Adevěrul, septembrie 1926 (Anul 39, nr. 13101-13124)

1926-09-15 / nr. 13112

rac­ts­a 2-an ! de verul ­­ I » VIZITAŢI II MAGAZINELE «■ — S. A. B. — Piaţa Sfl Gheorghe (Lupoaica) fost Ruleta Calea Victoriei 83 m Vie Parisienne Str. LipSCaili 47 (în fata str. Şelari) a Tuturor Mărfarilor, on Sanatoriul Insulei Sfânta Margareta Budapesta Cel mai modern institut de vindecare dietică şi physekoterapeutică pentru boli interne. Camera cu băile şi 5 prânzuri zilnice, dela 280.01­0 coroane în sus. In secţia clinica, îngrijirea complectă, cu băile dela 170.000 coroane. Studii technice superioare In B E L G I A Diplomă de Inginer în 2 sau 3 ani, industrială şi colonială. Secţiune ^reparatorie. Curs de zi şi 40 noapte, programul gratis^ Scriui in limba Rv. Institutului Superior technic, Service A. N. Brd, Constitution 25, Llfege, Belgique. KARLSBAD " Dr. M. Călănescu Haus J-orbeerkranz" ^ X apartament modern, de locuit în str. Maria Rosetti No. 28 şi localuri spaţioase pentru birouri­ în Piaţa Universităţii. A se adresa la Societatea de A­­sigurare „GENERALA“ — Secţia Bunuri — Piaţa Universităţii. Turcia eliberează pe căpitanul Desmons ANGORA, 14. .(Rador). — Tribu­nalul a admis ori cererea de elibe­rare pe cauţiune a căpitanului Des­­mons, care fusese arestat în urma accidentului provocat de vaporul „Lotus". TEATRELE Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL. — Matineu Fântâna Blanduziei- Seara. Esop. TEATRUL­ OTETELEŞEANU.— „Cu carne şi cu brânză“. TEATRUL REGINA MARIA. — Negus­torul de Glorie. TEATRUL MIC. — Domnul şi Doamna Cutare. TEATRUL CĂRĂBUŞ. —­ Aşa e viaţa. TEATRUL. NOU. — Marele succes „Treanca Fleanca, revistă In 2 acte şi un prolog de Ion Pribeagu, pentru a 90 oară. GRADINA LIEBLICH JIGNIŢA. — Trupa de operetă Companietz: Baro­nul Kimmel. CINEMA FRASCATI: M-me Dubarry” cu Pola Negri, Emil Janings şi Hary Lidtke. . GRADINA ŞI SALA CAPITOL: Gosta Berlins pentru ultima oară. CINEMA MARIORA VOICULESCU : „Tragedia întunericului“ cu Ronald Colman şi Wilma Banky. CINEMA PATHE: Colleen Moore in „Noi fetele moderne. CINEMA LUX: Pat, Patachon şi Pata­­chonel în Marinari Boxeurl. GRADINA VICTORIA (fost Coloseum).­­Coleen Moore in „Noi fetele moderne" CINEMA EFORIA. Minunea Lupilor 12 acte si Transformistul Lampo. CINEMA VLAICU. — Fenomenalul câine lup Rin-Tin-Tin. Erou, tragico­medie in 7 acte. GRADINA SI SALA CINEMA GLO­RIA. — Walzertraum (Farmecul unui vals) in 6 acte si o comedie. CINEMA BULEVARD PAL­­CE: Goana după aur, comedie in 10 acte cu Char­lie Chaplin. CINEMA MARCONI. — Fedora cu Francisca Bertini, operă complectă și o comedie. CINEMA MODEL. — Sora Regelui sau Marie Tudor, operă complectă. CINEMAVOLTA BUZEŞTI — Apele Primăverii, 6 acte, Durere, 9 acte. CINEMA ROMA. — Musafirii siniştri, 7 acte. Malec 7 acte Când era bunica fată. CINEMA GRIVIŢA. (La Ţicu) Omul cu cap de leu şi la fine o comedie. CINEMA PARIS. — Revista femeilor frumoase şi o comedie. CINEMA POTERAŞ. — Te iubesc, ope­­ră In 7 acte cu Livyo Pavanelli şl o comedie. CINEMA EDISON. — Lafayette, Nous Voin­a şl Malec, Scherlock Holmes- Junior. 12 acte şl trupa Bâcleşeanu. CINEMA RAHOVA şi GRAD. LUCEA­­FARUL. — Tartuffe cu Emil Jannngs, LU Dagover şi Werner Krauss. CINEMA ŞERBAN VODĂ. — Plaja pă­catelor, dramă In 7 acte şi o comedie. CINEMA JUPITER. — „Păpuşa din Paris", operă complectă şi trupa Ni­­culescu-Buzău. CINEMA FACLA. — „Dacă am cu­noaşte viitorul“ cu Maria Korda şi Werner Krauss şi o comedie­ de vedere plebeu. Pecetea fatală a i­­deilor şi gusturilor timpului e ple­­beie. Omul ridicat, prin nautră, şi prin cultură, deasupra nivelului vulgar, e în stare să trăiască tra­gedii adânci, şi să­ se afineze cu preţul nobil al suferinţelor extre­me, fără scandal, fără tumbe, fără grosolană mimică şi eloquentă, sin­gure capabile să trăsnească aten­ţia obtuză a lui Gură-Cască. Iar în massa oamenilor, ce alta au putut cultiva vreodată războaiele decât hoţie ordinară? , Pacea moleşeşte“, zice supidul şi spitalele au tendinţa curativă, pe când dispensarele sunt mai ales or­gane de consultaţie. Au socotit Insă că in primul rând se cuvine să aibă paturi destule pentru bolnavi. In sfârşit, a făcut aziluri pentru tuberculoşii infirmi, in cari aceş­tia sunt pensionari până la moarte. Pentru copiii cu tuberculoză pul­monară, s’a clădit un sanatoriu special, pentru copiii cu tubercu­loză extrapulmonară, există sana­torii maritime şi spitale maritime. Deosebit, există un sanatoriu pen­tru tratamentul lupusului şi al tu­berculozelor cutanate. Bolnavii de tuberculoză cari tre­­bue izolaţi în spitale se duc de bun­îvoie in aceste servicii. Aşa se întâmplă în Danemarca. Dar moti­vul e izbitor, pentru că ştiu că vor găsi acolo o bună alimentaţie şi în­grijiri medicale şi altele aşa cum le trebuie. De unde ştiu? Le spun infirmie­­rele­ vizitatoare, cari mişună în mij­locu­l săracilor, interesându-se de nevoile şi bolile lor, dându-le sfa­turi instructive şi­­ convingătoare. Asemenea infirmiere nu se găsesc numai­ la oraş, ci şi la sate. Nimic nu e neglijat în organis­mul de luptă anti-tuberculos din Danemarca. Legea, pe de o parte, prin măsurile ce ia, oamenii, pe de alta, prin străduinţa şi solidarita­tea lor, contribue ca apărarea con­tra flagelului să fie serioasă şi e­­nergică, intr’o măsură care să-l facă cât mai puţin primejdios.­­ Dar banii pentru crearea şi con­solidarea acestui organism, cine i-a dat şi cine îi dă mereu? Toată lu­mea: statul, comuna, particularii. Statul votează in fiecare an sume foarte mari; comunele varsă şi ele fonduri peste fonduri; societăţi de ajutor dau subvenţii grase; iniţia­­ti­va particulară contribue cu­ coti­zaţii şi donaţi­uni.­­ In Danemarca, orice bolnav de tuberculoză e sigur că va fi primit intr unul din aşezămintele publice pentru tuberculoşi, după cum com­portă starea bolnavului, fiindcă în­­gnjirea lui e plătită de cineva : stat, comună, particulari. Chestia bănească nu e o piedică în comba­terea tuberculozei. Aşa, da! Ai paturi, ai bani — de­sigur, pot­ să pui In practică asis­tenţa reală a bolnavului. Numai aşa o să-l vindeci, dacă e de vin­decat sau o să-i faci dulci zilele cât mai are de trăit. Numai aşa o să pui la adăpost de mizerie fami­lia lui. * * De altfel, iniţiativa socială în combaterea tuberculozei nu se opre­­şte aci. Opera preventivă­ nu poate fi reală decât numai dacă i se a­­sigură omului condiţiuni sănătoase de viaţă, adică: mijloace de trai suficiente, pentr­u ca 0 hrană rea sau neîndestulătoare şi 0 îmbrăcă­minte nepotrivită sezonului să nu-l submineze; locuinţă spaţioasă cu aer destul, cu acel confort strict pe care Îl impune o higienă elementa­­ra; posibilităţi de higienă corporală şi generală, pentru ca corpul său sa se facă din ce in ce mai rezistent; o muncă regulată, metodică şi lip­sită de exces, care să-l ferească de surmenajul veştejitor şi scurtător de viaţă; iată câteva din contribu­ţiile cari pot ajuta la apărarea con­tra tuberculozei. Sanatoriile şi spitalele sunt bune dar la ele vin numai oamenii bol­­navi. Esenţialul este să nu-l laşi pe om să se îmbolnăvească. E mai bine să dai banii pe locuinţe higienice, pe salarii suficiente, decât pe clă­diri spitaliceşti, oricât ar fi ele de importante. Chestiunea locuinţelor şi a salarii­lor intră de-a dreptul în organismul de luptă contra tuberculozei. Ce există la noi din tot acest or­ganism, abia schiţat aci? Aproape iluzia lui. Dar atunci, nu e îndreptăţit să ceri mai întâi crearea lui şi apoi a­­plicarea unor măsuri de constrân­gere de cea mai mare gravitate? Dacă legea va căpăta o încercare de aplicare efectivă, se va vedea că observaţiunile noastre sunt înte­meiate: dispoziţiile nouei legi sani­tare in privinţa tuberculozei, in par­tea lor practică, vor rămâne literă moartă. Cel puţin dacă s’ar întâm­pla aceasta înainte ca experienţa să se aşeze pe hecatombe de tubercu­loşi ! UN AUTODIDACT FOST TUBERCULOS NOUI ÎNTRUNIRI in CHESTIA ANDREESCU încurajarea speculei Dar tariful de favorizare a zonei de 200 klm ducea şi la alt rezul­tat. El nu era decât un tarif de încurajare a unei specule hidoase. Nimic, dar absolut nimic şi ni­meni, nu va putea impiedeca co­merciantul de lemne din lăuntrul ratei de 200 klm, să nu-şi vândă marfa la paritatea celui ce şi-a dus-o de dincolo de 200 klm. Dar nu numai scumpirea lemne­lor, dă motiv de Îngrijorare. PAINEA: In primul rând, su­­pusă scumpirii din cauza urcării tarifului la cereale, va suferi o nouă scumpire întrucât mare Parte din brutăriile Capitalei utilizează Încă focul de lemne. Nu mai vorbim de CARNE. Pen­­tru un bou ca şi pentru opt, consi­liul de administraţie c. f. l. a stabi­lit un tarif unitar cu aceeaşi obli­gaţiune pentru comercianţi, să nu Îşi aducă vite decât din pragul ora­­şelor ce deservesc! DISPOZIŢIUNI CIUDATE iarnă, are, însă, nu numai „princi­pii”. Are $1 dispoziţiuni destul de năbădăioase. La punctul 12, dispoziţiuni tari­fare generale, găsim : „Vagoanele care ies din ateliere, după reparaţie şi care, conform re­­gulamentului, trebue ca în prima cursă să fie încărcate numai cu jumătate din tonajul înscris pe­ ele, vor fi considerate complect în­cărcate, cu jpmătate din tonajul în­scris pe ele". Cu alte cuvinte, dacă din vina căilor ferate, un vagon de 10.000 kgr., nu vag putea încărca decât 5000 kgr­, transportatorul va tre­bui să plătească pentru întregul tonaj care nu se poate încărcai La punctul 1§, K «QUAR.— până la dispoziţia predătorilor va­goane cu un tonaj sau cu o supra­faţă determinată Urmează că, dacă predătorul are nevoie de un vagon de 10.000 kgr. şi calea ferată n'are decât unul de 15 mii kgr., să plătească şi pentru di­ferenţa de tonaj! Asemenea dispoziţiuni — unele desigur simple echivocuri — abun­dă. In ce priveşte echivocurile, ele vor complica şi mai mult panica deslănţuită prin aplicarea tarifelor. CAILE FERATE GREŞESC, TRANSPORTATORUL PLĂTEŞTE La capitolul „Amenzi pentru su­praîncărcarea vagoanelor” găsim o bizarerie tarifară. Se spune: ,,Dacă vagonul se în­carcă cu o greutate, care întrece cu Arătăm mai sus că a intrat în vi­goare hotărîrea consiliului de mi­niştri pentru reducerea tarifului a­­plicabil transporturilor de lemne de foc. Direcţiunea generală c. f. r. a gă­sit norma următoare în aplicarea reducerii : „Pentru lemnele de foc adresate staţiilor din Dobrogea şi Basara­bia până la linia Bălţi Mătăuţi in­clusiv, precum şi cele adresate stat­ţiilor din judeţu­l Covurlui, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Vlaşca, Teleorman, Romanaţi şi OI, se vor aplica taxe­le tarifului special VII redus cu 45 la sută. „Pentru lemnele adresate staţiilor din restul ţării, se vor aplica taxele tarifului special IV de la 350 klm. în su­s". Tariful VII cuprinde lemnele de foc și mărginile de traverse, fiind aproape egal cu tarifele VIII și IX adică acela aplicat cărămizilor şi sfeclei. După tariful VII până la 350 klm. se aplică taxa de 4500 lei de vagon. Pentru 361 la 370 klm. se plăteşte 7460 Iei de vagonul de 2500 lei adică un plus pentru 10 klm Dela această distanţă taxarea se face pe zone de câte 10 klm. a 100 iei. Prin reducerea de 45 la sută ce s’a aprobat, nu s’a desfiinţat saltul şi aci e toată nenorocirea. In loc de 4500 lei pentru 350 klm. se va plăti Din cauză că pe timpul alegeri­lor primăria Capitalei n’a prea în­­casat impozitele, pentru a nu In­dispune pe contribuabili, bugetul municipiului este oarecum dese­­chilibrat. Zilele trecute direcţiunea contabilităţii sa văzut în imposi­­blitate de a face diferite plăţi. D. dr. Gheorghian a luat măsuri pentru Încasarea tuturor restan­ţelor. Dri dimineaţă a avut loc o solem­nitate organizată de secţia de avia­ţie a „Sfatului Economic", în amin­tirea lui Aurel Vlaicu, dela a cărui tragică moarte s-au împlinit 13 ani. Solemnitate a avut loc la Troiţa de lângă Băneşti, în prezenţa, a nu­meroşi delegaţi din Bucureşti, Câm­­pina şi diferite comune rurale din împrejurimi. S'a­­oficiat uri serviciu divin, după care au ţinut­­cuvântări, pentru po­menirea numelui lui Vlaicu, preoţii: I. Popescu din Câmpina, Voiculescu din Băneşti apoi d-nei Temistocle Alexandrescu, căpitan Bibescu şi Măciuceanu, profesor Nicolescu, etc. Au sosit în Bucureşti ofiţerii francezi Weisser şi Challe, cari au parcurs fără popas, în 30 de ore, cu avionul distanţa de 5200 kilometri Paris-golful Persic. Cei doi ofiţeri se întorc acum la Paris, după ce au stabilit acest re­cord mondial. Dri dimineaţă, pe şoseaua Plo­­eşti-Târgovişte automobilul cu No. 247 a călcat pe M. Aurică Ionescu din Ploeşti, care a fost internat la spitalul Schuller în stare disperată. f. r. ______ Ministerul de interne a dispus schimbarea numelui plăşii Zărneşti din judeţul Braşov ’în plasa „Biap . 2000, insă pentru cei 10 klm. “Cu zona următoare se va plăti inel 1300 iei, ceea ce va face ca pentru două vagoane de lemne angajata pentru Bucureşti, in două staţiuni vecine, să se plătească aproape 40 la sută in plus. E uşor de inteles ce va însemna această diferenţă la iarnă. De altfel efectele se simt de pe acum întru­cât depozitele de lemne din Bucu­reşti nu se pot aproviziona din cau­za surplusului enorm stabilit pen­tru zona peste 350 k­m„ şi cele a­­provizionate aşteaptă aplicarea ta­rifului pentru a specula asupra di­ferenţei. Nu se va putea vinde, în iarna a­­ceasta, lemne de foc sub 18.000 lei vagonul, media trecând de 20.000 lei, adică — doi lei kilogramul —, un băţ bun pentru o pâlpâire, împrumut forţat? Am înşirat numai o mică parte din anomaliile şi inechităţile nou­­lui tarif de mărfuri aplicabil de la 15 Sept El nu poate fi considerat decăt ca un Împrumut forţat, transformat, de fapt totFun atentat îndrăzneţ la punga şi viaţa cetăţenilor ţării. Ceea ce se va petrece la iarnă in Întreaga ţară şi cu deosebire in Ca­­pitală, va fi de pomină. DELTA Am anunţat că pe şoseaua Bu­­cureşti-Ploeşti, în apropiere de co­muna Tăncăleşti, s-au ciocnit do­uă automobile, unul cu No. 4857 care a fost complect sfărâmat, iar celălalt cu No. 769 care a suferit mari stricăciuni. Au fost grav rănite d-na Gher­man şi d.ra Braunstein. Cu un­uit automobil­ele au fost transportata la Bucureşti, la spitalul Filai­dia. lantn. Comitetele reunite ale Teatrului Naţional s-au întrunit aseară şi au rezolvat diverse chestii la ordinea zilei. D-na Elena Cruceanu şi d- l. Tol­­van au fost reîncadraţi stagiari cl. I Au fost făcute două noui anga­jamente: D-na Sorana Topa de la Iaşi, stagiară el. I; d-ra Nora Pe­­iov, fostă pensionară a Teatrului Regina Maria, stagiară el 11. D-nii membri ai consiliului de 85 al societăţii de cultură „Macedo-Ro­­mână“ sunt invitaţi să participe la Întrunirea acestui consiliu care va avea loc Mercuri 15 Septembrie c­­ele 6 precis, la sediul societăţii­ i­­­TG De cinci zile văduva de război Varvara Marinescu cu fiul şi tatăl ei au fos aruncaţi în stradă din lo­cuinţa lor, str. Crişana 37 şi de cinci zile ei dorm afară, proprieta­rul izbutind să obţină sentinţă de evacuare. Digestiunile Încete şi grele sunt Însoţite de greaţă, ragaeală, a­­creli, dureri de cap, cari sunt da­torate fermentaţiunilor anormale. Două sau trei PASTILE „VICH­­­ETAT’ la sfârşitul meselor In­e­r­nesc digestiunea. ” Timbrele de bursă ce se aplică oboarelor vor fi sporite de la 1 leu la 5 Iei, conform hotărîrii luate de Camera de comerţ Bucureşti, pen­tru circumscripţia sa. Centrala cooperativelor de con­sum şi producţie şi-a publicat, în foaia oficială, bilanţul pe anul 1925, încheindu-l cu suma de peste trei miliarde lei. Consiliul de miniştri a aprobat înfiinţarea unei Camere arbitrale şi de conciliaţiune pe lângă Camera de industrie şi comerţ din Călăraşi. In „Monitorul Oficial“ din 14 Sep­­tembrie c., administraţia datoriei publice din ministerul de finanţe a publicat două tablouri cu numerele titlurilor de rentă,­ uitil cele 4 la sută amortizabilă din 1913, Împru­mutul de 250 milioane lei, titluri cari au ieşit la sorţi la tragerile precedente şi n’au fost rambursate până la 5 Iulie 1926; altul cu titlu­rile de rentă 4 la sută A. B. împru­mutul de 100 milioane lei, ieşite la sorţi la tragerea 28 din 1 Iulie c. 14­1.7 ti PiM­Mec sunt cant­oni Ştiri artistice La Teatrul­ Mic se joacă până Miercuri seara „Domnul şi doamna Cutare’, cu AL Mihalescu şi doam­­na Tanzi Cutara Barozi în rolurile principale. Joi seara, a doua premieră a sta­­giunei, hilarianta comedie a lui Dregelly „Fracul”, cu Mişu Fotino, G. Chamel, Al­ Economu, Ionel Ţâ­­ranu, I. Focşeneanu, Victor Proto­­popescu, 53 , 53idery, JVlircea E. Bala­ban, N. Velculescu, George Lascu, Ion Aricescu, etc. etc., şi d-nele: Renée Annie, Nutzi Stanescu, Sap­­da Ţăranu, Sylvia Dumitrescu, El­vira Godeanu, Tina Radu, etc. etc., şi Alex. Mihalescu (in reprezentaţie) * Miercuri 15 Septembrie orele 9 seara are­ loc, la Teatrul Carol cel Mare (Eforia), premiera operetei Contesa Maritza (Graefin Maritza) de Kalman, care face de trei ani în­coace ocolul lumei cu un succes nemai­­pomenit. La noi, într’o mon­tare fastuoasă, compania „Leonard’’ prezintă această piesă cu distribu­ţie excelentă: d-na Adela Baum de la Karltheater din Viena angajată spe­­cial pentru această piesă şi d. Leo­nard care n’a mai apărut de mult în faţa publicului bucureştean. La pupitru maestrul Schwartz­­Andreescu, în localul prefecturii de poliţie. Sfatul Negustoresc central a în­tocmit un memoriu în şedinţa de a­­seară, care va fi înaintat ministe­relor de interne şi război. Sfatul Negustoresc secţia Obor a votat o moţiune prin care cere accelerarea anchetei. Sfatul Central a primit şi nume­roase telegrame dela secţiunile din provincie, cari s’au sezisat dease­­menea de acest caz. S’au ţinut în­truniri în următoarele oraşe: Chi­­şinău, Iaşi, Clui, Tg.-Jiu, Craiova. Blocul comercial şi industrial s’a întrunit ori dimineaţă şi a decis să se aştepte rezultatul anchetei în­treprinsă de autorităţi. derile şi a organiza, cu retorică de­nergia pe dinafară şi debordările tim al voinţei în slujba ideii, este gazetă demodată, armonia univer- vieţii animalice nu sânt absolut in­. o stare fundamental omenească, ob­­­sală. )­teresante decât dintr’un punct de­­ când gata să devie din latentă e-Această caraghioasă situaţie fa­ vedere primitiv sau, cu formulă a- e­fectivă. Aceasta au dovedit-o, sim­­ce să părem interesanţi lui Mr. jbia deosebită, dintr’un punct im­ nUniSna^ învăţa. Simonds. Totuşi acest intelectual care ne vine dintr-o ţară „mulţu­mită şi plicticoasă“ zice că războ­iul submarin a fost cea mai mare prostie din câte se pomenesc în istorie (the greatest blunder in history). Şi doar războiul submarin, mai cu seamă, i-a împins pe ame­ricani să se amestece de aproape în trebile europene, le-a dat prin pin şi modest, în plină pace, învăţa­ţii care au mâncat culturi de mi­crobi pentru a întări o doctrină în care credeau, au dovedit-o acei care au studiat, ca observatori scrupu­­loşi, ciuma în propriul lor trup, au dovedit-o primii aviatori care, cu preţul capului, au verificat putinţa de a zbura. Maiştrii teoretici ai răz­­boiniciei ar fi putut crede şi per­sistenţa eroismului, fără să recurgă la prajba zmintit de costisitoare a războiului. Dar­ lumea concepe interesantul după psihologia celor care pariază la lupte de cocoşi sau la tralte at­letice. Să binevoiască dar america, şi uzatul loc comun al războinici-­ mi a nu neierta datoriile. E sana ei. Dar ce minte poată fi atât de jos să se vâre, pe calea aceasta, întunecată ca să nu vază că „vir-! cam prozaic umilitore, ceva minte tutile străbune“ trăiesc normal în j în capul interesanţilor^ europeni,- m­­sufletul comun? Desigur nu e pă­rea mult prea ameţiţi de poezie pri­mitivă. . . „ Paul ZarifoiD^ r IARNA CEA DE POMINA Tarif pe c. f. r. sau împrumut forţat? Inechităţile, absurdităţile, anomaliile­ şi echivocurile noului tarif man. De închiriat Secţie electromecanică, mecanică, metalurgică, chimie, construcţiuni, „ “no, aero, beton armat, ingineria urmare ocazie sa fie, cura­m zice, interesanţi... Pe cât înţeleg Mr. Simonds e de părerea acelor an­­patrioţi ai săi care vor să se înca­seze neapărat datoriile europeni­lor—, altfel, zic ei, oamenii aceş­tia ar fi în stare să înceapă un nou război. Aşa dar nici Mr. Si­monds n’ar vrea să mergem prea departe pe calea interesantului. Şi atunci e Ioc sa stăruim, că I radox, ci simplă realitate, că erois-1 n aritattt itelbUă â Â ^iiBaLgaPiiâtajx^ -Sfe­jkiy' Comunicările pe cari d- dr. Ghe­­orghian, primarul ad-interim al Capitalei le-a făcut presei, asupra întrevederii pe cari a avut-o cu d. gen. Văleanu, ministrul comunica­ţiilor au foc­ destul de îngrijitoare. In urma acestei întrevederi şi a alarmei dată de­ ziare, consiliul de miniştri a cerut consiliului de ad­ministraţie c. f. r. reducerea tari­felor pentru transportul lemnelor în oraşele suprapopulate. Deşi eri s-au produs normele re­ducerii cerute de guvern, credem necesar, fie chiar cu titlul de do­­cument, să revenim asupra tarife­lor cu atât mai mult cu cât nu e vorba numai de transportul lem­nelor ci de toate mărfurile nece­sare aprovizionării. Data de 15 Septembrie va însem­na nu un pas hotărâtor spre nor­malizarea transporturilor, ci, pur şi simplu, scumpirea vieţii cu a­­proape sută la sută. MĂRFURILE DE PRIMA NECE­SITATE O sporire a tarifelor credem că va fi fost necesară. Căile ferate au ne­voie de învestiri mari şi împrumu­tul, cu acestă destinaţie, pare a fi căzut definitiv. Sporirea nu ar fi trebuit, însă, să lovească mărfurile de primă ne­cesitate şi nici călătorii claselor In­ferioare. In ce privește transporturile de călători, sporirea tarifelor se produ­ce oarecum cu avantajarea călăto­rilor de cl. III și a IV-a. Alcătuirea tarifelor de mărfuri s’a făcut, însă, cu o adevărată furie împotriva mărfurilor de pri­mă necesitate, neglij&ndu-se cele mai elementare principii de pru­denţă obştească. Lemnele de foc, ca şi cele de construcţie, carnea, zarzavaturile şi legumele, piatra pentru pava­­rea străzilor, cerealele — toate au fost lovite de noul tarif de spe­culă. , Pentru a nu fi învinuiţi de afirmări exagerate, vom spicui părţile mai caracteristice din noul tarif local, dispoziţiuni şi taxe pentru transpor­tul mărfurilor de mare şi mică iu­ţeală", cea mai îndrăzneaţă operaţie ce s’a săvârşit vreodată la adăpos­tul unei presupuse concepţii de o­­crotire a statului. PLATA PENTRU CE... NU SE TRANSPORTA Ca principiu general tarifar s:a adus formula plăţii integrale a to­najului vagonului chiar dacă marfa n’ar avea greutatea pentru care se pretinde plata. Dacă, bunăoară, doi comercianţi transportă să spunem ceapă dela a­­ceeaş distanţă, aceea? marfă pen­tru aceea? destinaţie — primul a­­vând 5.500 kgr. şi al doilea 10.000 kgr. ei plătesc aceiaşi­ taxă de trans­port, calea ferată speculând asupra primului cu echivalenţa unei adevă­rate prime acordată ultimului. Fi­resc urmează de aci că ceapa pri­mului negustor va trebui să se vân­dă mai scumpă decăt a celuilalt, ceia ce însemnează favorizarea co­merţului mare, in dauna celui mic. TARIFE PROHIBITIVE La lemnele de foc tariful iniţial era instituit pentru ocrotirea trans­porturilor din lăuntul razei de 200 km, cu­ taxe până la tariful prohi­bitiv pentru transporturile intre 200 Si 600 km. In Întrevederea pe care d. gen. Vă­­leanu, ministrul comunicaţiilor, a avut-o cu d. dr. Gheorghian, d. mi­nistru ar fi afirmat categoric că tariful peste 200 k­m. s’a Instituit anume pentru a nu mai face posi­bilă aducerea de lemne dela acea­stă distanţă, din cauza lipsei de va­goane şi altor dificultăţi de trans­port. Acest tarif prohibitiv va avea drept consecinţă, în cazul cel mai fericit pentru aprovizionarea Capitalei, adi­că al posibilităţii de satisfacere a ne­voilor, devastarea prea puţinelor re­giuni păduroase din cuprinsul razei de 200 km. Era o necesitate certă ca toate pădurile din jurul Bucu­reştilor — atât de rare şi atât de puţine — să fie date la pământ. Şi fiindcă furia odată începută se do­moleşte greu, n’ar fi fost de mirare Comercianţii din Capitală au ţi­­nut ori nou­i întruniri pentru a pro­testa contra maltratării bătrânului , ca, populaţia îngheţată de frig, nepu­tând să plătească trei lei un băţ de lemn, să fi smuls arborii plantaţii­­lor Capitalei.. * Calea ferată nu este obligată să 5 la sută cifra tonajului înscris pe el şi dacă predătorul n'a cerut cân­tărirea printr'o menţiune scrisă şi semnată de el in scrisoarea de tră­sură, se percepe, ca amendă, de 6 ori taxa de transport, pentru greu­­tatea ce trece peste cifra tonajului vagonului. Amenda se percepe fără priviri dacă supra­încărcarea se constată in staţia de predare, intermediară sau de destinaţie“ Cu alte cuvinte, dacă staţia de predare nu şi-a făcut datoria de a cântări, fiindcă are această datorie indiferent dacă predătorul cere sau nu cântărirea , predătorul, care nu are basculă proprie, va plăti amendă pentru ceiace el nu are de unde ţii că sa încărcat peste tarif! INFORMAŢII Reducerea făcută tarifului nu ameliorează situaţia D-ra Lucienne Delahaye, de la tea­trul Alhambra, zice: „Fiecare îşi ur­­mează­ înclinaţiile. A mea e între­buinţarea „Săpunului Cadum“ de când s’a dovedit că e săpunul ideal­­ , pentru frumuseţea tenului. Săpunul Tariful ce va provoca panică la #Cadum conservă pielea în perfectă sănătate şi păstrează tenului fru­museţea şi frăgezimea naturală. Actualmente se lucrează la Ca­mera de comerţ la întocmirea ante­­proectului de lege prin care se re­organizează târgurile şi oboarele, conform nevoilor actuale. , Trenul de plăcere Sinaia-Braşov va continua să circule şi după_l_5 Septembrie, până la noul dispoziţii, conform dispoziţiei direcţiunii c. ‘fî'htr % ? Js'lufcj.

Next