Adevěrul, octombrie 1926 (Anul 39, nr. 13126-13152)

1926-10-01 / nr. 13126

estia uniformelor şcolare Nu se poate admite monopolul instituit Toate încercările de lămurire ale ministerului de instrucţie nu par­vin să explice un lucru cu totul ciudat şi pe drept cuvânt suscep­tibil de toate bănuelile: cum se poate justifica monopolul instituit pentru confecţionarea uniformelor şcolare ? A sili pe părinţi, în condiţiile grele de viaţă de acum, să cumpe­re copiilor lor, repede şi cu termen fix, la începutul unei ierni ce se anunţă aspră, uniforma fără a li se acorda, un termen oarecare pen­­tru ca hainele actuale ale copiilor să fie suficient întrebuinţate, — e o cruzime administrativ inutilă. Dar, a întrebuinţa această cru­zime pentru a institui o sursă de afaceri pentru anume furnizori,— iată ceea ce depăşeşte orice închi­puire. Ministerul de instrucţie n’a avut altă justificare decât nevoia disci­plinară ca elevii să poarte o uni­formă a căreia „uniformitate" să se sigură în toată ţara. Or, iată ce ne scrie un cores­pondent ocazional din Ploeşti: „De câtva timp se vede afişat la vitrina librăriei Aurel Nicolescu din localitate, un aviz semnat „Direc­ţia liceului Enăchiţă Vacarescu“ prin care se anunţă că, în urma ordinului ministerului instrucţiunii, toţi elevii să-şi facă uniforme la fel cu modelul de postav gris lipit pe acel aviz, postav care se spe­cifică, că se află de vânzare la un anumit magazin de hăinărie. „In ziare vedem că ministerul impune uniforma de culoare kaki. Care e deci culoarea adevărată şi de ce direcţia liceului impune ele­vilor să se cumpere numai de la magazinul specificat când stofe la fel se mai pot găsi şi la alte maga­zine de postav ?“ Vasăzîcă, nici principiul garantă­rii uniformităţii nu se verifică. La Ploeşti se acceptă culoarea gris dar se indică magazinul de la care trebue procurat postavul. Monopolul are puii lui.„ Pe lângă cel mare instituit, un minister, la Bucureşti, mai trăesc altele mai mărunte improvizate in provincie... E un scandal care trebue să în­ceteze, înţelegem uniformele, dar cu condiţiunea expresă de a se lăsa un răgaz bieţilor părinţi asa pritî acum, in plină toamnă, de a­­tâtea grele nevoi: cărţi, taxe, etc. Dar, nu pricepem monopolul. Ei, ministerul nu poate stărui ia el fără a nu se compromite grav şi ruşinos. Am suferit destul monopolul căr­ţilor didactice pentru a nu mai a­­vea de intretinut acum şi monopo­lul uniformelor, după care poate veni apoi al ghetelor, ciorapilor, cămăşilor, etc., etc.! CODAK #■ * largiştii şi fuziunea naţional-ţărănistă Cum se explică atitudinea d-lui Iorga O colaborare cu guvernul? Ce ne declară d. deputat D. V. Ţeni GALAŢI. 29. — In cercurile poli­tice locale, fuziunea celor două partide democratice a produs o vie mişcare. Cunoscută fiind atitudinea d-lui prof. Iorga, cu ocazia întrunirei delegaţiei permanente a partidului naţional, atitudine mult comentată pretutindeni, — am căutat să avem o convorbire cu d. deputat D. V. ÎToni unul dintre cei mai apropiaţi amici ai d-lui Iorga şi membru în comitetul executiv al fostului par­tid naţionalist. D. TONI —­ Cum se explică atitudinea d-lui prof. Iorga şi a d-v„ prietenii săi, faţă de fuziunea cu partidul ţără­nesc? — Nici d. prof. Iorga şi nici noi, prietenii săi politici, n’am fost îm­potriva principiului fuziunii cu par­tidul ţărănesc, ci împotriva felului cum s’a pus la cale înfăptuirea fu­ziunii prin înţelegerea dintre d-nii Maniu şi Mihalache. In chip evident s’a urmărit alcă­­­tuirea unei organizaţiuni politice în care ramura ardeleană a partidului naţional să aibă dominaţia în Ardeal şi Banat, iar ţărăniştii în Basarabia şi în vechiul regat. Iorghiştii nu puteau admite si­tuaţia ce li s’a creat prin această fuziune. Trecutul lor, de îndelun­gate lupte pentru întronarea demo­craţiei naţionale, statornicia în a­­ceeaş credinţă, moralitatea poli­tică din care şi-au făcut marele lor crez, erau titluri — şi titluri glo­rioase — în virtutea cărora înţe­legeau să aibă, în noul partid, lo­cul meritat. Când au văzut că se urmăreşte numai triumful unor anumite inte­rese de grupare, iorghiştii n’au voit să mai repete încă o tristă şî du­reroasă experienţă. Lăsând deci altora câmpul liber pentru diferite combinaţii şi fră­­m­ântări, noi înţelegem — dacă nici la congresul de la 10 octombrie punctul nostru de vedere nu va fi ţinut în seamă — să ne dăm la o parte, păstrând astfel demnitatea noastră întreagă şi neştirbind pa­trimoniul politic, pe care nu l-am moştenit de la nimeni, ci l-am câşti­gat prin silinţi şi jertfe, fără pere­che poate în istoria politică a tării noastre. RECONSTITUIREA PARTIDULUI NATIONALIST — Dacă după congres veti hotărî în, chip definitiv a rămâne in afară de fuziune, cum credeţi că vă veţi orienta in Viitor? — Vom reconstitui partidul nos­tru în jurul d-lui prof. Nicolae Iorga. Prietenii săi, cari l-au urmat fără şovăire o viaţă întreagă, vor fi şi de aci înainte, toţi până la unul lângă marele lor îndrumător şi vor propovădui cu mai multă încredere şi cu mai multă hotărîre ca oricând credinţele dela cari nu s’au abătut nici o clipă. COLABORAREA IORGHIȘTILOR CU GUVERNUL ? — Sunt adevărate știrile răspân­dite de unele ziare cu privire la tra­tative între d. Iorga fi guvernul ?* — Din partea d-lui Iorga, nici di­rect nici prin vreunul din prietenii săi, n’a pornit vreo propunere de colaborare, guvernului Averescu. Ştirile răspândite reprezintă o do­rinţă pornită din rândurile averes­­canilor, dorinţă a cărei manifestare nu stă la putinţa noastră s’o îm­piedecăm. In legătură cu aceasta, d. Toni a desmintit categoric ştirea apăruţi, într’un ziar de seară, că d-sa ar urma să primească subsecretaria­tul de stat la domenii. a MIHAILESCU Călătoria reginei in America Este definitiv stabilit că regina va părăsi tara la 5 Octombrie şi se va îmbarca la Cherbourg in ziua de 15 Octombrie. In fata portului New­ York, înainte de a intra în radă, re­gina va radiofona un mesaj către poporul american. D. George Cre­­ţeanu va întâmpina pe suverană la Washington. * Regina și-a grăbit plecarea în America pentru a lua parte la inaugurarea muzeului din Mary Hiel care cuprinde o sală de artă română cu opere donate de suve­rana noastră. De asemeni regina va mai lua parte la Arkansas la un ceai oferit de fiica bogătașului Ro­bert Weber în folosul operelor de caritate ale reginii. # Intre numeroasele invitatiuni pe care le-a primit regina — cu prile­jul călătoriei în America — este şi aceea de a vizita regiunea Rocky Montains, o invitaţie din partea guvernatorului Carolinii de Nord, a Camerei de comerţ din Canton Ohio și una din partea comunități israelite române din Chicago. Accident de automobil pe şoseaua Turda-Clu CLUJ, 29. — Pe şoseaua Turda— Cluj, in hotarul comunei Feleac, un automobil derapând s’a izbit de un pom din marginea şoselei. Au fost grav răniţi şofe­rul Janoş Fekete proprietarul maşinei Szabó Fran­­cisc. Maşina a fost sfărâmată. Trei pasageri cari se aflau in maşină, au fost aruncaţi alegându-se cu contu­­ziuni uşoare. Răniţii au fost transportaţi la cli­nica chirurgicală din localitate, unde au fost internaţi, starea lor fiind îngrijitoare. S-a constatat că şofe­rul şi pasa­gerii se aflau in stare de beţie. Bulgaria dorește un Locarno balcanic D. BUROFF LA PARIS SI ROMA SOFIA. (Rador). — Ministrul de externe Buroff a plecat de la Gene­va la Paris unde va rămâne câte­va zile. De aci, un drum spre So­­fia, va trece pe la Roma. Călătoria d-lui Buroff la Paris $i Roma este pusă în legătură cu tra­tativele pentru realizarea unui Lo carno balcanic. Cercurile politice urmăresc cu interes ştirile presei streine despre unele tratative ce ar fi avut loc la Geneva între mi­niştrii de Externe al Statelor Bal­canice în privinţa încheierii unor tratate de neagresiune. »DE VERUL Democratizarea partidului maghiar Consfătuirea ungurilor nemulţumiţi.­Cuvântările d-lor N.Krenner, conte Toldalaghy, Andrei Ugron etc. CLUJ, 29. — Am anunţat la timp că publicistul N. Krenner şi alţi fruntaşi unguri din Ardeal au por­nit « mişcare de reorganizare pe baze democratice a partidului ma­ghiar. Eri partizanii d-lui Krenner s'au adunat la Cluj, în restaurantul „New-York” pentru o consfătuire cu privire la atitudinea ce urmează a se lua la marele congres a! partidu­lui maghiar ce va avea loc la Gheorgheni. Au răspuns chemării prin prezen­­a lor, îi­ afară de d. N. Krenner, — următorii: Tibor Zima, fost depu­tat, Geza Deutsch, Carol Kos, dr. Kabdeboé Ludovic Tarnbery, dr. A­­lex. Weiss, deputat, baronul Borne­misza, Andrei Ugrón, Geza Tabery, scriitor, etc., In total vreo 50 de per­soane. CUVÂNTĂRILE Luând cuvântul, d. N. Krenner artă că cei adunaţi nu vreau cear­,­tă şi discordie, ci numai reînsănăto­­şirea partidului maghiar. Baronul Bornemisza critică acti­vitatea economică a partidului ma­ghiar şi­ inzistă asupra importanţii covârşitoare a problemelor econo­mice în ziua de astăzi. D. deputat Weisz spune că opinia publică se simte păcălită şi nemul­ţumită cu situaţia de astăzi. Contele Toldalaghy susţine că u­­nitatea actuală a partidului ma­ghiar este o unitate pe hârtie, ine­xistentă în realitate. Conducerea partidului maghiar este compusă din elemente prea omogene şi se ocupă de chestiuni personale, în loc de problemele adevărate ale mino­rităţii maghiare. D. Andrei Ugran spune că nu se pot tranşa toate chestiunile cu ape­luri la unitate şi disciplină de par­tid. MEMORIUL Se citeşte un memoriu care Înce­pe ca zugrăvirea situaţiei minorită­ţii mar hirae, in care opinia pu­blică românescă nu are nei astăzi Încredere. Partidul maghiar se află in faţa unei Înfrângeri decisive, fiind ame­ninţat să nu mai intereseze pe ni­meni. De aceia, până nu e târziu, e ne­cesară o împrospătare a energiilor, spre a eşi din situaţia de astăzi. In amănunte memoriul propune: 1. Partidul trebue reorganizat pe baze democratice şi agricultorii, in­dustriaşii, comercianţii trebue să facă şi ei parte din conducere. 2. Să se redacteze un statut de or­ganizare al partidului maghiar, pen­tru a cărei redactare să fie numită o comisiune. 3. Conducerea partidului să fie întregită conform principiilor de largă democraţie. 4. Preşedintele partidului să fie ales deocamdată pe un singur an, şi in cursul acestui an reorganiza­­rea partidului să fie îndeplinită. 5. La adunarea de la Gheorgheni să poată participa şi cei cari n'au fost invitaţi. 6. Opinia publică să fie informată asupra actualei situaţiuni parla­mentare şi politice, creată prin pac­­tul cu guvernul.. * Memoriul Încheie ca rugămintea adresată conducerii partidului ma­nhiar, să răspundă punct cu punct la cele cuprinse In memoria, şi săi comunice a coot răspuns iniţiatori­lor mişcării. Comunicarea să se facă d-lor dr. Ştefan Kecskeméthy, dr. Nie. Kre­nner, Geza Tabery, contele dr. Mi­hail Toldalaghy şi deputatul dr. A­­lexandru Weisz. Memoriul a fost aprobat cei prezenţi şi consfătuirea sfârşit noaptea târziu. «EP: de toţi a luat Conducerea partidului maghiar vrea pace CLUJ, 29.— D. dr. Gheorghe Bet­hlen, preşedintele partidului ma­ghiar a făcut astăzi noui declaraţi­­uni, presei clujene, cu privire la mişcarea grupului Krenner. Declaraţiunile d-sale sunt deosebit de împăciuitoare şi reiese din ele, că dorinţa actualei conduceri a par­tidului maghiar este aplanarea pe cale paşnică a diferendului ce s'a ivit cu ungurii democraţi. In declaraţia făcută, d-sa subli­niază, că şefii partidului maghiar, sunt în principiu, cu totul de acord cu democraţii grupării Krenner. „Cele cuprinse în memoriul înain­tat preşedinţiei partidului maghiar — spune contele Bethlen — sunt lu­cruri dorite de toţi şi este foarte re­gretabil că ele n'au fost incă reali­zate. „Mişcarea in chestiune este, de fapt, un fenomen îmbucurător, căci arată că reprezentanţii claselor so­ciale maghiare sunt dornici să dea și el o mână de ajutor pentru rea­lizarea scopurilor spere cari nazui­ri” Ca încheere, d. Bethlen asigură o­­pinia publică maghiară, că la ma­rele congres de la Gheorgheni vor fi discutate toate chestiunile ce in­teresează ungurimea din Ardeal. Mişcare in magistratură D- Gh. M. Drăghici, judecător de şedinţă cu gradul de preşedinte de tribunal la tribunalul Punna, a­ fost numit judecător de instrucţie cu acelaş grad la acelaş tribunal, în locul d-lui Vintilă Cristescu, care a­ fost trecut în postul ocupat de cel dintâiu. I) C-ţiu P. Bădescu, procuror de secţiune la trib- Mureş, a fost per­mutat în aceeaş calitate la tribuna­lul Doj, In locul d-lui Teodor G. Pănculescu. D. Teodor G- Pănculescu, procuror de secţiune la trib. Dolj, a fost numit judecător cu titlu provizoriu la Ju­decătoria Tg-Mureş mixtă. In locul d-lui Mircea C-tin V. Demetrescu. D. Traian Nicoolescu, judecător cu titlu provizoriu la judecătoria Ro­şiorii de Vede rurală din jud. Tele­orman, a fost fiumit pe ziua de 1 Oct­ 1926 procuror de secţiune cu titlu provizoriu la trib. Teleorman, la locul d-lui Vaslle V- Bărăscu- D. Petru M. Dascălu, supleant cu examen de capacitate la trib. Ro­man, a fost Înaintat judecător de şedinţă cu titlu provizoriu la tribu­nalul Satu-Mare, în locul d-lui C-tin M. Dimitriu. D. Gh. Dimitriu, supleant cu exa­men de capacitate la trib. Iaşi, a fost Înaintat judecător de şedinţă cu titlu provizoriu la trib. Cahul. D- Dan G. Demetrescu, supleant cu examen, de capacitate la trib. Il­fov, a fost înaintat judecător cu titlu provizoriu la judecătoria Vi­­liu din jud. Ialomiţa, în locul d-lui Anton M. Petre zis Petrescu. D. Virgil Antonescu, supleant cu examen de capacitate la trib. Cons­tanţa, a fost înaintat judecător cu titlu provizoriu la judect­oria Vi­dra din judeţul Putna, în locul d-lui Dimitrie Filip Montanu. D. Al. Tzigara-Samurcaş, ajutor de judecător la judecătoria Bucu­reşti II urbană, a fost numit suple­ant la tribunalul Ilfov, în locul d-lui Dan G. Demetrescu. D. Anatolie N. O- Safonov, ajutor de judecător la judecătoria­ Arciz din judeţul Cetatea-Albă­, a fost numit supleant la trib. Cetatea-Alba în locul d-lui Ion Totolici. D. Liviu R. Cioran, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, a fost numit supleant la trib. Roman, în locul d-lui Petru M. Dascălu. LA JUDECĂTORIILE DE OCOL D. Dragoş N. Cotlarciuc, licenţiat in drept de la facultatea din Cerna,­uţi, a­ fost numit ajutor de judecă­tor la judecătoria Bucureşti II ur­bană, In locul d-lui Tzigara-Sa­­mineaş-D. Aurel N. Râpcanu, licenţiat In drept dél® facultatea din Iaşi a fost numit ajutor de judecător la judecă­toria Arciz din jud. Cetatea-Albă, în locul d-lui Anatolie N. O. Safonov. D. Ioan Novosivschei, licenţiat în drept de la facultatea din Cernăuţi, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Copăceni din judeţul Bălţi, în locul d-lui Aurelian Luţia-CORPUL PORTĂREILOR D. Gheorghe G. Caranfil, portărel­­şef cl. III la trib. Tărnava Mică a fost permutat în acea­ calitate la trib. Fălciu­ D. Dimitrie lonescu, licenţiat In drept de la facultatea din Bucureşti, fost magistrat, a fost numit portărel şef cl. III la trib. Târnava Mică. D. Dimitrie D. Boiţă, grefier clasa I la judecătoria Porceşti din jude­­tul Roman, a fost înaintat portărel clasa III la trib. Storojineţ. D. Nicolae Baciu fost executor la judecătoria Blaj mixtă, a fost numit portărel cu 111 Tâmava-Mică. D. Constantin N. Bujoreanu, jude­cător cu titlul provizoriu la judecă­toria Găiceana din jud. Tecuci, a fost destituit din funcţiune. D. Ioan Popescu-Dism­a, judecător cu gradul de preşedinte de tribunal la judecătoria Cazaci din judeţul Dâmboviţa, a fost pus la retragere din oficiu pentru limită de vârstă, pe ziua de 12 Dec. 1926 şi In poziţiu­­ne de a’şi exercita drepturile la pen,­suim­e conform legii. IN GREFE ft. loan Botea­m- grefier c­. i, la­ secţia II a curţii de apel din Craio­va, a fost înaintat pe loc la gradul de prim-grefier. D. Constantin Belba, grefier cl. I la trib. Făgăraş, a fost înaintat, pe loc la gradul de prim-grefier. D. Gheorghe C. Săvulescu, ajutor de grefier clasa I la curtea de­­ apel din Constanţa, a fost înaintat gre­fier cl. 1II la curtea de apel din Tg- Mureş. D. Z. Ionescu Siligeanu, ajutor de grefier cl- I la secţiunea III a curţii de apel din Bucureşti, a fost înain­tat­ pe loc la gradul de grefier clasa III. D. Ion G. Tudor, ajutor de grefier cl. I la secţiunea I a curţii de apel din Iaşi, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cl III. D. Richard Vasiliu, ajutor de gre­fier cl. I la secţiunea II a curţii de apel din Iaşi, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cl. III. D. Gh. Pascal, ajutor de grefier ci­lit la secţiunea IV a trib. Bihor, a fost înaintat administrator-contabil clasa III la curtea de apel din Ora­dea, în locul vacant. D. loan D. Chiru, ajutor de gre­fier cL I la secţiunea III a curţii de apel din Bucureşti, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cl. III. D. Gh­. Pentelescu, ajutor de gre­fier cl- II la secţiunea I a curţii de apel din Cernăuţi, a fost înaintat în clasa I în funcţiunea ce ocupă. D. Ioan Cocota, ajutor de grefier cl. II la secţiunea II a curţii de a­­pel din Cernăuţi, a fost înaintat în clasa I în funcţiunea ce ocupă. D. C-tin Creţu, grefier clasa II la secţiunea II a trib. Constanţa, a fost înaintat în clasa I în funcţiunea ce ocupă. D. Gheorghe Vintilescu, grefier cl. II la secţiunea II a trib. Gorj, a fost înaintat cl. I în funcţiunea ce ocupă. D. Ştefan Dinulescu, grefier cl. II la trib. Hotin, a fost înaintat în cl. I în funcţiunea ce ocupă. D. Spiridon Iordănescu, ajutor de grefier cl. I la secţiunea III a trib. Prahova, a fost înaintat pe loc la gradul de grefier cL III. D- Iancu Ispas, ajutor de grefier cl. I la secţiunea II a trib. Brăila,a fost înaintat pe loc la gradul de gre­fier cL III. D. loan Lupescu, prim-grefier la secţiunea I a trib. Brăila a fost pus la retragere din oficiu, pe ziua del Ianuarie 1927, pentru limită de vârs­tă.D. Anghel I. Roşioru, ajutor de grefier cl. II la secţiunea II a curţii de apel din Bucureşti, a fost îna­intat pe loc la gradul de grefier cl. IlI-a- Viitorul regim al chiriilor O delegaţie de proprietari ur­bani compusă din d-nii Lahovary, Bosnieff-Paraschivescu, Costescu, Al. Dobrescu, Pavelescu-Dimo, etc. s-a prezentat erl după amiază mi­nistrului de justiţie şi i-a înmânat un memoriu. Proprietarii au con­ferit cu ministrul de justiţiei timp de două ore. D. Rosnleff Paraschi­­vescu a pledat cauza proprietari­lor. La eşirea din audienţă, pro­prietarii au refuzat să dea vreo lă­murire asupra celor discutate. Totuşi, unul dintre ei, a lăsat să se înţeleagă că ministrul justiţiei ar fi un convins apărător al cauzei proprietăţii urbane. D. CUDALBU întrebat de un reprezentant al ziarului „Diminea­ţa“ asupra stadiului în care se a­­flă problema chiriilor, a declarat că, în momentul de faţă problema este în studiu şi că nu s-a luat nici o hotărîre. Am ascultat pe proprie­­tari •i­ a spus d-sa — şi aştept să cunosc precis doleanţele chiriaşi­lor. Voi constitui o comisiune com­pusă numai din jurişti, comisiune care va începe la 6 Octombrie să dea o formă definitivă problemei ttirij’rilo*. * Pregătirea buge­tului pe anul 1927 Până în momentul de faţa, cu toate insistenţele ministerului de finanţe pentru a se grăbi lucrările în vederea viitorului buget, numai un singur minister — ministerul de industrie ■— a înaintat bugetul său pe 1927. Celelalte ministere nu şi-au întocmit încă bugetul de venituri şi cheltueli. Se pare că această stare s-ar datora faptului că miniştrii urmă­resc sporirea bugetelor pentru a putea înfăptui o serie de proecte.­e de altă parte, ministrul de fi­nanţe cere însă ministerelor ca, la întocmirea bugetelor de cheltueli, să nu depăşească cifra bugetului în curs. Cu acest prilej se remarcă încă odată că la ministerul de finanţe lipseşte complect unitatea de ve­deri. Toată lumea a ajuns la con­cluzia că această stare de lucruri trebue să înceteze. Sinuciderea unui tuberculos Tânărul Virgil Giroveat­u, func­ţionar la tribunalul Ilfov, cu locu­inţa în str. Radu-Vodă 16, era su­ferind de multă vreme de tubercu­loză. Ori după amiază, disperat de faptul că boala progresa, s’a retras în camera sa dela hotelul din str. Radu-Vodă 16, şi după ce a scris câteva scrisori către rudele sale, a înghiţit mai multe pastile de vero­nal. Salvarea i-a dat îngrijiri. To­tuşi starea lui este gravă. Iminentă schimbare de regim in Bulgaria? LONDRA, 297—,,Times" anunţă din Sofia, că nu e exclusă o iminentă schim­bare de regim in Bulga­ria. Intre partidul demo­crat şi partidul ţărănist se urmează tratative pentru realizarea unui acord de guvernare. Dacă acest a­cord se va realiza, alune, este iminentă demisia ac­tualului guvern. Revizuirea tratatului greco-iugoslav ,,,BJLRLIN’ 29* — »Bertinger Tag­blatt“ află din Atena că d. Calan­­daris s’a pronunțat pentru revî­zuîrea tratatului dintre Grecia t .Iugoslavia, privitor la tranzitul .Iugoslav prin Salonic. In genere se crede că tratatul nu va fi rati­ficat fără a I se aduce întâi impor­tante modificări. Din această cauză situația minis­trului de externe iugoslav Nincic pare zdruncinată. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 30 SEPTEMBRIE Const. Andries,­soa Basarab 26 D. Adamovici, calea Gri­viţei 81: Al Komornicki, calea Victoriei 46: Gh Hotăranu, str. Vasile Lascar 76: G. Păltinescu, b-dul Ferdinand 104 M. Trandafirescu, calea Dorobbanţi 8: Al. Leist, strada dr. Felix 67; dr . Armășescu, calea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu, str. col. Orero 8 bis; dr. Luc. Georgescu, sos. Cotro­­ceni 15 bis; I. Ioanid Sf. Apostoli (col. Antim) 56; dr. Gh. Sima, str. Ion 66. HW 1­3-8 Transporturile gratuite și cu preț redus pe C.F.R Prevederile regulamentului întocmit de ministerul comunicaţiilor „Monitorul Oficial“ de azi, 30 Sep­tembrie c. publică următorul regu­lament pentru transporturi gratuite sau cu preț redus pe căile ferate române: TRANSPORTURILE GRATUITE ART. 1. — Transporturi gratuite de persoane se acordă pentru: 1. Miniştrii, subsecretarii de Stat şi preşedinţii Corpurilor legiuitoare şi famililor lor (soţie şi copil mi­nori) precum şi I. P. S. S. Patriar­hul României, având drept la va­goane speciale şi la transportul gratuit al automobilelor personale. 2. Miniştrii plenipotenţiari străini şi şefii de misiuni cu familiile lor (soţie şi copii minori) dacă în ţările respective se acordă reciprocitate reprezentanţilor României. 3. Membrii Corpurilor legiuitoare. La expirarea mandatului sau disol­­varea Adunărilor vor mai beneficia de aceste permise Încă 15 zile. 4. înalţii demnitari ai Curţilor Regală şi Princiară. 5. Foştii miniştri şi subsecretari de Stat ai ţării. 6. Foşti membri ai consililui de administraţie C. F. R., foştii direc­tori generali ai C. F. R., precum şi foştii subdirectori generali al C. F. R. 7. Şeful marelui stat major al ar­matei şi inspectorii generali de ar­mată. 8. Funcţionarii din administraţia centrală a ministerului de comuni­caţii şi ministerului de lucrări pu­blice, inclusiv consiliul tehnic su­perior, după aceleaşi norme ca acei­a C. F. R 9. Alegătorii cu ocazia alegerilor generale sau parţiale, pentru cor­purile legiuitoare, in clasa III-a. 10.­­ Funcţionarii administraţii­lor de căi ferate străine, pe baze de reciprocitate, în clasele în ■ cari au dreptul în ţara lor. 11. Transporturile militare pentru mobilizări parţiale sau totale, pre­cum şi pentru manevrele mari de toamnă sau ajutor în caz de incen­dii, inundaţii, etc. REGIMUL PENTRU ZIARE SI ZIARIST! 12. Se pune la dispoziţia ziarelor şi revistelor 100 permise nominale cu câte o fotografie şi 200 permise cu două fotgrafii nominale, repar­tizate la diferite ziare, reviste şi ziarişti, de o comisiune compusă din trei membrii ai asociaţiunilor ofi­ciale ale presei, şeful biuroului pre­sei din ministerul de interne şi un delegat al acestui departament, sub preşedinţia secretarului general al ministerului comunicaţiilor şi apro­bate de ministerul comunicaţilor Aceste permise sunt date in sco­pul ca ziarele să informeze exact publicul şi in caz că nu s’ar confor­ma, permisul se va putea retrage de consiliul de miniştri. DIFERITE INSTITUŢII SI CATE­GORII 18. Elevii şcolilor poli­technice la ducere şi Întoarcere din vacanţă. 14. Martorii chemaţi de tribuna­lele civile şi militare in afaceri pe­nale, pe baza citaţiilor vizate de cel In drept, numai In clasa 111-a. 15. Corpurile eroilor morţi la răz­­boi şi însoţitorii lor. 16. Personalul direcţiunii socie­tăţii „Mormintele Eroilor“, 10 per­mise anuale temporare pe timp de 10 ani, cu câte o fotografie. 17. Coloniile formate de societăţile pentru combaterea tuberculozei re­cunoscute de Stat, la localităţile de cură balneară sau climaterică. 18. Membrii ordinului „Mihai Vi­­teazu­“ în clasa X-a. 19. Veteranii răsboiului Indepen­denţii din 1877—78. REDUCERI DE 76 LA SUTĂ ART. 2. — Transporturi cu redu­cere de 75 le sută din terii se pordi pentru: 1. Militarii In activitate, când că­lătoresc In interes personal. 2. Profesorii definitivi ai şcolilor politehnice. 3. Invalizii de răsboi, orfanii văduvele de răsboi. REDUCERI DE 50 LA SUTĂ ART. 3. — Transproturi cu redu­cere de 50 la autor din trail sa a­cordă: 1. Funcţionarilor şi pensionarilor statului, judeţelor, comunelor stabilimentelor publice de binefa­cere ale căror bugete se votează de Adunarea deputaţilor, funcţionarilor Băncii Naţionale pe tot timpul cât această instituţie face oficiu de tre­zorerie pentru C. F. R. şi membrilor familiilor (soţie şi copii minori) funcţionarilor, pensionarilor şi par­lamentarilor. 2. Studenţilor şi elevilor şcoalelor de stat sau etatizate când se duc şi se întorc din vacanţele şcolare 3. Numărul călătoriilor este uzat la 12 pe an pentru pensionari şi la 0 pe an pentru membrii familiilor ofiţerilor, pensionarilor şi tuturor funcţionarilor prevăzuţi la punctul 1 al acestui articol TURNEURILE TEATRALE Se, va prevede ca subvenţiune de stat­ pentru toate aceste gratuităţi şi reduceri de transport o sumă care se va fixa prin legea bugetară. Aceste reduceri nu se aplică la biletele cari au o reducere faţă de tariful normal. Călătoriile se vor face pe baza noi carnete de identitate cu foto­grafie, vizate şi investite cu timbru sec. C­F. R. 4. Turneurile de propagandă or­ganizate de Teatrele Naţionale sau subvenţionate de Stat, dându-se va­goane pentru cel puţin 15 persoane, iar bagajele vor fi taxate cu tarif de mică iuţeală 5. Congresele anuale cu caracter pur cultural şi de propagandă na­ţională ale Ligii Culturale din Bu­cureşti, Astrei din Sibiu şi aduna­­rea generală a societăţii Scriitorilor Români din Bucureşti. 6. Coloniile şcolare organizate de instituţiile de Stat sau recunoscute de Stat pentru a merge în localităţi balneare sau climaterice. DIFERITE DISPOZITIUN! ART. IV. — Orice autoritate sau instituţiune publică, poate acorda funcţionarilor sau persoanelor ce depinde de ea sau în legătură cu ea transporturi pe c. f. r. cu reducerea — un» kZUiu necaiULB» Pentru aceasta autorităţii­ şi ina­­tituţiunile publice, îşi vor procura de la administraţia c. f. r. carnete cu certificate de călătorie pe zone şi clase cu preţ redus de 25 la sută­, 50 la sută şi 75 la sută din taxele tarifare, plătind sumele reprezen­tând aceste reduceri­ In baza a­­cestor certificate casele staţiunilor c. f. r. vor elibera prezentatorilor bilete de călătorie cu reducerea co­respunzătoare certificatului în schim­bul plăţii diferenţei dintre taxele tarifare şi reducerile scrise pe certi«* ficat. ART. V. — In afară de aceste gratuităţi şi reduceri şi cu excepţi­­unea dispoziţiunilor regulamentului pentru transporturile militare cari nu sunt contrarii acestui regula­ment, nu se mai pot prevedea alte gratuităţi, sau reduceri de tarife pe c. f. r. In nici un alt regulament, fără avizul consiliului de adminis­traţie al c. f. r. şi hotărfrea consiliu­lui de miniştri, REGULAMENTUL INTRA IN VI­GOARE MÂINE ART. VI. — Prezentul regulament intră in vigoare pe ziua de 1 Octom­brie a. en afară de dispoziţiun­e dela art. III, punctul 8, aliniatul al doilea, care te vor pune in aplicare dela 1 Ianuarie 1927.­­ Modificarea legii de organizare a c. f. r. Se confirmă că la ministerul de comunicaţii s-a întocmit de curând un anteproect de lege pentru mo­dificarea actualei legi de organiza­re şi exploatarea căilor ferate. In cursul lunei octombrie va fi convocată în Capitală o comisiune specială care să revizuiască acest anteproect înainte de" a fi depus în parlament. Din comisiune vor face parte d-nii general Văleanu, gene­ral Mihail Ionescu, doi membri ai consiliului de administraţie c­ î.r­­trei parlamentari guvernamentali şi doi ingineri specialişti din Tran­­silvania şi Basarabia. Prin această nouă lege nu se va desfiinţa consiliul de administraţie f. r. dar se va aduce o modifi­care a actualului consiliu. In spe­cial vor fi îndepărtate persoanele, din consiliu care nu convin actua­lului guvern şi vor fi îndepărtati cei care ocupă diferite situate­ la stat. Locurile care vor deveni vacantă în consiliu, vor fi complectate ca personalităţi guvernamentale. Sei mai afirmă că locurile din consiliu vor fi diminuate. Proiectul pentru modificarea tos­oli de autonomie, mai prevede şi desfiinţarea celor 14 direcţiuni de exploatare a c. f. r. şi înlocuirea lor prin cinci direcţiuni regionale care să fie instalate la Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj şi Iaşi.­­ Ultime informaţii Primud volton al memoriilor re­gelui Carol va apare foarte curând, tipărit cu o îngrijire deosebită. Asociația criticilor dramatici Va tine adunare generală Luni 4 Oc­­tombrie, la orele 9 seara, in sala de sus a restaurantului „Mura"­dii» str. Sărindar. Cu acest prilej se vor decerna şi premiile pentru autorii dramatici nejucato­rică. Ori după amiază, comisarul re­gal locotenent Athanasiu, a făcut o descindere la sediul sindicatelor u­­nitare muncitoreşti din str. Şelari, unde a confiscat mai multe impri­mate , cărţi, reviste şi note de mu­­zică. Se ştie că în urma incidentului petrecut intre preotul C. Antones­cu din Băneasa si d-na Dimancea, directoarea liceului „Carmen-Syl­­va", consiliul de răsboi a achitat pe preotul Antonescu. Direcţia liceului „Carmen-Syl­va" refuză acum să reînscrie pe cele trei fiice ale preotului. De a­­semera elevele nu sunt primite nici la alte licee din Capitală.­­• Intervenţia preotului la ministe­rul de instrucţie nu a dat nici un rezultat. Curtea de peel secţia ni s'a pro­nunţat ori contra deciziei ministe­rului lucrărilor publice care sus­pendase din servieta pe d. director general Bănescu şi ■ Invite» minis­terul să reintegreze pe reclamante Toţi directorii regionali sunt con­vocaţi pentru mâine 1 Octombrie 1® ministerul de comunicaţii la vederea nouri legi a drumurilor. Comisia va lucra sub president!« d-lui Meten«.­­ Ştirea după care podul dela Ckw­. min e'er li rapt nu corespunde eda-j vărului. Trenurile pr .*-t* circulă regulat dr. P«P. Data directorul gena* al pescăriilor statului din minta! D. ral sterul de domenii, tntorcându-s« din concediu și-a reluat ocupattar nile la minister.­­ Congres al profesorilor „«i»**»»*» tari din ţară se va ţine tn zilele de 23, 24, 25 şi 26 Octombrie, in aula u­­niversităţii din Cernăuţi. La 3 Octombrie se va deschide la Panciu congresul viticultorilor din întreaga ţară. 1 D. Garoflid ministrul agriculturii va lua parte la deschiderea con­gresului. y »I ... ii I —»

Next