Adevěrul, martie 1926 (Anul 39, nr. 12948-12973)
1926-03-02 / nr. 12948
La Fosta împărăteasă Zitta sere restituirea practicalelor PARIS, 1 (Rador). — Posta împărăteasă Zitta a depus o plângere la parchetul din Paris cerând restituirea giuvaerurilor coroanei care au fost vândute in mod ilicit de către intendentul fostului împărat Carol I Dezideratele admise si ceie cari nu intră în competinta Senatului ' Senatul universitar examinând re«unite&rne cuprinae In memoriul ‘înaintat de studenţi, a dat Sâmbătă Următorul comunicat: Senatul UniversVar întrunit tn ita« de Vinert ifi *. e„ « examinat tUMţivnea eretald tn universitate prin încercarea de grevă generală orianuată de lostul centru studenţesc. Senatul a ascultat referatul d-lui rector asupra audienţei acordate preşedinţilor de societăţi Studenţeşti in care s'au discutat cererile presentate Senatului de studeţi, aşa cum figurează in comunicatele imprimate, luare a fost prezentate rectorului. Senatul Universitar constată in unanimitate că cele mai multe din aceste cereri ies rtt totul din cadrul Universităţii noastre ţi nu pot fi re-zolvate decât prin legi prezentate de guvern ţi adoptate de parlament. Aflujia acestor legi ministerul instinet unii va trebui să ceară avizul cel palin universităţi, dar nu numai fiel al universităţii noastre, care nu-ţi poate impune părerea sa şi prin urmare nu poate rezolvi singură asemena chestiuni. 4 DEZIDERATE CARI PRIVESC GUVERNUL Sunt unele puncte care nu au ssimb dite face cu Universitatea, ci constitue un întreg program deguvernământ. Aşa este punctul 3: încurajarea elementelor naţionale pentru a păstra caracterul etnic al suiturii noastre; măsuri de prevedere socială şi materială pentru ea in toate ramuriie de activitate să primeze elementul autohton; Statal isâ inilinteze căminari, cantine, laboratoare, biblioteci, clinici sl locatori «eficienta pentru studii. Asemenea desiderata privesc Statal sl guvernul yl nu pot U soluţionate icn hot&rlrl a Senatelor Universitar®. 7 Alte deziderate privesc politica internă a ţării De exemplu punctul 18: „Intervenţia guvernului pentru susţinerea şcoalelor şi bisericilor româneşti din alte ţări în special din Macedonia şi Valea Timocului adoptând sistemul de reciprocitate şi represalii în caz de refuz". Asemenea deziderate se referă la politica externă a ţării privind diferite guverne in succesiunea lor. CHESTIONÎ CARI PRIVESC ALTE UNIVERSITATE & Alte deziderate se referă la sfcestiuni privitoare la alte universităţi şi in care Senatul şi Universitatea din Bucureşti nu pot avea nici un amestec. De exemplu punctaj 71 „Studenţimea română creşttină, profund indignată prin îndepărtarea samavolnică a d-lor profesori A. C. Cuza şi Leatris de la Universitatea din Iaşi, protestează Cu Difima energie ...... etc." Acest deziderat se referă la primirea demisiilor acelor profesori, demisii date de bună voie şi primite fie Ministerul Instrucţiunii, fără nici un amestec al Universităţii diin Bucureşti. 4. Alt deziderat, străin cu totul universităţii noastre, este dezideratul nr. 14: „Modificarea programului Academiei de drept din Oradia Mare, suprimându-se examenul special de licenţăAcest deziderat referitor la o şcoală guvernată încă de legiuirile din Ardeal, nu priveţi, intru nimic Universitatea noastră ţi este chiar straniu ca studenţii noştri români să ceară uşurarea examenelor într'un centru unde populaţia cuprinde peste 93 la sută elemente de origină etnică străină. 5. Dezideratele de la punctele 1, 4, 7, 9, 43, 46 nu se pot realiza, chiar dacă ar fi in oarecare măsură întemeiate decât prin legi speciale, care ies din competenţa Senatului Universitar. DEZIDERATE CARI TREBUIESC LEGIFERATE 6. Alte deziderate se pot rezolvi p® cale de regulament promulgat prin înalt decret regal, în care avizul Senatului Universitar din București poate interveni numai alături de avizele celorlalte universitati și aceasta în măsura în care acele avize vor fi acceptate de ministerul de instrucţie şi de consiliul de miniştri, cu jurnalul căruia se decretează regulamentele de administraţie publică. Aşa este punctul 5, referitor la regulamentul universitar de ordine şi disciplină, învinuit de studenţi că sugrumă orice libertate studenţească şi cetăţenească (1). De altfel cererea studenţească nu precizează din dispoziţiunile acelui regulament care se pretinde că sugrumă toate libertăţile, afară de aceea de a tulbura mersul regulat al învăţământului. 7. Din 18 deziderate prezentate numai cinci sau şease ar intra în competinţa Senatului Universitar şi dintre acestea unele sunt soluţionate (punctul 6 aprobări de societăţi studenţeşti). Altele studiate complect şi gata de soluţionare (punctul 8 participarea studenţilor la conducerea cărminelor şi cantinelor), iar altele pe cale de studiu (de ex. punctul 7, care depinde de o modificare a legii învă- | ţământului superior, facultăţile fiiind consultate încă de la începutul anului curent şi mai multe au trimes avizele lor). Senatul Universitar va evamulua intr’o vitoare şedinţă acesta câteva puncte cari privesc Universitatea noastră. El sfătueşte pe studenţi să înceteze orice tulburare a cursurilor căci prin aceasta se deserveşte chiar cultura naţională şi se împiedică, în loc fin a se ajuta, ameliorările ce sunt in stadiu. * * * O delegaţie a studenţilor a expus Sâmbătă d-lui ministru Angelescu dezideratele studenţimei care au luat® fost în discuţie punct cu punct. Delegaţia a fost primită la Casa Şcoalelor, de către d-nii profesori dr. C. Angelescu ministrul instrucţiune!, Evrail Pangrati rectorul universităţii şi Ştefan Minovici, fostul delegat al Senatului universitar în comisiune®, de conducere a căminelor şi centrelor studenţeşti. „NUMERUS CLAUSUS" NU SE ADMITE D. ministru a declarta categoric că nu se poate admite „numerus clausus** cerut de studenţi, iar în ce priveşte reintegrarea profesorilor A. C. Cuza şi Leatris a răspuns că această chestiune este d® competinţa înaltei Curţi de Casaţie. ut * * Director a insistat asupra faptului că pentru încurajarea culturală a studenţilor şi în special a elementului etnic, autorităţile superioare universitare cât şi ministerul au dat tot sprijinul studenţimei. CHESTIUNEA CADAVRELOR In ce priveşte chestiunea cadavrelor, d. ministru Angelescu a declarat că odată cu deschiderea parlamentului va depune in Cameră michetul de lege din Iniţiativă parlamentară, care a fost discutat la Senat şi care va împăca pe toată lumea. ALTE CREŢIUNI S-a discutat apoi punct cu punct, chestia recunoaştere a societăţilor studenţeşti, noul regulament al universităţii, concursurile pentru ocuparea posturilor de asistent şi preparator, participarea studenţilor la conducerea căminurilor şi cantinelor, excluderea studenţilor comunişti din facultăţi, căminuri şi cantine, seziunile extraordinare de examinare, valuta pentru studenţi, reducerea pe c. t. r., chestiunea Academiei de drept de la Oradea-Mare şi echivalarea fără examen de diferenţă, a diplomelor de seminar cu cele de liceu. CHESTIUNEA REINER In ce priveşte cererea studenţilor pentru anchetarea activităţii ştiintifice a d-lui profesor dr. Reiner, director a declarat că aceasta este o chestiine profesorală, asupra căreia Senatul universitar s'a pronunţat şi studenţii nu mai au dreptul s’o aducă in discuţie. RIDICAREA PEDEPSELOR La rugămintea delegaţiei, ca Senatul universitar să revină asupra pedepselor disciplinare aplicate studenţilor, director a promis săi prezinte Senatului această carere a studenţilor, numai în cazul când vor da toate garanţiile că vor Înceta greva şi tulburările. * * * Consfătuirea s’a încheiat cu un călduros apel al d-lui ministru Angelescu la membrui delegaţiei ca sfi îndrumeze pe studenţi la linişte, în intensul ţării şi al învăţământului superior. Discuţiile asupra sistemului electoral continuă Comisiunea administrativă şi electorală a Camerei fusese convocată pentru ori Duminică la orele 10 dim. la ministerul de interne spre a discuta noua formulă de reprezentare ce urmează a fi introdusă în reforma electorală. Din cauză că formula nu primise încă redacţia definitivă, şedinţa comisiunei a fost contramandată. Ea se va ţine azi la orele 4 d. a. într’una din secţiunile Camerei. FORMULA LA CARE S’A OPRIT ŢARA D. C. Dimitriu a lucrat ori toată ziua la aprice modificări ce urmează a fi aduse reformei electorale. Procetul cu aceste modificări a fost dat la imprimare întriun număr restrâns de exemplare şi va îi împărţit azi la Cameră deputaţilor cari sunt membri ai comisiunii electorale. După informaţlunll® noastre, guvernul s’a oprit la formula cu totalizarea voturilor pe ţară şi cu acordarea de prime însemnate listei majoritare. Ia acest proeet se vor trece aceleaşi prime exagerate pe cari le-am publicat deunăzi, când comisiunea a ţinut şedinţă la ministerul dej în Israe. D. Brătianu este însă hotărî! sftj primească modificări in senzul de a se reduce aceste prime exage-rate. Dar modificările vor fi hotărî-, te după ce se va face discuţia la Cameră, adică după es va vedea car® este părerea partidelor din o-, poziţie. ADUNAREA DATELOR STATIS- I TICE In ce priveşte o mai justă atribuire de mandate pe judeţe, propor- ţional cu numărul populaţiei şi alegătorilor, d. C. Dimitriu a cerut In-stitutului de statistică pendinte de ministerul de industrie şi comerţ ultimele date statistice in această materie. După ce aceste date vor fi furnizate, se va proceda la repartiţia mandatelor pe judeţe. Almin Rima Vida expon HatSiliile delegaţiei economice a guvernului în urma referatelor prezentate de d. maistru a! Industriei şi comerţului, delegaţiunea economică a guvernului întrunită Sâmbătă după amiază in locuinţa d-lui ministru Al. Constantinescu, a luat următoarele hotărîri cu privire la reducerea taxelor de export: IA PRODUSELE PETROLIFERE Noulle taxe de export la produsele petrolifere vor fi următoarele: Motorina : 500 Iei vag. Lampantul: 300 lei vag. Benzina: 5000 lei vag. Uleiul rafinat: 1500 vag. Uleiul nerafinat: 300 lei vag. * * * Păcura se lasă liberă la export fără autorizaţie şi cu o simplă taxă de 300 lei la vagon. LA PRODUSELE LEMNOASE La produsele lemnoase rotunde şi barisate, taxele de export se reduc cu peste 30 la sută, la cherestea cu aproape 40 la sută. * * * Taxa de export la mobile se reduce de la 4000 lei vagonul la 200. CĂRBUNII LIBERI LA EXPORT Exportul cărbunilor de lemn devine liber cu o taxă de 300 lei la vagon şi exportul cărbunilor de părgftJuBHfe Vkmwl alt fi taxă de 300 lei la vagon şi fără nici o autorizaţie. ALTE REDUCERI Taxa de export la unsoarea consistentă se reduce de la 7590 lei vagonul la 1500. * * * La vite, taxele de export se reduc cu 2000 lei de cap, la vitele mari şi 400 lei la porci. LA CEREALE Delegaţia economică a hotărît apoi reducerea taxelor de export la cereale şi derivate, după cum urmează : Grâul: la IS mH le! vagonul d© la 30 mii lei. Orzul: la 10 mi! lei vagotral dela 12 mii lei. Rapița : la 15 mii leî vagonul de la 30 mii lei. Secara : la 10 mii leî vagonul. Făina albă: la 15 mii lei vagonul dela 30 mii leî. Taxa făinii negre a rămas aceîaș. Târâtele : la 2 mii lei vagonul de la 4 mii lei. Pastele făinoase : la 10 mîi de lei vagonul dela 15 mii de lei. * * * Toate aceste taxe vor fi supuse ratficării consiliului de miniştri. Delegaţia economică îşi va continua lucrările, la mine , orele IX 4im. j0 - — ------——■ " lapraea Casei „Getenberg“ a lucrătonlor tipografi Eri Duminica la orele 11 dimineaţa, a avut loc inaugurarea Casei poprii din str. Imprimeriei 38 a Sindicatului Gutenberg al lucrătorilor tipografi. Au ţinut să ia parte: d. Constanle, preşedintele Asociaţiei generale a presei şi director al ziarului „Lupta“ ; dl. Negreanu, adtor general al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“; d. Raul Anastasiu, preşedintele Uniunii ziariştilor profesionişti; d. Dimitrie lonescu, Tipografiile Române Unite; Alexandru lenescu, tipografia Speranţa; Şt. Göbl, Tipogr. Curţii Regale, P. Georgescu-Delafras, Editura „Cugetarea“, precum şi numeroşi pensionari şi membri ai acestei organizaţioni, care are o vechime de 67 ani. După oficierea slujbei de către preotul bisericii Sf. Ilie Gorgani, a luat cuvântul d. Manole Constantinescu, preşedintele sindicatului Gutenberg, care a mulţumit persoanelor ce au ţinut să onoreze cu prezenţa lor Casa lucrătorilor tipografi, făcând apoi un scurt istoric al acestei vechi organizaţiuni, înfiinţată şi menţinută de bătrânii tipografi. D. I. Negreanu, în numele direcţiunii ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa“, aduce laude celor cari au muncit cu atât folos pentru lucrătorul tipograf, a cărui organizaţie îşi are acuma casa proprie şi donează din partea direcţiunii, pentru întreţinerea clădirii 5000 lei. Au foai vorbit d-nii: Raul Anastasiu, Alex. Ionescu, Dimitrie Ionescu, G. N. Dulca, M. Brăiloiu, Tache Constantinescu. D. Şt Goebl a donat şi d-sa 5000 leî. Comitetul a mai primit numeroase Invitaţiuni dela personagiile binevoitoare lucrătorului tipograf, spre a'şi trimite casierul să ridice donaţiunile. S'a servit apoi o mică gustare celor prezenţi, după care lucrătorii tipografi s'au retras mulţumiţi că de azi înainte au un adăpost sigur, unde să-şi poată face educaţia şi să poată îngriji de nevoile lor. ....... ■!» | ■ Procesul comuniştilor greci ATENA, 1 (Rator). — Procesul comuniştilor autonomişti a fost amânat pentru a se permite acuzaţiei să complecteze dovezile. Toţi inculpaţii au fost puşi in libertate. OV . întrunirea opoziţiei uni dim sau la Stadia D. I. MIHALACHE e primit cu urale şi aclamaţii şi aplauze cari ţin câteva minute (sala, în picioare, manifestează entuziast pentru şeful partidului ţărănesc). D- MIHALACHE spune: Ga uzul care am avut un rol oarecare în frontul unic, când mă văd în faţa dv., pentru prima oară după biruinţă, daţi-mi voe să vă strig: — Să trăiţi, viteji camarazi biruitori al Capitalei şi al judeţului! Sentimentul meu de recunoştinţă este şi al camaradului nostru d-rul Lupu (arale) care nu poate îl decât mulţumit de biruinţa electorală, câştigată. In special Capitalei şi Ilfovului trebue să-i aducem mulţumiri. Au fost avantgarda luptătorilor,avantgarda geografică şi politică. Izbânda de aici din Capitală şi Ilfov valorează mai mult decât toate biruinţele din ţară. Aici liberalii nu pot minţi pe rege. Aici, în Bucureşti, regele vede, orice-ar zice liberalii, că guvernul a fost înfrânt definitiv şi pe toată linia. Faptul dovedeşte nevoia de stat a doborârii regimului. Toţi avem nevoie de libertate şi legalitate. Mişcarea noastră a fost o mişcare naţională împotriva Inamicului dinlăuntru (liberalii). Vă zic, deci, incăodată: să trăiţi!N’aţi Înlocuit numai comisiile comunale: ziua de 19 Februarie marchează o epocă nouă, de dărâmare a dictaturii liberale şi de reîntronare a regimului parlamentar. Suntem împotriva oricărei dictaturi Dacă se va îndrăzni vreo acţiune in acest nenz,—frontul unic se va reface imediat. Brătianu vrea să imite pe MussoinL Mussolini a fost, însă, pro clusul naţiei. Brătianu al cui produs e? Al coteriei bancare? Nici Dinastia n’are Interes să se pue deacumnezişul voinţeî masseîor şi să se lege, sclavă, de un singur partid. Dacă Brătianu va încercao nouă dictatură masestă,naţia se va ridica, dârză, ca un singur om împotriva nebuniei. Asupra tratativelor naţionalțărăniste, d. Mihalache spune că are speranţa că ele vor fi sfârşite cu bine. (Aplauze) telegramă de felicitare d-lor dr. N. Lupu şi N. Iorga. * Au mai vorbit d-nii: Grîgormin, M. Postelnicu, Ghelmegeanu şi Cezar Simionescu. VIRERI Agitaţii studenţeşti la Cluj MAJORITATEA STUDENŢILOR A RESPINS GREVA ! Studenţimea din Cluj a respins ideia grevei. Câţiva studenţi care au fost pentru o acţiune comună ca greviştii din Capitală, rămânând lA minoritate, au hotărît organizarea unei manifestaţiuni Pentru a preveni dezordinulire prefectura poliţiei a afişat ordonanţa dîn anul trecut. In care de în vedere cetăţenilor eficentele şî manifestaţiile de iei, sunt interzise, conform legi supra stării de asediu. Numeroase patrule militare efeaculă pe străzi. » --------- |p HjEfllma.... I -.......11, ii j1 aplauze, spune că va mulţumi cetăţenilor atunci când lupta va fi terminată (aplauze). Aţi stat până acum în întunerec. La 19 Februarie aţi făcut lumină. Atunci deabia, aţi văzut grozăviile regimului Laudă conştiinţa civică a masselor şi cere regelui să îndepărteze din jurul său camarila. (Aplauze). D. POMPILIU IONIŢESCU : Guvernul ei a închipuit că falsificând aritmetica, va putea să facă pe naivi să creadă că el a reuşit la... alegerile comunale. Ţara, însă, întreagă a dovedit limpede că este în unanimitate cu opoziţia şi împotriva guvernului. Dri dimineaţă a avut loc la „Dacia", întrunirea convocată de partidele din opoziţia unită. D. DEMIL DOBRESCU propune ca preşedinte al Întrunirii pe „căpitanul” Ion Mihalache. D. G. CRISTESCU (unitar). Acum două săptămâni ,prinzând o lumânare, am cântat prohodul regimului. Alegerile comunale au dovedit că poporul refuză să mai fie cârmuit de nefastul guvern liberal Arată că, deşi a reuşit opoziţia, nu poate stăpâni consiliile comunale căci lucrările acestora sunt anulate de aşa zişii „membri de drept“ — care sunt, în fond, tot liberali. Cere să se facă tabula rasa cu toate legile liberale. (Aplauze). D. DEM. I. DOBRESCU, primit cu D-na IANCULESCU DE REUS aduce aportul luptei feminine la izbânda democraţiei active. Mutarea d-lui Naidi-Boeiou D. AL- VAIDA-VOEVOD, primit cu aplauze, spune că sprijinul masselor va duce la victorie deplină opoziţia unită. (Aplauze). Nu ne aşteptam la triumful strălucit pe care lam repurtat Din Capitala României Karl trebue să pornească mişcarea de Îndepărtare a intruşilor liberali de la cârmă. Am făcut primii paşi. Să nu lăsăm astăzi ca solidaritatea din frontul unic să se strice. (Aplauze răsunătoare). CUVÂNTAREA D-LUI VTROIL MADGEARU D. MADGEARU spune că am avut o izbândă pe toată linia, în toate centrele. In toate satele guvernul a fost înfrânt, iar frontul unic a repurtat o mare izbândă. Guvernul trebuia să tragă consecinţele. Nu le-a tras. Din contră, se pregăteşte să guverneze şi din opodin partidele din opoziţie nu-şi va face de râs semnătura: legiferarea liberală trebuie desfiinţată. Dar pentru aceasta trebue ca guvernul de mâine să aibe în spatele său întreaga opinie publică. Şi trebuie să se procedeze cu înţelepciune pentru ca statul să nu păgubească. Cer cetăţenilor în alegerile viitoare, să deosebească pe opoziţioniştii autentici de liberaloizi, pe opoziţioniştii cinstiţi şi adevăraţi care timp de patru ani, cât a dăinuit regimul liberal şi-au făcut datoria, — de „opoliţionişti" cu numele, — de liberaloizi. (Aplauze). D. D. R. IOANIŢESCU: Relevă ilegalităţile săvârşite de regim în Ilfov. Voinţa naţională şi votul dv. cer anularea legislaţiei liberale. Cere şi d-na, alăturea de publicul din sală, fuziunea naţionalilor cu ţărăniştii. STRIGATE IN SALA: Jos intriganţii'’, „in lături cu Stelian Popescu” ..Trăiască fuziunea”, ziţie. Ceea ce nu se poate. Nici unul ţ&vântarea d-lul 1. Mi&aMc&s *• Sub inspiratiunea a-ha Vintilă Brătianu, se lucrează cu încordare la noul tarif vamal După cum ni se afirmă, tariful are un caracter excesiv de protectionist. Atât de protectionist, incit e probabil, că viitoarele tarife convenţionale nu vor putea fi încheiate, decât cu formidabile reduceri asupra celui autonom. Subita hotărîre a guvernului de a reduce taxele de export provoacă nedumeriri. Bineînţeles că nu hotărîrea în sine, de a reduce taxele de export, apare neînţeleasă, ci momentul în care această hotărîre a fost luată. Situaţia, care impunea degrevarea exportului de prohibitivele taxe actuale, dăinueşte de multă vreme. Guvernul a refuzat însă sistemale să satisfacă revendicările producătorilor, netîrtând seama nici chiar de avertismentul grav pe care i l-a dat deficitul balanţei comerciale. Hotărîrea de acum îşi are însă o explicaţie specială : precând, guvernul nu mai este stăpânit de preocuparea echilibrului bugetar şi, prin urmare, poate recurge la măsuri care să-i pregătească platfoma opoziţiei de mâine, oricare ar fî urmării® acestor măsuri. Reducerea taxelor d© export era necesară şi mai uşor realizabilă înainte de întocmirea noului buget, în care aceste taxe au fost înscrise cu suma formidabilă de patru miliarde. Executorii de mâine ai bugetului vor fi obligaţi să compenseze eventualul deficit prin noul resurse fiscale. Astfel, lucrurile se lămuresc. In cursul lunei Aprilie se va tine la Iaşi conferinţa presei Mirei Antante. Conferinţa se va tine probabil la Teatrul National Restaurindu-se linia îngustă Turda-Abrud între staţiile Turda-Abrud ca începere de la 2 Marţi® s'a reluat circulaţia intre Turda-Abrud cu următoarele restriction!. Trenării® de călători vor circula între staţiile Câineşti, A~brud, Buzău cu transbordare la profilul 108—110. Traficul de mărfuri rămâne oprit în orice direcţiuni peste punctul de transbordare. La manevra unui tren de marfă in stafia Băbeni, au deraiat 3 vagoane străine. Cauza deraerii: linia slabă. Au mai deraiat dintr’un tren separat de marfă in staţia Scânteia 4 vagoane după trecerea unui ac, probabil defect. Reconsolîdându-se terasementul intre staţiile Băneasa şi Frăţeşti, circulaţie trenurilor de călători şî mărfuri a fost restabilită pe linia Filaret Giurgiu Ataşatul militar al Poloniei la Bucureşti, maiorul Witold Morawski, a fost rechemat de guvernul din Varşovia, părăsind astăzi România. D. maior Morawski a îndeplinit funcţiunea de ataşat militar al Poloniei la Bucureşti, timp de patru ani. Dri dimineaţă la orele 10 urma să aibă loc, la sediul „Cercului profesorilor secundari“ din str. Gutenberg, adunarea profesorilor din Capitală, întrucât nu s’a putut întruni numărul cerut de statut, adunarea s’a amânat pentru Duminica viitoare când se va ţine, conform statutului, cu orice număr de membri. În urma hotărîrei ministerului cultelor, nu se vor mai admite pe viitor examene de diferente la seminarii pentru elevii școalelor secundare. Primirea acestor elevi la seminarii se va face numai în baza unui concurs. Transferările dela un seminar la altul, vor fi de asemenea oprite pe viitor. Din Dorohoi ni se aduce la cunoştinţă că Vineri 26 Februarie, cu ocazia efectuată alegerii comunale (în balotaj) din corn. Săveni, d. Nicu Stoianovici, fruntaş liberal din Dorohoi, a fost atacat de către d. Panaitescu, deputat Iorghis. Autorităţile fiind sezisate, cazul e în cercetarea justiţiei, care va cere ridicarea imunităţii deputatului agresor. Cuvântarea d-nul Imim Hanu D. I. MANIU e primit cu urale şi aclamaţii. Voci din sală: Trăiască Maniu, dar fără Stelian Popescu. După marea victorie, nu vă felicit. V'aţi făcut numai datoria. Aţi îndepărtat din bucătăria dv. Insectele. Eu vă mulţumesc pentru altceva. După ce luminile mici culturale din provinciile liberate, îşi făcuseră datoria sute de ani, începuserăm a spune că soarele românimei de pretutindeni răsare la Bucureşti. După întregirea ţării am spus că Bucureştii sunt capitala vieţii de stat româneşti. Astăzi spunem, Bucureştii sunt inima vieţii politice a ţării româneşti ! Vă mulţumesc pentru lovitura dată regimului. Aţi dovedit că sunteţi o putere mare, dar şi conştientă. Guvernul trebuia, in mod firesc, să plece imediat. N'a făcut gestul. El îndreaptă noui lovituri împotriva ţării. După ce a furat urnele, după ce a pierdut situaţia economică a ţării; după ce a stârnit formidabilele scandaluri sociale la departamentul agriculturii; după ce a pierdut lupta privitoare la refacerea industrială a ţârii, — mai încearcă astăzi lovituri împotriva democraţiei Am nădejdea că învingând regimul liberal, opoziţia unită va pune la muncă toate forţele constructive ale naţiunii.D. Maniu se ridică nu contra modului cum liberalii vor să constituie consiliile comunale. Trebuie să fim, deci, uniţi , hotărârea de a înfrânge intenţia mizerabilă a guvernului de a falsifica votul alegătorilor (Aplauze). Citeşte apoi următoarea MOŢIUNE Cetăţenii întruniţi în Capitală la 28 Februarie 1926, mulţumind alegătorilor cari s’au purtat vitejeşte, constatând înfrângerea complectă a guvernului liberal în alegerile comunale, ca urmare firească şi dreaptă a impopularităţii fără pereche în istoria politică a ţărilor constituţionale, cer în baza acestei hotărâte manifestări a voinţei naţionale retragerea lui imediată. După Întrunirea opoziţiei unite de eri, dela „Dacia“, s’a trimis cât© o„ ,vi V' D. Chamberlain nu demisionează LONDRA, 1. (Rador). —, Cerctprile ministeriale ridiculizează sufenul după care Chamberlain ar val să demisoneze din cauza divergintelor cu colegii săi in chestiunea dife a acorda Poloniei un loc permanent la consiliul Societăţii Niţimnilor. ■ Membrii principali din cabinet au discutat ori chestiunea aproape 6 ore, iar Baldwin şi Chamberlain au conferit în cursuri serii. Jalnicii Eugenia, soţie, Ritta donie şi Alfred, copii, precum familiile Hornstein, Fermo, Weiss, Semo, Sihor, Mendelsohn, Sehnecker şi Segall au durerea de nunta Încetarea din viaţă abitului lor soţ, tată, cumnat şi grea suferinţă Paul Marcas decedat in noaptea de 28 Februarie In vârstă de 66 ani după o scurtă suferinţă. * Ceremonia funebră va avea loc Marţi, 2 Martie 1926, orele 2 Juni. p. m, la locuinţa decedatului, strl Sf. Vineri No. 12, de unde cortegiul va porni spre Cimitirul Filantropia. Adânc întristaţii: Clara soţiei Henry şi Renie Helfant cu coipii, Mathilda şi Max Segal cu copii, Roza şi dr. Leon, Frida şi dr. Wiedenfeld, familiile Rosenthal şi Welt (New-York) Nepoţi şi nepoată Sophie J. Helfant, Ana S. Helfant, Sophie şi Osias Olivenbaum cu copii (Berlin), Pepi Feinsilber şi copii, Doctor Antonier cu copii, Moritz Antonien cu copii, cumnaţi şi cumnate. Familiile Helfant, Leibovici, Wasserman, Nacht, Mohnblatt veri şi verişoare au nemărginita durere de a anunţa pierderea prea scumpului lor Dr Louis Helfant 1 ‘‘3 * «r După o lungă şi grea suferinţă în vârstă de 63 ani, înhumarea va avea 16c Marţi 2 Martie orele 3 p. rr, la cimitirul Filantropia, unde se află depuse rămăşiţele pământeşti. Familia îndurerată, aduce la cunoştinţa rudelor şi prietenilor moartea prea iubitei lor Fany Schapler decedată în ziua de Duminică 21 Februarie, în vârstă de 82 ani. Inmormântarea va avea loc Marţi 1 Martie orele 2 d. a. la cimitirul Filantropia (israelit) în capela cărnii se află depus corpul neînsufleţit. SIT |»ATflfni’i Pueb de p°mi arbori ds «te« * lfrrtlUli şi ornament, trandafiri, plante de căpşuni, rădăcini de sparanghel, viţa altoite şi portali toi furnizăm în catitate superioară. fetei Fischer & Co. pepiniere €ie pomi şi vite altoite s. a. Aiud jud. alba da tos — Catalogul la earera grandi