Adevěrul, noiembrie 1925 (Anul 38, nr. 12848-12872)
1925-11-25 / nr. 12868
Mul 38.—Nr. 12868. Miercun ABONAMENTE FONDA' AL. V.BEL-D1MAN 185S-4I» CONST. BULLE 1S37—Í520 390 tel pe S lanL 150 tel pe 3 ívni. 600 tel pe ao ta. Criza financiară mănâncă, unui după altui toate guvernele franceze. ...Al nostru se îngrașe din ea!... ■ 'S .».IB... BIROURILE: București, Str. Sărindar No» 9—11 TELEFOANE Centrala 6 87. Direcția ii fii. * 24/73. Adstrația 7/69 • 48'79 ProTrin»,la 10'fifi Le preconicată însuşi d. ministru al finanţelor Expunerea de motive cu care d. ministru al finanţelor însoţeşte proeesul de buget general al statului pe exerciţiul 1936, subliniază momentul actual ca o epocă de cotitură însemnată in politica noastră financiară. Odată cu bugetul pe 1936 începe o eră nouă. Cele patru bugete de Până acum ale d-lui Vinicilă Brătianu au fost bugete de limpezire a trecutului, de ieşire din vag, de coordonare si de consolidare financiara. Astăzi ştim cari sunt mijloacele financiare ale României de după război, ştim cari sunt si nevoile ţării, de aceea d. Vintilă Brătianu socoate că de acum putem intra în perioada constructivă, de pregătire a viitorului. Şi expunerea de motive, ne aduce o noutate senzaţională : d. ministru a! finanţelor d declară că a sosit momentul de a recurge la împrumuturi externe pentru înzestrarea ţării. Realităţile de tot soiul au trebuit astfel să sfârşească prin a convinge pe d. Brătianu de necesitatea acesului la creditul din afară pentru consolidarea situaţiei economice şi financiare. Şi în clipa când d. ministru al finanţelor se declară în favoarea împrumuturilor externe,n’avem decât regretul că n’a ajuns mai de mult la această convingere. Dacă făceam mai de mult apel la capitalul străin, economia naţională ar fi fost pusă la adăpost de multe şi grele neajunsuri. Prevenind obiecţiunea, autorii expunerii de motive arată ca la împrumuturi externe nu ne puteam gândi decât astăzi când datoriile sai sunt înscrise în bugetul ordinar al statului, când avem un buget echilibrat, când veniturile cresc. Când avem o monedă stabilizată și când lichidarea emisiunea de stat e asigurată cu mijloacele actuale. J • ,iA fi cerut banî *■» scrie d» Viată Brătianu — când nu ne impuneam obligaţiile existente, când nu pusesem ordine în cheltueli, când aceste fonduri trebuiau întrebuin» tate pentru acoperire de deficite bugetare, sau când prin nestabili» tatea monetară imprumutătorul nu putea fi sigur că vom avea putinţa de plată, era a ne supune dinainte unor conditiuni cămătăreşti sau a stirbi neatârnarea noastră d© tot felul" E o întrebare totuşi dacă astăzi am putea găsi credit extern în conditiuni maî avantajoase decât îndată după război. In orice caz, au fost momente când am fi putut găsi împrumuturi în condiţii destul de avantajoase. Dar chiar dacă aceste condiţii n'ar fi fost prea favorabile, ele ar fi compensat, şi incă cu prisosinţa, neajunsurile grave pe cari am avut sa le suportăm de pe urma, crizei de numerar şi a faptului că eram început, refacerea mai de mult cu mijloace procurate de creditul extern. ..Stăruim a crede că efectivul unui Împrumut însemnat adus, in atară la timp şi pus în slujba’ refacerii şi a creditului cerut de industriile creatoare, ne-ar fi pus până astăzi într’o situaţie, mult mai bună. Dar mai bine, mai târziu decât niciodată, şi un împrumut ori mai multe contractate, în împrejurările de acum n’ar putea avea decât repercusiuni din cele mai favorabile asupra situaţiei noastre financiare, D. Vintilă Brătianu fixează şi jaloanele viitoarei politici de împrumuturi,clasând nevoile de împlinit prin împrumuturi din afara. In primul rând, e . accelerarea consolidării monetare, prin formarea anticipată a fondului de lichidare prevăzut în convenţiile cu Banca Natională. In al doilea rând vine consolidarea pe un termen mai lung a unor împrumuturi şi obligaţii (Skoda, Ringhoffer, creanţa Baldwin) făcute pe termene scurte ori cu dobânzi preamari. . . In al treilea rând ar ’veni construirea de căi ferate şi fir al patrulea investiţiunile pentru cultura naţională şi sănătatea publică." Aceste patru categorii de nevoi ar fi primele cari ar trebui să fie satisfăcute din mijloacele extraordinare procurate prin Împrumuturi dacă aceste nevoi ar fi satisfăcute pe calea imprumutrilor, cumele rămase disponibile armerge să împlinească alte nevoi. Dar contractarea împrumuturilor externe ar fi de un folos aşa de mare pentru economia naţională şi pentru întreaga situaţie financiară a ţării, încât socotim de prisos a mai stărui asupra acestei chestiuni, astăzi mai cu seamă când chiar şi pentru d. Vintilă Brătianu a sosit ceasul apelului la creditul străin, losif Nădejde Glose politice». -După un an la 3 Decembrie se împlineşte apul de când d. dr. Dobrescu a fost sites deputat al Dejului. . A trecut un an şi nici până astăzi alegerea nu a fost validată, pe motivud inventat al unei pretinse anchete parlamentare, care n’a mai avut loc. D. dr. Dobrescu vine in parlament, uneori întrerupe şi nu ştim ■ dacă încasează diurnă. Proceseleverbale de şedinţă nu menţionează nimic despre prezenta d-sale şi nici comunicări sau intervenţiuni in discuţie nu i se admit. Astfel dar, în baza unui artificiu de procedură, se lipseşte un judeţ de unul din reprezentanţii săi în Cameră şi deci o regiune a ţării este, în mod îndrăzneţ, împiedicată de a-şi spune cuvântul in parlament. Regimul de astăzi, care ne-a dat .Constituţia, şi-a îngăduit multe. Dna insă atât de deochiată nu şi-a permis nici cel mai reacţionar refonfit Descentralizarea ^ Aşa zisa descentralizare administrativă — de fapt infinit de minimală — introdusă prin reforma administrativă votată în iunie, are cele mai funeste consecine, in ce priveşte organizaţia sanitară a tării. • Lumea medicală consideră noua orânduire sanitară, ca o lovitură de moarte dată serviciilor efective pe care corpul nostru medical le aducea populaţiei. • în locul competenţei şi a personalului selecţionat, instrat, pregătit şi suprăvegheat de specialişti, spitalele şi serviciile medicale reintră iarăş sub conducerea prefecturilor. Epoca de aur a intendentelor încredinţateagenţilor electorali reînvie dar, graţie ingeniozităţii de _ _________ _ Volumul d-lui Zeletin ţapirut la care dau dovadă cei de la ministe- ( „Cultura Naţională“) este, de la polul sănătăţii publice, sprijiniţi de astădată în mod hotărît de către d. Vintilă Brătianu. Şi pentru ca să se vadă cu câtă prevedere se procedează la reînvierea vremurilor triste de altă dată, vom spune că problema mare a cu totul personal, combaterei bolilor sociale, cum este malaria, sifilisul şi tuberculoza, nu-și are expresiine în proectul de buget pe 1926.. . Ba este ceva. Ceea ce este, insă va edifica coimpiectamente pe.. cetitori. Este, de pildă, că pentru crimbaierea sUiUsulid. se incvesc suma de opt milioane. Adică atât cât exista și în bugetul trecut, cu adausul însă că, pe când pentru anul care expiră cele opt milioane constituiau ui supliment la stocul imens de neosalvarsan, căpătat de la germani, în contul reparaţiilor datorite, anul acesta nu se va putea distribui material antisitilitic decât pentru suma de mai sus. Ceea ştim însă poiitiv, este ca liberalii ce înseamnă o picătură de apă într’o mare fără sfârşit. Şi aşa se progresează în epoca unui guvern de competinţe ! Bucurie zadarnică ■ Guvernamentalii anunţau ori prin culoarele Camerei că pe ziua ele astăzi vor lua sfârşit tratativele naţionalo-ţărăniste, fără a se fi putut ajunge la vreo înţelegere. Vestitorii se arătau încântaţi.Nu ştim, în acest moment, care vor fi rezultatele finale ale laborioaselor tratative, urmate.- - Ce ceace ştim însă pozitiv, este că liberalii n’au nici un motiv să se bucure, şi mai cu seamă, să-şi facă iluzii lin privința unor eventuale alegeri comunale. • ' . .. ; f Intr’adevăr, este Leori că■ chiar dacă nu.se va realiza un acord pentru guvern, acel pentru răsturnarea regimului va fi menţinut şi executat cu. cea mai mare francheţii și :______ cea mai hiotărită energie, Sever- .bilă,' im scurtă vreme. mmm D. Ifintilă Brătianu şi presa Apelând la serviciile ei, ministrul de finanţe găseşte cu cale s-o atace O poruncă elementară a bunei cuviinţe dictează oricui imită pe cineva la sine să nu-i expună-la afronturi şi la observaţii jignitoare. Aceasta cu atât mai mult atunci când vizitatorul e chemat să-i facă un serviciu. In apucăturile d-sale dictatoriale, d. Vintilă Brătianu se crede scutit de regulele cuviinţei. D-sa invită oaspeţi, ne foloseşte de atenţia şi de serviciile lor, pentru a ni molesta la sfârşit cu brutalitate. E un procedeu ce oglindeşte întregul caracter al omului. - *- - - • ' Aşa s-a purtat Duminică cu reprezentanţii presei româneşti. Chemându-i spre a Ie lămuri proectul de buget şi a vedea a doua zi, toate ziarele răspândind în întreaga ţara declaraţiile sale, ministrul de finanţe a găsit totuş' cu eâle, să facă morala presei, să-i adreseze'mustrări şi s’oameninţe, dintr’un ‘meschin impuls de răzbunare personală, 'cu. suprimarea unor înlesniri profesionale pe care statul le acordă până acum. • ‘ - av. • -D. Vintilă Brătianu a aruncat presei grava acuzaţie'^, presei independentă şi opozantă, ridica unanimitatea minus' dogă,a principalelor ziare românești ,+f a' lucrează lit. contra intereselortarii atunci când se declară in dezacord cu politica d-sale financiară sau când critică bugetele d-sale. și le contestă sinceritatea. In'fi’, doilea , rând d-sa mustrează presa că nu-i acordă sprijinul, iar unei când d-sa apără interesul ţarii,faţă de creditoriipublici şi privaţi din străinătate. ■ La această îndrăzneaţă ,necuviincioasă cşjre, presa ă răspunsprintra u prim gest de obiectivitate $i calm. A publicat declaraţiile autoelogioase ale d-lui Vintilă Brittanu, -- lucru la care nimic n’a obligat in loc de a întoarce pur şi simplu nataleministrului de finanţe, aşacum la Locarno, ziariştii mondiali au întors spatele unui alt dictator, d. Mussolini, D. Vintilă Brătianu, ar fi rămas atunci in dulcea tovărăşie a singurului, ziar. patriotic, „Viitorul'., și ar fi pritut constată de ce răspândire s’ar mai fi bucurat declaraţiile d-sale..' ■ ■ • Atacul d-lui Brătianu la adresa piesei- nu e numai intempestiv in forma: e nedrept și temerar în torid.'D-sa face o vecheşi ciudată confuzie, când o identifică : persoană d-sale cu ţara şi politica d-sale cu interesul, naţional şi are o absurdă pretenţie când cere presei să renunţe la dreptul ei liber de critică pentru simplul motiv că d-sa are o maladivă idee fixă, îrn această privinţă. In ultima săptămână doi miniştrii de finanţe au fost răsturnaţi împreună cu întregul lor guvern. D-nii Grabski şi Pavilevo. Gânditus’au ei să acuze presa de a fi luptat contră, naţiunii şi să profereze cuvinte de ameninţare ? Dar ,d. Brătianu spune că nolirtîca sa financiara a fost criticată cu rea credință şi că observaţiile aduse, bugetelor d-sale au fost întotdeauna nedrepte. Dovadă: excedentele. Ne-ar fi greu să discutăm aci întreaga chestiune bugetară. Vom spune insă că excedentele bugetelor d-sale nu dovedesc nici ca aceste bugete au fost in concordanţă cu nevoile ţării, nici că d.VBrătianu nu a nesocotit, sistematic ,obligatiile ţârii faţă de furalurile, nici că prevederile bugetare nu au fost iluzorii, fiind in totdeauna realizate cji preţul unor sporiri de taxe in cursul exerciţiului respectiv. Criticele acestea de ordin pur Intern, au rămas întotdeauna in picioare, iar promisiunile înşelătoare. In ce priveşte acţiunea ministrului de finanţe in străinătate, presa, trecând peste toate greşelile lui, a susţinut-o cu căldură. Ziarul nostru revendică în deosebi recunoaşterea acestui lucru, precum şi al faptului de a fi susţinut şi acţiunea politică a guvernului. * Sa dăm exemple ? "N’a aprobat intreaga presa atitudinea d-lea ISrătiam in chestia biletelor Băncii Generale, deşi d-na a proclamat un război economic prematur şi irealizabil ? N'a susţinut presa şi ziarul nostru îndeosebi eforturile pentru aranjarea datoriilor interaliate sau pentru modificarea cotei dela Spa? Nu s’a dorit realizarea unui împrumut extern şi nu s'a constatat cu regret că d. Brătianu se întorcea cu mâinile goale, atunci când d-sa mai credea în putinţa contractării unui împrumut? Mai mult nu ne poate cere d. Vintilă Brătianu,autor al cunoscutului raport al Băncii Româneşti, in timpul guvernulii precedente. Căci ar fi :"sa* pretindă presei sa renunţe la drepturile ei esenţiale pentru a-şi tinsuşi "orbeşte ideile, d-sale., Si aceasta oricum, e o pretenție, ex.ce- Sivă*.' - \ - , P. De abia, pare că guvernul s’â.tî-, lostivjt să Sporească ,n!ţel salariile -fjincţionarifcjf, că imMiât a ieşit iâr 'it iveală ^cjtbtnA lahsafa““ nu se ştie ie cine .$! «fin care interes, mai probabil din ignoranţă, că imediat preţurile obiectelor de consumaţie se vor urca.de riznoavă. Dacă lucrul acesta ar avea o umbră de îndreptăţire, cea maielementară logică ne-ar spune, că scoborîrea salariilor ar iefteni traiul. Cine o poate afirma ? Atunci de ce numai contrariulsă fie adevărat N’are nici un senz ! . Preţurile nu se influenţează decât de o sporire sau .împuţinare a producţiei.. de sporirea sau împuţinarea numerarului, cel mult şi. de balanţa comercială. Dar atât, Urcările de salarii nu vor. .schimba , întru nimic, producţia .şi numerarul din ţară. de ce dar să scumpească train! ?Aceiaşi bani, în aceeaş cantitate, vor fi vărsaţi pe piaţă de Stan şi de Bran în loc de Lache şi de Mache. „ Alt nimic nu se va schimba. Guvernul, vreau să,zic,d. Vintilă Brătianu, să nu se prefacă deci de a fi influenţat de o asemenea gogoriţă ci să dea bieţilor oameni maximul cu putinţă. Remarc o soluţie pe care şi noi am preconizat-o, şi pe care vedem că ne-o indică, prin „Dimineaţa“ un funcţionar superior., Anume că îmbunătăţirea situaţiei- funcţionarior -pere. .între altele,o limitare a numărului .funcţiilor. “ Avem. . prea: mulţi , slujbaşi.. creşti: din politica.iisus, din .tendinţa la favoruri, din nepăsare. Reduşi la jumătate, după cum propune autorul articolului ,din ..Dimineata“.. ei ar, primi astfel'soferii DideUc' şi serviciul'i ar merge maibine.-- fV -- • i" Să fie dar daţi afară tu duiumul ! Nu.. Insă pe măsură ce un post devine vacant, prin trecere la'pensie, deces,' demisie,' pariere in disponibilitate ,' pentru neglijentă', ( greşeli) 'incapacitate, etc., postul să. se suprime, iar altele norii să nu se mai creeze. Şi aşa, cu sporuri, cu economii, cu limitare de slujbe, soarta, funcţionarilor Va ajunge suportatnaex D. A. C. Cuza ll :Dut*f..il£ri&'ale 5*ai«a alt ziaA» ier. a. A. iSw*a ar fi îijfrieba* la Cîuî ci dacă Ungaria voește rr?. faurarea monarhiei, cu ce drept n poate cineva impedeca ? $1' ar fi adăugat : «Restaurarea monarhiei !n Ungaria trebn® t rigâdultâ,,v ' Alianța d-lui A. C. Cuzâ -cu ungurii cari se deşteaptă, î îsbeşte rău de toţi Altfel nu se poate explica faptul că , atât de departe de înţelegerea consecinţelor ce ar avea pentru România, restaurarea monarhie in Ungaria. Restaurarea monarhiei acolo, însemnează restaurarea habsburgilor şi nu instituirea monarhie«, căci Ungaria e şi azi omonarhie ,şi îhî o republică, cum pare a crede d. A. C. Cuza. Iar dacă amiralul Horthy, care poartă fittul de regent, nu s’a dat, încă In o parte, este că Ungaria nu-şi poate permite „incă“, cum spun moharhiştii ei, reinstalarea regelui Otto. Ce însemnează insă in concepţiunea lor această reinstalare, rezultă din cuvântarea pe care a ţînut-o chiar acum câteva zile, cu ocaziunea aniversării a treisprezecea a regelui Otto, contele Apponyi, la marele banchet la care a participat tot ce are Ungaria mai strălucit. Monarhia habsburgică, a spus bătrânul conte, reprezintă pentru naţiunea ungară, continuitatea de drept. Ciuntită prin tratatele de pape, naţiunea ungară unitară nu mai există decât in persoana regelui ei, purtătorul coroanei Sfântului ştefan. Astfel monarhia ungară apareca simbolul refacerei Ungariei, restabilirii stăpânirii ei asupra popoarelor, liberate, pe cari contele Apponyi le-a proclamat incă odată ca făcând parte din naţiunea ungară. ... Cei cariurmează orbeşte pe d. A. C. Cuza şî împărtăşesc toate părerile sale pe câţi în orbirea sa reacţionară le profesează, ar face bine să mediteze la cele de mai sus. Poate că le va trece poftă de a se mai înfrăţi: cu ungurii cărî se vre.... deşteaptă. *■ y - ■ U. de D. I. SUCHIAIIU n " obsen^ațiuni- -fise, fără măi Vorbim de talentul literar al expunerei, care. este clară, bine compusă- șiplastică. Toate aceste însușiri sunt puțin obicinuite la Români. Așa că, din punctul de pîivire'-a! Istoriei scfisului și .gân'ffirei.-;romane?fL - cercetarile.; d-lui Zeletin sunt, printre lucrările de mâna ,întâi. y-tAjBfr' Qred că cetitori! „Adeverului“ cunosc concepţia autorului, ,Burgheziei“. După d-sa, evoluţia socială a ţării noastre" s-a făcut perfect normal, de la infrastructură la suprastructură, d’ek-'-'fond-la formă, dela economie la ideologie. Realitatea economica fundamentală a fost clasa de boieri mai mici, cari, subt înrâurirea mişcării de expansiune a ţărilor apusene,s’au prefăcut din aristocraţi feudali, în capitalişti burghezi. »"Acest grup de tate, trebue să semnalăm •— cum. „agrarieni comercializați" cum ii am făcut întotdeauna — faptul cui numește autorul, au'fundat burghe•. I. ^ .- ■ . . _ A" FiiU’Xai.VW.-X. Aî furai îri, silre.)T'rtâînte‘ de. p it. juste fiu false, "teptiile d-lui Zeletin sunt ingenioase si originale. Adseluzia românească. "r‘S8bT'fSpectul ei politic, ea a fost „partidul liberal“, adevăratul făuritor ,"al agvifizației d. Zeletin — la fel cu poporaniştii — ,se arată mai sociolog ca junimiştii. Dar altceva este a spune că evoluţia noastră se bazează pe realităţi economice serioase, şi altceva a le identifica celor de aiurea. Căci — (şi aci stă greşala care face să se năruie întreaga clădire ştiinţifică a autorului), — gruparea pe care o descrie d-sa nu este o burghezie. Că însuşi d. Zeletin.,a. .văzut că acolo stă toată slăbiciunea teoriei, — ni-o dovedeşte capitolul suplimentar pe care l-a pus, ca introducere, în fruntea volumului, şi care poartă titlul semnificativ: "„Ce se înţelege prin burghezie“» Şi iată înmărmuritoarea sa definiţiune : ,,1.Se înţelege prin burghezie clasa socială care se ocupă cu valori de schimb, adică cu mărfuri; prin aceasta, ea se deosibeşte de acele clase care produc pentru satisfacerea nevoilor proprii, cum au fost multă vreme, şi în bună măsura au vind şi accentîtţd.carncterul dej rămas şi astăzi,vpăturiie* agrare“, realitatea^... realităţilor dela noi. • (p. IIQ. . Zeletin, Burghezia rorttâtiâ (Colturi Naţionalii lemica Gherea-Stere, singurul efortserios de reflectimie asupra s prijinelor şi naturei civilizaţiunei româneşti.' Materialul, documentar ,’este răscolit din nou, şi' orânduit ,'astfel, încât 'să dea un punct, de vedere -■-■■mNí&t Când conţinutul acestei cărţi apărea în studii publicate de revista „Arhiva“, am crezut nimerit a vesti pe cetitori că încheierile la care ajunge d. Zeletin duc la urmări,‘politice şi morale reacţionare. Şi,din acest punct de privire, le-am semnalat eu : -mri^isMiaase'tJ?culture.. .■noastre?^ * . ». Era, dirn partea mea o s.inssală, și —• 'ceva încă mai grav — o naivitate. Căci singurul lucru primejdios. pe ‘acest pământ este .că tun-altdevăr/să fie tăinuit.. Iar de .nu-i ă“devărV -T- atunci există nfijloacele logice ,şi. argumentele 'ştiinţifice, arme cu mult mai distrugătoare de cât simplă trecere sribt-tăcere. Dar ’ lăsând, la o parte, chestiunea dacă autorul are sau nu drep-; noastre materiale de astăzi. Cât despre .-civilizaţia cealaltă, despre'o încoronare şi o sintetizare îp. idei a operei sale,—' burghezia liberală n’a putut-o încă face. Şi aceasta pentru că adversarii săi, junimişti, socialişti şi popo■raniştif erau mai iscusiţi în mânuirea teoriilor. Aşa că, pe tărâmul acesta,a învins ceea ce d. Zeletin mumneşte, în mod genera!,, reacţiunea,-.Reacíiua£„ — -pentru-,că interesul ei a fost să oprească mersul firesc al evoluţiei, al cărei reprezentant unic este azi partidul liberal —-’ şi poate mai târziu un altul, identic,, ca doctrină, dar ‘ mai atent la preocupările ideologice. Decât,--—, toată această construcţiunie, se reazimă pe o radicală'neînţelegereanoţiunei: burghezie. Este,cu siguranţă cam bizară ideea Janimei care,- -jumătate mărturisit, jumătate lucru aTtuţisit, credeai că realitafile româneşti nu-s realităţi veritabile, ci „ferme goale“. PriEste aproape inutil să combatem o asemenea, stranie concepţiune. E de ajuns să arătăm în ce constă confuzia pe care o face d. Zeletin. D-sa “ confundă „societatea burgheză“ cu „clasa“ burgheză. Societatea burgheză este, într’adevăr, o comunitate unde toată lumea, toate clasele sociale, sunt obligate să lucreze în principal pentru piaţă, şi aproape de loc-pentru nevoile proprii. Şi, înlăuntrul societăţii capitaliste, a Statului burghez, clasa burgheză e cea dintâi care să se conformeze acestui imperativ social. Dar nu e singura. Definiţia d-lui Zeletin se potriveşte tot aşa de bine clasei proletare. Căci proletariatul — poate chiar mai evident decât burghezul — nu întrebuinţează pentru sine aproape nimic din ce produce. Proletarul, de multe ori nu are nici măcar menaj, gospodărie casnică, singura forma de economie în vederea consumaţiei directe care mai exis(Cititi ienptinrirea în pan.llaj NOTE : O TELEGRAMA din Atena ,anunţa că d. Păngaîos, primul-minstru v grtje, „a invitat pe şefii tuturor partidelor politice la ti ccţisfătuire a■supra, situaţiei politice interne şi in speciel asupră întocmiri? EstClor tiftorate". ’ La noi insă, d. TmU Brătianu ii numeşte pe şefii celorlalte partide notifice cârti.!" rectificând imediat: „câni turpati.!".. ... r* * - GUVERNUL" a anunţat sporuri de, salam. Până acum, nu se ştia în-, să precis cota urcării rolurilor funcţionăreşti. Se cunoştea, global, apar suma alocată pentru slujbaşi. Astăzi se poate afirma cu precizie această cotă. N’avem o declaraţie oficială, directă. Ci noi înşine, prin deducţie, putem descoperi cina miraculoasă. Guvernul a fixat urcarea soldelorofiţereşti, de vor fi sporite cu 44 la sută dela 1 ianuarie la 1 iulie 1926 şi cu 86 la sută dela 1 iulie patre la sfârşitul amim. '• Prin urmare există un indiciu sigur. Funcţionarii vor avea in prima jumătate de an un spor de 44iar in a doua jumătate — de :S6 asupra salariilor. ‘ . Funcţionării îşi cunosc aşadar, cu siguranţă 'situaţia. ' * * JANDARMII dela postul Sîoiceni (Ardeal), auzind într’o noapte larmă pe uliţele satului, s’au apropiate cu armele încărcate de gloata turbulentă. Ce era ? „Liniştea". — cum. spune „Universul", — era turburată de. vociferările unui grup. du beţivi, care tocmai atunci, ăsise deja card/Bnia". Jandarmii tiuit ,Jsomaf'Hă, pMrty.1. să se liniştească. Ei insă rtâni, vrut să se potolească" , nici ,/lppă tapetate somaţi?}. Fii fata acestui'tat de rebeliune, agenţii forte publice — nici mai mult rud.mai. Bitin 'Ș~. „au recurs la întrebuinţarea armei". Rezultatul Au fost răniţi câţiva săteni.. . , "z -Noroc că acest sistemnu se practică și pe epica Victoriei, după miezul nopții.! În fiecare dimineață am găsi p.estrada mormane de cada. Inter. Chestia zilei HERTCOP Sârguinţă budgetara Deputaţii se îmbulzesc In comisii, le budgetare, .. („vioini*' - D. VINTILĂ.— Staţi, staţi, nu mai. sc prepară, nu sc mănâncă.. vă înghesuiţi aşa, fiindcă acum mi Evenimentele Externe Situația în ultimele 24 ore— \ ' MARȚI, 24 Noembrie Guvernul’ Painleve a demisionat. Pus în minoritate numai cu trei voturi,pe chestiunea unui paragraf adițional la articolul S a legii financiare, paragraf prin care serviciile" datoriei publice sunt degajate de răspundere față de purtătorii' de hohifri'pe termen scurt, cabinetul Painleve și-a prezentat imediat de. TlbumTrea crireî de guvern in planta tiu vă surprind© p© nimeni, chei, dela reconstituirea cartelului Pe ihazele fragile ale formulei tran,. zacționate, referitoare la proeeteie financiare, n’a existat zi in care sa tiu se îi produs fapte cari proves, teau apropiata cădere a guvernu- lui. - ; Surprinzător in izbucnirea crizei este numai faptul că răsturnarea guvernului s’a produs pe o prevedere din lege care, după desfășurarea de până acum a conflictului dintre socialişti şi guvern, ar fî trebuit, in mod logic, să întrunească majoritatea necesară. In adevăr, guvernul Pavileve cade din cauza principiului consolidării forţate a împrumuturilor pe termen scurt, principiu impus de altfel de socialişti drept compensaţie pentru renunţarea la impozitul pe capital. Desorientarea şi haosul curentelor de opinii în Camera franceză este însă atât de mare. in urma violentelor fricţiuni dintre diversele grupări ce-şi dispută Întâietatea pentru concepţiile lor financiare, incât la adoptarea primelor articole din proiectele financiare, guvernul a obţinut, in dimineaţa zilei in care a demisionat, si votul comuniştilor pentru ca apoi, cu prilejul prezentării paragrafului adiţional, aceiaşi comunişti ,să voteze contra şi să provoace căderea guvernului. De altfel, existenţa guvernului era atât de precară din cauza instabilităţii majorităţii parlamentare, încât era exclus ca opera atât de vastă şi revoluţionară, prin multe din prevederile sale, să fi putut fi realizată cu o asemenea majoritate. Demisia celui de aldoilea guvern Painlevé ,şi experienţa celor trei guverne sprijinite pecartelul stângei, sunt menite să dea un caracter de o deosebită gravitate actualei crize de guvern din Franţa. Nu este exclus ca să se revină la un guvern periid sau la un guvern prezidat de o persoana cu concepţii agreate de socialişti, insă exinenţa făcută până acum ,vor impune,fara îndoială, multe ezitări candidaţilor la alcătuirea noului guvern. Consfătuirile ce au avut loc imediat, după demisia guvernului, intre grupările făcând parte din cartel, ar degaja hotărîrea de a continua totuș colaborarea. Pe de altă parte îmă, se pare ci defecţiunile numeroase pritejite de dezbinările din ultimul timp,, ar fi slăbit majoritatea- La numărătoarea mandatelor deţtinute azi, de cartel, s’a constatat a, lipsesc incă vreo 20 de mandate pentru a constitui o majoritate. In asemenea împrejurări se prea poate să se recurgă la un guvern de concentrare naţională sau, poate, in cele din urmă, la disolvarea parlamentului şi instituirea orion noul alegeri. O telegramă din Berlin afirmă că semnarea tratatelor la Locarno va fi amânată cn vreo două săptămâni fără sa indice insa cars este motivul acestei hotărâri. Presupunând că este exactă, hotărârea de care vorbeşte telegrama n'ar putea fi justificată de doliul curţii regale engleze deoarece acesta va dura mai mult decât două săptămâni iar de altă parte o ştire parvenită puţin după moartea reginei Alexandra a Angliei vestea că guvernul englez a hotărât să reducă la minimum festivităţile proiectate pentru semnarea tratatelor din Locarno. Dacă telegrama din Berlin nu exprimă numai un deziderat al guvernului ger (Citiţi continuarea în pag. II-a) WAZBATII LOCURI CU NOROC O corespondenţă din Botoşani ne comunică ieri că sistemul Tömesen- Munteanu nu a fost chiar aşa lipsit de rod cum ne-am putut închipui în primul moment. E o şcoală întreagă care are discipoli din ce in ce nunt numeroşi şi mai activi. A murit Munteanu, dar nu i-a pierit sistemul... Iată chiar săptămâna trecută , în jud. Botoşani, doi bandiţi au oprit în mijlocul drumului un convoi întreg de căruţe cu tot felul de calatori jefuindu-i după procedeul celebru de la Vulcana... Nimic nou şi interesant, veţi zice. Da, dar ceea ce ridică faptul la înălţimea unui simbol epocal e că s'a petrecut pe o colină căreia i se zice: colina Brătieni... Ştiu ei bandiţii să-şi aleagă locurile cari le poartă noroc! KÎX