Adevěrul, martie 1926 (Anul 39, nr. 12948-12973)

1926-03-02 / nr. 12948

L­a Fosta împărăteasă Zitta sere restituirea practicalelor PARIS, 1 (Rador). — Posta îm­părăteasă Zitta a depus o plângere la parchetul din Paris cerând re­stituirea giuvaerurilor coroanei care au fost vândute in mod ilicit de că­tre intendentul fostului împărat Carol I Dezideratele admise si ceie cari nu intră în competinta Senatului ' Senatul universitar examinând re­­«unite&rne cuprinae In memoriul ‘înaintat de studenţi, a dat Sâmbătă Următorul comunicat: Senatul UniversVar întrunit tn ita« de Vinert ifi *. e„ « examinat tUMţivnea eretald tn universitate prin încercarea de grevă generală ori­anu­ată de lostul centru studen­ţesc. Senatul a ascultat referatul d-lui rector asupra audienţei acordate pre­şedinţilor de societăţi Studenţeşti in care s'au discutat cererile present­ate Senatului de studeţi, aşa cum figu­rează in comunicatele imprimate, luare a fost prezentate rectorului. Senatul Universitar constată in u­­nanimitate că cele mai multe din a­­ceste cereri ies rtt totul din cadrul Universităţii noastre ţi nu pot fi re-­zolvate decât prin legi prezentate de guvern ţi adoptate de parlament. A­­fluji­a acestor legi ministerul instine­t unii va trebui să ceară avizul ce­­l palin universităţi, dar nu numai fiel al universităţii noastre, care nu-ţi poate impune părerea sa şi prin urmare nu poate rezolvi singu­ră asemena chestiuni. 4 DEZIDERATE CARI PRIVESC GUVERNUL­ ­ Sunt unele puncte care nu au ssimb­ dit­e face cu Universitatea, ci constitue un întreg program de­­guvernământ. Aşa este punctul 3: încurajarea elementelor naţionale pentru a păstra caracterul etnic al suit­urii noastre; măsuri de preve­dere socială şi materială pentru ea in toate ramuriie de activitate să primeze elementul autohton; Statal isâ inilinteze căminari, cantine, la­boratoare, biblioteci, clinici sl loca­tori «eficienta pentru studii. Ase­menea desiderata privesc Statal sl guvernul yl nu pot U soluţionate icn hot&rlrl a Senatelor Universi­tar®. 7 Alte deziderate privesc politica internă a ţării De exemplu punc­tul 18: „Intervenţia guvernului pen­tru susţinerea şcoalelor şi biserici­­lor româneşti din alte ţări în spe­cial din Macedonia şi Valea Timo­­cului adoptând sistemul de reci­procitate şi represalii în caz de re­fuz". Asemenea deziderate se referă la politica externă a ţării privind di­ferite guverne in succesiunea lor. CHESTIONÎ CARI PRIVESC ALTE UNIVERSITATE & Alte deziderate se referă la sfcestiuni privitoare la alte univer­sităţi şi in care Senatul şi Univer­sitatea din Bucureşti nu pot avea nici un amestec. De exemplu punc­taj 7­1 „Studenţimea română creş­ttină, profund indignată prin înde­părtarea samavolnică a d-lor pro­fesori A. C. Cuza şi Leatris de la Universitatea din Iaşi, protestează Cu Difima energie ...... etc." Acest deziderat se referă la primirea demisiilor acelor profe­sori, demisii date de bună voie şi primite fie Ministerul Instrucţiunii, fără nici un amestec al Universi­tăţii diin Bucureşti. 4. Alt deziderat, străin cu totul universităţii noastre, este dezidera­tul nr. 14: „Modificarea programului Academiei de drept din Oradia Ma­re, suprimându-se examenul special de licenţăAcest deziderat referitor la o şcoală guvernată încă de legiui­rile din Ardeal, nu priveţi, intru nimic Universitatea noastră ţi este chiar straniu ca studenţii noştri ro­mâni să ceară uşurarea examenelor într'un centru unde populaţia cu­prinde peste 93 la sută elemente de origină etnică străină. 5. Dezideratele de la punctele 1, 4, 7, 9, 43, 46 nu se pot realiza, chiar dacă ar fi in oarecare măsură înte­meiate decât prin legi speciale, care ies din competenţa Senatului Uni­versitar. DEZIDERATE CARI TREBUIESC LEGIFERATE 6. Alte deziderate se pot rezolvi p® cale de regulament promulgat prin înalt decret regal, în care avi­zul Senatului Universitar din Bucu­rești poate interveni numai alături de avizele celorlalte universitati și aceasta în măsura în care acele avi­ze vor fi accept­ate de ministerul de instrucţie şi de consiliul de mi­niştri, cu jurnalul căruia se decre­tează regulamentele de administra­ţie publică. Aşa este punctul 5, referitor la re­gulamentul universitar de ordine şi disciplină, învinuit de studenţi că sugrumă orice libertate studenţeas­că şi cetăţenească (1). De altfel cere­rea studenţească nu precizează din dispoziţiunile acelui regulament ca­re se pretinde că sugrumă toate li­bertăţile, afară de aceea de a tulbu­ra mersul regulat al învăţământu­lui. 7. Din 18 deziderate prezentate numai cinci sau şease ar intra în competinţa Senatului Universitar şi dintre acestea unele sunt soluţionate (punctul 6 aprobări de societăţi stu­denţeşti). Altele studiate complect şi ga­ta de soluţionare (punctul 8 parti­ciparea studenţilor la conducerea că­­r­minelor şi cantinelor), iar altele pe­­ cale de studiu (de ex. punctul 7, care­­ depinde de o modificare a legii învă- | ţământului superior, facultăţile fi­ii­­nd consultate încă de la începutul anului curent şi mai multe au tri­mes avizele lor). Senatul Universitar va evamulua intr’o vitoare şedinţă acesta câteva puncte cari privesc Universitatea noastră.­­ El sfătueşte pe studenţi să înce­teze orice tulburare a cursurilor căci prin aceasta se deserveşte chiar cultura naţională şi se îm­piedică, în loc fin a se ajuta, ame­liorările ce sunt in stadiu. * * * O delegaţie a studenţilor a expus Sâmbătă d-lui ministru Angelescu dezideratele studenţimei care au luat® fost în discuţie punct cu punct. Delegaţia a fost primită la Casa Şcoalelor, de către d-nii profesori dr. C. Angelescu ministrul instruc­ţiune!, Evrail Pangrati rectorul u­­niversităţii şi Ştefan Minovici, fos­tul delegat al Senatului universitar în comisiune®, de conducere a că­minelor şi centrelor studenţeşti. „NUMERUS CLAUSUS" NU SE ADMITE D. ministru a decl­arta categoric că nu se poate admite „numerus clausus** cerut de studenţi, iar în ce priveşte reintegrarea profesorilor A. C. Cuza şi Leatris a răspuns că această chestiune este d® compe­­tinţa înaltei Curţi de Casaţie. ut * * Di­rector a insistat asupra fap­tului că pentru încurajarea cultu­rală a studenţilor şi în special a elementului etnic, autorităţile supe­rioare universitare cât şi ministerul au dat tot sprijinul studenţimei. CHESTIUNEA CADAVRELOR In ce priveşte chestiunea cada­vrelor, d. ministru Angelescu a de­clarat că odată cu deschiderea par­lamentului va depune in Cameră michetul de lege din Iniţiativă par­lamentară, care a fost discutat la Senat şi care va împăca pe toată lumea. ALTE CREŢIUNI S-a discutat apoi punct cu punct, chestia recunoaştere a societăţilor studenţeşti, noul regulament al u­­niversităţii, concursurile pentru o­­cuparea posturilor de asistent şi preparator, participarea studenţi­lor la conducerea căminurilor şi cantinelor, excluderea studenţilor comunişti din facultăţi, căminuri şi cantine, seziunile extraordinare de examinare, valuta pentru stu­denţi, reducerea pe c. t. r., chestiu­nea Academiei de drept de la Ora­­dea-Mare şi echivalarea fără exa­men de diferenţă, a diplomelor de seminar cu cele de liceu. CHESTIUNEA REINER In ce priveşte cererea studenţilor pentru anchetarea activităţii ştiin­­tifice a d-lui profesor dr. Reiner, di­rector a declarat că aceasta este o chestiine profesorală, asupra că­reia Senatul universitar s'a pro­nunţat şi studenţii nu mai au drep­tul s’o aducă in discuţie. RIDICAREA PEDEPSELOR La rugămintea delegaţiei, ca Se­­natul universitar să revină asupra pedepselor disciplinare aplicate stu­denţilor, di­rector a promis săi pre­zinte Senatului această carere a studenţilor, numai în cazul când vor da toate garanţiile că vor Înce­ta greva şi tulburările. * * * Consfătuirea s’a încheiat cu un călduros apel al d-lui ministru An­­gelescu la mem­brui delegaţiei ca sfi îndrumeze pe studenţi la linişte, în intensul ţării şi al învăţământului superior. Discuţiile asupra sistemului electoral continuă Comisiunea administrativă şi e­­lectorală a Camerei fusese convo­cată pentru ori Duminică la orele 10 dim. la ministerul de interne spre a discuta noua formulă de re­prezentare ce urmează a fi intro­dusă în reforma electorală. Din cauză că formula nu pri­mise încă redacţia definitivă, şe­dinţa comisiunei a fost contraman­dată. Ea se va ţine azi la orele 4 d. a. într’una din secţiunile Camerei. FORMULA LA CARE S’A OPRIT ŢARA D. C. Dimi­triu a lucrat ori toată ziua la aprice modificări ce urmea­ză a fi aduse reformei electorale. Procetul cu aceste modificări a fost dat la imprimare întriun nu­măr restrâns de exemplare şi va îi împărţit azi la Cameră deputa­­ţilor cari sunt membri ai comisiu­­nii electorale. După informaţlunll® noastre, gu­­vernul s’a oprit la formula cu total­izarea voturilor pe ţară şi cu a­cordarea de prime însemnate listei majoritare. Ia acest proeet se vor trece ace­leaşi prime exagerate pe cari le-am publicat deunăzi, când comisiunea a ţinut şedinţă la ministerul dej în Israe.­­ D. Brătianu este însă hotărî! sftj primească modificări in senzul de a se reduce aceste prime exage-­­rate. Dar modificările vor fi hotărî-, te după ce se va face discuţia la Cameră, adică după es va vedea car® este părerea partidelor din o-, poziţie. ADUNAREA DATELOR STATIS- I TICE In ce priveşte o mai justă atribu­ire de mandate pe judeţe, propor-­­ ţional cu numărul populaţiei şi ale­­­gătorilor, d. C. Dimitriu a cerut In-­­­stitutului de statistică pendinte de ministerul de industrie şi comerţ ultimele date statistice in această materie. După ce aceste date vor fi furni­zate, se va proceda la repartiţia­ mandatelor pe judeţe. Almin Rima Vi­da expon HatSiliile delegaţiei economice a guvernului în urma referatelor prezentate de d. maistru a! Industriei şi comerţu­lui, delegaţiunea economică a gu­vernului întrunită Sâmbătă după a­­miază in locuinţa d-lui ministru Al. Constantinescu, a luat următoarele hotărîri cu privire la reducerea ta­xelor de export: IA PRODUSELE PETROLIFERE Noulle taxe de export la produ­sele petrolifere vor fi următoarele: Motorina : 500 Iei vag. Lampantul: 300 lei vag. Benzina: 5000 lei vag. Uleiul rafinat: 1500 vag. Uleiul nerafinat: 300 lei vag. * * * Păcura se lasă liberă la export fără autorizaţie şi cu o simplă taxă de 300 lei la vagon. LA PRODUSELE LEMNOASE La produsele lemnoase rotunde şi b­arisate, taxele de export se re­duc cu peste 30 la sută, la cheres­tea cu aproape 40 la sută. * * * Taxa de export la mobile se re­­d­uce de la 4000 lei vagonul la 200. CĂRBUNII LIBERI LA EXPORT Exportul cărbunilor de lemn de­vine liber cu o taxă de 300 lei la v­agon şi exportul cărbunilor de pă­rgftJuBHfe Vkmwl alt fi taxă de 300 lei la vagon şi fără nici o auto­rizaţie. ALTE REDUCERI Taxa de export la unsoarea con­sistentă se reduce de la 7590 lei va­gonul la 1500. * * * La vite, taxele de export se re­duc cu 2000 lei de cap, la vitele mari şi 400 lei la porci. LA CEREALE Delegaţia economică a hotărît a­poi reducerea taxelor de export la cereale şi derivate, după cum ur­mează : Grâul: la IS mH le! vagonul d© la 30 mii lei. Orzul: la 10 mi! lei vagotral dela 12 mii lei. Rapița : la 15 mii leî vagonul de la 30 mii lei. Secara : la 10 mii leî vagonul. Făina albă: la 15 mii lei vagonul dela 30 mii leî. Taxa făinii negre a rămas aceîaș. Târâtele : la 2 mii lei vagonul de la 4 mii lei. Pastele făinoase : la 10 mîi de lei vagonul dela 15 mii de lei. * * * Toate aceste taxe vor fi supuse rat­ficării consiliului de miniştri. Delegaţia economică îşi va con­tinua lucrările, la mine , orele IX 4im. j0 - — ------——■ " lapraea Casei „Geten­berg“ a lucrătonlor tipografi­ Eri Duminica la orele 11 diminea­ţa, a avut loc inaugurarea Casei poprii din str. Imprimeriei 38 a Sin­dicatului Gutenberg al lucrătorilor tipografi. Au ţinut să ia parte: d. Const­an­le, preşedintele Asociaţiei gene­­rale a presei şi director al ziarului „Lupta“ ; d­l. Negreanu, ad­tor ge­neral al ziarelor „Adevărul“ şi „Di­mineaţa“; d. Raul Anastasiu, preşe­dintele Uniunii ziariştilor profesio­nişti; d. Dimitrie lonescu, Tipogra­fiile Române Unite; Alexandru le­nescu, tipografia Speranţa; Şt. Göbl, Tipogr. Curţii Regale, P. Geor­­gescu-Delafras, Editura „Cugetarea“, precum şi numeroşi pensionari şi membri ai acestei organizaţioni, care are o vechime de 67 ani. După oficierea slujbei de către pre­otul bisericii Sf. Ilie­ Gorgani, a luat cuvântul d. Manole Constantinescu, preşedintele sindicatului Gutenberg, care a mulţumit persoanelor ce au ţinut să onoreze cu prezenţa lor Casa lucrătorilor tipografi, făcând apoi un scurt istoric al acestei vechi or­­ganizaţiuni, înfiinţată şi menţinută de bătrânii tipografi. D. I. Negreanu, în numele direc­ţiunii ziarelor „Adevărul" şi „Dimi­neaţa“, aduce laude celor cari au muncit cu atât folos pentru lucrăto­rul tipograf, a cărui organizaţie îşi are acuma casa proprie şi donează din partea direcţiunii, pentru între­ţinerea clădirii 5000 lei. Au foai vorbit d-nii: Raul Anas­tasiu, Alex. Ionescu, Dimitrie Ione­­scu, G. N. Dulca, M. Brăiloiu, Tache Constantinescu. D. Şt Goebl a do­nat şi d-sa 5000 leî. Comitetul a mai primit numeroase Invitaţiuni dela personagiile binevoi­toare lucrătorului tipograf, spre a'şi trimite casierul să ridice donaţiu­­nile. S'a servit apoi o mică gustare ce­lor prezenţi, după care lucrătorii ti­pografi s'au retras mulţumiţi că de azi înainte au un adăpost sigur, un­de să-şi poată face educaţia şi să poată îngriji de nevoile lor. .......­­ ■!» | ■ Procesul comunişti­lor greci ATENA, 1 (Rator). — Procesul comuniştilor autonomişti a fost a­­mânat pentru a se permite acuza­ţiei să complecteze dovezile. Toţi inculpaţii au fost puşi in li­bertate. O­­­V . întrunirea opoziţiei uni dim sau l­a Stadia D. I. MIHALACHE e primit cu u­­rale şi aclamaţii şi aplauze cari ţin câteva minute (sala, în picioare, ma­nifestează entuziast pentru şeful par­tidului ţărănesc). D- MIHALACHE spune: Ga u­­zul care am avut un rol oarecare în frontul unic, când mă văd în faţa dv., pentru prima oară după biruinţă, daţi-mi voe să vă strig: — Să trăiţi, viteji camarazi bi­ruitori al Capitalei şi al judeţu­lui! Sentimentul meu de recu­noştinţă este şi al camaradului nostru d-rul Lupu (arale) care nu poate îl decât mulţumit de bi­ruinţa electorală, câştigată. In special Capitalei şi Ilfovu­lui trebue să-i aducem mulţu­miri. Au fost avantgarda luptă­torilor,­avantgarda geografică şi politică. Izbânda de­ aici din Capitală şi Ilfov valorează mai mult decât toate biruinţele din ţară. Aici liberalii nu pot minţi pe rege. Aici, în Bucureşti, regele vede, ori­ce-ar zice liberalii, că guvernul a fost înfrânt definitiv şi pe toată linia. Faptul dovedeşte nevoia de stat a doborârii regimului. Toţi avem nevoie de­ libertate şi legalitate. Mişcarea noastră a fost o miş­care naţională împotriva Inami­cului dinlăuntru (liberalii). Vă zic, deci, incăodată: să tră­iţi!N’aţi Înlocuit numai comisiile comunale: ziua de 19 Februarie marchează o epocă nouă,­­ de dărâmare a dictaturii liberale şi de reîntronare a regimului par­lamentar. Suntem împotriva oricărei dic­taturi­ Dacă se va îndrăzni vreo ac­ţiune in acest nenz,—frontul u­­nic se va reface imediat. Brătianu vrea să imite pe Mus­soinL Mussolini a fost, însă, pro clusul naţiei. Brătianu al cui pro­dus e? Al coteriei bancare? Nici Dinastia n’are Interes să se pue deacumnezişul voinţeî masseîor şi să se lege, sclavă, de un singur partid. Dacă Brătianu va încerca­­o nouă dictatură masestă,­naţia se va ridica, dârză, ca un singur om împotriva nebuniei. Asupra tratativelor naţional­­țărăniste, d. Mihalache spune că are speranţa că ele vor fi sfârşite cu bine. (Aplauze) telegramă de felicitare d-lor dr. N. Lupu şi N. Iorga. * Au mai vorbit d-nii: Grîgormin, M. Postelnicu­, Ghelmegeanu şi Ce­­zar Simionescu. V­I­RERI Agitaţii studenţeşti la Cluj MAJORITATEA STUDENŢILOR A RESPINS GREVA ! Studenţimea din Cluj a respins ideia grevei. Câţiva studenţi care au fost pentru o acţiune comună ca­ greviştii din Capitală, rămânând lA minoritate, au hotărît organizarea unei manifestaţiuni Pentru a preveni dezordinulire prefectura poliţiei a afişat ordonan­ţa dîn anul trecut. In care de în vedere cetăţenilor efi­centele şî manifestaţiile de iei, sunt interzise, conform legi supra stării de asediu.­­ Numeroase patrule militare efea­culă pe străzi. » --------- |p HjEfllma.... I -.......11, ii j1 aplauze, spune că va mulţumi cetă­ţenilor atunci când lupta va fi ter­minată (aplauze). Aţi stat până a­­cum în întunerec. La 19 Februarie aţi făcut lumină. Atunci deabia, aţi văzut grozăvi­ile regimului Laudă conştiinţa civică a mas­­selor şi cere regelui să îndepărteze din jurul său camarila. (Aplauze). D. POMPILIU IONIŢESCU : Gu­vernul ei­ a închipuit că falsificând aritmetica, va putea să facă pe naivi să creadă că el a reuşit la... alege­rile comunale. Ţara, însă, întreagă a dovedit limpede că este în unanimitate cu opoziţia şi împotriva guvernului. Dri dimineaţă a avut loc la „Da­cia", întrunirea convocată de parti­dele din opoziţia­ unită. D. DEMI­L DOBRESCU propune ca preşedinte al Întrunirii pe „că­pitanul” Ion Mihalache. D. G. CRISTESCU (unitar). Acum două săptămâni ,prinzând o lumâ­nare, am cântat prohodul regimu­lui. Alegerile comunale au dovedit că poporul refuză să mai fie cârmuit de nefastul guvern liberal Arată că, deşi a reuşit opoziţia, nu poate stăpâni consiliile comunale căci lucrările acestora sunt anulate de aşa zişii „membri de drept“ — care sunt, în fond, tot liberali. Cere să se facă tabula rasa cu toate le­gile liberale. (Aplauze). D. DEM. I. DOBRESCU, primit cu D-na IANCULESCU DE REUS aduce aportul luptei feminine la iz­bânda democraţiei active. Mutarea d-lui Naidi-Boeiou D. AL- VAIDA-VOEVOD, primit cu aplauze, spune că sprijinul masselor va duce la victorie de­plină opoziţia unită. (Aplauze). Nu ne aşteptam la triumful strălucit pe care lam repurtat Din Capitala României Karl tre­­bue să pornească mişcarea de În­depărtare a intruşilor liberali de la cârmă. Am făcut primii paşi. Să nu lăsăm astăzi ca solidaritatea din frontul unic să se strice. (Aplau­ze răsunătoare). CUVÂNTAREA D-LUI VTROIL MADGEARU D. MADGEARU spune că am avut o izbândă pe toată linia, în toate centrele. In toate satele guvernul a fost înfrânt, iar frontul unic a repur­tat o mare izbândă. Guvernul trebuia să tragă conse­cinţele. Nu le-a tras. Din contră, se pregăteşte să guverneze şi din opo­din partidele din opoziţie nu-şi va face de râs semnătura: legiferarea liberală trebuie desfiinţată. Dar pen­tru aceasta trebue ca guvernul de mâine să aibe în spatele său întrea­ga opinie publică. Şi trebuie să se procedeze cu în­ţelepciune pentru ca statul să nu păgubească. Cer cetăţenilor în alegerile viitoa­re, să deosebească pe opoziţioniştii au­tentici de liberaloizi, pe opoziţioniştii cinstiţi şi adevăraţi care timp de pa­tru ani, cât a dăinuit regimul libe­ral şi-au făcut datoria, —­ de „opo­­liţionişti" cu numele, —­ de libera­loizi. (Aplauze). D. D. R. IOANIŢESCU: Relevă ile­galităţile săvârşite de regim în Ilfov. Voinţa naţională şi votul dv. cer a­­nularea legislaţiei liberale. Cere şi d-na, alăturea de publicul din sală, fuziunea naţionalilor cu ţărăniştii. STRIGATE IN SALA: Jos intri­ganţii'’, „in lături cu Stelian Pope­­scu”­ ..Trăiască fuziunea”, ziţie. Ceea ce nu se poate. Nici unul ţ&vântarea d-lul 1. Mi&aMc&s *• Sub inspiratiunea a-h­a Vintilă Brătianu, se lucrează cu încordare la noul tarif vamal După cum ni se afirmă, tariful are un caracter excesiv de pro­tectionist. Atât de protectionist, incit e probabil, că viitoarele tarife con­venţionale nu vor putea fi încheia­te, decât cu formidabile reduceri asupra celui autonom. Subita hotărîre a guvernului de a reduce taxele de export provoacă nedumeriri. Bine­înţeles că nu ho­­tărîrea în sine, de a reduce taxele de export, apare neînţeleasă, ci momentul în care această hotărîre a fost luată. Situaţia, care impunea degrevarea exportului de prohibiti­vele taxe actuale, dăinueşte de mul­tă vreme. Guvernul a refuzat însă sistemale să satisfacă revendică­rile producătorilor, netîrtând seama nici chiar de avertismentul grav pe care i l-a dat deficitul balanţei co­merciale. Hotărîrea de acum îşi are însă o explicaţie specială : precând, guver­nul nu mai este stăpânit de preocu­parea echilibrulu­i bugetar şi, prin urmare, poate recurge la măsuri care să-i pregătească platfoma o­­poziţiei de mâine, oricare ar fî ur­mării® acestor măsuri. Reducerea taxelor d© export era necesară şi mai uşor realizabilă înainte de întocmirea noului buget, în care aceste taxe au fost înscrise cu suma formidabilă de patru mi­liarde. Executorii de mâine ai bugetului vor fi obligaţi să compenseze e­­ventualul deficit prin noul resurse fiscale. Astfel, lucrurile se lămuresc. In cursul lunei Aprilie se va tine la Iaşi conferinţa presei Mirei An­tante. Conferinţa se va tine probabil la Teatrul National Restaurindu-se linia îngustă Turda-Abrud între staţiile Tur­da-Abrud ca începere de la 2 Marţi® s'a reluat circulaţia intre Turda-Abrud cu următoarele restriction!. Trenării® de călători vor cir­cula între staţiile Câineşti, A~­brud, Buzău cu transbordare la profilul 108—110. Traficul de mărfuri rămâne oprit în orice direcţiuni peste punctul de transbordare. La manevra unui tren de marfă in stafia Băbeni, au deraiat 3 va­goane străine. Cauza deraerii: linia slabă. Au mai deraiat dintr’un tren se­parat de marfă in staţia Scânteia 4 vagoane după trecerea unui ac, probabil defect. Reconsolîdându-se terasemen­­tul intre staţiile Băneasa şi Fră­ţeşti, circulaţie trenurilor de că­lători şî mărfuri a fost restabi­lită pe linia Filaret Giurgiu Ataşatul militar al Poloniei la Bucureşti, maiorul Witold Moraw­­ski, a fost rechemat de guvernul din Varşovia, părăsind astăzi Ro­mânia. D. maior Morawski a îndeplinit funcţiunea de ataşat militar al Po­loniei la Bucureşti, timp de patru ani. Dri dimineaţă la orele 10 urma să aibă loc, la sediul „Cercului profesorilor secundari“ din str. Gu­tenberg, adunarea profesorilor din Capitală, întrucât nu s’a putut în­truni numărul cerut de statut, adu­narea s’a amânat pentru Duminica viitoare când se va ţine, conform statutului, cu orice număr de mem­bri. În urma hotărîrei ministerului cultelor, nu se vor mai admite pe viitor examene de diferente la se­­minarii pentru elevii școalelor se­cundare. Primirea acestor elevi la seminarii se va face numai în baza unui concurs. Transferările dela un seminar la altul, vor fi de aseme­nea oprite pe viitor. Din Doroh­oi ni se aduce la cu­noştinţă că Vineri 26 Februarie, cu ocazia efectuată alegerii comunale (în balotaj) din corn. Săveni, d. Nicu Stoianovici, fruntaş liberal din Dorohoi, a fost atacat de către d. Panaitescu, deputat Iorghis. Autorităţile fiind sezisate, cazul e în cercetarea justiţiei, care va cere ridicarea imunităţii deputatu­lui agresor. Cuvântarea d-nul Imim­ Hanu­ D. I. MANIU e primit cu urale şi aclamaţii. Voci din sală:­ Trăiască Maniu, dar fără Stelian Popescu. După marea victorie, nu vă felicit. V'aţi făcut numai datoria. Aţi înde­părtat din bucătăria dv. Insectele. Eu vă mulţumesc pentru altceva. După ce luminile mici culturale din provinciile liberate, îşi făcuseră da­toria sute de ani, începuserăm a spune că soarele românimei de pre­tutindeni răsare la Bucureşti. După întregirea ţării am spus că Bucureştii sunt capitala vieţii de stat româneşti. Astăzi spunem,­ Bucureştii sunt inima vieţii politice a ţării româ­neşti ! Vă mulţumesc pentru lovitura da­tă regimului. Aţi dovedit că sunteţi o putere mare, dar şi conştientă. Guvernul trebuia, in mod firesc, să plece imediat. N'a făcut gestul. El îndreaptă noui lovituri împotriva ţării. După ce a furat urnele, după ce a pierdut situaţia economică a ţării; după ce a stârnit formidabilele scan­daluri sociale la departamentul a­­griculturii; după ce a pierdut lupta privitoare la refacerea industrială a ţârii, — mai încearcă astăzi lovituri împotriva democraţiei Am nădejdea că învingând regi­mul liberal,­­ opoziţia unită va pu­ne la muncă toate forţele constructi­­ve ale naţiunii.­­­D. Maniu se ridică nu contra mo­dului cum liberalii vor să constituie consiliile comunale. Trebuie să fim, deci, uniţi , ho­tărârea de a înfrânge intenţia mize­rabilă a guvernului de a falsifica vo­tul alegătorilor (Aplauze). Citeşte apoi următoarea MOŢIUNE Cetăţenii întruniţi în Capitală la 28 Februarie 1926, mulţumind alegă­torilor cari s’au purtat vitejeşte, con­statând înfrângerea complectă a gu­vernului liberal în alegerile comuna­le, ca urmare firească şi dreaptă a impopularităţii fără pereche în is­toria politică a ţărilor constituţiona­le,­­ cer în baza acestei hotărâte manifestări a voinţei naţionale re­tragerea lui imediată. După Întrunirea opoziţiei­ unite de eri, dela „Dacia“, s’a trimis cât© o„ ,vi V' D. Chamberlain nu demisionează LONDRA, 1. (Rador). —, Cerctp­rile ministeriale ridiculizează sufe­nul după care Chamberlain ar val să demis­oneze din cauza di­vergin­­telor cu colegii săi in chestiunea dife a acorda Poloniei un loc per­ma­­nent la consiliul Societăţii Niţim­nilor. ■ Membrii principali din cabinet au discutat ori chestiunea aproape 6 ore, iar Baldwin şi Chamberlain au conferit în cursuri serii.­­ Jalnicii Eugenia, soţie, Ritta donie şi Alfred, copii, precum familiile Hornstein, Fermo, Weiss, Semo, Sihor, Mendelsohn, Sehne­­cker şi Segall au durerea de nunta Încetarea din viaţă a­­bitului lor soţ, tată, cumnat şi grea suferinţă Paul Marcas decedat in noaptea de 28 Februarie In vârstă de 66 ani după o scurtă suferinţă. * Ceremonia funebră va avea loc Marţi, 2 Martie 1926, orele 2 Juni.­ p. m, la locuinţa decedatului, strl Sf. Vineri No. 12, de unde cortegiul va porni spre Cimitirul Filantro­­pia. Adânc întristaţii: Clara soţiei Henry şi Renie Helfant cu coi­pii, Mathilda şi Max Segal cu co­pii, Roza şi dr. Leon, Frida şi dr. Wiedenfeld, familiile Rosenthal şi Welt (New-York) Nepoţi şi nepoată Sophie J. Helfant, Ana S. Helfant, Sophie şi Osias Olivenbaum cu co­pii (Berlin), Pepi Feinsilber şi co­­pii, Doctor Anton­ier cu copii, Moritz Antonien cu copii, cumnaţi şi cum­nate. Familiile Helfant, Leibovici, Wasserman, Nacht, Mohnblatt veri şi verişoare au nemărginita durere de a anunţa pierderea prea scumpu­lui lor Dr Louis Helfant 1 ‘‘3 * «r După o lungă şi grea suferinţă în vârstă de 63 ani, înhumarea va a­vea 16c Marţi 2 Martie orele 3 p. rr, la cimitirul Filantropia, unde se a­flă depuse rămăşiţele pământeşti. Familia îndurerată, aduce la cu­­noştinţa rudelor şi prietenilor moar­tea prea iubitei lor Fany Schapler decedată în ziua de Duminică 21 Februarie, în vârstă de 82 ani. In­mormântarea va avea loc Marţi 1 Martie orele 2 d. a. la cimitirul Fi­lantropia (israelit) în capela cărnii se află depus corpul neînsufleţit. SIT |»ATflfni’i Pueb de p°mi­ arbori ds «te« * lfrrtlUli şi ornament, trandafiri, plante de căpşuni, rădăcini de sparanghel, viţa altoite şi port­ali toi furnizăm în catitate superioară. fetei Fischer & Co. pepiniere €ie pomi şi vite altoite s. a. Aiud jud. alba da tos — Catalogul la earera grandi

Next