Adevěrul, decembrie 1925 (Anul 38, nr. 12873-12897)
1925-12-01 / nr. 12873
rocesului morarescu Depoziţiile martorilor apărării Un martor a depus in şedinţă secretă si doi au refuzat In şedinţa de Sâmbătă s’a continuat ascultarea martorilor apărătorii s D. GENERAL LIŞCU are cuvinte cde laudă la adresa locot Morfirescu, fpe care ti descrie ca pe un ofiţer ce şi_a făcut datoria. Arată că in 1919 contrabanda pe Nistru era In floare şi că era nevoe de o supraveghere serioasă. DEPOZIŢIA D-LUI GENERAL EPURE D. GENERAL EPURE dă amănunte as oferă situaţiei pe Nistru, accentuând că s'au dat ordine serioase de pază. Spune că fiind informat că grănicerii erau corupţi de „Jidani“, a luat măsuri severe inspectând in fiecare noapte pichetele de grăniceri. „Odată “— spune martorul —, prind un „pui de jidan“. Comisarul retial: Constat că el a transformat in întrunire antisemită. Rog pe d. preşedinte să roage pe d. martor să utilizeze alţitermeni. [ Preşedintele: Continuaţi, domnule general. D. GENERAL EPURE laudă activitatea locotenentului Morărescu, pe care d-sa Ta trimes la Vârtejeni şideclară că n’a primit niciodată reclamation! Împotriva acuzatului. DEPOZITIA C-LUB COLONEL BARZOTESCU După o pauză e audiat de colonel ■Barrotescu, fost comandant al local Morărescu. ’ Martorul afirmă că, din cauza initersiunilor bolşevice din 1919, cari atacau posturile noastre de graniceri, a fost nevoie de pază riguroa Relevă datoria autorităţilor de supraveghea de aproape pe contrabandişti, cari nu lipsesc de la nici o frontieră. Nu ştie nimic cu privire la faptele ■ ce se impută lui Morărescu. DEPOZIJIA D-LUI PIAIOR MIRONESCU D. MAIOR MIRONESCU nu are cunoştinţă de execuţiile locat. Morărescu şi constată că subalternul său nu şi-a făcut decât datoria. Răspunzând unei întrebări a comisarului regal, declară că în dorinţa de a se stârpi bandele de refugiaţi, a pornit noaptea la ora 1 laVârtejeni, unde a ridicat vreo 150 de refugiaţi şi i-a transportat la Bălţi. In ce priveşte desele cadavre din sectorul local, Morărescu, martorul declară că dacă actele dresate de parchet erau complectele, autoriza imnmormântarea, întrebat de comisarul regal, martorul işi amintește că locot. Morăirescu a fost mutat in urma raportului cu privire la la puşcarea „celor opt“, din care rezultă că execuţia fost ilegali Nu are cunoştinţă de schingiuirea contrabandiştlor şi cercetările n’au dovedit nimic cu privire la jafuri. ■ Ştie că locul Morărescu a cumpărat floarea soarelui fără autorizaţia ministerului de finanţe şi că pentru aceasta a suferit o condamnare de 500O lei. Martorul adaugă că odată la inspecţie, a găsit şi o factură falsă. UN MARTOR SNCORSOD D. EM. VASILIU-CLUJ, din partea apărării, cere recuzarea martorului dr. Ionescu, pe motiv că a stat In sală, în timpul desbaterilor, ceea ce martorul contesti 1 D. avocat VIRGIL MORA relevă că d. dr. Ionescu a făcut o scrisoare comisarului regal, prin care s’a oferit să fie chemat ca martor. Ori cum va putea depune fără ură și părtinire? D. PREȘEDINTE: Dacă venea însă să se ofere ca martor al apărării? D. CAP. CHIRIAC, comisar regal în combaterea incidentului, spune că oricine poate să se ofere ca marftor intr’un proces. Apoi, scrisoarea era adresaţi consiliului, nu mie personal. Deliberând, eewsîîluî respinge incidentul şi dispune ascultarea d-lui dr. lonescu ca martor. Apărarea: Ne opunem la Jurământ. In acest caz. O SPOVEDANIE VIACA ERA Incepându-şi depoziţia d-luî Ionescu povesteşte cum a ajuns intr’o noapte la plaion într’o inspecţie sanitară. îngrozit de noroae, l’a întrebat pe Morărescu: — Cum trăieşti act? — Bine, neta, —i-a răspuns local. Morărescu. Odată, — continuă martorul — Inculpatul La povestit că a arestat un om din sat spre a băga groaza în ceilalţi şi l-a trimes la Soroca; a fost Împuşcat lasă un drum, pe pfund a Încercat să fugă. Altădată, i-a vorbit despre un număr de refugiaţi, cari Lau oferit câte 100.000 lei să-i treacă Nistrul şi că a dat ordin ca, Îndată ce vor ajunge la mijlocul Nistrului, să fie împuşcaţi. Ba, ceva mal mult, ascuns în»triin tufiş, a tras şi Morărescu. Intr’altă zi, Morărescu i-a spus că are necaz pe un popă şi o fată şi dacă in Noembrie a fost Împuşcat vreun popi acela trebue să fi fost, — presupune d. dr. Ionesco. Intrebdndu-1 cine verifică aceste executări, Morărescu i-a răspuns că medicii din partea localei, de teama lui, li dau verificarea fără să discute mult. Apoi, Horăroscu a mai spus că ara ordin de la generalul Popovici, comandantul Basarabiei, să imposte, întrebat, apoi, de apărare de cine era însoţit in inspecţie, martorul răspunde că era Însoţit de soţia sa. — Martorul, Întrebat de apărare precizează că aceste mărturisiri Morărescu îi Ie-a făost intre patru ochi. Celorlalte întrebări ale apărării, tf-nul lonescu refuză să răspundă UN MARTOR CERE Ş£DINŢA SECRETA Este introdus apoi d. maior PRE-vUP, fost şef al biroului informaţiilor de la comandamentul Basarabiei. ..— martor al apărării. Ed. maior PRECUP spune că locot. Morărescu îşi făcea datoria conform legilor şi regulamentelor, pentru care a şi fost citat prin ordin de zi. La cererea apărării, martorul răs-, punde că ordinele de zi nu puteau fi date in necunoştință de cauză, ci pe baza convingerii că cei propuşi o meritau. _ _ ^ De altfel nu au fost citaţi decât vre-o 2-3 in decurs de doi ani. întrebat asupra ordinelor in privinţa trecerii pe Nistru, martorul declară că nu le poate face cunoscute decât în şedinţă secretă, fiind vorba de lucruri confidenţiale, cari privesc apărarea ţării. Totuşi a consimţit să dea unele amănunte şi anume: Trecerea pe Nistru era complect opriţi afară de anumite persoane. Apropos de somaţiuni, martorul crede că ele erau imposibile în condiţiile în care se efectuau trecerile Câteodată, în timpul iernei, veneau pe ghiaţă grupuri de oameni îmbrăcaţi în cearceafuri albe, spre a fi confundaţi cu zăpada. Soldaţii aveau ordin să tragă în caz de flagrant delict şi în cazul când, odată trecuţi şi prinşi pe teritoriul nostru — refuză să se întoarcă de unde au venit. Despre celelalte capete de acuzare împotriva lui Morărescu martorul nu ştie nimic. Consiliul având nevoe de lămuriri asupra ordinelor secrete, la cererea apărării dispune evacuarea sălii spre a continua ascultarea lui maior Precup în şedinţă secretă. Primim de la corespondentul nostru din Iaşi, următoarele: IAŞI 30. — Acum câteva zile, consiliul de război din localitate avea să judece câteva cazuri de mică importanţă. Se prezintă un soldat, al cărui nume ne scapă momentan, ca martor. D. căpitan Moraru, care instruise în Iași afacerea Morărescu, zărind pe soldat, a recunoscut că este un coacuzat în procesul Morărescu, dar care nu s’a prezentat la Distinsul nostru colaborator d. Corist. Bacalbaşa, ne adresează următoarea scrisoare: Domnule director, Polemica ce urmează pe chestia schimbului de scrisori intre dupreşedinţe al Sindicatului ziariştilor şi mine, este numită greşit „Chestia Barbusse“; în realitate este „chestia Fouraier-Guernot-Torres-Barbusse-Romain Rolland-Severine, etc. etc.“. Se face, deci, o mare nedreptate ilustrului autor al admirabilelor opere „L’Enfer“ şi „Le Feri“. D. Barbusse n’a împlinit decât funcţiunea picăturei de apă care revarsă conţinutul paharului. De fapt paharul era plin de mult Fiind că, timp de un an şi zi după zi, s’au turnat peste răbdarea românească picăturile injurioase şi provocatoare. O acţiune ce a jicnit aşa de adânc şi, ca atare ori atât de unanim, opinia ■ publică a ţării precum şi stăruinţa d-stră de a sublinia prin numeroase articole, deosebirea hotărâtă ce este între noi pe această chestiune, nu mai poate purta numele unei simple „divergenţe în apreciere“. De astă dată este o prăpastie. Domnia voastră, fire cinstită şi om intransigent în convingeri, nu voiţi să săriţi înăuntru, spre a veni la mine. Nu sar nici eu, domnule director. Despărţiţi, prin urmare, printr-o prăpastie, opinia publică va întreba ce mă mai reţine la Adevărul şi Dimineaţa, dacă aşi mai rămâne? Aceeaşi întrebare mi-am pus-o eu cel dintâi Şi răspunsul a venit ca o fatalitate: salariul şi beneficiile în calitate de preşedinte al societăţii anonime „Adevărul“. Renunţ la amândouă şi fără nici o părere de rău, domnule director. Om de idei ca şi dumneata, ţip să iau parte în mod cât mai activ a luptele politice, la care n’aşi mai putea participa fiind la Adevărul. In ţara noastră se pregăteşte o mare şi lungă bătălie în care vor figura toti cei cari îşi iubesc ţara. Datoria mă chiamă în linia dintâiu a focului, acolo unde am figurat în toată modesta mea carieră de ziarist Primiţi, vă rog, d-le director, încredinţarea deosebitei mele consideraţiuni. La reluarea desbaterilor publice, este ascultat d. DIM J DUMITRESCU, inspector general de poliţie, şeful siguranței din Bucovina. De la prima întrebare: dacă agenţii M. S. H. puteau trece Nistrul, martorul refuză să răspundă, fiind ,,oprit de lege şi profesiunea sa“. Adaogă numai ca reflecţie personală. Mai bine făceam puşcărie, decât să fi lăsat să se afle lucrurile divulgate aci, cari fac rău târii. Repetând refuzul de a răspunde şi in cazul cării s'ar declara, şedinţă secretă, se renunţă la audierea d-lui D. Dumitrescu. Agentul VASILIEVICI a refuzat deasemeni să răspundă întrebărilor ce i s'au pus. * La deschiderea şedinţei, d. avocat Tudor Popescu a prezentat o întâmpinare scrisă d-lui preşedinte, prin care se plângea împotriva unor titluri din „Adevărul” de Vineri. In dezbaterea provocată de această întâmpinare, d. căp. Chiriac a spus că nu poate să facă decât o intervenţie amicală pe lângă reprezentanţii presei ca să păstreze o desăvârşită obiectivitate în dările lor de seamă. Comisarul regal a adăugat că, pe când celorlalte ziare le impută ca tendenţios numai titlul, „Universul" publică dări de seamă, complect parţiale, favorabile lui Morărescu. Cu acestea, incidentul a fost închis, procesul din Bucureşti, unde este judecat în lipsă.Soldatul a fost de îndată arestat şi sub bună escortă a fost trimis în aceeaş zi la Bucureşti, pentru a fi înaintat consiliului de războiu. Asupra soldatului s’a găsit o scrisoare cu instrucţiuni privitoare la proces. Scrisoarea aceasta, despre care se afirmă că e mult interesantă, a însoţit pe soldat la consiliu de răsboiu din Capitală. — Dan, nu e bine să ţi se facă o primire nepoliticoasă. Argumentul ce se aduce că vizitele şi „anchetele“ străinilor sunt rezultatul uneltirilor sovietice, departe de-a infirma judecata noastră, îi dă şi mai multă tărie. Avem un vecin, mare ca întindere şi populaţie, care-şi închipuie — sau cel puţin o pretextează — că are ceva de împărţit cu noi. El organizează deci pe tot globul curente de opinie contra noastră. In aceste curente vedem prinşi nu numai comunişti dar tocmai adversari hotărâţi ai comunismului, oameni obiectivi şi cu înalte situaţii mondiale, ca Jean Longuet şi Compere-Moret în Franţa, Ellenbogen şi Max Adler în lumea germană, etc., etc„ cari, la rândul lor, atrag masse întregi în curentul ostil nouă: povestea bulgărelui de zăpadă. Putem noi spune că nu ne pasă de opinia publică mondială? Evident că nu. Şi atunci, ce ne rămâne de făcut? Să desfăşurăm o acţiune de contra-propagandă, inteligentă şi eficace în străinătate; aceasta însă ar fi în putinţa excluzivă a guvernului, care, din ce motive nu ştim, n’o face. In al doilea rând, să primim bine pe vizitatorii străini chiar când ei vin cu idei preconcepute, pentru ca să le arătăm şi punctul nostru de vedere, care nu se poate să nu-i influenţeze şi el câtuşi de puţin. Şi, bineînţeles, să ne dăm toată osteneala ca străinii să nu găsească în ţară lucruri urâte, cari s’ar putea exploata în contra noastră. Ţinem să se observe bine că, astfel, deosebirea dintre d. Bacalbaşa şi noi, în această privinţă, nu este de principiu, ci de tactică, de procedură, — ceea ce, dealtfel, nu-i scade importanţa. Noi rămânem neclinti fi în părerea noastră. „Adevărul“ a fost adesea conducătorul curentelor publice, dar nu arareori a trebuit să ia asupră-şi greaua şi desigur neplăcuta misiune de a se opune unor curente pe cari le găsea greşite şi de a susţine revendicări şi puncte de vedere cari coalizau împotriva lui forţe redutabile. A avut însă totdeauna satisfacţia de a constata că, cu vremea, punctul său de vedere a biruit, şi astfel, vede astăzi realizate reforme, pentru cari, fiindcă le-a susţinut, a fost gratificat cu cele mai evidente calomnii, injurii, ameninţări şi acuzaţiuni. Dealtfel, multe din acele lupte din trecut, „Adevărul“ le-a dus împreună cu d. Bacalbaşa. Distinsul nostru colaborator vede pornindu-se în ţară o grea bătălie. Nu ştim la ce se gândeşte. Noi nu vedem decât o bătălie necesară, cea pentru dreptate, pentru reîntronarea legalităţii şi a unei stări de spirit corespunzătoare ei. In această bătălie nu ne putem imagina pe Constantin Bacalbaşa de altă parte a baricadei, decât de cea a democraţiei. De aceea despărfindu-ne dedistinsul nostru colaborator, rămânem cu convingerea, că daca într’adevăr bătălie va fi, în cel mai mare vălmăşag al ei ne vom vedea alături. Pentru aceasta ne este cheză-CONST. BACALBAŞA Sâmbătă 27 Ncembrie 1925, la Ştiri externe D. ŞTEFAN RĂDICI, şeful ţărăniştilor croaţi şi ministrul instrucţiei din Iugoslavia, a ţinut un discurs in Scupcină vorbind de importanţa colaborării dintre radleişti şi radicali iar în chestiuni de politică externă a căutat din nou să releve că Mussolini a fost o necesitate pentru Italia. ZIARUL „DER ABEND“ din Viena afirmă că Ungaria posedă două fabrici clandestine de mariţieni de război şi că întreţine o armată cu mult mai mare decât este autorizată prin tratatele de pace. D. BENEŞ vorbind, în cehisianea permanenţă parlamentară, la chestiunea tratatelor din Locarno, a atins şi chestiunea recunoaşterea Sovietelor afirmând că a sosit momentul când guvernul cehoslovac va trebui să răspundă în mod hotărâtor la această ultimă chestiune GUVERNUL ITALIAN a deschis un credit de 100 milioane Bro pentru combaterea mişcării antifasciste din Italia şi din străinătate. bima informaţiuni Până la modificarea legi sanitare, s’a decis, în mod provizoriu, ca encefalita letargică să fie cuprinsă între boalele cu declaraţiune obligatorie. Sâmbătă la orele 4 şi imn. r. Constantin Stere, deputat de Soroca, a fost primit in audienţă de rege. Scriitorul Leon Feraru, afost invitat ori Duminică de regina Maria, la palatul Cotroceni. In această audienţă, Suverana s’a interesat, între altele, de toate chestiile ce privesc desvoltarea noastră culturală în America. Suveranul, a binevoit să distingă pe confratele nostru George Horia cu ordinul Coroana României în gradul de ofiţer. Decretul a apărut în „Monitorul Oficial“ de eri. Sâmbătă dimineaţa a Încetat din viaţă în vârstă de 26 de ani după terminarea studiilor sale La Paris Florea Popescu fiul cel mai mic al defunctului Ion Popescu, fost mulţi ani de zile vice-preşedinte al Sindicatului ziariştilor şi prin redactor al ziarului „Universul“, înmormântarea va avea loc Marţi dimineaţă la cimitirul „Reînvierea“. LONDRA 30 (Rador). — Prinţul Carol a părăsit ori dimineaţă Londra, iar după amiază a sosit la Paris. In lumea medicală se vorbeşte că, drept protestare in contra felului cum a fost alcătuit bugetul ministerului sănătăţii publice, — care de fapt înseamnă dezorganizarea cu desăvârşire a serviciului sanitar — d. dr. Bordea se va retrage de la direcţia generală a acelui serviciu pe ziua de 1 ianuarie, adică în momentul când noul buget dezorganizator va urma să fie aplicat Şeful regiunii agricole Şegarcea Dolj. Florian Predescu şi agentul gricol la centrul Drănicu, Tudor Popa, au fost suspendaţi din serviciu, până la terminarea cercetărilor începute în contra lor. Ministerul de industrie va supune zilele acestea delegaţiunei economice a guvernului proectul de reducere a taxelor de export la grâu, făină şi seminţe oleaginoase pontic taxe vor fi fixate de delegaţie. Mult aşteptatul bal mucat al Asociaţiunii Generale a Presei Române a fost fixat pentru seara de 16 Ianuarie 1926 în sala teatrului Eforia. Vom aliunga la timp toate surprizele care se prepară pentru acest grandios bal Primim următoarele: Toţi invalizii deţinători de chioşcuri vor înainta până Marţi 2 Decembrie, Asociaţiei Generale a Iavalieilor din str. Batiştei No. 17, declaraţiile lor cerute de către primăria Capitalei, privitor la chioşcuri, spre a fi trimise primăriei de către Asociaţie. Din iniţiativa d-lui dr. Costineacu, primarul Capitalei, s’a înfiinţat o şcoală pentru agenţii percepţiilor comunale. Duminică s’a făcut inaugurarea acestei şcoli în prezenţa d-lui Miculescu- Rietz şi a d-lui Crîstea Isidor, căruia li s’a încredinţat direcţiunea şcoliî. Numeroşi ţărani declarându-se nemulţumiţi de felul cum au fost împroprietăriţi, d. Cipăianu subsecretar de stat la domenii a ordonat să se facă o anchetă în comunele Urziceni, Săcăturia, Bălăci şi Principesa Maria din judeţul Ialomiţa. S’a constatat că agentul agricol Vasile Negulescu din Comuna Principesa Maria şi-a însuşit 7 ha pământ cuvenit împroprietăriţilor. Din cauza vremii rele, andrita a fost întreruptă. L. La primăr Capitalei s’a instituit o comisîun© prezidată de d. M. Berceanu care studiază posibilitatea unei împroprietăriri a funcţionarilor comunali, după sistemul francez. Se proedează construirea untor apartamente, a căror plată urmează să s-o facă ia rate de către funcţionarii comunali. Turneul de Şah PENTRU CAMPIONATUL BUCUREŞTILOR Partidele rămase in suspensie din runda S-a a turneului s-au terminat astfel: Herland câştigă împotriva lui Datidescu; Wechsler pierde contra lui Gujdu; ii Proca bate pe Vulcan. Situaţia după runda a cincea este: Mendelsohn: 4 jum. puncte. Herland: 4 puncte Proca: 3 jum. puncte. . Roth, Davidescu şi Lockenton: câte 2 jum. puncte. . Gudjxt: 2 puncte. Vulcan şi Wechsler cdl'fe’ 1 Jttm. puncta Tocariu 0 puncte. Dr. MARTIN IM vechia specialist reia ors In Capitală vindecă NEURASTENIA HYSTERIA Timiditatea, Melancolia, Insomnia, Somnoenta Paraliaia Tremurături, Ticuri, NeTral£ia| Reumatism, Sughiţul, Vărsători impotenţa Incontinenţă de urină după systemu! Prof. Beraheba Nancy, Dubois (Berne) Bernlea (Paris) HIPNQTJSBI reedneal voinţei a caracterului. Tratamentul. " ·»■•0»»«o ■›› Cu cel mai mare regret ne despărţim de distinsul nostru colaborator. Dacă între d-sa şi noi au fost întotdeauna şi deosebiri de vederi, precum ştiu bine cititorii, ne-am găsit totuşi, într’un perfect acord în cele mai multe chestiuni importante. In cazul special care, după expresia d-lui Bacalbaşa, a făcut să se reverse conţinutul, credem necesar să examinăm lucrul mai de aproape, spre a-l putea preciza mai bine. înţelegem perfect sentimentul neplăcut — de agasare — pe care vizitatorii străini îl provoacă la noi. Am exprimat din capul locului acest sentiment Dar am socotit şi socotim că nici din punctul de vedere al dreptului pur şi nici dini acela al interesului ţării noastre şt tot trecutul d-sa!e, acei vizitatori nu trebuie împiedi-! - cați să-şi urmeze cercetările, şi Numai la Cinema n MJX11 încă câte va zile marele succes al sezonului formidabilul film Cele IO Porunci H. B. Arest fUm a rulat la prezenţa FaalHei regale. Preţuri de Intrare ansi. Parter M 30 — Baleea tei 40 Snceputul la ora 3 Hz Operă Complectă 10 acte rotase Lei 20 şi 30 IBoaopol Dorian fiica Lampa Osram-N ■M întrupează cel mai nou progres pe tărâmul lămpilor electrice cu Incandescenţă, 1f Noul fir răsucit, asigurat prin patente, realizează o economie şi constanţă de lumină, neatinse încă până astăzi de lămpile vacuum cu firul în spirală, iar distribuţie de lumină este foarte avantagioasă. Lampa Osram-N este menită se înlocuiască în mare parte lămpile de până astăzi cu firul întins şi se furnizează în măsura permisă de transmformarea în fabricaţie.OSRAM Locuinţe pentru funcţionari d'orsay me^ur 1Tarce de la Fals — PASII SES EAUXICOLOGNE Orsay — Baln$ - Ambrée Spoofalwrittent rreosmaadées DUrorsehttnopt retratere w*... ( ’ y. ’ iT ‘ CEASORNIC ELVETIAN, ELEGANT SI DE PRECLZWNE. DE VÂNZARE LA MARI! BIJUTIER! $! CEASORNICARI MOVADO CEASORNICUL MODERN DE PRECISIUNEJ CACAO VANHOOTEN cea mm Huramva CEA SflAt niASA MAI SPOR&1CA sl C&A MM PLĂCUTA o ceaşcă CACAO cn LAPTE ESTE CEL MAl BRâNITOR ALIMENT PERTUD COPII ŞI ADULŢI „CREDITUL MINIER“ înştiinţare Se aduce la cunoştinnfA D-Sor Acţionari ai Societăţii cA în şedinţa de la 12 Noembrie a. c. Consiliul de Administraţie a decis că acţiunile din Emisiunea 7-a pentru cari vărsământul al 2*rea de lei 100 va fi efectuat până la 31 Decembrie, 1925 vor avea dreptul la dividend pentru acest vărsământ cu începere de la 1 ianuarie 1926. CPIfSfiim Dl ADMWfSSTPATgE Lemne de Foc Faâ-Cer-Coce Cocs — Antracit — Cărbuni Cântar garantat—Preţuri convenabile „Uniunea Comercială^ Cal. Moşilor 29. Tel. 6/62, 30/1. Peste 5 milioane ceasornice vândute a reeducaţi»mentoL Copii.ELECTEO-lor întârziaţi, impulsivi, vicioşi, TERAPIA. Tratamentul radical modern BTmiSDLDL CoasoltS-11 şi 27 Calea Victoriei 33 tos. ». Cana Fnwcati). Iar «■‘jggggggBggg ’bonuri deCUSSN Pentru depuneri pe termen fix de: 1 insă pumn Woi Staul . II % 3 fi . W Dobânda se plătește anticipati BANCA FORTUNA Soc. Anonimă [spital si rara lel 36.722.000 Str. Stavrojideas 8 Trasa bSae introdusă ein TraositvsBfa CBKÎâ un HiPSEEENTABT CB GAEfinZiE jxnte» BSGtmSSTI sî «mgrejurâmi, ÎL iesea farsa îa 79 Noembrie ni i Decembrie ia Uisnt •Hotel, Bl. Ooîdsfef if: Adevera! Uierar A 9EVEBŐL Mfift