Adevěrul, octombrie 1926 (Anul 39, nr. 13126-13152)
1926-10-01 / nr. 13126
estia uniformelor şcolare Nu se poate admite monopolul instituit Toate încercările de lămurire ale ministerului de instrucţie nu parvin să explice un lucru cu totul ciudat şi pe drept cuvânt susceptibil de toate bănuelile: cum se poate justifica monopolul instituit pentru confecţionarea uniformelor şcolare ? A sili pe părinţi, în condiţiile grele de viaţă de acum, să cumpere copiilor lor, repede şi cu termen fix, la începutul unei ierni ce se anunţă aspră, uniforma fără a li se acorda, un termen oarecare pentru ca hainele actuale ale copiilor să fie suficient întrebuinţate, — e o cruzime administrativ inutilă. Dar, a întrebuinţa această cruzime pentru a institui o sursă de afaceri pentru anume furnizori,— iată ceea ce depăşeşte orice închipuire. Ministerul de instrucţie n’a avut altă justificare decât nevoia disciplinară ca elevii să poarte o uniformă a căreia „uniformitate" să se sigură în toată ţara. Or, iată ce ne scrie un corespondent ocazional din Ploeşti: „De câtva timp se vede afişat la vitrina librăriei Aurel Nicolescu din localitate, un aviz semnat „Direcţia liceului Enăchiţă Vacarescu“ prin care se anunţă că, în urma ordinului ministerului instrucţiunii, toţi elevii să-şi facă uniforme la fel cu modelul de postav gris lipit pe acel aviz, postav care se specifică, că se află de vânzare la un anumit magazin de hăinărie. „In ziare vedem că ministerul impune uniforma de culoare kaki. Care e deci culoarea adevărată şi de ce direcţia liceului impune elevilor să se cumpere numai de la magazinul specificat când stofe la fel se mai pot găsi şi la alte magazine de postav ?“ Vasăzîcă, nici principiul garantării uniformităţii nu se verifică. La Ploeşti se acceptă culoarea gris dar se indică magazinul de la care trebue procurat postavul. Monopolul are puii lui.„ Pe lângă cel mare instituit, un minister, la Bucureşti, mai trăesc altele mai mărunte improvizate in provincie... E un scandal care trebue să înceteze, înţelegem uniformele, dar cu condiţiunea expresă de a se lăsa un răgaz bieţilor părinţi asa pritî acum, in plină toamnă, de atâtea grele nevoi: cărţi, taxe, etc. Dar, nu pricepem monopolul. Ei, ministerul nu poate stărui ia el fără a nu se compromite grav şi ruşinos. Am suferit destul monopolul cărţilor didactice pentru a nu mai avea de intretinut acum şi monopolul uniformelor, după care poate veni apoi al ghetelor, ciorapilor, cămăşilor, etc., etc.! CODAK #■ * largiştii şi fuziunea naţional-ţărănistă Cum se explică atitudinea d-lui Iorga O colaborare cu guvernul? Ce ne declară d. deputat D. V. Ţeni GALAŢI. 29. — In cercurile politice locale, fuziunea celor două partide democratice a produs o vie mişcare. Cunoscută fiind atitudinea d-lui prof. Iorga, cu ocazia întrunirei delegaţiei permanente a partidului naţional, atitudine mult comentată pretutindeni, — am căutat să avem o convorbire cu d. deputat D. V. ÎToni unul dintre cei mai apropiaţi amici ai d-lui Iorga şi membru în comitetul executiv al fostului partid naţionalist. D. TONI — Cum se explică atitudinea d-lui prof. Iorga şi a d-v„ prietenii săi, faţă de fuziunea cu partidul ţărănesc? — Nici d. prof. Iorga şi nici noi, prietenii săi politici, n’am fost împotriva principiului fuziunii cu partidul ţărănesc, ci împotriva felului cum s’a pus la cale înfăptuirea fuziunii prin înţelegerea dintre d-nii Maniu şi Mihalache. In chip evident s’a urmărit alcătuirea unei organizaţiuni politice în care ramura ardeleană a partidului naţional să aibă dominaţia în Ardeal şi Banat, iar ţărăniştii în Basarabia şi în vechiul regat. Iorghiştii nu puteau admite situaţia ce li s’a creat prin această fuziune. Trecutul lor, de îndelungate lupte pentru întronarea democraţiei naţionale, statornicia în aceeaş credinţă, moralitatea politică din care şi-au făcut marele lor crez, erau titluri — şi titluri glorioase — în virtutea cărora înţelegeau să aibă, în noul partid, locul meritat. Când au văzut că se urmăreşte numai triumful unor anumite interese de grupare, iorghiştii n’au voit să mai repete încă o tristă şî dureroasă experienţă. Lăsând deci altora câmpul liber pentru diferite combinaţii şi frământări, noi înţelegem — dacă nici la congresul de la 10 octombrie punctul nostru de vedere nu va fi ţinut în seamă — să ne dăm la o parte, păstrând astfel demnitatea noastră întreagă şi neştirbind patrimoniul politic, pe care nu l-am moştenit de la nimeni, ci l-am câştigat prin silinţi şi jertfe, fără pereche poate în istoria politică a tării noastre. RECONSTITUIREA PARTIDULUI NATIONALIST — Dacă după congres veti hotărî în, chip definitiv a rămâne in afară de fuziune, cum credeţi că vă veţi orienta in Viitor? — Vom reconstitui partidul nostru în jurul d-lui prof. Nicolae Iorga. Prietenii săi, cari l-au urmat fără şovăire o viaţă întreagă, vor fi şi de aci înainte, toţi până la unul lângă marele lor îndrumător şi vor propovădui cu mai multă încredere şi cu mai multă hotărîre ca oricând credinţele dela cari nu s’au abătut nici o clipă. COLABORAREA IORGHIȘTILOR CU GUVERNUL ? — Sunt adevărate știrile răspândite de unele ziare cu privire la tratative între d. Iorga fi guvernul ?* — Din partea d-lui Iorga, nici direct nici prin vreunul din prietenii săi, n’a pornit vreo propunere de colaborare, guvernului Averescu. Ştirile răspândite reprezintă o dorinţă pornită din rândurile averescanilor, dorinţă a cărei manifestare nu stă la putinţa noastră s’o împiedecăm. In legătură cu aceasta, d. Toni a desmintit categoric ştirea apăruţi, într’un ziar de seară, că d-sa ar urma să primească subsecretariatul de stat la domenii. a MIHAILESCU Călătoria reginei in America Este definitiv stabilit că regina va părăsi tara la 5 Octombrie şi se va îmbarca la Cherbourg in ziua de 15 Octombrie. In fata portului New York, înainte de a intra în radă, regina va radiofona un mesaj către poporul american. D. George Creţeanu va întâmpina pe suverană la Washington. * Regina și-a grăbit plecarea în America pentru a lua parte la inaugurarea muzeului din Mary Hiel care cuprinde o sală de artă română cu opere donate de suverana noastră. De asemeni regina va mai lua parte la Arkansas la un ceai oferit de fiica bogătașului Robert Weber în folosul operelor de caritate ale reginii. # Intre numeroasele invitatiuni pe care le-a primit regina — cu prilejul călătoriei în America — este şi aceea de a vizita regiunea Rocky Montains, o invitaţie din partea guvernatorului Carolinii de Nord, a Camerei de comerţ din Canton Ohio și una din partea comunități israelite române din Chicago. Accident de automobil pe şoseaua Turda-Clu CLUJ, 29. — Pe şoseaua Turda— Cluj, in hotarul comunei Feleac, un automobil derapând s’a izbit de un pom din marginea şoselei. Au fost grav răniţi şoferul Janoş Fekete proprietarul maşinei Szabó Francisc. Maşina a fost sfărâmată. Trei pasageri cari se aflau in maşină, au fost aruncaţi alegându-se cu contuziuni uşoare. Răniţii au fost transportaţi la clinica chirurgicală din localitate, unde au fost internaţi, starea lor fiind îngrijitoare. S-a constatat că şoferul şi pasagerii se aflau in stare de beţie. Bulgaria dorește un Locarno balcanic D. BUROFF LA PARIS SI ROMA SOFIA. (Rador). — Ministrul de externe Buroff a plecat de la Geneva la Paris unde va rămâne câteva zile. De aci, un drum spre Sofia, va trece pe la Roma. Călătoria d-lui Buroff la Paris $i Roma este pusă în legătură cu tratativele pentru realizarea unui Lo carno balcanic. Cercurile politice urmăresc cu interes ştirile presei streine despre unele tratative ce ar fi avut loc la Geneva între miniştrii de Externe al Statelor Balcanice în privinţa încheierii unor tratate de neagresiune. »DE VERUL Democratizarea partidului maghiar Consfătuirea ungurilor nemulţumiţi.Cuvântările d-lor N.Krenner, conte Toldalaghy, Andrei Ugron etc. CLUJ, 29. — Am anunţat la timp că publicistul N. Krenner şi alţi fruntaşi unguri din Ardeal au pornit « mişcare de reorganizare pe baze democratice a partidului maghiar. Eri partizanii d-lui Krenner s'au adunat la Cluj, în restaurantul „New-York” pentru o consfătuire cu privire la atitudinea ce urmează a se lua la marele congres a! partidului maghiar ce va avea loc la Gheorgheni. Au răspuns chemării prin prezena lor, îi afară de d. N. Krenner, — următorii: Tibor Zima, fost deputat, Geza Deutsch, Carol Kos, dr. Kabdeboé Ludovic Tarnbery, dr. Alex. Weiss, deputat, baronul Bornemisza, Andrei Ugrón, Geza Tabery, scriitor, etc., In total vreo 50 de persoane. CUVÂNTĂRILE Luând cuvântul, d. N. Krenner artă că cei adunaţi nu vreau cear,tă şi discordie, ci numai reînsănătoşirea partidului maghiar. Baronul Bornemisza critică activitatea economică a partidului maghiar şi inzistă asupra importanţii covârşitoare a problemelor economice în ziua de astăzi. D. deputat Weisz spune că opinia publică se simte păcălită şi nemulţumită cu situaţia de astăzi. Contele Toldalaghy susţine că unitatea actuală a partidului maghiar este o unitate pe hârtie, inexistentă în realitate. Conducerea partidului maghiar este compusă din elemente prea omogene şi se ocupă de chestiuni personale, în loc de problemele adevărate ale minorităţii maghiare. D. Andrei Ugran spune că nu se pot tranşa toate chestiunile cu apeluri la unitate şi disciplină de partid. MEMORIUL Se citeşte un memoriu care Începe ca zugrăvirea situaţiei minorităţii mar hirae, in care opinia publică românescă nu are nei astăzi Încredere. Partidul maghiar se află in faţa unei Înfrângeri decisive, fiind ameninţat să nu mai intereseze pe nimeni. De aceia, până nu e târziu, e necesară o împrospătare a energiilor, spre a eşi din situaţia de astăzi. In amănunte memoriul propune: 1. Partidul trebue reorganizat pe baze democratice şi agricultorii, industriaşii, comercianţii trebue să facă şi ei parte din conducere. 2. Să se redacteze un statut de organizare al partidului maghiar, pentru a cărei redactare să fie numită o comisiune. 3. Conducerea partidului să fie întregită conform principiilor de largă democraţie. 4. Preşedintele partidului să fie ales deocamdată pe un singur an, şi in cursul acestui an reorganizarea partidului să fie îndeplinită. 5. La adunarea de la Gheorgheni să poată participa şi cei cari n'au fost invitaţi. 6. Opinia publică să fie informată asupra actualei situaţiuni parlamentare şi politice, creată prin pactul cu guvernul.. * Memoriul Încheie ca rugămintea adresată conducerii partidului manhiar, să răspundă punct cu punct la cele cuprinse In memoria, şi săi comunice a coot răspuns iniţiatorilor mişcării. Comunicarea să se facă d-lor dr. Ştefan Kecskeméthy, dr. Nie. Krenner, Geza Tabery, contele dr. Mihail Toldalaghy şi deputatul dr. Alexandru Weisz. Memoriul a fost aprobat cei prezenţi şi consfătuirea sfârşit noaptea târziu. «EP: de toţi a luat Conducerea partidului maghiar vrea pace CLUJ, 29.— D. dr. Gheorghe Bethlen, preşedintele partidului maghiar a făcut astăzi noui declaraţiuni, presei clujene, cu privire la mişcarea grupului Krenner. Declaraţiunile d-sale sunt deosebit de împăciuitoare şi reiese din ele, că dorinţa actualei conduceri a partidului maghiar este aplanarea pe cale paşnică a diferendului ce s'a ivit cu ungurii democraţi. In declaraţia făcută, d-sa subliniază, că şefii partidului maghiar, sunt în principiu, cu totul de acord cu democraţii grupării Krenner. „Cele cuprinse în memoriul înaintat preşedinţiei partidului maghiar — spune contele Bethlen — sunt lucruri dorite de toţi şi este foarte regretabil că ele n'au fost incă realizate. „Mişcarea in chestiune este, de fapt, un fenomen îmbucurător, căci arată că reprezentanţii claselor sociale maghiare sunt dornici să dea și el o mână de ajutor pentru realizarea scopurilor spere cari nazuiri” Ca încheere, d. Bethlen asigură opinia publică maghiară, că la marele congres de la Gheorgheni vor fi discutate toate chestiunile ce interesează ungurimea din Ardeal. Mişcare in magistratură D- Gh. M. Drăghici, judecător de şedinţă cu gradul de preşedinte de tribunal la tribunalul Punna, a fost numit judecător de instrucţie cu acelaş grad la acelaş tribunal, în locul d-lui Vintilă Cristescu, care a fost trecut în postul ocupat de cel dintâiu. I) C-ţiu P. Bădescu, procuror de secţiune la trib- Mureş, a fost permutat în aceeaş calitate la tribunalul Doj, In locul d-lui Teodor G. Pănculescu. D. Teodor G- Pănculescu, procuror de secţiune la trib. Dolj, a fost numit judecător cu titlu provizoriu la Judecătoria Tg-Mureş mixtă. In locul d-lui Mircea C-tin V. Demetrescu. D. Traian Nicoolescu, judecător cu titlu provizoriu la judecătoria Roşiorii de Vede rurală din jud. Teleorman, a fost fiumit pe ziua de 1 Oct 1926 procuror de secţiune cu titlu provizoriu la trib. Teleorman, la locul d-lui Vaslle V- Bărăscu- D. Petru M. Dascălu, supleant cu examen de capacitate la trib. Roman, a fost Înaintat judecător de şedinţă cu titlu provizoriu la tribunalul Satu-Mare, în locul d-lui C-tin M. Dimitriu. D. Gh. Dimitriu, supleant cu examen de capacitate la trib. Iaşi, a fost Înaintat judecător de şedinţă cu titlu provizoriu la trib. Cahul. D- Dan G. Demetrescu, supleant cu examen, de capacitate la trib. Ilfov, a fost înaintat judecător cu titlu provizoriu la judecătoria Viliu din jud. Ialomiţa, în locul d-lui Anton M. Petre zis Petrescu. D. Virgil Antonescu, supleant cu examen de capacitate la trib. Constanţa, a fost înaintat judecător cu titlu provizoriu la judectoria Vidra din judeţul Putna, în locul d-lui Dimitrie Filip Montanu. D. Al. Tzigara-Samurcaş, ajutor de judecător la judecătoria Bucureşti II urbană, a fost numit supleant la tribunalul Ilfov, în locul d-lui Dan G. Demetrescu. D. Anatolie N. O- Safonov, ajutor de judecător la judecătoria Arciz din judeţul Cetatea-Albă, a fost numit supleant la trib. Cetatea-Alba în locul d-lui Ion Totolici. D. Liviu R. Cioran, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, a fost numit supleant la trib. Roman, în locul d-lui Petru M. Dascălu. LA JUDECĂTORIILE DE OCOL D. Dragoş N. Cotlarciuc, licenţiat in drept de la facultatea din Cerna,uţi, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Bucureşti II urbană, In locul d-lui Tzigara-Samineaş-D. Aurel N. Râpcanu, licenţiat In drept dél® facultatea din Iaşi a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Arciz din jud. Cetatea-Albă, în locul d-lui Anatolie N. O. Safonov. D. Ioan Novosivschei, licenţiat în drept de la facultatea din Cernăuţi, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Copăceni din judeţul Bălţi, în locul d-lui Aurelian Luţia-CORPUL PORTĂREILOR D. Gheorghe G. Caranfil, portărelşef cl. III la trib. Tărnava Mică a fost permutat în acea calitate la trib. Fălciu D. Dimitrie lonescu, licenţiat In drept de la facultatea din Bucureşti, fost magistrat, a fost numit portărel şef cl. III la trib. Târnava Mică. D. Dimitrie D. Boiţă, grefier clasa I la judecătoria Porceşti din judetul Roman, a fost înaintat portărel clasa III la trib. Storojineţ. D. Nicolae Baciu fost executor la judecătoria Blaj mixtă, a fost numit portărel cu 111 Tâmava-Mică. D. Constantin N. Bujoreanu, judecător cu titlul provizoriu la judecătoria Găiceana din jud. Tecuci, a fost destituit din funcţiune. D. Ioan Popescu-Disma, judecător cu gradul de preşedinte de tribunal la judecătoria Cazaci din judeţul Dâmboviţa, a fost pus la retragere din oficiu pentru limită de vârstă, pe ziua de 12 Dec. 1926 şi In poziţiune de a’şi exercita drepturile la pen,suime conform legii. IN GREFE ft. loan Boteam- grefier c. i, la secţia II a curţii de apel din Craiova, a fost înaintat pe loc la gradul de prim-grefier. D. Constantin Belba, grefier cl. I la trib. Făgăraş, a fost înaintat, pe loc la gradul de prim-grefier. D. Gheorghe C. Săvulescu, ajutor de grefier clasa I la curtea de apel din Constanţa, a fost înaintat grefier cl. 1II la curtea de apel din Tg- Mureş. D. Z. Ionescu Siligeanu, ajutor de grefier cl- I la secţiunea III a curţii de apel din Bucureşti, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier clasa III. D. Ion G. Tudor, ajutor de grefier cl. I la secţiunea I a curţii de apel din Iaşi, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cl III. D. Richard Vasiliu, ajutor de grefier cl. I la secţiunea II a curţii de apel din Iaşi, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cl. III. D. Gh. Pascal, ajutor de grefier cilit la secţiunea IV a trib. Bihor, a fost înaintat administrator-contabil clasa III la curtea de apel din Oradea, în locul vacant. D. loan D. Chiru, ajutor de grefier cL I la secţiunea III a curţii de apel din Bucureşti, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cl. III. D. Gh. Pentelescu, ajutor de grefier cl- II la secţiunea I a curţii de apel din Cernăuţi, a fost înaintat în clasa I în funcţiunea ce ocupă. D. Ioan Cocota, ajutor de grefier cl. II la secţiunea II a curţii de apel din Cernăuţi, a fost înaintat în clasa I în funcţiunea ce ocupă. D. C-tin Creţu, grefier clasa II la secţiunea II a trib. Constanţa, a fost înaintat în clasa I în funcţiunea ce ocupă. D. Gheorghe Vintilescu, grefier cl. II la secţiunea II a trib. Gorj, a fost înaintat cl. I în funcţiunea ce ocupă. D. Ştefan Dinulescu, grefier cl. II la trib. Hotin, a fost înaintat în cl. I în funcţiunea ce ocupă. D. Spiridon Iordănescu, ajutor de grefier cl. I la secţiunea III a trib. Prahova, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cL III. D- Iancu Ispas, ajutor de grefier cl. I la secţiunea II a trib. Brăila,a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cL III. D. loan Lupescu, prim-grefier la secţiunea I a trib. Brăila a fost pus la retragere din oficiu, pe ziua del Ianuarie 1927, pentru limită de vârstă.D. Anghel I. Roşioru, ajutor de grefier cl. II la secţiunea II a curţii de apel din Bucureşti, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cl. IlI-a- Viitorul regim al chiriilor O delegaţie de proprietari urbani compusă din d-nii Lahovary, Bosnieff-Paraschivescu, Costescu, Al. Dobrescu, Pavelescu-Dimo, etc. s-a prezentat erl după amiază ministrului de justiţie şi i-a înmânat un memoriu. Proprietarii au conferit cu ministrul de justiţiei timp de două ore. D. Rosnleff Paraschivescu a pledat cauza proprietarilor. La eşirea din audienţă, proprietarii au refuzat să dea vreo lămurire asupra celor discutate. Totuşi, unul dintre ei, a lăsat să se înţeleagă că ministrul justiţiei ar fi un convins apărător al cauzei proprietăţii urbane. D. CUDALBU întrebat de un reprezentant al ziarului „Dimineaţa“ asupra stadiului în care se află problema chiriilor, a declarat că, în momentul de faţă problema este în studiu şi că nu s-a luat nici o hotărîre. Am ascultat pe proprietari •i a spus d-sa — şi aştept să cunosc precis doleanţele chiriaşilor. Voi constitui o comisiune compusă numai din jurişti, comisiune care va începe la 6 Octombrie să dea o formă definitivă problemei ttirij’rilo*. * Pregătirea bugetului pe anul 1927 Până în momentul de faţa, cu toate insistenţele ministerului de finanţe pentru a se grăbi lucrările în vederea viitorului buget, numai un singur minister — ministerul de industrie ■— a înaintat bugetul său pe 1927. Celelalte ministere nu şi-au întocmit încă bugetul de venituri şi cheltueli. Se pare că această stare s-ar datora faptului că miniştrii urmăresc sporirea bugetelor pentru a putea înfăptui o serie de proecte.e de altă parte, ministrul de finanţe cere însă ministerelor ca, la întocmirea bugetelor de cheltueli, să nu depăşească cifra bugetului în curs. Cu acest prilej se remarcă încă odată că la ministerul de finanţe lipseşte complect unitatea de vederi. Toată lumea a ajuns la concluzia că această stare de lucruri trebue să înceteze. Sinuciderea unui tuberculos Tânărul Virgil Giroveatu, funcţionar la tribunalul Ilfov, cu locuinţa în str. Radu-Vodă 16, era suferind de multă vreme de tuberculoză. Ori după amiază, disperat de faptul că boala progresa, s’a retras în camera sa dela hotelul din str. Radu-Vodă 16, şi după ce a scris câteva scrisori către rudele sale, a înghiţit mai multe pastile de veronal. Salvarea i-a dat îngrijiri. Totuşi starea lui este gravă. Iminentă schimbare de regim in Bulgaria? LONDRA, 297—,,Times" anunţă din Sofia, că nu e exclusă o iminentă schimbare de regim in Bulgaria. Intre partidul democrat şi partidul ţărănist se urmează tratative pentru realizarea unui acord de guvernare. Dacă acest acord se va realiza, alune, este iminentă demisia actualului guvern. Revizuirea tratatului greco-iugoslav ,,,BJLRLIN’ 29* — »Bertinger Tagblatt“ află din Atena că d. Calandaris s’a pronunțat pentru revîzuîrea tratatului dintre Grecia t .Iugoslavia, privitor la tranzitul .Iugoslav prin Salonic. In genere se crede că tratatul nu va fi ratificat fără a I se aduce întâi importante modificări. Din această cauză situația ministrului de externe iugoslav Nincic pare zdruncinată. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 30 SEPTEMBRIE Const. Andries,soa Basarab 26 D. Adamovici, calea Griviţei 81: Al Komornicki, calea Victoriei 46: Gh Hotăranu, str. Vasile Lascar 76: G. Păltinescu, b-dul Ferdinand 104 M. Trandafirescu, calea Dorobbanţi 8: Al. Leist, strada dr. Felix 67; dr . Armășescu, calea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu, str. col. Orero 8 bis; dr. Luc. Georgescu, sos. Cotroceni 15 bis; I. Ioanid Sf. Apostoli (col. Antim) 56; dr. Gh. Sima, str. Ion 66. HW 13-8 Transporturile gratuite și cu preț redus pe C.F.R Prevederile regulamentului întocmit de ministerul comunicaţiilor „Monitorul Oficial“ de azi, 30 Septembrie c. publică următorul regulament pentru transporturi gratuite sau cu preț redus pe căile ferate române: TRANSPORTURILE GRATUITE ART. 1. — Transporturi gratuite de persoane se acordă pentru: 1. Miniştrii, subsecretarii de Stat şi preşedinţii Corpurilor legiuitoare şi famililor lor (soţie şi copil minori) precum şi I. P. S. S. Patriarhul României, având drept la vagoane speciale şi la transportul gratuit al automobilelor personale. 2. Miniştrii plenipotenţiari străini şi şefii de misiuni cu familiile lor (soţie şi copii minori) dacă în ţările respective se acordă reciprocitate reprezentanţilor României. 3. Membrii Corpurilor legiuitoare. La expirarea mandatului sau disolvarea Adunărilor vor mai beneficia de aceste permise Încă 15 zile. 4. înalţii demnitari ai Curţilor Regală şi Princiară. 5. Foştii miniştri şi subsecretari de Stat ai ţării. 6. Foşti membri ai consililui de administraţie C. F. R., foştii directori generali ai C. F. R., precum şi foştii subdirectori generali al C. F. R. 7. Şeful marelui stat major al armatei şi inspectorii generali de armată. 8. Funcţionarii din administraţia centrală a ministerului de comunicaţii şi ministerului de lucrări publice, inclusiv consiliul tehnic superior, după aceleaşi norme ca aceia C. F. R 9. Alegătorii cu ocazia alegerilor generale sau parţiale, pentru corpurile legiuitoare, in clasa III-a. 10. Funcţionarii administraţiilor de căi ferate străine, pe baze de reciprocitate, în clasele în ■ cari au dreptul în ţara lor. 11. Transporturile militare pentru mobilizări parţiale sau totale, precum şi pentru manevrele mari de toamnă sau ajutor în caz de incendii, inundaţii, etc. REGIMUL PENTRU ZIARE SI ZIARIST! 12. Se pune la dispoziţia ziarelor şi revistelor 100 permise nominale cu câte o fotografie şi 200 permise cu două fotgrafii nominale, repartizate la diferite ziare, reviste şi ziarişti, de o comisiune compusă din trei membrii ai asociaţiunilor oficiale ale presei, şeful biuroului presei din ministerul de interne şi un delegat al acestui departament, sub preşedinţia secretarului general al ministerului comunicaţiilor şi aprobate de ministerul comunicaţilor Aceste permise sunt date in scopul ca ziarele să informeze exact publicul şi in caz că nu s’ar conforma, permisul se va putea retrage de consiliul de miniştri. DIFERITE INSTITUŢII SI CATEGORII 18. Elevii şcolilor politechnice la ducere şi Întoarcere din vacanţă. 14. Martorii chemaţi de tribunalele civile şi militare in afaceri penale, pe baza citaţiilor vizate de cel In drept, numai In clasa 111-a. 15. Corpurile eroilor morţi la război şi însoţitorii lor. 16. Personalul direcţiunii societăţii „Mormintele Eroilor“, 10 permise anuale temporare pe timp de 10 ani, cu câte o fotografie. 17. Coloniile formate de societăţile pentru combaterea tuberculozei recunoscute de Stat, la localităţile de cură balneară sau climaterică. 18. Membrii ordinului „Mihai Viteazu“ în clasa X-a. 19. Veteranii răsboiului Independenţii din 1877—78. REDUCERI DE 76 LA SUTĂ ART. 2. — Transporturi cu reducere de 75 le sută din terii se pordi pentru: 1. Militarii In activitate, când călătoresc In interes personal. 2. Profesorii definitivi ai şcolilor politehnice. 3. Invalizii de răsboi, orfanii văduvele de răsboi. REDUCERI DE 50 LA SUTĂ ART. 3. — Transproturi cu reducere de 50 la autor din trail sa acordă: 1. Funcţionarilor şi pensionarilor statului, judeţelor, comunelor stabilimentelor publice de binefacere ale căror bugete se votează de Adunarea deputaţilor, funcţionarilor Băncii Naţionale pe tot timpul cât această instituţie face oficiu de trezorerie pentru C. F. R. şi membrilor familiilor (soţie şi copii minori) funcţionarilor, pensionarilor şi parlamentarilor. 2. Studenţilor şi elevilor şcoalelor de stat sau etatizate când se duc şi se întorc din vacanţele şcolare 3. Numărul călătoriilor este uzat la 12 pe an pentru pensionari şi la 0 pe an pentru membrii familiilor ofiţerilor, pensionarilor şi tuturor funcţionarilor prevăzuţi la punctul 1 al acestui articol TURNEURILE TEATRALE Se, va prevede ca subvenţiune de stat pentru toate aceste gratuităţi şi reduceri de transport o sumă care se va fixa prin legea bugetară. Aceste reduceri nu se aplică la biletele cari au o reducere faţă de tariful normal. Călătoriile se vor face pe baza noi carnete de identitate cu fotografie, vizate şi investite cu timbru sec. CF. R. 4. Turneurile de propagandă organizate de Teatrele Naţionale sau subvenţionate de Stat, dându-se vagoane pentru cel puţin 15 persoane, iar bagajele vor fi taxate cu tarif de mică iuţeală 5. Congresele anuale cu caracter pur cultural şi de propagandă naţională ale Ligii Culturale din Bucureşti, Astrei din Sibiu şi adunarea generală a societăţii Scriitorilor Români din Bucureşti. 6. Coloniile şcolare organizate de instituţiile de Stat sau recunoscute de Stat pentru a merge în localităţi balneare sau climaterice. DIFERITE DISPOZITIUN! ART. IV. — Orice autoritate sau instituţiune publică, poate acorda funcţionarilor sau persoanelor ce depinde de ea sau în legătură cu ea transporturi pe c. f. r. cu reducerea — un» kZUiu necaiULB» Pentru aceasta autorităţii şi inatituţiunile publice, îşi vor procura de la administraţia c. f. r. carnete cu certificate de călătorie pe zone şi clase cu preţ redus de 25 la sută, 50 la sută şi 75 la sută din taxele tarifare, plătind sumele reprezentând aceste reduceri In baza acestor certificate casele staţiunilor c. f. r. vor elibera prezentatorilor bilete de călătorie cu reducerea corespunzătoare certificatului în schimbul plăţii diferenţei dintre taxele tarifare şi reducerile scrise pe certi«* ficat. ART. V. — In afară de aceste gratuităţi şi reduceri şi cu excepţiunea dispoziţiunilor regulamentului pentru transporturile militare cari nu sunt contrarii acestui regulament, nu se mai pot prevedea alte gratuităţi, sau reduceri de tarife pe c. f. r. In nici un alt regulament, fără avizul consiliului de administraţie al c. f. r. şi hotărfrea consiliului de miniştri, REGULAMENTUL INTRA IN VIGOARE MÂINE ART. VI. — Prezentul regulament intră in vigoare pe ziua de 1 Octombrie a. en afară de dispoziţiune dela art. III, punctul 8, aliniatul al doilea, care te vor pune in aplicare dela 1 Ianuarie 1927. Modificarea legii de organizare a c. f. r. Se confirmă că la ministerul de comunicaţii s-a întocmit de curând un anteproect de lege pentru modificarea actualei legi de organizare şi exploatarea căilor ferate. In cursul lunei octombrie va fi convocată în Capitală o comisiune specială care să revizuiască acest anteproect înainte de" a fi depus în parlament. Din comisiune vor face parte d-nii general Văleanu, general Mihail Ionescu, doi membri ai consiliului de administraţie c î.rtrei parlamentari guvernamentali şi doi ingineri specialişti din Transilvania şi Basarabia. Prin această nouă lege nu se va desfiinţa consiliul de administraţie f. r. dar se va aduce o modificare a actualului consiliu. In special vor fi îndepărtate persoanele, din consiliu care nu convin actualului guvern şi vor fi îndepărtati cei care ocupă diferite situate la stat. Locurile care vor deveni vacantă în consiliu, vor fi complectate ca personalităţi guvernamentale. Sei mai afirmă că locurile din consiliu vor fi diminuate. Proiectul pentru modificarea tosoli de autonomie, mai prevede şi desfiinţarea celor 14 direcţiuni de exploatare a c. f. r. şi înlocuirea lor prin cinci direcţiuni regionale care să fie instalate la Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj şi Iaşi. Ultime informaţii Primud volton al memoriilor regelui Carol va apare foarte curând, tipărit cu o îngrijire deosebită. Asociația criticilor dramatici Va tine adunare generală Luni 4 Octombrie, la orele 9 seara, in sala de sus a restaurantului „Mura"dii» str. Sărindar. Cu acest prilej se vor decerna şi premiile pentru autorii dramatici nejucatorică. Ori după amiază, comisarul regal locotenent Athanasiu, a făcut o descindere la sediul sindicatelor unitare muncitoreşti din str. Şelari, unde a confiscat mai multe imprimate , cărţi, reviste şi note de muzică. Se ştie că în urma incidentului petrecut intre preotul C. Antonescu din Băneasa si d-na Dimancea, directoarea liceului „Carmen-Sylva", consiliul de răsboi a achitat pe preotul Antonescu. Direcţia liceului „Carmen-Sylva" refuză acum să reînscrie pe cele trei fiice ale preotului. De asemera elevele nu sunt primite nici la alte licee din Capitală.• Intervenţia preotului la ministerul de instrucţie nu a dat nici un rezultat. Curtea de peel secţia ni s'a pronunţat ori contra deciziei ministerului lucrărilor publice care suspendase din servieta pe d. director general Bănescu şi ■ Invite» ministerul să reintegreze pe reclamante Toţi directorii regionali sunt convocaţi pentru mâine 1 Octombrie 1® ministerul de comunicaţii la vederea nouri legi a drumurilor. Comisia va lucra sub president!« d-lui Meten«. Ştirea după care podul dela Ckw. min e'er li rapt nu corespunde eda-j vărului. Trenurile pr .*-t* circulă regulat dr. P«P. Data directorul gena* al pescăriilor statului din minta! D. ral sterul de domenii, tntorcându-s« din concediu și-a reluat ocupattar nile la minister. Congres al profesorilor „«i»**»»*» tari din ţară se va ţine tn zilele de 23, 24, 25 şi 26 Octombrie, in aula universităţii din Cernăuţi. La 3 Octombrie se va deschide la Panciu congresul viticultorilor din întreaga ţară. 1 D. Garoflid ministrul agriculturii va lua parte la deschiderea congresului. y »I ... ii I —»