Adevěrul, iulie 1926 (Anul 39, nr. 13048-13073)

1926-07-22 / nr. 13065

li, Reprezentanţa exclusivă se predă pentru o noutate senzaţio­nală. (Cea mai nouă invenţie). Se iau în considerare numai domni­i dispunând de capital mare, buni organizatori. Adresaţi la Arthur­­Jach, Graz, Austria, Mehlgrube 4, Administraţia terenurilor din Berlin forte avantagios pentru d-voastră o preia un mare industriaş din Ber­lin cu cele mai bune referinţe. Ge­neraldirektor F. Locwenstein Kurfur­sten­darum 63. Berlin. Dr. A. IANCU fost medic de spital SIFILIS-VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase Consult 8-10 a. m., 2-3 şi 5-8 p. m. Strada Carol 42. Telef. 48/53 Policlinica „VIAŢA" Bucureşti, calea Griviţei 107 Medici specialişti, vindecă radical SIFILISUL, BLENORAGIA şi alte boli de Bărbaţi. Femei. Analiza sân­gelui, injecţiuni fără durere Consultaţiuni toată zoua Mihail Graur Avocat Strada Muzelor 19. Telefon 58 150 Cereţi astăzi „rar io.­n — Floarea literaturilor străine ■— MIREASA CERNITĂ de F. SOLUGUB I Marele seriitor rus modern I Trad. de LIVID ARTEMIE Lei 4­— Scrierea complectă TEATRELE Spectacolele zilei PARCUL OTRTELlfiŞANU­­ Nu c& *ic dar spun. TEATRUL CĂRĂBUŞ» Este «ar s’a isprăvit TEATRUL NOU. Calea Văcărești „Treanca Fleanca mere acre", revistă de Ion Pribeagru. GRADINA VICTORIA (fost Coloseum): Geniul Răului. CINEMA FRASCATI : „Semnalul Dra­gostei" cu Maria Pikfort. CINEMA Lipscani: Cum se compromit femeile, dramă în 8 act- GRADINA și SALA CAPITOL: „Sânge vienez" cu Harry Liedtke. CINEMA MARIOARA VOICULESCU Umbra sinistră şi Când fetiţele visează CINEMA LUX: „Triumful plantelor" dramă în 8 acte şi o comedie în '• CINEMA VLAICU: Părintele Sergiu cu Mosjoukine. CINEMA EFORIE: Antonia şi Cleo­patra. CINEMA GLORIA: Naufragiul vieţii, dramă în 8 acte. CINEMA MARCONI: Romanul Unei Mondene, operă complectă şi cunos­cutul ventrilog Lampo cu dansatoa­rea spaniolă Ermosilla. CINEMA MODEL: Crinul roşu, dramă de moravuri în 7 acte şi o comedie. CINEMA Vui­EA BUZEŞTII Manón Lescaut, după romanul dii Prevost. CINEMA ROMA: Craiul Mării, extra­ordinară dramă în 8 acte şi o comedie GRADINA CINEMA POTErIAŞ: „Ori­entul“ cu Maria Iacobini şi Harry Liedtke. CINEMA EDISON: Conjuraţia din San Marco volumul II şi trupa Răd­eşeanu GRADINA CINEMA ŞERBAN-VODA: Minunea Lupilor, tragedie în 10 acte, CINEMA JUPITER-MOŞILOR: „FII Soarelui", operă complectă, CINEMA FACLA: „Mică Pescăriţă" cu Mary Pikford şi o locmedie. _ CINEMA PARIS: Păţania Popei Bogaţi cu Lucienne Legrand şi M. Donatien. _____ _ CINEMA RAHOVA şi GRADINA LU­CEAFĂRUL: Tenorul Ducesei cu Hennry Porten și Livio Pavanelli. GRADINA CINEMA GRAVTTA : Copi­lul Carnavalului cu Mosjukine. Incendiul din Craiova CRAIOVA — Un incendiu a dis­­trus magazinul d-lui Barat,, situat în strada Unirei. Focul a izbucnit în timpul când magazinul era în­chis și s'ar datora unui scurt cir­­cuit. Flăcările au mistuit în întregime magazinul şi mărfurile cuprinse în el. Pompierii n’au putut decât să ia măsuri de izolare a imobilelor în­vecinate. După o muncă de câteva ore incendiul a fost stins. Autorităţile cercetează pentru stabili cauzele sinistrului.,­­ ’ mm 2-s — Td­eir . £* vouAnal* iw. B*■***»**, fitmuk. aM, ‘ A (euA cLmito äA i^uc «MtA fus^t <U«. *£C«4 — B1» of/ vrea un logodnic care ad fumege țigarete ca vârfurile aurite fi oare sd-mi cumpere Den toi. DENTOLUL (apa, pasta și pudra) este un dentifriciu foarte antiseptic având totodată si un parfum din cele mai plăcute. Fiind făcut după lucrările lui Pasteur el distruge toţi microbii răi din gură, împiedică şi vindică sigur caria dinţilor în puţine zile, dă o albeaţă strălucitoare şi distruge tartrul. Ei lasă gurei o senzaţie răcoroasă delicioasă şi persistentă. Acţiunea lui antiseptică contra microbilor se prelungeşte în gură cel puţin 24 ore. Pus pur pe vaţă el calmează la moment, cele mai violente dureri de dinţi DENTOLUL se găseşte în toate casele bune ce vând parfumerii şi in toate farmaciile importante. laborator E. WillLMNT & Cie. Bucureşti Birourile: Str. Romană No. 203 (colţ cu Precupeții Vechi No. 1. Telefon 71­2. Până la adânci bh­raikia, numai sa INSISTAT! să vi se dea PRODUSELE Nu costă mai scump dar aveți valoarea banilor Dv. că în urma politicii de unire cu ar­delenii, preconizată de d. C. Stere, d-sa a rămas în afară de parlament. E bizar cum apar la noi toate „ca­zurile de conștiință" exact a doua zi după un neajuns ori o neplăcere personală. F­indcă, altfel, orice ar spune d-sa, de ce n'a vorbit d. R. D. de această chestie cinci ani — mai ales că mărturisește a fi fost de la început contra d-lui Stere? De ce a scris acum 2 ani un articol în fa­voarea acestuia? Când scrie aceste articole, profeso­rul de la Cluj se deosibește de parti­­aznul d-sale de convingeri, d. Ste­lian Popescu, e mai obiectiv. Dar sub această searbădă imparţialitate se ascunde aceeaş voinţă de a dărâ­ma, aceeaş rancună care trebue plă­tită imedit ca şi la directorul „U­­niversului". Ideia fundamentală a articolelor d-sale­ e că d. Stere e impopular, nu-i vrea ţara. Fiind şi dispensabil, trebue deci să se re­tragă. Eroarea esenţială a d-lui B. D., e de a fi întrebuinţat, pentru a jucte­­ca pe d. C. Stere, o metodă nepotri­vită. D-sa consideră pe d. Stere ca pe un cetăţean obişnuit. Pe un Po­­pescu oarecare, îl măsori cu unită­ţile ordinare, îl pui în cadrul socie­tăţii şi a codului penal, exact cum face cutare comisar, când întocmeş­te un proces-verbal. Academicianul prea cunoscut, n’a uitat un fapt, le-a notat pe toate cu sârguinţă şi cu spirit rutinar de meserie, dar nu s’a gândit un moment că poate fi vorba de o excepţie. Metodă excelen­tă de istoriograf. Dar mai există şi metoda istorică. Aceea ştie că există simpli oameni şi eroi, aceea ştie că viaţa acestora nu e dulce şi tihnită ca a burghezilor de serie, că desti­nul lor tumultuos şi tragic, sinuos prin valorile omeneşti, pe care le dărâmă câte­odată şi că aceasta li se acceptă, fiind­că colectivitatea nu poate înainta fără ei, cu toată ne­plăcerea trecătoare, pe care o fac mediului, după cum în atâtea doc­torii se amestecă un dram de otravă salvatoare. Personalitatea lui C. Stere nu su­portă nivelul mediocru și meschin al criticii de cântăreală: asta e bu­nă, asta e rea. C. Stere ori e iubit, ori e urât de moarte. E acceptat ori respins deodată. E tratamentul care i se cuvine. El nu poate fi judecat decât de la înălţimea istoriei, nu prin drămueli calculate de o falsă obiectivitate cu care n’are ce face şi de care se dispensează cu surâs ori cu dispreţ, după cum e dispus. Nu importă la asemenea oameni cutare act sau gest izolat, ci curba întreagă, fizionomia generală a per­soanei și a sistemului. Și la urma «ÎÂ.n u nici măcar siste-Sdi ^ .Au ul acteIor- cât me­­d­ita ?1 p ritul ,n care au fost fă-E în destinul acestui om să tre­zească ură: e omagiul care i se cu­vine. Morala gregară vrea confor­mism. Pe acei cari o respectă îi ri­dică şi-i venerează. Dar cealaltă mo­rală, a înaintaşilor care-şi oferă via­ţa şi fericirea Istorei, fără să păs­treze nimic pentru ei, jenează şi stârneşte indignare. Ştim bine: pen­tru mulţi din ţara noastră, exemplul lui C. Stere e o perpetuă ofensă. To­tul e tragedie antică în el şi în ju­rul lui e multă operetă. Mânat de un inexorabil destin, ca­re poate nu e nici măcar al lui, e al lui D-zeu, acest om n’a fost dulce cu nimeni, nici cu prietenii, nici cu ad­nimeni. E poate nedrept. La urma urmei, îmi pare rău. I-ași dori-o din tot sufletul. Mihai O. Halea Aplanarea incidentului dintre primăria Cernăuţi şi comi­tetul expoziţiei CERNĂUŢI.­­ In legătură cu dife­rendul dintre consiliul municipal şi comitetul expoziţiei din localitate, a sosit ad .. inspector general admi­nistrativ Cociorva care a avut între­vederi atât cu reprezentanţii primă­riei, cât şi cu cel ai comitetului ex­poziţiei. D. Cociorva a fost de părere să primească propunerea comitetului expo­ziţiei, adică comuna Cernăuţi să a­­corde o subvenţie şi să pună la dis­poziţie apa şi electricitatea în mod gratuit. In schimb primăria să refacă partea ocupată din grădina publică. inaugurarea unui club țărănist la Iași . .. ADEV.HU! LONDRA, 20 (Rador). — Des­­baterile din Camera Comunelor privitoare la orânduirea datoriei franceze au fost deschise astăzi de către căpitanul Wedgwood Benn, liberal. Bann a comentat faptul căt da­toria Italiei către Anglia a fost redusă cu 6-7 şi datoria Franţei cu­ 3-5 şi regretă că cancelarul tezaurului nu a făcut demersuri stăruitoare pe lângă aceste ţări ca să reducă armamentele lor, cari sunt o ameninţare pentru pa­­cea Europei. Oratorul pune între­­barea dacă acesta este aranja­mentul final şi dacă va putea procura Franţei condiţiuni stabile în afacerile sale. Referindu-se la clauza salvgar­dării, Wedgwood a declarat că dacă la un moment dat, Germa­nia va lipsi de la obligaţiunile sa­­le, atunci întreaga chestiune va fi redeschisă. Tânărul conservator Hilton este de părere că deşi rezolvarea datoriilor franceze, nu este toc­mai un aranjament strălucit, este totuşi un aranjament prudent. Trebue să ne ocupăm mai mult de afacerile noul decât de vechile datorii, a spus oratorul. Snowden, fost cancelar al te­zaurului sub guvernul laburist, a declarat, că în acest agrement Churchill nu poate să afirme că a menţinut principiile cuprinse în nota lui Balfour, căci de fapt nu obţine din partea datornicilor din continent suma suficientă pentru a plăti datoriile către A­­merica. Runciman, liberal, critică scri­­sorile schimbate între Churchill şi Caillaux cu privire la even­tualitatea că Germania nu va în­­deplini obligaţiunile sale. A de­clarat că scrisoarea lui Caillaux este vagă şi scrisoarea lui Chur­chill prea puţin definită, astfel că nu obligă pe nimeni faţă de evenimentele viitoare. RĂSPUNSUL MINISTRULUI DE FINANŢE Churchill, vorbind în numele guvernului, a declarat că nimic din cursul desbaterilor nu l-a putut convinge că opinia parla­mentului ar condamna directi­vele adoptate de guvern. In ce priveşte chestiunea clauzei de salvgardare, Caillaux şi guver­nul francez ceruseră ca această clauză să fie cuprinsă în agre­ment, iar plăţile Franţei către Anglia să depindă de plata re­­paraţiunilor, germane. Guvernul englez a refuzat să admită înse­rarea acestei clauze în agrement. Unul din motivele pentru care Anglia a redus plata datoriei la 12 milioane lire sterline, ca pla­tă anuală, a fost aceea ca aceste plăţi să se facă chiar din cre­ditul Franţei şi să nu reprezin­te un, contingent al plăţilor pe care Franţa le primeşte din par­tea Germaniei. Această concesiu­ne nu trebue însă exagerată, fie nu trebue să se tragă conclu­­ziuni care nu ar fi îndreptăţite. Textul scrisorilor care s’au schimbat, a fost examinat cu în­grijire. Aceste scrisori, fără în­doială, dau Franţei dreptul — la caz că Germania ar fi suspen­dat plăţile sale — să pună în dis­­cuţiune chestiunea capacităţii sale pentru plata anuităţilor. In­să guvernul britanic a rămas perfect liber de a prezenta con­tra argumente. Scopul urmărit de guvernul englez la încheerea acestui aran­jament nu a fost după cum a­­n­tindeau unii de a face eforturi disperate pentru salvarea fran­cului și a altor cursuri moneta­re din străinătate. A nădăjduit să clarifice gradual diferendul datoriilor şi a preconizat că în­cheerea acestei aranjament va fi un factor favorabil pentru re­facerea generală a Europei. Gu­vernul britanic a judecat această chestiune pe bazele care ar fi mai prielnice intereselor Brita­­niei, ţinând seama de toate ches­tiunile morale şi materiale. Churchill a continuat: ar fi ab­surd dacă am crede că aranja­mentele dintre Franţa şi Marea­ Britanie, trebue să corespundă exact cu aranjamentul înfăptuit între Franţa şi Statele-Unite. DATORIILE FRANŢEI CĂTRE ANGLIA ŞI STATELE UNITE Datoria Franţei către Statele- Unite era la 15 Iunie 1925 de 827 milioane lire sterline şi în acea­stă datorie erau cuprinse şi da­toriile post-belice. La aceeaş da­tă, datoria Franţei către Marea Britanie era de 557 milioane, ex­cluzând 53 şi 311 milioane aur deţinut în această ţară. Valoarea actuală a plăţilor franceze către Statele-Unite este de 412 milioa­ne. Valoarea actuală a plăţilor franceze către Marea Britani® este de 262 milioane. Dacă am trage o paralelă întru cifrele rea­lizate prin aranjamentul­­nostru cu Franţa, faţă de aranjamentul său cu Statele-Unite vom găsi o diferenţă egală cu 47—49 procen­te. Deşi datoria franceză către Statele-Unite, comparată cu da­toria sa faţă de noi, este în pro­porţie de opt — la cinci, plata făcută Marei Britanii şi Statelor- Unite va fi după cum urmează: „Primii cinci ani Statele Unite vor obţine 32 milioane. Marea Britanie 42 lumi. milioane. Zece ani de arfindul. Statele-Unite vor obţine 94 milioane, iar Marea Britanie 105 milioane. Numai du­pă o perioadă de zece ani, plăţile prevăzute în agrementul înche­iat de Franţa cu Statele-Unite, vor fi intensificate. englez Criticile aduse acordu­lu­i SmSmâ mau ■ » m «»tüíf-íww» Instrucţiunile ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimis tu­turor administraţiilor financiare din ţară, instrucţiunile necesare asupra modului cum trebue pusă în apli­care noua lege a băuturilor spir­toase. DECLARAREA DEPOZITELOR In conformitate cu art 11 din re­versaril- L’a călăuzit Ideea peste ca­­ra pentru a sr­utea percenn die-­ft estei sumat«® siafăte Inde po­­davre de susceptibilităţi, de ambiţii, ^tele d^ taxe precum P?f suprataxa ^ de duioşie și de milă chiar. Tăria lui de l2Q 1& gut&t £țl producatorii, co- C. Stere e de semnificaţie însemana. j mercianţii care au ţn depozite spirt . p®l Ct*r.0 ?,a frâbm sS, i ,svâr e, pia* din cereale, spirt din vin, ţuică şi tot tra mulţimii răscolite, e tocmai pro­­felul de rachiuri, precum şi produse fesorul Bogdan­ Duică. Ca intelec- | importate prevăzute de punctele d. si­tual, nu-i invidiez rolul. Cu metoda d-sale răbdătoare şi ştiinţifică, a descoperit această mi­nunată noutate, că oamenii mari sunt urâţi de mediul social în care trăesc, că „ţara“ şi „partidul” nu-l vor pe C. Stere, zite la data punerii în aplicare a le­gii. Acest preţ se stabileşte pentru spirtul de cereale la 2,40 lei grad de­calitru, iar pentru spirtul de vin, ţui­că şi toate celelalte rachiuri peste 30 grade alcoolice preţul de vânzare se fixează la 5 lei de grad decalitru. La acest preţ unitar se adaugă ta­xele de consumaţie în vigoare, suma se multiplică cu numărul gradelor iar la produsul rezultat se aplică 20 la sută, ceea ce reprezintă su­ma datorată ca suprataxă, de ex. pentru 1000 grade de calitri spirt, pre­țul de vânzare 2,40 leiX1000=2400 lei noile taxe 8X1000=8000 lei. Totalul de 10.400 lei la care aplicăm 20 la sută dă suma de 2800 lei care reprezintă suprataxa datorată. PLATA DIFERENTELOR DE TAXE SI SUPRATAXEI Plata sumelor stabilite ca diferenţe de taxe şi sumelor cuvenite ca supra­taxă de 20 la sută, asupra produse­lor declarate şi taxate cu vechile ta­xe, se va face până în seara de 4 August 1926 cunoscând că cei ce nu vor plăti până la acea dată sunt pa­sibili de amenda prevăzută de art. 12 din lege. NU SE MAI DAU AUTORIZATI DE CAZANE Cu această ocaziune s’a mai făcut cunoscut administrațiilor că în con­formitate cu art. 16 din lege, autori­­zatiuni de noui cazane, nu se vor mai acorda sub nici un motiv. Toţi cei ce posedă cazane pentru fabricat ra­chiuri, la aplicarea legei (14 Iulie 1926) le­­vor putea folosi şi în viitor, în condiţiunile legei din 24 Iulie 1921, cu condiţia să le fi întrebuinţat pâ­nă la finele anului 1926. IMPOZITUL DE 15 LA SUTĂ De asemenea, impozitul de 15 la sută ce se percepe la licheururi, parfumerii, apă de Colonia, și dife­rite ape de toaletă conform legei impozitului pe lux și cifra de afaceri se abrogă. Deci cu începere de la 14 iulie a. c., fabricatele respective nu vor mai plăti pentru aceste produse 15 la sută, ci vor plăti 1 la sută, ră­mânând ca pentru celelalte produse prevăzute de alin. 1 şi h de sub art. 2, al legei impozitului pe lux şi cifra de afaceri să continue să plătească ca şi până acum 15 la sută. I e de sub art. 1 al legei, taxate cu ve­chile taxe, vor da o declaraţie până în seara zilei de 20 Iulie 1926, de can­tităţile ce au avut­ în depozit în sea­ra zilei de 13 Iulie a. c., specificându- se cantităţile în litri pentru acele ce i se taxează pe litru, în kilogram pen Pe d. Bogdan­ Duică nu-i urăşte tru­pele ce se taxează pe kgr., iar leiX1000=2500 lei, diferenţa de plată este de 5500 lei. CUM SE VA STABILI SUPRA­TAXA DE 20 LA SUTĂ LA PRO­DUSELE AFLATE IN DEPOZITE Pentru calcularea suprataxei de 20 la sută trebue să se cunoască preţul de vânzare al produselor supuse a­ IN TRANSILVANIA SI BUCOVINA Pentru Transilvania şi Bucovina taxa de 5 lei pe hectolitru grad ce se percepe asupra spirtului rezultat din fabricaţiunea drojdiei s’a desfiin­ţat pe ziua de 14 Iulie 1926, urmând ca spirtul să se taxeze cu taxa de 8 lei de grad de calitru plus suprataxa de 20 la sută ad­ valorem, iar drojdia la punerea în consumaţie se va taxa cu 3 lei de kgr. De asemenea taxa de excontin­­gent de 10 bani pe hl. grad s-a majo­rat dela aceeaşi dată la 1.60 lei pe hL grad. Această taxă se va percepe neapărat asupra spirtului ce va tre­ce peste contingentul fixat fabrica­tor. IN BASARABIA Regimul actual al spirtului în Ba­sarabia se menţine până la 25 Sep­tembrie 1926, când urmează să se desfiinţeze monopolul spirtului, şi să se aplice noua dispoziţiune a le­gei.La timp se vor da instrucţiunile necesare şi în această privinţă, pentru cele ce se taxează pe grad de­calitru se va specifica numărul litri­lor, tăria şi totalul gradelor. In declaraţiile ce se vor face se vor arăta şi cantităţile primite în inter­valul de la 13 iulie până la facerea declaraţiei şi care au fost scoase din fabrici, locul de producţie sau depo­zit, cu vechile taxe. Pentru produsele taxate tot cu ve­chile taxe însă primite după facerea declaraţiei, se vor face declaraţii i­­mediat după primirea măriei. Ase­menea declaraţii vor da şi fabrican­ţii de lichioruri pentru cantităţile de spirt şi derivatele lui, ce au în de­pozit precum şi fabricanţii de oţet, pentru cantităţile de spirt denaturat şi marşe (plămada) ce au în depozit. Declaraţiile se vor depune la per­cepţia respectivă care le va înregis­tra imediat, într’un registru, în ordi­nea primirei, liberând numărul de înregistrare depunătorului. Pentru că s’au scos din fabrici, de­pozite şi locul de producţie, produse şi după 13 iulie, taxate tot cu ve­chile taxe, până s’a putut lua cunoş­tinţă de această majorare de taxe, producătorii, fabricanţii şi depozita­rii vor înainta Administraţiilor fi­nanciare un tablou de aceste canti­tăţi pentru a se putea verifica dacă au fost declarate la locul de destina­ţie şi părți diferenţele de taxe şi su­prataxe. Cei ce nu vor face declaraţia sau vor face declaraţii false sunt pasi­bili de pedepsele prevăzute de art. 12 din lege. CUM SE VOR STABILI DIFE­RENŢELE DE TAXE Pentru produsele care se taxează pe litru sau chilogram totalul litrilor sau kgr, se va multiplica cu noua taxă, din suma rezultată se vor scă­dea taxele plătite iar diferenţa ce­­va rezulta, reprezintă suma ce tre­bue să se plătească ca diferenţe de taxe. Pentru produsele care se taxează­­ pe grad se va stabili mai întăi tăria fiecărui fel de produse şi anume: Pentru spirtul din cereale, spirtul IAŞI, 19. 1­I Duminică dimi­neaţa a avut loc solemnitatea inaugurării clubului partidului ţărănesc din sectorul Mitropo­liei. Şedinţa a fost prezidată de d. prof. Paul Bujor, deputat şi pre­şedintele de onoare al organiza­ţiei ţărăniste de Iaşi, D. GH. COLCEA într’o frumoa­să cuvântare a analizat situaţia şi a dedus că sectorul acesta nou a luat naştere din partea cetă­ţenilor obijduiţi din partea locu­lui. D. PAUL BUJOR îşi exprimă _____________________ convingerea că elementele cari­e din vin, ţuică şi toate rachiurile ca­­au format sectorul Mitropoliei, I re se pot grădui, tăria va fi aceia vor aduce un aport însemnat or­ 1 care se va constata prin grăduire o­ganizaţiei şi dă unele îndrumări ! Pentru produsele care nu se pot gră în chestie de conducere. 1 ^i, tăria se va socoti în modul pr­in altă ordine de idei. d. Bu-1 Tdător­ iar arată situaţia celorlalte par-1 a)­ Pentru licheururi se va socoti tide politice faţă de partidul tă- tăria medie de 35 grade; rănesc. I ii) Pentru apa de Colonia se va so-D. M. JACOTA îşi arată mulţu-1 “ti tăria medie de 70 grade; mirea că în acest sector intră un mare număr de meseriaşi şi mici patroni. D. ZÂNE salută noul sector al partidului ţărănesc. Mai vorbesc d­ nn Columb E­­duard, Bidiblon şi Colcea şi şe­dinţa se ridică. c) Pentru spirtul denaturat pen- Itru oţet se va socoti tăria medie de 20 grade şi marşa de 10 gr. Tăria stabilită se va multiplica cu numărul litrilor spre a se afla tota­lul gradelor; totalul gradelor se va înmulţi cu noua taxă. Din suma a­­flată se vor scădea taxele plătite iar suma rămasă reprezintă diferenţa de t taxe datorite, de ex. pentru 1000 gra­de decalitru spirt noua taxă a 8 lei la1000=8000 lei vechea taxă a 2.50 Inundaţiile din Banat sata şi Dobra-Lăsata linia a fost de­teriorată. Mai la vale, spre Reşiţa, între Bir­­da şi Gătaia, inundaţia a provocat stricarea liniei pe o distanţă de 8 kilometri, aşa că circulaţia spre Ti­mişoara se face prin transbordam Comuna Omor, înconjurată jur­­împrejur de apă, ca o insulă, este complect izolată de toate satele din apropriere. S-au trimis echipe puternice­­de salvare. Revărsarea Dunării Din Giurgiu se anunţă că apele Dunării au ieşit din matcă şi au inundat terenurile de cultură ale comunelor Gostin, Flămânda, Bră­­diştea şi Băneasa. Islazul comunei Manu, în întindere de 900 hectare, este acoperit de apă. Deasemenea alte 200 de hectare cu fâneţe şi zarzavaturi, proprietatea locuitori­lor, sunt inundate. Multe vite afla­te pe aceste păşuni s’au înecat. Apele Dunării au ajuns în portul Ramadan până la suprafaţa cheiu­lui, iar pe canalul Sf. Gheorghe au ajuns aproape de podul de fier. R­e­gările de mâine PRONOSTICURI Reuniunea de la Floreasca se a­propie de sfârşit; mâine se dispută premiile zilei a 30-a. Programul, din care remarcăm Pr. Homorod, handicap dotat cu 40­ 000 lei pentru câştigător, a în­trunit numeroase înscrieri ceea ce va face ca disputele să fie intere­sante. Favoriţii noştri sunt: PR. FĂGET: Mery Marchesa, Ag­nesi el PR. FANTANELE: Biz­biz, Szita, Ţăndărică. PR. CARANSEBEŞ: Helicon, Jack. PR. HOMOROD: Crai de Ghindă, Alexandru, Anca. PR MUREŞUL: Răzoare, Viforiţa. PR. HON­EDOARA: Cocoţ, Ca­ra­iman. PR. BALDOVINEŞTI: Grajd, Ben­­kendezi, Valomaş. Pr. GRĂDIŞTEA­: Toba, Bistriţ, Emigrant. ___ Două accidente la hi­podromul Floreasca Eri* Marţi după amiază, s’au în­registrat două noui accidente pe hi­podromul dela Floreasca. Jockeul Hanson, care călărea pe calul Eve­­line, oprindu-se brusc In drumul spre start, a căzut şi s’a ales cu mai multe contuziuni pe coloana verte­­bralâ Jockeul Szalai, pierzându-şi echili­brul în momentul când trebuia să sară un obstacol cu calul Dricar, a căzut şi a căpătat mai multe contu­ziuni. ..Salvarea" a dat îngrijirile nece­sare celor doi Jockei. Ştiri artistice Astăseară are loc la Teatrul II cu reprezentaţia jubiliară de 50 de spec­tacole a revistei Treanca fleanca mere acre de Ion Pribeagu. ş »»Haus Auferstehung* vls-a-vls de Hotel-Resldenz In urma intervenţiei d-lui Virgil Serdaru, preşedintele U. N. A. L., d. Anibal Teodorescu a aprobat ca de­mobilizaţii să nu mai facă noui cer­­tificate fiscale şi comunale pentru împroprietărire. Dece se săvârşesc fraudele cu mandate poştale Intr'o convorbire avută cu d. Xm­­oniu directorul serviciului de con­trol al mandatelor din direcţiunea P. T. T. acesta ne-a declarat că­ fraudele şi escrocheriile prin falsi­ficarea de mandate, cari de o vre­me încoace s’au făcut pe o scară, întinsă pe la diferite oficii poştale din ţară, se datoresc lipsei de per­­sonal la divizia controlului. Ca un exemplu d-sa ne spune căi în 1918, divizia controlei manda­telor la 82 judeţe, având de con­trolat 75.000 mandate lunar, repre­zentând o sumă de 400 milioane a­­nual, se servea de 50 funcţionari. In 1928 la 71 judeţe, controlând 430.000 mandate ce reprezintă 4 mi­liarde 700 milioane anual, aceeaşi divizie are abia 65 funcţionari, în loc de 300­MO câţi ar trebui ţi fi logic să aibă. ^ / Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 21 IULIE Gh. Dan calea Griviţei 183; Dr. I. Mătăsaru calea Victoriei 110.; Dr. Einhorn (Bisdorfer) str. Carol 44; G. Paraschivescu calea Dudeşti 86; N. Vasserman calea Moşilor 321; D. M. Borş str. Vasile Lascar 42; S. Antonescu şos. Ştefan cel Mare 125; Seb. Niţescu prelung.v bd. Fer­dinand 8; Gh. Velescu calea Ser­­ban Vodă 21; AL Munteanu (Th Vasilîu) str. Isvor 1; Elvira Frid­man, calea Rahov­ei 120. , Informatiuni _____ » Curtea de apel din Iaşi şi-a de­clinat competinţa, asupra proce­sului magistratului Petrescu de la Timişoara, care în timpul alegerilor fusese dat în­ judecată de către mi­nistrul Groza, care declarase că a fost insultat de către un magistrat Magistratul fusese şi destituit pen­­­tru acest fapt. Procesul se va judeca la Timişoara, ,, începând ideia 15 Iulie, s’a stabilit­­ următorul orariu de închidere pen­tru magazine: in fiecare zi la a*­miază dela 13—15., seara la orele 19, iar In ajunul Duminicilor şi SACOŞUL TURCESC (Banat).— | ^ iu ulu In urma inundaţiilor podurile şi po- TM detele mai slabe din întreaga plasă samatorilor legale la orele 70. Buziaş, au fost luate de apa, ceia ce reprezintă pagube imense. Intre Gătaia şi Şoşdea, linia ferată a fost complect distrusă. Le fel pe distanţele Boldureni-Ca­­păt, Nitchidorf şi Végvár. Circulaţia între Lugoj-Hia şi anu-1 luiCTrA st ts mo între Rachita-Făget, Holdea-Lă- Şj® 5SSr** îî * ^ ® Cunoscuţii angrosişti de I vinuri Hacker & Stern­berg din Arad au cump&c Irat un automobil „Dm­p»( IOD­IGE BROTHERS» dela ca­din Bucureşti, calea Vlor toriei 88. Se anunţă din Camănul că, tnt ultimele sile, in nnna ploilor şi a revărsării diferitelor râuri, sama­roase cadavre omeneşti au fost petli­căite prin comunele din acel judeţ. Pentru noile angajamente de per­­sonal $i înscrieri Cancelaria Institu­­tului „POMPILIAN" (Calea Raho­­vei 54) mai rămâne deschisă prin4 la 25 Iulie orele 9-12—3-7. Eri, Marţi, s’a pu­s piatra fanda­­mentală a noului liceu comunal de fete din Capitală, numit liceul „Obor" din b-dul Ferdinand. Arhiereul Platon Ciosu, înconju­rat de mai mulţi preoţi, a oficiat un serviciu religios. Erau de faţă* d-nii Trancu-Iaşi, Eracle Nicolea­­nu, Muzicescu, Grozdea şi alţii. KARLSBAD Doctorul GR. GRAUR s’a mutat ■« BUICK BUICK BUiCK BUi CK BUiCK BUiCK BUiCK BUiCK eu ick BUiCK BUICK BUICK BUICK eu ic« 0UIC0 eu it* ... ■.* î: NOEL 105 (TAL. VICTORIEI BUCUREŞTI 5

Next