealul şi e Îmbrăţişată de indus­­trialşi, de meseriaşi, de marii şi mi­cii comercianţi, de cetăţenii fără culoare politică şi de toţi cei cari vor ca administraţia comunală să încapă pe mâna oamenilor de bine, a cetăţenilor cari să nu facă altă politică decât aceea a Intereselor obşteşti. La Cluj peste 50 la sută dintre alegători sunt în acest bloc inde­pendent. O POSIBILITATE Liberalii ţin însă cu tot dinadin­­sul să iasă victorioşi in alegerile co­munale şi e probabil, că de vor ve­dea că la Cluj blocul independent are toate şansele vor proceda cant au procedat în cele mai multe sate din centrele minoritare ale Ardea­lului , îşi vor însuşi lista blocului. Intradevăr în numeroare comu­ne rurale guvernul a prezentat drept liste liberale, liste de candi­daţi minoritari a căror alegere era sigură, dat fiind popularitatea ace­lora, dar cam­ oricând nu s’au gân­dit să se înregimenteze în partidul liberal..... N. C. De­talii­ile Mi La cabinetul 7 de instrucţie con­tinuă cercetările în afacerea marei fraude cu titlurile de rentă. Eri au fost interogaţi atât Dâm­­boviceanu cât şi ceilalţi 6 complici. Au mai fost ascultaţi, ca informa­tori, şi câţiva funcţionari de la ad­ministraţia financiară. Camera de punere sub acuzare a judecat­eri apelul făcut de parchet împotriva infirmării de către tribu­nal, a mandatului de arestare a d-rei Iuliana Zaharescu, funcţionară la adiţia financiară, acuzată de com­plicitate la fraude. — Niculae Filipovici principalul autor al afacerei paşapoartelor „Pe­trolului Naţional” a cerut tribuna­lului Ilfov punerea în libertate pe cauţiune. Cererea a fost judecată ori de că­tre secţia XV-a a tribunalului care a admis punerea în libertate a lui Filipovici pe o cauţiune de 30.000 lei. Parchetul a făcut apel. — Cinci proprietari din str. Can­diano Popescu au atacat cu recurs la Contenciosul Administrativ deci­ziunea dată de comisia interimară a Capitalei prin care se acordă socie­tăţii „Frigul” autorizaţia de a con­strui o linie ferată pe o porţiune de teren ce aparţinea acestor pro­prietari.­­ Curtea de casaţie secţia IlI-a care a judecat ori recursul l-a admis şi a declarat ilegală decizia primăriei care a fost invitată s’o retragă. — Tribunalul corecţional a con­damnat la 10 ani reclusiune şi 30 mii lei despăgubiri civile pe tână­rul Lupu Marcovici care pusese la cale jefuirea şi arestarea doamnei Zissu proprietara unui debit de tu­tun din str. Gabroveni. Curtea de apel secția l-a judecând ori apelul condamnatului i-a redus pedeapsa la 2 ani închisoare iar despăgubirile civile la 5.000 lei.. liSiliii si * «f — - “ N­ !! CLUJ, 30. — La prefectura jude­ţului a avut loc ori o consfătuire a pretorilor şi primarilor. S’a discutat chestiunea întocmirei listelor electorale pentru alegerile comunale. Fapte diverse din­Capitală Agenţii siguranţei generale a sta­tului au arestat joi dimineaţa in gara de Nord pe tânărul Ilie Mena­­riuc de fel din comuna Iordăneşti judeţu Storojineţ (Bucovina). La interogatoriul ce­­ s‘a luat a declarat că el este acela care s‘a dat drept banditul Tomescu în judeţul Vâlcea în numele căruia a dat mai multe lovituri în câteva comune. Cu actele dresate arestatul a fost înaintat companiei de jandarmi din Râmnicul Vâlcea.­­ Comisarul de siguranţă I. Gheor­ghiu a arestat pe individul Iancu Rotenstein care a săvârşit mai mul­te excrocherii în dauna firmelor de mezeluri Cumpănaşu şi Paţac din Capitală. — Eri dimineaţă, la orele 10, fe­meia Zamfira Popa din serviciul ho­telului Apolo din strada Mihai Vodă nr. 5 a căzut de la o înălţime mare, fracturându-şi mâna stângă. Victima a fost internată în spita­lul Colţea. . — Femeia Ştefana C. Sărim pe iCând scotea pământ galben de lipit dintr’o groapă situată în marginea satului Fundeni un mal a acoperit-o omorând-o pe loc. — Mai mulţi răufăcători au dat foc ori noapte unei şire de paie, pro­prietatea locuitorului Vasile Banu din comuna Dragului (Ilfov), produ­­cându-i o pagubă de 20.000 lei. Ştiri externe AUTORITĂŢILE FRANCEZE din Damasc, au arestat aproape 200 de indigeni acuzaţi de acţiuni răsvră­­titoare. Trei din cei arestaţi au fost executaţi. . m ] ■ LA ANGORA s’a semnat tratatul de amiciţie turco-iugoslav prin care ambele ţări restabilesc raporturile diplomatice împiedecate până acum din cauză că Iugoslavia n’a semnat tratatul de pace din Lausanne. DELEGAȚIUNEA POLONA pen­tru negocierea tratatului comercial polono-german, a sosit la Berlin. I Alegerile comunale în Ardeal­­ —1—l^—1 ,,a— ---, ^ Partidul maghiar se va Întruni pentru a hotărî ce atitudine să ia în alegerile comunale CLUJ1, 29. Termenul de contes­taţie în vederea alegerilor comunale e pe sfârşite, totuşi în oraşul no­stru s'au înaintat numai 60 ape­luri contra listelor de alegători, plus câteva respinse, neîntrunind formele prevăzute în lege. ATITUDINEA PARTIDELOR Data alegerilor fiind apropiată partidele fac mari pregătiri în ve­derea lor. Este de mare importanţă pactul partidului naţional secţia O­­radea-Mare cu muncitorimea de a­­colo. Acest pact este opera d-lui dr.­­Au­rel Lazar şi aşteaptă să fie ratifi­cat de conducerea partidului naţi­onal. Din par­tea muncitorimei au con­tribuit la încheierea pactului domnii dr Eugen Rozvanyi, Francisc Buco­­va, Ladislau Csil­er şi Alexandru Ullmann cari s’au angajat prin is­căliturile lor. Sunt interesante condiţiile pe baza cărora s’a Încheiat pactul. Aceste condiţii sunt: 1) Constituţia liberală şi legile vo­tate sub regimul liberal sunt nule. 2) Amnestie generală politică şi militară. 3) Rezolvarea radicală şi generală a problemei agrare. 4) Limba de predare pentru elevii minoritari este cea maternă. ADUNAREA DE SÂMBĂTĂ A PARTIDULUI MAGHIAR După cum se ştie, partidul ma­ghiar a tratat eu toată lumea, dar n'a luat nici o hotărâre. In fine, eri s’a stabilit, că sfatul prezidenţial al partidului maghiar se va întruni Sâmbătă (31 Octombrie) şi cu acest prilej se va lua o atitudine defini­tivă. La această întrunire vor lua parte toţi delegaţii secţiilor din tot Ar­dealul şi, după cum se prevede, par­tidul maghiar va intra în luptă cu listele proprii pretutindeni unde po­pulaţia maghiară este în majoritate. In privinţa pacturilor în judeţele unde maghiarimea este In minori­tate, va decide centrul. DECLARAŢIA D-LUI A. VARADY D .Aurel Varady, vicepreşedinte al partidului maghiar a declarat ziaru­lui „Keleti Ujsag” din Cluj, că secre­ţiile vor fi obligate să se supună în­tru toate ordinelor de la centru. „Pretindem ca secţiile din provin­cie să se supună orbeşte îndrumări­lor noastre. Fără avizul nostru, sec­ţiile n’au voe să trateze cu nimeni. Disciplina de partid trebue obser­vată. Noi, ungurii din Ardeal ne aflăm în preajma unor evenimente de cea mai mare importanţă pentru viitorul nostru. Dacă vom fi unitari şi disci­plinaţi, forţa politică a maghiarimei va fi respectată şi se va mări ca im­portanţă în faţa tuturor”. SITUAŢIA IN SATMAR In judeţul Sătmar, unde partidul naţional este mai puternic decât toa­te celelalte partide, partidul ma­ghiar a hotărât să-şi reorganizeze secţia aproape inexistentă. S-a luat hotărârea ca ungurii să aibă lista lor separată şi să refuze orice pro­punere de pact cu alte partide. Se va face front comun numai cu evrei­­mea din partea locului, care se con­sideră maghiară. Rep. SS.

Next