Adevěrul, iulie 1926 (Anul 39, nr. 13048-13073)
1926-07-22 / nr. 13065
li, Reprezentanţa exclusivă se predă pentru o noutate senzaţională. (Cea mai nouă invenţie). Se iau în considerare numai domnii dispunând de capital mare, buni organizatori. Adresaţi la ArthurJach, Graz, Austria, Mehlgrube 4, Administraţia terenurilor din Berlin forte avantagios pentru d-voastră o preia un mare industriaş din Berlin cu cele mai bune referinţe. Generaldirektor F. Locwenstein Kurfurstendarum 63. Berlin. Dr. A. IANCU fost medic de spital SIFILIS-VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase Consult 8-10 a. m., 2-3 şi 5-8 p. m. Strada Carol 42. Telef. 48/53 Policlinica „VIAŢA" Bucureşti, calea Griviţei 107 Medici specialişti, vindecă radical SIFILISUL, BLENORAGIA şi alte boli de Bărbaţi. Femei. Analiza sângelui, injecţiuni fără durere Consultaţiuni toată zoua Mihail Graur Avocat Strada Muzelor 19. Telefon 58 150 Cereţi astăzi „rar io.n — Floarea literaturilor străine ■— MIREASA CERNITĂ de F. SOLUGUB I Marele seriitor rus modern I Trad. de LIVID ARTEMIE Lei 4— Scrierea complectă TEATRELE Spectacolele zilei PARCUL OTRTELlfiŞANU Nu c& *ic dar spun. TEATRUL CĂRĂBUŞ» Este «ar s’a isprăvit TEATRUL NOU. Calea Văcărești „Treanca Fleanca mere acre", revistă de Ion Pribeagru. GRADINA VICTORIA (fost Coloseum): Geniul Răului. CINEMA FRASCATI : „Semnalul Dragostei" cu Maria Pikfort. CINEMA Lipscani: Cum se compromit femeile, dramă în 8 act- GRADINA și SALA CAPITOL: „Sânge vienez" cu Harry Liedtke. CINEMA MARIOARA VOICULESCU Umbra sinistră şi Când fetiţele visează CINEMA LUX: „Triumful plantelor" dramă în 8 acte şi o comedie în '• CINEMA VLAICU: Părintele Sergiu cu Mosjoukine. CINEMA EFORIE: Antonia şi Cleopatra. CINEMA GLORIA: Naufragiul vieţii, dramă în 8 acte. CINEMA MARCONI: Romanul Unei Mondene, operă complectă şi cunoscutul ventrilog Lampo cu dansatoarea spaniolă Ermosilla. CINEMA MODEL: Crinul roşu, dramă de moravuri în 7 acte şi o comedie. CINEMA VuiEA BUZEŞTII Manón Lescaut, după romanul dii Prevost. CINEMA ROMA: Craiul Mării, extraordinară dramă în 8 acte şi o comedie GRADINA CINEMA POTErIAŞ: „Orientul“ cu Maria Iacobini şi Harry Liedtke. CINEMA EDISON: Conjuraţia din San Marco volumul II şi trupa Rădeşeanu GRADINA CINEMA ŞERBAN-VODA: Minunea Lupilor, tragedie în 10 acte, CINEMA JUPITER-MOŞILOR: „FII Soarelui", operă complectă, CINEMA FACLA: „Mică Pescăriţă" cu Mary Pikford şi o locmedie. _ CINEMA PARIS: Păţania Popei Bogaţi cu Lucienne Legrand şi M. Donatien. _____ _ CINEMA RAHOVA şi GRADINA LUCEAFĂRUL: Tenorul Ducesei cu Hennry Porten și Livio Pavanelli. GRADINA CINEMA GRAVTTA : Copilul Carnavalului cu Mosjukine. Incendiul din Craiova CRAIOVA — Un incendiu a distrus magazinul d-lui Barat,, situat în strada Unirei. Focul a izbucnit în timpul când magazinul era închis și s'ar datora unui scurt circuit. Flăcările au mistuit în întregime magazinul şi mărfurile cuprinse în el. Pompierii n’au putut decât să ia măsuri de izolare a imobilelor învecinate. După o muncă de câteva ore incendiul a fost stins. Autorităţile cercetează pentru stabili cauzele sinistrului., ’ mm 2-s — Tdeir . £* vouAnal* iw. B*■***»**, fitmuk. aM, ‘ A (euA cLmito äA i^uc «MtA fus^t <U«. *£C«4 — B1» of/ vrea un logodnic care ad fumege țigarete ca vârfurile aurite fi oare sd-mi cumpere Den toi. DENTOLUL (apa, pasta și pudra) este un dentifriciu foarte antiseptic având totodată si un parfum din cele mai plăcute. Fiind făcut după lucrările lui Pasteur el distruge toţi microbii răi din gură, împiedică şi vindică sigur caria dinţilor în puţine zile, dă o albeaţă strălucitoare şi distruge tartrul. Ei lasă gurei o senzaţie răcoroasă delicioasă şi persistentă. Acţiunea lui antiseptică contra microbilor se prelungeşte în gură cel puţin 24 ore. Pus pur pe vaţă el calmează la moment, cele mai violente dureri de dinţi DENTOLUL se găseşte în toate casele bune ce vând parfumerii şi in toate farmaciile importante. laborator E. WillLMNT & Cie. Bucureşti Birourile: Str. Romană No. 203 (colţ cu Precupeții Vechi No. 1. Telefon 712. Până la adânci bhraikia, numai sa INSISTAT! să vi se dea PRODUSELE Nu costă mai scump dar aveți valoarea banilor Dv. că în urma politicii de unire cu ardelenii, preconizată de d. C. Stere, d-sa a rămas în afară de parlament. E bizar cum apar la noi toate „cazurile de conștiință" exact a doua zi după un neajuns ori o neplăcere personală. Findcă, altfel, orice ar spune d-sa, de ce n'a vorbit d. R. D. de această chestie cinci ani — mai ales că mărturisește a fi fost de la început contra d-lui Stere? De ce a scris acum 2 ani un articol în favoarea acestuia? Când scrie aceste articole, profesorul de la Cluj se deosibește de partiaznul d-sale de convingeri, d. Stelian Popescu, e mai obiectiv. Dar sub această searbădă imparţialitate se ascunde aceeaş voinţă de a dărâma, aceeaş rancună care trebue plătită imedit ca şi la directorul „Universului". Ideia fundamentală a articolelor d-sale e că d. Stere e impopular, nu-i vrea ţara. Fiind şi dispensabil, trebue deci să se retragă. Eroarea esenţială a d-lui B. D., e de a fi întrebuinţat, pentru a jucteca pe d. C. Stere, o metodă nepotrivită. D-sa consideră pe d. Stere ca pe un cetăţean obişnuit. Pe un Popescu oarecare, îl măsori cu unităţile ordinare, îl pui în cadrul societăţii şi a codului penal, exact cum face cutare comisar, când întocmeşte un proces-verbal. Academicianul prea cunoscut, n’a uitat un fapt, le-a notat pe toate cu sârguinţă şi cu spirit rutinar de meserie, dar nu s’a gândit un moment că poate fi vorba de o excepţie. Metodă excelentă de istoriograf. Dar mai există şi metoda istorică. Aceea ştie că există simpli oameni şi eroi, aceea ştie că viaţa acestora nu e dulce şi tihnită ca a burghezilor de serie, că destinul lor tumultuos şi tragic, sinuos prin valorile omeneşti, pe care le dărâmă câteodată şi că aceasta li se acceptă, fiindcă colectivitatea nu poate înainta fără ei, cu toată neplăcerea trecătoare, pe care o fac mediului, după cum în atâtea doctorii se amestecă un dram de otravă salvatoare. Personalitatea lui C. Stere nu suportă nivelul mediocru și meschin al criticii de cântăreală: asta e bună, asta e rea. C. Stere ori e iubit, ori e urât de moarte. E acceptat ori respins deodată. E tratamentul care i se cuvine. El nu poate fi judecat decât de la înălţimea istoriei, nu prin drămueli calculate de o falsă obiectivitate cu care n’are ce face şi de care se dispensează cu surâs ori cu dispreţ, după cum e dispus. Nu importă la asemenea oameni cutare act sau gest izolat, ci curba întreagă, fizionomia generală a persoanei și a sistemului. Și la urma «ÎÂ.n u nici măcar siste-Sdi ^ .Au ul acteIor- cât medita ?1 p ritul ,n care au fost fă-E în destinul acestui om să trezească ură: e omagiul care i se cuvine. Morala gregară vrea conformism. Pe acei cari o respectă îi ridică şi-i venerează. Dar cealaltă morală, a înaintaşilor care-şi oferă viaţa şi fericirea Istorei, fără să păstreze nimic pentru ei, jenează şi stârneşte indignare. Ştim bine: pentru mulţi din ţara noastră, exemplul lui C. Stere e o perpetuă ofensă. Totul e tragedie antică în el şi în jurul lui e multă operetă. Mânat de un inexorabil destin, care poate nu e nici măcar al lui, e al lui D-zeu, acest om n’a fost dulce cu nimeni, nici cu prietenii, nici cu adnimeni. E poate nedrept. La urma urmei, îmi pare rău. I-ași dori-o din tot sufletul. Mihai O. Halea Aplanarea incidentului dintre primăria Cernăuţi şi comitetul expoziţiei CERNĂUŢI. In legătură cu diferendul dintre consiliul municipal şi comitetul expoziţiei din localitate, a sosit ad .. inspector general administrativ Cociorva care a avut întrevederi atât cu reprezentanţii primăriei, cât şi cu cel ai comitetului expoziţiei. D. Cociorva a fost de părere să primească propunerea comitetului expoziţiei, adică comuna Cernăuţi să acorde o subvenţie şi să pună la dispoziţie apa şi electricitatea în mod gratuit. In schimb primăria să refacă partea ocupată din grădina publică. inaugurarea unui club țărănist la Iași . .. ADEV.HU! LONDRA, 20 (Rador). — Desbaterile din Camera Comunelor privitoare la orânduirea datoriei franceze au fost deschise astăzi de către căpitanul Wedgwood Benn, liberal. Bann a comentat faptul căt datoria Italiei către Anglia a fost redusă cu 6-7 şi datoria Franţei cu 3-5 şi regretă că cancelarul tezaurului nu a făcut demersuri stăruitoare pe lângă aceste ţări ca să reducă armamentele lor, cari sunt o ameninţare pentru pacea Europei. Oratorul pune întrebarea dacă acesta este aranjamentul final şi dacă va putea procura Franţei condiţiuni stabile în afacerile sale. Referindu-se la clauza salvgardării, Wedgwood a declarat că dacă la un moment dat, Germania va lipsi de la obligaţiunile sale, atunci întreaga chestiune va fi redeschisă. Tânărul conservator Hilton este de părere că deşi rezolvarea datoriilor franceze, nu este tocmai un aranjament strălucit, este totuşi un aranjament prudent. Trebue să ne ocupăm mai mult de afacerile noul decât de vechile datorii, a spus oratorul. Snowden, fost cancelar al tezaurului sub guvernul laburist, a declarat, că în acest agrement Churchill nu poate să afirme că a menţinut principiile cuprinse în nota lui Balfour, căci de fapt nu obţine din partea datornicilor din continent suma suficientă pentru a plăti datoriile către America. Runciman, liberal, critică scrisorile schimbate între Churchill şi Caillaux cu privire la eventualitatea că Germania nu va îndeplini obligaţiunile sale. A declarat că scrisoarea lui Caillaux este vagă şi scrisoarea lui Churchill prea puţin definită, astfel că nu obligă pe nimeni faţă de evenimentele viitoare. RĂSPUNSUL MINISTRULUI DE FINANŢE Churchill, vorbind în numele guvernului, a declarat că nimic din cursul desbaterilor nu l-a putut convinge că opinia parlamentului ar condamna directivele adoptate de guvern. In ce priveşte chestiunea clauzei de salvgardare, Caillaux şi guvernul francez ceruseră ca această clauză să fie cuprinsă în agrement, iar plăţile Franţei către Anglia să depindă de plata reparaţiunilor, germane. Guvernul englez a refuzat să admită înserarea acestei clauze în agrement. Unul din motivele pentru care Anglia a redus plata datoriei la 12 milioane lire sterline, ca plată anuală, a fost aceea ca aceste plăţi să se facă chiar din creditul Franţei şi să nu reprezinte un, contingent al plăţilor pe care Franţa le primeşte din partea Germaniei. Această concesiune nu trebue însă exagerată, fie nu trebue să se tragă concluziuni care nu ar fi îndreptăţite. Textul scrisorilor care s’au schimbat, a fost examinat cu îngrijire. Aceste scrisori, fără îndoială, dau Franţei dreptul — la caz că Germania ar fi suspendat plăţile sale — să pună în discuţiune chestiunea capacităţii sale pentru plata anuităţilor. Insă guvernul britanic a rămas perfect liber de a prezenta contra argumente. Scopul urmărit de guvernul englez la încheerea acestui aranjament nu a fost după cum antindeau unii de a face eforturi disperate pentru salvarea francului și a altor cursuri monetare din străinătate. A nădăjduit să clarifice gradual diferendul datoriilor şi a preconizat că încheerea acestei aranjament va fi un factor favorabil pentru refacerea generală a Europei. Guvernul britanic a judecat această chestiune pe bazele care ar fi mai prielnice intereselor Britaniei, ţinând seama de toate chestiunile morale şi materiale. Churchill a continuat: ar fi absurd dacă am crede că aranjamentele dintre Franţa şi Marea Britanie, trebue să corespundă exact cu aranjamentul înfăptuit între Franţa şi Statele-Unite. DATORIILE FRANŢEI CĂTRE ANGLIA ŞI STATELE UNITE Datoria Franţei către Statele- Unite era la 15 Iunie 1925 de 827 milioane lire sterline şi în această datorie erau cuprinse şi datoriile post-belice. La aceeaş dată, datoria Franţei către Marea Britanie era de 557 milioane, excluzând 53 şi 311 milioane aur deţinut în această ţară. Valoarea actuală a plăţilor franceze către Statele-Unite este de 412 milioane. Valoarea actuală a plăţilor franceze către Marea Britani® este de 262 milioane. Dacă am trage o paralelă întru cifrele realizate prin aranjamentulnostru cu Franţa, faţă de aranjamentul său cu Statele-Unite vom găsi o diferenţă egală cu 47—49 procente. Deşi datoria franceză către Statele-Unite, comparată cu datoria sa faţă de noi, este în proporţie de opt — la cinci, plata făcută Marei Britanii şi Statelor- Unite va fi după cum urmează: „Primii cinci ani Statele Unite vor obţine 32 milioane. Marea Britanie 42 lumi. milioane. Zece ani de arfindul. Statele-Unite vor obţine 94 milioane, iar Marea Britanie 105 milioane. Numai după o perioadă de zece ani, plăţile prevăzute în agrementul încheiat de Franţa cu Statele-Unite, vor fi intensificate. englez Criticile aduse acordului SmSmâ mau ■ » m «»tüíf-íww» Instrucţiunile ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimis tuturor administraţiilor financiare din ţară, instrucţiunile necesare asupra modului cum trebue pusă în aplicare noua lege a băuturilor spirtoase. DECLARAREA DEPOZITELOR In conformitate cu art 11 din reversaril- L’a călăuzit Ideea peste cara pentru a srutea percenn die-ft estei sumat«® siafăte Inde podavre de susceptibilităţi, de ambiţii, ^tele d^ taxe precum P?f suprataxa ^ de duioşie și de milă chiar. Tăria lui de l2Q 1& gut&t £țl producatorii, co- C. Stere e de semnificaţie însemana. j mercianţii care au ţn depozite spirt . p®l Ct*r.0 ?,a frâbm sS, i ,svâr e, pia* din cereale, spirt din vin, ţuică şi tot tra mulţimii răscolite, e tocmai profelul de rachiuri, precum şi produse fesorul Bogdan Duică. Ca intelec- | importate prevăzute de punctele d. situal, nu-i invidiez rolul. Cu metoda d-sale răbdătoare şi ştiinţifică, a descoperit această minunată noutate, că oamenii mari sunt urâţi de mediul social în care trăesc, că „ţara“ şi „partidul” nu-l vor pe C. Stere, zite la data punerii în aplicare a legii. Acest preţ se stabileşte pentru spirtul de cereale la 2,40 lei grad decalitru, iar pentru spirtul de vin, ţuică şi toate celelalte rachiuri peste 30 grade alcoolice preţul de vânzare se fixează la 5 lei de grad decalitru. La acest preţ unitar se adaugă taxele de consumaţie în vigoare, suma se multiplică cu numărul gradelor iar la produsul rezultat se aplică 20 la sută, ceea ce reprezintă suma datorată ca suprataxă, de ex. pentru 1000 grade de calitri spirt, prețul de vânzare 2,40 leiX1000=2400 lei noile taxe 8X1000=8000 lei. Totalul de 10.400 lei la care aplicăm 20 la sută dă suma de 2800 lei care reprezintă suprataxa datorată. PLATA DIFERENTELOR DE TAXE SI SUPRATAXEI Plata sumelor stabilite ca diferenţe de taxe şi sumelor cuvenite ca suprataxă de 20 la sută, asupra produselor declarate şi taxate cu vechile taxe, se va face până în seara de 4 August 1926 cunoscând că cei ce nu vor plăti până la acea dată sunt pasibili de amenda prevăzută de art. 12 din lege. NU SE MAI DAU AUTORIZATI DE CAZANE Cu această ocaziune s’a mai făcut cunoscut administrațiilor că în conformitate cu art. 16 din lege, autorizatiuni de noui cazane, nu se vor mai acorda sub nici un motiv. Toţi cei ce posedă cazane pentru fabricat rachiuri, la aplicarea legei (14 Iulie 1926) levor putea folosi şi în viitor, în condiţiunile legei din 24 Iulie 1921, cu condiţia să le fi întrebuinţat până la finele anului 1926. IMPOZITUL DE 15 LA SUTĂ De asemenea, impozitul de 15 la sută ce se percepe la licheururi, parfumerii, apă de Colonia, și diferite ape de toaletă conform legei impozitului pe lux și cifra de afaceri se abrogă. Deci cu începere de la 14 iulie a. c., fabricatele respective nu vor mai plăti pentru aceste produse 15 la sută, ci vor plăti 1 la sută, rămânând ca pentru celelalte produse prevăzute de alin. 1 şi h de sub art. 2, al legei impozitului pe lux şi cifra de afaceri să continue să plătească ca şi până acum 15 la sută. I e de sub art. 1 al legei, taxate cu vechile taxe, vor da o declaraţie până în seara zilei de 20 Iulie 1926, de cantităţile ce au avut în depozit în seara zilei de 13 Iulie a. c., specificându- se cantităţile în litri pentru acele ce i se taxează pe litru, în kilogram pen Pe d. Bogdan Duică nu-i urăşte trupele ce se taxează pe kgr., iar leiX1000=2500 lei, diferenţa de plată este de 5500 lei. CUM SE VA STABILI SUPRATAXA DE 20 LA SUTĂ LA PRODUSELE AFLATE IN DEPOZITE Pentru calcularea suprataxei de 20 la sută trebue să se cunoască preţul de vânzare al produselor supuse a IN TRANSILVANIA SI BUCOVINA Pentru Transilvania şi Bucovina taxa de 5 lei pe hectolitru grad ce se percepe asupra spirtului rezultat din fabricaţiunea drojdiei s’a desfiinţat pe ziua de 14 Iulie 1926, urmând ca spirtul să se taxeze cu taxa de 8 lei de grad de calitru plus suprataxa de 20 la sută ad valorem, iar drojdia la punerea în consumaţie se va taxa cu 3 lei de kgr. De asemenea taxa de excontingent de 10 bani pe hl. grad s-a majorat dela aceeaşi dată la 1.60 lei pe hL grad. Această taxă se va percepe neapărat asupra spirtului ce va trece peste contingentul fixat fabricator. IN BASARABIA Regimul actual al spirtului în Basarabia se menţine până la 25 Septembrie 1926, când urmează să se desfiinţeze monopolul spirtului, şi să se aplice noua dispoziţiune a legei.La timp se vor da instrucţiunile necesare şi în această privinţă, pentru cele ce se taxează pe grad decalitru se va specifica numărul litrilor, tăria şi totalul gradelor. In declaraţiile ce se vor face se vor arăta şi cantităţile primite în intervalul de la 13 iulie până la facerea declaraţiei şi care au fost scoase din fabrici, locul de producţie sau depozit, cu vechile taxe. Pentru produsele taxate tot cu vechile taxe însă primite după facerea declaraţiei, se vor face declaraţii imediat după primirea măriei. Asemenea declaraţii vor da şi fabricanţii de lichioruri pentru cantităţile de spirt şi derivatele lui, ce au în depozit precum şi fabricanţii de oţet, pentru cantităţile de spirt denaturat şi marşe (plămada) ce au în depozit. Declaraţiile se vor depune la percepţia respectivă care le va înregistra imediat, într’un registru, în ordinea primirei, liberând numărul de înregistrare depunătorului. Pentru că s’au scos din fabrici, depozite şi locul de producţie, produse şi după 13 iulie, taxate tot cu vechile taxe, până s’a putut lua cunoştinţă de această majorare de taxe, producătorii, fabricanţii şi depozitarii vor înainta Administraţiilor financiare un tablou de aceste cantităţi pentru a se putea verifica dacă au fost declarate la locul de destinaţie şi părți diferenţele de taxe şi suprataxe. Cei ce nu vor face declaraţia sau vor face declaraţii false sunt pasibili de pedepsele prevăzute de art. 12 din lege. CUM SE VOR STABILI DIFERENŢELE DE TAXE Pentru produsele care se taxează pe litru sau chilogram totalul litrilor sau kgr, se va multiplica cu noua taxă, din suma rezultată se vor scădea taxele plătite iar diferenţa ceva rezulta, reprezintă suma ce trebue să se plătească ca diferenţe de taxe. Pentru produsele care se taxează pe grad se va stabili mai întăi tăria fiecărui fel de produse şi anume: Pentru spirtul din cereale, spirtul IAŞI, 19. 1I Duminică dimineaţa a avut loc solemnitatea inaugurării clubului partidului ţărănesc din sectorul Mitropoliei. Şedinţa a fost prezidată de d. prof. Paul Bujor, deputat şi preşedintele de onoare al organizaţiei ţărăniste de Iaşi, D. GH. COLCEA într’o frumoasă cuvântare a analizat situaţia şi a dedus că sectorul acesta nou a luat naştere din partea cetăţenilor obijduiţi din partea locului. D. PAUL BUJOR îşi exprimă _____________________ convingerea că elementele carie din vin, ţuică şi toate rachiurile caau format sectorul Mitropoliei, I re se pot grădui, tăria va fi aceia vor aduce un aport însemnat or 1 care se va constata prin grăduire oganizaţiei şi dă unele îndrumări ! Pentru produsele care nu se pot gră în chestie de conducere. 1 ^i, tăria se va socoti în modul prin altă ordine de idei. d. Bu-1 Tdător iar arată situaţia celorlalte par-1 a) Pentru licheururi se va socoti tide politice faţă de partidul tă- tăria medie de 35 grade; rănesc. I ii) Pentru apa de Colonia se va so-D. M. JACOTA îşi arată mulţu-1 “ti tăria medie de 70 grade; mirea că în acest sector intră un mare număr de meseriaşi şi mici patroni. D. ZÂNE salută noul sector al partidului ţărănesc. Mai vorbesc d nn Columb Eduard, Bidiblon şi Colcea şi şedinţa se ridică. c) Pentru spirtul denaturat pen- Itru oţet se va socoti tăria medie de 20 grade şi marşa de 10 gr. Tăria stabilită se va multiplica cu numărul litrilor spre a se afla totalul gradelor; totalul gradelor se va înmulţi cu noua taxă. Din suma aflată se vor scădea taxele plătite iar suma rămasă reprezintă diferenţa de t taxe datorite, de ex. pentru 1000 grade decalitru spirt noua taxă a 8 lei la1000=8000 lei vechea taxă a 2.50 Inundaţiile din Banat sata şi Dobra-Lăsata linia a fost deteriorată. Mai la vale, spre Reşiţa, între Birda şi Gătaia, inundaţia a provocat stricarea liniei pe o distanţă de 8 kilometri, aşa că circulaţia spre Timişoara se face prin transbordam Comuna Omor, înconjurată jurîmprejur de apă, ca o insulă, este complect izolată de toate satele din apropriere. S-au trimis echipe puternicede salvare. Revărsarea Dunării Din Giurgiu se anunţă că apele Dunării au ieşit din matcă şi au inundat terenurile de cultură ale comunelor Gostin, Flămânda, Brădiştea şi Băneasa. Islazul comunei Manu, în întindere de 900 hectare, este acoperit de apă. Deasemenea alte 200 de hectare cu fâneţe şi zarzavaturi, proprietatea locuitorilor, sunt inundate. Multe vite aflate pe aceste păşuni s’au înecat. Apele Dunării au ajuns în portul Ramadan până la suprafaţa cheiului, iar pe canalul Sf. Gheorghe au ajuns aproape de podul de fier. Regările de mâine PRONOSTICURI Reuniunea de la Floreasca se apropie de sfârşit; mâine se dispută premiile zilei a 30-a. Programul, din care remarcăm Pr. Homorod, handicap dotat cu 40 000 lei pentru câştigător, a întrunit numeroase înscrieri ceea ce va face ca disputele să fie interesante. Favoriţii noştri sunt: PR. FĂGET: Mery Marchesa, Agnesi el PR. FANTANELE: Bizbiz, Szita, Ţăndărică. PR. CARANSEBEŞ: Helicon, Jack. PR. HOMOROD: Crai de Ghindă, Alexandru, Anca. PR MUREŞUL: Răzoare, Viforiţa. PR. HONEDOARA: Cocoţ, Caraiman. PR. BALDOVINEŞTI: Grajd, Benkendezi, Valomaş. Pr. GRĂDIŞTEA: Toba, Bistriţ, Emigrant. ___ Două accidente la hipodromul Floreasca Eri* Marţi după amiază, s’au înregistrat două noui accidente pe hipodromul dela Floreasca. Jockeul Hanson, care călărea pe calul Eveline, oprindu-se brusc In drumul spre start, a căzut şi s’a ales cu mai multe contuziuni pe coloana vertebralâ Jockeul Szalai, pierzându-şi echilibrul în momentul când trebuia să sară un obstacol cu calul Dricar, a căzut şi a căpătat mai multe contuziuni. ..Salvarea" a dat îngrijirile necesare celor doi Jockei. Ştiri artistice Astăseară are loc la Teatrul II cu reprezentaţia jubiliară de 50 de spectacole a revistei Treanca fleanca mere acre de Ion Pribeagu. ş »»Haus Auferstehung* vls-a-vls de Hotel-Resldenz In urma intervenţiei d-lui Virgil Serdaru, preşedintele U. N. A. L., d. Anibal Teodorescu a aprobat ca demobilizaţii să nu mai facă noui certificate fiscale şi comunale pentru împroprietărire. Dece se săvârşesc fraudele cu mandate poştale Intr'o convorbire avută cu d. Xmoniu directorul serviciului de control al mandatelor din direcţiunea P. T. T. acesta ne-a declarat că fraudele şi escrocheriile prin falsificarea de mandate, cari de o vreme încoace s’au făcut pe o scară, întinsă pe la diferite oficii poştale din ţară, se datoresc lipsei de personal la divizia controlului. Ca un exemplu d-sa ne spune căi în 1918, divizia controlei mandatelor la 82 judeţe, având de controlat 75.000 mandate lunar, reprezentând o sumă de 400 milioane anual, se servea de 50 funcţionari. In 1928 la 71 judeţe, controlând 430.000 mandate ce reprezintă 4 miliarde 700 milioane anual, aceeaşi divizie are abia 65 funcţionari, în loc de 300MO câţi ar trebui ţi fi logic să aibă. ^ / Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 21 IULIE Gh. Dan calea Griviţei 183; Dr. I. Mătăsaru calea Victoriei 110.; Dr. Einhorn (Bisdorfer) str. Carol 44; G. Paraschivescu calea Dudeşti 86; N. Vasserman calea Moşilor 321; D. M. Borş str. Vasile Lascar 42; S. Antonescu şos. Ştefan cel Mare 125; Seb. Niţescu prelung.v bd. Ferdinand 8; Gh. Velescu calea Serban Vodă 21; AL Munteanu (Th Vasilîu) str. Isvor 1; Elvira Fridman, calea Rahovei 120. , Informatiuni _____ » Curtea de apel din Iaşi şi-a declinat competinţa, asupra procesului magistratului Petrescu de la Timişoara, care în timpul alegerilor fusese dat în judecată de către ministrul Groza, care declarase că a fost insultat de către un magistrat Magistratul fusese şi destituit pentru acest fapt. Procesul se va judeca la Timişoara, ,, începând ideia 15 Iulie, s’a stabilit următorul orariu de închidere pentru magazine: in fiecare zi la a*miază dela 13—15., seara la orele 19, iar In ajunul Duminicilor şi SACOŞUL TURCESC (Banat).— | ^ iu ulu In urma inundaţiilor podurile şi po- TM detele mai slabe din întreaga plasă samatorilor legale la orele 70. Buziaş, au fost luate de apa, ceia ce reprezintă pagube imense. Intre Gătaia şi Şoşdea, linia ferată a fost complect distrusă. Le fel pe distanţele Boldureni-Capăt, Nitchidorf şi Végvár. Circulaţia între Lugoj-Hia şi anu-1 luiCTrA st ts mo între Rachita-Făget, Holdea-Lă- Şj® 5SSr** îî * ^ ® Cunoscuţii angrosişti de I vinuri Hacker & Sternberg din Arad au cump&c Irat un automobil „Dmp»( IODIGE BROTHERS» dela cadin Bucureşti, calea Vlor toriei 88. Se anunţă din Camănul că, tnt ultimele sile, in nnna ploilor şi a revărsării diferitelor râuri, samaroase cadavre omeneşti au fost petlicăite prin comunele din acel judeţ. Pentru noile angajamente de personal $i înscrieri Cancelaria Institutului „POMPILIAN" (Calea Rahovei 54) mai rămâne deschisă prin4 la 25 Iulie orele 9-12—3-7. Eri, Marţi, s’a pus piatra fandamentală a noului liceu comunal de fete din Capitală, numit liceul „Obor" din b-dul Ferdinand. Arhiereul Platon Ciosu, înconjurat de mai mulţi preoţi, a oficiat un serviciu religios. Erau de faţă* d-nii Trancu-Iaşi, Eracle Nicoleanu, Muzicescu, Grozdea şi alţii. KARLSBAD Doctorul GR. GRAUR s’a mutat ■« BUICK BUICK BUiCK BUi CK BUiCK BUiCK BUiCK BUiCK eu ick BUiCK BUICK BUICK BUICK eu ic« 0UIC0 eu it* ... ■.* î: NOEL 105 (TAL. VICTORIEI BUCUREŞTI 5