Adevěrul, decembrie 1925 (Anul 38, nr. 12873-12897)

1925-12-01 / nr. 12873

­rocesului morarescu Depoziţiile martorilor apărării Un martor a depus in şedinţă secretă si doi au refuzat­ ­ In şedinţa de Sâm­bătă s’a conti­nuat ascultarea martorilor apără­torii s D. GENERAL LIŞCU are cuvinte cde laudă la adresa locot Morfirescu, fpe care ti descrie ca pe un ofiţer ce şi_a făcut datoria. Arată că in 1919 contrabanda pe Nistru era In floare şi că era nevoe de o supraveghere serioasă. DEPOZIŢIA D-LUI GENERAL EPURE D. GENERAL EPURE dă amănun­te as oferă situaţiei pe Nistru, accen­tuând că s'au dat ordine serioase de pază. Spune că fiind informat că grăni­cerii erau corupţi de „Jidani“, a luat măsuri severe inspectând in fiecare noapte pichetele de grăniceri. „Odată “— spune martorul —, prind un „pui de jidan“­. Comisarul retial: Constat că el a transformat in întrunire antise­mită. Rog pe d. preşedinte să roa­ge pe d. martor să utilizeze alţi­­termeni. [ Preşedintele: Continuaţi, domnule­­ general. D. GENERAL EPURE laudă acti­vitatea locotenentului Morărescu, pe care d-sa Ta trimes la Vârtejeni şi­­declară că n’a primit nici­odată re­clamation! Împotriva acuzatului. DEPOZIT­IA C-LUB COLO­NEL BARZOTESCU După o pauză e audiat de colonel ■Bar­rotes­cu, fost comandant al lo­cal Morărescu. ’ Martorul afirmă că, din cauza in­ite­rsiunilor bolşevice din 1919, cari atacau posturile noastre de grani­ceri, a fost nevoie de pază riguroa Relevă datoria autorităţilor de supraveghea de aproape pe contra­bandişti, cari nu lipsesc de la nici o frontieră. Nu ştie nimic cu privire la faptele ■ ce se impută lui Morărescu. DEPOZIJIA D-LUI PIA­­IOR MIRONESCU D. MAIOR MIRONESCU nu are cunoştinţă de execuţiile locat. Moră­rescu şi constată că subalternul său nu şi-a făcut decât datoria. Răspunzând unei întrebări a co­misarului regal, declară că în do­rinţa de a se stârpi bandele de re­­fugiaţi, a pornit noaptea la ora 1 la­­Vârtejeni, unde a ridicat vreo 150 de refugiaţi şi i-a transportat la Bălţi. In ce priveşte desele cadavre din sectorul local, Morărescu, martorul declară că dacă actele dresate de parchet erau complectele, autoriza imnmormântarea, întrebat de comisarul regal, mar­torul işi amintește că locot. Moră­­irescu a fost mutat in urma raportu­lui cu privire la la puşca­rea „celor opt“, din care rezultă că execuţia fost ilegali Nu are cunoştinţă de schingiuirea contrabandiştlor şi cercetările n’au dovedit nimic cu privire la jafuri. ■ Ştie că locul Morărescu a cumpă­rat floarea soarelui fără autorizaţia ministerului de finanţe şi că pentru aceasta a suferit o condamnare de 500O lei. Martorul adaugă că odată la inspecţie, a găsit şi o factură falsă. UN MARTOR SNCORSOD D. EM. V­ASILIU-CLUJ, din partea apărării, cere recuzarea martorului dr. Ionescu, pe motiv că a stat In sală, în timpul desbaterilor, ceea ce martorul contesti 1 D. avocat VIRGIL MORA relevă că d. dr. Ionescu a făcut o scrisoare comisarului regal, prin care s’a ofe­rit să fie chemat ca martor. Ori cum va putea depune fără ură și părtinire? D. PREȘEDINTE: Dacă venea în­să să se ofere ca martor al apărării? D. CAP. CHIRIAC, comisar regal în combaterea incidentului, spune că oricine poate să se ofere ca mar­­ftor intr’un proces. Apoi, scrisoarea era adresaţi consiliului, nu mie personal. Deliberând, eewsîîluî respinge in­cidentul şi dispune ascultarea d-lui dr. lonescu ca martor. Apărarea: Ne opunem la Jură­mânt. In acest caz. O SPOVEDANIE VIACA ERA Incepându-şi depoziţia d-luî Io­­nescu povesteşte cum a ajuns intr’o noapte la plaion într’o inspecţie sa­nitară. îngrozit de noroae, l’a întrebat pe Morărescu: — Cum trăieşti act? — Bine, neta, —i-a răspuns local. Morărescu. Odată, — continuă martorul — Inculpatul La povestit că a arestat un om din sat spre a băga groaza în ceilalţi şi l-a trimes la Sor­oca; a fost Împuşcat lasă un drum, pe pfund a Încercat să fugă. Altădată, i-a vorbit despre un nu­măr de refugiaţi, cari Lau oferit câte 100.000 lei să-i treacă Nistrul şi că a dat ordin ca, Îndată ce vor ajunge la mijlocul Nistrului, să fie împuş­ca­ţi. Ba, ceva mal mult, ascuns în»­triin tufiş, a tras şi Morărescu. Intr’altă zi, Morărescu i-a spus că are necaz pe un popă şi o fată şi da­că in Noembrie a fost Împuşcat vre­un popi acela trebue să fi fost, — presupune d. dr. Ionesco. Intrebdndu-1 cine verifică aceste executări, Morărescu i-a răspuns că medicii din partea localei, de teama lui, li dau verificarea fără să discute mult. Apoi, Horăroscu a mai spus că ara ordin de la generalul Popovici, comandantul Basarabiei, să im­­poste, întrebat, apoi, de apărare de cine era însoţit in inspecţie, martorul răspunde că era Însoţit de soţia sa. — Martorul, Întrebat de apărare precizează că aceste mărturisiri Mo­­rărescu îi Ie-a făost intre patru ochi. Celorlalte întrebări ale apărării, tf-nul lonescu refuză să răspundă UN MARTOR CERE Ş£­­DINŢA SECRETA Este introdus apoi d. maior PRE-­v­UP,­ fost şef al biroului informa­ţiilor de la comandamentul Basara­biei. ..— martor al apărării. Ed. maior PRECUP spune că locot. Morărescu îşi făcea datoria conform legilor şi regulamentelor, pentru ca­­re a şi fost citat prin ordin de zi. La cererea apărării, martorul răs-, punde că ordinele de zi nu puteau fi date in necunoştință de cauză, ci pe baza convingerii că cei propuşi o meritau. _ _ ^ De altfel nu au fost citaţi decât vre-o 2-3 in decurs de doi ani. întrebat asupra ordinelor in pri­vinţa trecerii pe Nistru, martorul de­clară că nu le poate face cunoscute decât în şedinţă secretă, fiind vorba de lucruri confidenţiale, cari privesc apărarea ţării. Totuşi a consimţit să dea unele a­­mănunte şi anume: Trecerea pe Nistru era complect opriţi afară de anumite persoane. Apropos de somaţiuni, martorul crede că ele erau imposibile în con­diţiile în care se efectuau trecerile Câteodată, în timpul iernei, veneau pe ghiaţă grupuri de oameni îmbră­caţi în cearceafuri albe, spre a fi confundaţi cu zăpada. Soldaţii aveau ordin să tragă în caz de flagrant delict şi în cazul când,­­ odată trecuţi şi prinşi pe teritoriul nostru — refuză să se în­toarcă de unde au venit. Despre celelalte capete de acuza­re împotriva lui Morărescu marto­rul nu ştie nimic. Consiliul având nevoe de lămuriri asupra ordinelor secrete, la cererea apărării dispune evacuarea sălii spre a continua ascultarea lui maior Precup în şedinţă secretă. Primim de la corespondentul no­stru din Iaşi, următoarele: IAŞI 30. — Acum câteva zile, consiliul de război din localitate a­­vea să judece câteva cazuri de mi­că importanţă. Se prezintă un soldat, al cărui nume ne scapă momentan, ca mar­tor. D. căpitan Moraru, care instru­­ise în Iași afacerea Morărescu, ză­rind pe soldat, a recunoscut că es­te un coacuzat în procesul Moră­­rescu, dar care nu s’a prezentat la Distinsul nostru colaborator d. Corist. Bacalbaşa, ne adresează ur­mătoarea scrisoare: Domnule director, Polemica ce urmează pe chestia schimbului de scrisori intre du­pre­şedinţe al Sindicatului ziariştilor şi mine, este numită greşit „Chestia Barbusse“; în realitate este „ches­tia Fouraier-Guernot-Torres-Bar­­busse-Romain Rolland-Severine, etc. etc.“. Se face, deci, o mare nedreptate ilustrului autor al admirabilelor o­­pere „L’Enfer“ şi „Le Feri“. D. Barbusse n’a împlinit decât funcţiunea picăturei de apă care revarsă conţinutul paharului. De fapt paharul era plin de mult Fiind că, timp de un an şi zi după zi, s’au turnat peste răbdarea românească picăturile injurioase şi provocatoa­re. O acţiune ce a jicnit aşa de a­­dânc şi, ca atare ori atât de una­nim, opinia ■ publică a ţării precum şi stăruinţa d-stră de a sublinia prin numeroase articole, deosebi­rea hotărâtă ce este între noi pe a­­ceastă chestiune, nu mai poate pur­ta numele unei simple „divergenţe în apreciere“. De astă dată este o prăpastie. Domnia voastră, fire cinstită şi om intransigent în convingeri, nu voiţi să săriţi înăuntru, spre a ve­ni la mine. Nu sar nici eu, domnule director. Despărţiţi, prin urmare, printr-o prăpastie, opinia publică va în­treba ce mă mai reţine la Adevă­rul şi Dimineaţa, dacă aşi mai ră­mâne? Aceeaşi întrebare mi-am pus-o eu cel dintâi Şi răspunsul a venit ca o fatalitate: salariul şi be­neficiile în calitate de preşedinte al societăţii anonime „Adevărul“. Renunţ la amândouă şi fără nici o părere de rău, domnule director. Om de idei ca şi dumneata, ţip să iau parte în mod cât mai activ a luptele politice, la care n’aşi mai putea participa fiind la Adevărul. In ţara noastră se pregăteşte o mare şi lungă bătălie în care vor figura toti cei cari îşi iubesc ţara. Datoria mă chiamă în linia din­­tâiu a focului, acolo unde am figu­rat în toată modesta mea carieră de ziarist Primiţi, vă rog, d-le director, în­credinţarea deosebitei mele consi­­deraţiuni. La reluarea desbaterilor publice, este ascultat d. DIM J DUMITRESCU, inspector general de poliţie, şeful si­guranței din Bucovina. De la prima întrebare: dacă agenţii M. S. H. puteau trece Nistrul, mar­torul refuză să răspundă, fiind ,,o­­prit de lege şi profesiunea sa“. Adaogă numai ca reflecţie perso­nală. Mai bine făceam puşcărie, decât să fi lăsat să se afle lucrurile divul­gate aci, cari fac rău târii. Repetând refuzul de a răspunde şi in cazul cării s'ar declara, şedinţă se­cretă, se renunţă la audierea d-lui D. Dumitrescu. Agentul VASILIEVICI a refuzat deasemeni să răspundă întrebări­lor ce i s'au pus. * La deschiderea şedinţei, d. avocat Tudor Pope­scu a prezentat o întâm­pinare scrisă d-lui preşedinte, prin care se plângea împotriva unor titluri din „Adevărul” de Vineri. In dezbaterea provocată de această întâmpinare, d. căp. Chiriac a spus că nu poate să facă decât o intervenţie amicală pe lângă reprezentanţii presei ca să păstreze o desăvârşită obiec­tivitate în dările lor de seamă. Comisarul regal a adăugat că, pe când celorlalte ziare­­ le impută ca tendenţios numai titlul, „Universul" publică dări de seamă, complect par­ţiale, favorabile lui Morărescu. Cu acestea, incidentul a fost închis, procesul din Bucureşti, unde este judecat în lipsă.­­Soldatul a fost de îndată arestat şi sub bună escortă a fost trimis în aceeaş zi la Bucureşti, pentru a fi înaintat consiliului de războiu. Asupra soldatului s’a găsit o scri­soare cu instrucţiuni privitoare la proces. Scrisoarea aceasta, despre care se afirmă că e mult interesantă, a însoţit pe soldat la consiliu­ de răsboiu din Capitală. — Dan, nu e bine să ţi se facă o primire nepoliticoasă. Argumentul ce se aduce că vizi­tele şi „anchetele“ străinilor sunt rezultatul uneltirilor sovietice, de­parte de-a infirma judecata noas­tră, îi dă şi mai multă tărie. Avem un vecin, mare ca întindere şi po­pulaţie, care-şi închipuie — sau cel puţin o pretextează — că are ceva de împărţit cu noi. El organizează deci pe tot globul curente de o­­pinie contra noastră. In aceste cu­rente vedem prinşi nu numai co­munişti dar tocmai adversari ho­tărâţi ai comunismului, oameni o­­biectivi şi cu înalte situaţii mon­diale, ca Jean Longuet şi Com­­pere-Moret în Franţa, Ellenbogen şi Max Adler în lumea germană, etc., etc„ cari, la rândul lor, atrag masse întregi în curentul ostil nouă: povestea bulgărelui de ză­padă. Putem noi spune că nu ne pasă de opinia publică mondială? Evi­dent că nu. Şi atunci, ce ne ră­mâne de făcut? Să desfăşurăm o acţiune de contra-propagandă, in­teligentă şi eficace în străinătate; aceasta însă ar fi în putinţa ex­­cluzivă a guvernului, care, din ce motive nu ştim, n’o face. In al doilea rând, să primim bine pe vizitatorii străini chiar când ei vin cu idei preconcepute, pentru ca să le arătăm şi punctul nostru de vedere, care nu se poate să nu-i influenţeze şi el câtuşi de puţin. Şi, bine­înţeles, să ne dăm toată osteneala ca străinii să nu găsească în ţară lucruri urâte, cari s’ar pu­­tea exploata în contra noastră. Ţinem să se observe bine că, ast­fel, deosebirea dintre d. Bacalbaşa şi noi, în această privinţă, nu este de principiu, ci de tactică, de pro­cedură, — ceea ce, dealtfel, nu-i sca­de importanţa. Noi rămânem neclinti­ fi în păre­rea noastră. „Adevărul“ a fost a­­desea conducătorul curentelor pu­blice, dar nu arare­ori a trebuit să ia asupră-şi greaua şi desigur ne­plăcuta misiune de a se opune unor curente pe cari le găsea greşite şi de a susţine revendicări şi puncte de vedere cari coalizau împotriva lui forţe redutabile. A avut însă totdeauna satisfacţia de a constata că, cu vremea, punctul său de ve­dere a biruit, şi astfel, vede astăzi realizate reforme, pentru cari, fiind­că le-a susţinut, a fost gratificat cu cele mai evidente calomnii, injurii, ameninţări şi acuzaţiuni. Dealtfel, multe din acele lupte din trecut, „Adevărul“ le-a dus împreună cu d. Bacalbaşa. Distinsul nostru colaborator ve­de pornindu-se în ţară o grea bă­tălie. Nu ştim la ce se gândeşte. Noi nu vedem decât o bătălie ne­cesară, cea pentru dreptate, pen­tru reîntronarea legalităţii şi a u­­nei stări de spirit corespunzătoare ei. In această bătălie nu ne putem imagina pe Constantin Bacalbaşa de altă parte a baricadei, decât de cea a democraţiei. De aceea despărfindu-ne de­­dis­tinsul nostru colaborator, rămânem cu convingerea, că daca într’ade­­văr bătălie va fi, în cel mai mare vălmăşag al ei ne vom vedea ală­turi. Pentru aceasta ne este cheză-CONST. BACALBAŞA Sâmbătă 27 Ncembrie 1925, la Ştiri externe D. ŞTEFAN RĂDICI, şeful ţără­niştilor croaţi şi ministrul instruc­ţiei din Iugoslavia, a ţinut un dis­curs in Scupcină vorbind de impor­tanţa colaborării dintre radleişti şi radicali iar în chestiuni de politică externă a căutat din nou să releve că Mussolini a fost o necesitate pentru Italia. ZIARUL „DER ABEND“ din Vie­­na afirmă că Ungaria posedă două fabrici clandestine de mari­ţieni de război şi că întreţine o armată cu mult mai mare decât este autoriza­tă prin tratatele de pace. D. BENEŞ vorbind, în ceh­isianea permanenţă parlamentară, la ches­tiunea tratatelor din Locarno, a a­­tins şi chestiunea recunoaşterea So­vietelor afirmând că a sosit mo­mentul când guvernul cehoslovac va trebui să răspundă în mod ho­tărâtor la această ultimă chestiune GUVERNUL ITALIAN a deschis un credit de 100 milioane Bro pen­tru combaterea mişcării antifascis­te din Italia şi din străinătate. bima informaţiuni Până la modificarea legi sanita­re, s’a decis, în mod provizoriu, ca encefalita letargică să fie cu­prinsă între bo­alele cu declara­ţiu­­­ne obligatorie. Sâmbătă la orele 4 şi imn. r­. Con­stantin Stere, deputat de Soroca, a fost primit in audienţă de rege. Scriitorul Leon Feraru, a­­fost invitat ori Duminică de regina Ma­ria, la palatul Cotroceni. In această audienţă, Suverana s’a interesat, între altele, de toate chestiile ce privesc desvoltarea noastră culturală în America. Suveranul, a binevoit să distingă pe confratele nostru George Horia cu ordinul Coroana României în gradul de ofiţer. Decretul a apărut în „Monitorul Oficial“ de eri. Sâmbătă dimineaţa a Încetat din viaţă în vârstă de 26 de ani după terminarea studiilor sale La Paris Florea Popescu fiul cel mai mic al defunctului Ion Popescu, fost mulţi ani de zile vice-preşedinte al Sindi­catului ziariştilor şi prin redactor al ziarului „Universul“, înmormântarea va avea loc Marţi dimineaţă la cimitirul „Reînvierea“. LONDRA 30 (Rador). — Prinţul Carol a părăsit ori dimineaţă Lon­dra, iar după amiază a sosit la Paris.­­­­ In lumea medicală se vorbeşte că, drept protestare in contra felu­­lui cum a fost alcătuit bugetul mi­nisterului sănătăţii publice, — care de fapt înseamnă dezorganizarea cu desăvârşire a serviciului sanitar — d. dr. Bordea se va retrage de la direcţia generală a acelui servi­ciu pe ziua de 1 ianuarie, adică în momentul când noul buget dezor­ganizator va urma să fie aplicat Şeful regiunii agricole Şegarcea Dolj. Florian Predescu şi agentul gricol la centrul Drănicu, Tudor Popa, au fost suspendaţi din servi­ciu, până la terminarea cercetărilor începute în contra lor. Ministerul de industrie va supu­ne zilele acestea delegaţiunei eco­nomice a guvernului proectul de reducere a taxelor de export la­ grâu, făină şi seminţe oleaginoase pontic taxe vor fi fixate de de­legaţie. Mult aşteptatul bal m­u­cat al Asociaţiunii Gene­rale a Presei Române a fost fixat pentru seara de 16 Ianuarie 1926 în sala teatrului Eforia. Vom a­­l­iun­ga la timp toate sur­prizele care se prepară pentru acest grandios bal Primim următoarele: Toţi invalizii deţinători de chioşcuri vor înainta până Marţi 2 Decembrie, Asociaţiei Generale a Iavalieilor din str. Batiştei No. 17, declaraţiile lor cerute de către primăria Capitalei, privitor la chioşcuri, spre a fi tri­mise primăriei de către Asociaţie. Din iniţiativa d-lui dr. Costineacu, primarul Capitalei, s’a înfiinţat o şcoală pentru agenţii percepţiilor co­munale. Duminică s’a făcut inaugurarea aces­tei şcoli în prezenţa d-lui Micul­escu- Rietz şi a d-lui Crîstea Isidor, căruia li s’a încredinţat direcţiunea şcoliî. Numeroşi ţărani declarându-se ne­mulţumiţi de felul cum au fost împro­prietăriţi, d. Cipăianu subsecretar de stat la domenii a ordonat să se facă o anchetă în comunele Urziceni, Să­­căturia, Bălăci şi Principesa Maria din judeţul Ialomiţa. S’a constatat că agentul agricol Va­sile Negulescu din Comuna Principesa Maria şi-a însuşit 7 ha pământ cu­venit împroprietăriţilor. Din cauza vremii rele, andrita a fost întreruptă. L.­ La primăr Capitalei s’a insti­tuit o comisîun© prezidată de d. M. Berceanu care studiază posibilita­tea unei împroprietăriri a funcţio­narilor comunali, după sistemul francez. Se proed­ează construirea untor apartamente, a căror plată urmea­ză să s-o facă ia rate de către func­­ţionarii comunali. Turneul de Şah PENTRU CAMPIONATUL BU­CUREŞTILOR Partidele rămase in suspensie din runda S-a a turneului s-au terminat astfel: Her­land câştigă împotriva lui Da­tides­cu; Wechsler pierde contra lui Gujdu; ii Proca bate pe Vulcan. Situaţia după runda a cincea este: Mendelsohn: 4 jum. puncte. Herland: 4 puncte Proca: 3 jum. puncte. . Roth, Davidescu şi Lock­enton: câte 2 jum. puncte. . Gudjxt: 2 puncte. Vulcan şi Wechsler cdl'fe’ 1 Jttm. puncta Tocariu 0 puncte. Dr. MARTIN IM vechia specialist reia ors In Capitală vindecă­­ NEURASTENIA HYSTERIA Timiditatea, Melancolia, Insomnia, Somno­­enta Paraliaia Tremurături, Ticuri, NeTral­­£ia| Reumatism, Sughiţul, Vărsători impo­tenţa Incontinenţă de urină după systemu! Prof. Beraheba Nancy, Dubois (Berne) Bernlea (Paris) HIPNQTJSBI reedneal voinţei a caracterului. Tratamentul. " ·»■•0»»«o ■›› Cu cel mai mare regret ne des­părţim de distinsul nostru cola­borator. Dacă între d-sa şi noi au fost în­tot­deauna şi deosebiri de vederi, precum ştiu bine cititorii, ne-am găsit totuşi, într’un perfect acord în cele mai multe chestiuni importante. In cazul special care, după ex­presia d-lui Bacalbaşa, a făcut să se reverse conţinutul, credem ne­cesar să examinăm lucrul mai de aproape, spre a-l putea preciza mai bine. înţelegem perfect sentimentul ne­­plăcut — de agasare — pe care vi­zitatorii străini îl provoacă la noi. Am exprimat din capul locului a­­cest sentiment Dar am socotit şi socotim că nici din punctul de vedere al dreptului pur şi nici dini acela al interesului ţării noastre şt­ tot trecutul d-sa!e, acei vizitatori nu trebuie împiedi-! - cați să-şi urmeze cercetările, şi Numai la Cinema n MJX11 încă câte­ va zile marele succes al sezonului formidabilul film C­ele IO Porunci H. B. Arest fUm a rulat la prezenţa FaalHei regale. Preţuri de Intrare ansi. Parter M 30 — Baleea tei 40 Snceputul la ora 3 Hz Operă Complectă 10 acte rotase Lei 20 şi 30 IBoaopol Dorian fiica Lampa Osram-N ■M întrupează cel mai nou progres pe tărâmul lămpilor electrice cu­ Incandescenţă, 1f Noul fir răsucit, asigurat prin patente, realizează o economie şi constanţă de lumină,­­ neatinse încă până astăzi de lămpile vacuum cu firul în spirală, iar distribuţie de lumină este foarte avantagioasă. Lampa Osram-N este menită se înlocuiască în mare parte­­ lămpile de până astăzi cu firul întins şi se furnizează în măsura permisă de trans­­m­formarea în fabricaţie.O­SRAM Locuinţe pentru funcţionari d'orsay m­e^ur 1Ta­rce de la Fals­­ — PASII SES EAUXICOLOGNE Orsay — Baln$ - Ambrée Spoofalwritten­t rreosmaadées DUrorsehttnopt retratere w*... ( ’ y. ’ iT ‘ CEASORNIC ELV­ETI­AN, ELEGANT SI DE PRECLZWNE. DE VÂNZARE LA MARI! BIJUTIER! $! CEASORNICARI MOVADO CEASORNICUL MODERN DE PRECISIUNEJ CACAO VANHOOTEN cea mm Huramva CEA SflAt niA­­SA MAI SPOR&1CA sl C&A MM PLĂCUTA o ceaşcă CACAO cn LAPTE ESTE CEL MAl BRâNITOR ALIMENT PERTUD COPII ŞI ADULŢI „CREDITUL MINIER“ înştiinţare Se aduce la cunoştinnfA D-Sor Acţionari ai Societăţii cA în şedinţa de la 12 Noembrie a. c. Consiliul de Administraţie a decis că ac­ţiunile din Emisiunea 7-a pentru cari vărsă­­mântul al 2*rea de lei 100 va fi efectuat până la 31 Decembrie, 1925 vor avea dreptul la dividend pentru acest vărsământ cu începere de la 1 ianuarie 1926. CPIfSfiim Dl ADMWfSSTPATgE Lemne de Foc Faâ-Cer-Coce Cocs — Antracit — Cărbuni Cântar garantat—Preţuri convenabile „Uniunea Comercială^ Cal. Moşilor 29. Tel. 6/62, 30/1. Peste 5 milioane ceasornice vândute a reeducaţi»­mentoL Copii­­.ELECTEO-lor întârziaţi, impulsivi, vicioşi, TERAPIA.­ Tratamentul radical modern BTmiSDLDL CoasoltS-11 şi 2­7 Calea Victoriei 33 tos. ». Cana Fnwcati). Ia­r «■‘jggggggBggg ’bonuri deCUSSN Pentru depuneri pe termen fix de: 1 insă pumn Wo­i Staul . II % 3 fi . W Dobânda se plătește anti­­cipati BANCA FORTUNA Soc. Anonimă [spital si rara lel 36.722.000 Str. Stavrojid­eas 8 Trasa bSae introdusă ein Traosit­­vsBfa CBKÎâ un HiPSEEENTABT CB GAEfinZiE jxnte» BSGtmSSTI sî «m­­grejurâmi, ÎL iesea farsa îa 79 No­­em­brie ni i Decembrie ia Uisnt •Hotel, Bl. Ooîdsfef if: Adevera! Uierar A 9EVEBŐL Mfi­ft

Next