Adevěrul, iulie 1927 (Anul 40, nr. 13353-13379)
1927-07-22 / nr. 13371
sr'eszjuaa «-» poate câştigi MILIOANE cumparănd CO 25 LEI Ea L©TEE1A SINISTRAŢILOR Lozurile se găsesc cu vânzare la Comitetele noastre Judeţene şi comunale (cu sediile la Prefecturi şi primarii), la Comitetul Central din Bucureşti (str. Rsureanu Mo. 6) şi la Bănci Case de schimb etc. 3S©\4© este nou] numSr telefonic al casei UMMMMTOST Csl««_gi»tarteijM SUBSECRETARIAIUL DE STAT C. F. R. Direcţiunea Specială a Conductelor de Petrol Publications de Licitatiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 1 August 1927 orele 11, se va ţine licitaţiune publică în biurourile acestui serviciu din str. Sevastopol No. 80, pentru furnizarea de material de telefonie precum sârmă de fier, izolatori, console de fier, etc., în valoare totală de lei 1.172.800. Licitațiunea se ţine conform art. 72-83 din legea de contabilitate publică. Garanția de admitere la licitaţiune este de lei 47.000,— (patruzeci şi şapte mii) în numerar sau efecte depuse la Cassa de Depuneri şi .Consemnaţiuni. Cadtul de sarcini special al furniturii şi condiţiunile de admisibilitate la licitaţiune se pot cerceta In orice zi la Biuroul technic al servi, fiului, din str. Sevastopol SO, Intre orele 11 jum. •— 13, unde se vor da orice lămuriri s’ar cere. Directorul special al conductelor de petrol St. Buescu Crema pentru Ingriffren g)ta contre asudatului picioarelor. foeet naimmai' Setare dupe bei« de »iitoarts m vm foc« meats ee tnifin PODOL, (de mărime« iniei aîune) şi imediat Inctteeaa kflariatst, minţit Mpiftcdl wafiebr», tsalatai picioareîor f, *ln caiUJ cel «nai prav Picioarele aa |ln fragede umblatul eata foarte plăcut. — Se poate procura la tome foi» £ acide ?i droguertlla. Preţul cut, 35 Lei I prepara in formacia CSANDA Oradea SUBSECRETARIATUL DE STAT C. F. R. Publications ! Se aduce la cunoştinţa amatorilor a pentru concesionarea şi darea In amploatare a bufetului clasa III din staţiunea Mizil se va ţine licitaţie nobilei la reşedinţa Inspecţiei XIII Mişcare din Direcţiunea II Exploatare, Str. General Averescu No. 13, Buzău, in ziua de 24 August 1927, orele 10. fo. In următoarele condiţiuni: f I. Localul afectat obiectului ce reconcesionează nu compune din: una flameră pentru bufet, 1 pentru cervlori, 2 camere de locuit, gheţărie, magazie și curte de menaj. E. Dreptul de exploatare va Începe de la data autentificării contractului. 8. Termenul de exploatare va fi de trei ani. Licitația va Începe dela suma de 10.000 lei. 6. Ofertele timbrate cari vor contine numai suma ce se oferă anual fără alte Indicaţiuni şi prevăzute cu menţiunea că sunt valabile timp de 00 zile de la data licitarei şi împreună cu chitanţa garanţiei provizorie fixată mai jos, închise In plic sigilat cu clară roşie se vor trimite la adresa indicată mai sus, sau vor fi depuse In ziua licitaţiei Împreună cu acele mai joa specificate până la orele 10 cu menţiunea pe plic. Ofertă pentru bufetul din staţia Mi.nit, licitaţia din 24 August 1927 Concurenţii la licitaţie vor prezenta următoarele acte: a) Dovadă de la Camera de comerţ sau primărie că a avut un exploatare personal, efectiv, pe timp de minimum trei ani un restaurant de același clasă. b) Dovadă că a avut firmă inscrisă la Tribunalul de comerț respectiv.c) Actul prin care trebue să probele că este român sau naturalizat d) Chitanţa de depunerea garanţiprovizorie în sumă de 2000 lei în numerar emisă de una din casele Direcţiunei C. F. R. sau de adiţiile financiare. . . . e) Invalizii de profesie vor trebui să prezinte un certificat medical emanat de la un medic c. f. r. că sănătatea le permite a exploata personal Restaurantul. Supraoferte nu te primesc Pentru orice alte informaţiuni ca: depunerea garanţiei definitive, Inchearea contactului etc., amatorii se vor adresa biroului M. G, unde pot lua cunoştinţă de cadtul de sarcini, precum şi de contractul tip. . No. 95011. Buzău, 6/7/927. DIRECŢIUNEA II EXPL. Dr. Gr. Graur KARLSBAD Haus Auferstehung Vis-a vis de Hotel Residenz EEEEeäE noaptea de 21 Iulie 1927 Dan. calea Griviţel 183; Dr. Aovici. calea Victoriei 206; Iaru calea Victoriei 110; Dr mnRisdorferl. str Carol 41; fi. hivescu, calea Dudeslî 54; N rnnari, calea Moşilor 249; D M str Vasile Cascăr 42; SC Antosos. Stefan cel Mare 125 (coltizeanu); Seb- Niţesru Prel Ferdinand 8; Gh Vetescu, carban Vodă 21; Al Munteanu ,VasilUD str Isvor (colt Mihai 21; Ern Friedman calpe Ra 120; Farm. G. Romaşcan, ma de Aur" etr. Paris 27, colt Raion. Temându-se, însă, că lumea nu va înţelege că nu încă înseamnă nu încă, el scrie cu litere gotice, în paranteze : noch nicht. De asemenea într’o înşirare de vocabule ce sfârşesc în pubă şi alta termenul GLOABA (pe care, în cazul acesta, Eminescu nu-l vrea sinonim alcuvântului mărţoagă, ci cu senzul de pedeapsă bănească) poartă lângă sine traducerea germană : Strafe. * Şi, acum, după această lungă predoslovie, să dăm şi câteva strofe din Cântecul caracudesc pe care publicaţia festivă a Asociaţiei foştilor elevi ai liceului „A. Başotă“ din Pomârla îl încorporează în biografia lui Samson Bodnărescu . Era odată abia-i un an . Când Tit era puternic, Şi Vau Vau, Vau, cel şarlatan Era smerit, cucernic. Dar, ah,! acum—sărmanul Tit!— La Văcăreşti el e merit, O, jerum, jerum, jerum O! quae mutatio rerum Puternicia lui Titu Maiorescu a ţinut dela 7 Aprilie 1874 până’n ianuar 1876. Cu prilejul desbaterilor referitoare la rectificarea budgetului ministerului cultelor şi instrucţiunii, Titu Maiorescu veni însă cu o propunere care avea să ridice împotrivă-i o bună parte din parlament. El propuse desfiinţarea catedrei de drept român dela universitatea din Bucureşti şi a celeia de economie politică de la facultatea de drept din Iaşi. Iar cu punerea în aplicare a „budgetului rectificativ“ profesorii G. Danielopolu, Al. Gheorghiu, Ştefan Şendrea şi dr. I. Ciurea — toţi din opoziţia liberală — şi-au văzut catedrele suprimate. Protestul ambelor Camere a culminat în moţiunea propusă de Al. Orascu la Senat, şi votată cu majoritate de voturi, prin care se da un vot de blam lui Titu Maiorescu „i nimic neîmpăcat al instrucţiunii române" ! Rezultatul fu primit cu strigătele de: Bravo! Or, nici demisia lui Titu Maiorescu, dată în ziua de 30 Ianuar 1876, nici remanierea de a doua zi, n’au putut salva "cabinetul Lascar Catargiu. Iar în 10 (22) iulie 1876, o cerere a Camerei liberale propune darea în judecată a ministerului Catargiu dela 1871. Foştii miniştri daţi judecăţii sunt: Lascar Catargiu, P. Mavrogheni, generalul Fiorescu, Titu Maiorescu, G. Costa-Foru, Al. Lahovary, G. Cantacuzino, Basile Boerescu, Theodor Rosetti, P. P. Carp, Christian Tell și N. Cretzulescu. La această cerere de judecată face aluzie cântecul caracudesc când spune: „Dar, ah! acum —sărmanul Tit! — la Văcărești el e menit“. Urmează strofe cari arată „surghiunirea“ lui Samson Bodnărescu de la şcoala normală „Vasile Lupu“ din Iaşi, înlocuirea lui prin domnul Petrovan, şi apoi... goana după protecţii, recurgerea la câte un telal (un „haine vechi“). Iar Bodnarachi desperat Luat-a traista 'n spete di'n lumea larg' a alergat Pdin' a dat de Şirete. Dar pentru el loc de popas In lumea asta n'a remas. O, jerunfo, jerum, jerum, O, quae mutatio rerum! Ca jidovul rătăcitor, A dat de miţ de chinuri Şi pe la Chiţ alergător Cu lirice suspini; Dar vai de el cum au remas ! Vau, Vau, şi Chiţ şi toţi Vau ras. O, jerum, jerum, jerum Ol quae mutatio rerum , Atunci Samson In jamantan La Iaşi se 'ntoarse iară, Să-şi facă traiul cel sărman Cu vai şi cu ocară Şi iată, lucru neauzit, El intr'o şi ce ne-a grăiţi O, jerum, jerum, jerum... „Cei de pe urmă pantaloni „l-am dusu-l la răcoare „Şi-mi lise Iţie Solomon, „Că-s rupţi intre picioare, „Dar eu i-am declarat formal „Că asta-i lucru natural. ..0, jerum, rerum, rerum. ..0, quae mutatio rerum Versurile acestea sânt susceptibile de comentarii: situaţia lui Bodnărescu şi a lui Eminescu, în 1876, scoşi cam în acela? timp din funcţiile lor (Eminescu, deja revizorat) , prigoanele suferite din partea lui Gh. Chiţu, ministru al instrucţiei publice... Mai este ceva, care ar putea îi obiectul unor comentarii : prietenia dintre Eminescu, Samson Bodnărescu şi Miron Pompiliu. Amiciţia între cei dintâi doi, are să şi fie motivat şi punctul de plecare a cercetărilor imediat următoare. Dar asupra legăturilor ce-au unit pe Mir''« Pompiliu cu Eminescu, iată ce putem spune : Dacă îndoială nu încape (o arată și colaborarea la bucata de mai sus) ca ei au fost buni prieteni, ne îndoim însă dacă Pompiliu a fost prieten într’adevăr bun. O scrisoare a acestuia către Titu Maiorescu, în clipele cele mai nefericite ale dezordinei vieţii lui Eminescu, e concepută în termeni de o bruscheţe de dragon faţă de maestrul poeziei româneşti, e uscată şi scorţoasă ca o bătătură. Iată fragmente din acea scrisoare, datată 14 Mai 1886: „Daţi-mi voe să vă arăt în următoarele rânduri, că trebuesc numaidecât luate măsuri pentru a veni în ajutorul lui Eminescu, dacă nu voim ca să-l vedem iarăşi în starea nenorocită în care a fost, sau nu starea celui mai decăzut şi mai ticălos om din lume. „De un timp încoace, deşi nu mai prăpădeşte nopţile pe la cafenelele chantante, deşi nu-i stăpâneşte patuma băuturii ca mai ’nainte, dar a contractat alte apucături nu mai puţin înjositoare. Aşa de pildă, cere cu stăruinţă parale nu numai de la prieteni, dar şi de la persoane pe care le-a văzut odată sau de două ori, mai departe, ca un om care şi-a pierdut bunul simţ şi buna cuviinţă ce se cere dela fiecare intre oameni, pe uliţele pe unde trece, loveşte cu băţul în zăplazuri şi ziduri. Mai zilele trecute spărgând nişte oale de pe un zid, feciorii de la casă dimpreună cu un sergent sau dus la comisie, de unde se înțelege, recunoscându-se cine e, i s-a dat îndată drumul. Intr'o seară, fiind la teatru în parter, după un interval de timp, s-a culcat pe bancă, spre cea mai mare surprindere a publicului. „De asemenea nu mai ştie de respect şi de ruşine. Damele i-au luat frica încât de departe îl înconjură când îl văd pe stradă, căci nu mai e chip să treacă în linişte şi nesupărate de dânsul. „Nu mai puţin a pierdut conştiinţa de împlinirea datoriei şi simţul de onestitate. In timpul ce-şi face serviciul la bibliotecă,ese în oraş, lăsând uşile deschise şi cărţile în voia întâmplării, liberează cărţi fără să le noteze în registru. Şi mai pe sus de toate aceste, cheltueşte toate depozitele de bani ce i se lasă pentru cărţi. La mustrările ce-i fac uneori in această privinţă, răspunde că nu-i adevărat. Şi dacă n’are încotro în faţa dovezilor ce-i aduc, întreabă: s‘a plâns cineva că nu i-am dat paralele înapoi? „Intr'un cuvânt e de tot prăpădit nu numai în privinţa intelectuală şi a îngrijirii de sine, dar şi în privinţa morală“. Ne întrebăm, însă, dacă această virtute prea noduroasă, prea lipsită de discreţie şi omenie în alegerea cuvintelor, n’a fost cumva şi ea un rezultat al unei boli ? Căci, în Noembrie 1897, Miron Pompijiu avea să’şi curme viaţa, chinuită îndelung de către o insomnie de netămăduit. Şi iată cum cântecul caracudesc, început şi hazliu şi cu oarecare melancolie, se închee tragic din caleafară... BARBU LAZÂREANU vreai să iaişii un bine şi în ase'aş timp să câştigaţ! o ofiui frumoasă la Tekirghiol, Movilă, In valoare de lei Lei 800.000 jucaţi la Loteria Societăţel pentru combaterea tuberculozei la copil de sub direcţunea D-lor Profesori Dr. Cantacuzino, Dr. Manicatide, Dr. Proce şi D-nei V. Balş. Tragerea Loteriei se va face neapărat la 4 August 1927 la Constanţa, in locatul Prefecturei Judeţului. Biletele se găsesc de vânzare la sediului Societăiţei, Str. Buze? ti No. 100 Soc. Crucea Roşie Romană, str. N. Bălcescu No. 4, Magazinul Stirbey, Calea Veronei 107, Magazinul de Optică Brehm, Calea Victoriei 76. Magazinul cu porcelanuri Constantin Dima, Strada Lipscani 23. Un cupon cu 10 bilete numere diferite Lei 20.O foaie intreagă cu 10 cupoane Lei 200.— Direcţiunea teatrului naţional din Cluj CLUJ, 20. — In postul de director al Teatrului Naţional din localitate a fost delegat de Ion Marin Sadoveanu, inspector al artelor. Agitaţia avocaţii stagiari in Ardeal CLUJ: 20. Avocaţii stagiari din nouile teritorii, nedreptăţiţi de dispoziţiile legii avocaţilor prin art. 120, care prevede stagiul de trei ani şi examenul de chestură pentru avocaţii din Ardeal, au hotărît începerea unei întinse campanii pentru ridicarea acestei măsuri inechitabile care pune o stavilă unificării corpului de avocaţi din România şi care creiază diferenţe iraţionale între avocaţii din nouile ţinuturi şi cei din vechiul regat. Se ştie că avocaţii stagiari din vechiul regat, după un stagiu de doi ani, sunt trecuţi de drept în rândul avocaţilor definitivi putând pleda in orice instanţă. REORGANIZAREA MINISTERELOR HOTĂRIRILE CONSILIULUI DE MINIŞTRI In urma unei hotărîri principiale luată de guvern cu privire la reorganizarea ministerelor şi salarizarea funcţionarilor de către consiliul legislativ, miniştri de finanţe şi justiţie au înaintat consiliului de miniştri un raport. Raportul a fost aprobat de către consiliul de miniştri şi printr-o decizie publicată în „Monitorul Oficial“ de el, consiliul legislativ, secţia IlI-a, a fost însărcinat cu alcătuirea anteproectelor de legi referitoare la: organizarea ministerelor, a corpurilor funcţionarilor specialişti din administraţiile publice, la armonizarea salariilor şi în genere la remunerarea funcţionarilor publici, la contabilitatea generală a statului, la apărarea intereselor patrimordiale ale statului, la organizarea Curţii de conturi şi a controlului preventiv. Toate lucrările de până acum vor fi trecute consiliului legislativ. Fiecare minister va propune consiliului de miniştri un delegat care să ia parte la alcătuirea anteproectelor de legi ce intră în atribuţia acelui minister. De asemenea consiliul legislativ va putea propune prin ministerul de Justiţie numirea unui consilier temporar pentru fiecare proect de lege. Toate anteproectele de legi întocmite de consiliul legislativ vor fi concentrate la ministerul finanţelor care împreună cu preşedintele secţiei a I-a şi cu reprezentantul ministerului respectiv va stabili efertele financiare ale legii de organizare și va supune consiliului de miniștri proectul Întocmit înainte de a fi trimis sub forma lui definitivă in parlament. Accident de automobil la Câmpine Pe şoseaua Câmpina-binaia, la cşirea din comuna Breaza de Jos, s’a răsturnat, într’un şanţ, automobilul d-lui Petrea Arttm din Ploeşti. Cei patru pasageri cari se aflau în automobil s'au ales cu grave leziuni. Accidentul se datoreşte unui viraj brusc făcut de șofer pentru a ocoli un copil ce se afla in mijlocul șoselei. 0 poteisusă Beneş-Rothermere Precizările apărătorului Ungariei -«»o- BUDAPESTA, ÎO. — Ziarul „As Est1“ publică azi o scrisoare senzaţională a lordului Rothermere, adresată d-lui Beneş ministru de externe al Cehoslovaciei. Ziarul „Az Est“ arată că această scrisoare a fost telegrafiată la Praga şi la Budapesta prin Belgrad, deoarece nu funcţiona telegraful de la Viena. Centrala telegrafiei de la Belgrad n'a transmis insă această telegramă la Budapesta. Scrisoarea lordului Rothermere a sosit la Budapesta cu posta aeriană. Lordul Rothermere polemizează in această scrisoare cu ultimul discurs pe care d. Beneş l-a ţinut la Senat. Lordul Rothermere declară că acţiunea lui in favoarea Ungariei nu urmăreşte provocarea unui război ci asigurarea liniştei in Europa centrală. Această linişte nu poate fi asigurată decât atunci când teritoriile locuite de minorităţile ungare vor fi redate Ungariei. Rothermere ameninţă că Anglia va întrebuinţa toată Influenţa sa in acest sens. Ziarele maghiare comentând scrisoarea lordului Rothermere, afirmă că acţiunea lordului Rothermere indritueşte să se creadă că şi guvernul englez va începe o acţiune pentru revizuirea tratatului de la Trianon. Agitaţia maghiarilor in jurul acţiunii lordului Rofemere — Telegramă particulară — BUDAPESTA, 21. — Toate ziarele maghiare se ocupa de scrisoarea pe care lordul Rothermere a adresat-o d-lui Beneş. Oficiosul guvernului ungar, „Budapesti Hírlap“, publică un articol pe zece coloane, semnat de către fostul ministru de justiţie, d. Emil Nagy, care se află actualmente la Londra. D. Nagy povesteşte că pentru Duminica trecută au fost invitaţi toţi oamenii politici unguri, aflaţi la Londra, la lordul Rothermere, care le-a cerut informaţii asupra situaţiei externe a Ungariei. Cu acest prilej lordul Rothermere a comunicat celor prezenţi scrisoarea deschisă pe care a adresat-o ministrului de externe al Cehoslovaciei. Ziarele ungureşti sunt de părere că d. Beneş trebue să răspundă la această scrisoare a lordului Rethermere. Revizuirea tratatului dela Trianon, scriu ziarele ungurești, devine un fapt real, care nu se va realiza desigur într’o lună sau două, dar care nu va întârzia să se înfăptuiască. Denunţarea convenţiei comerciale româno-turcă ANGORA, 20. (Raster).— Consiliul de miniştri a decis anularea dispoziţiunilor prevăzute prin convenţia comercială anexată la tratatul de la Lausannes, în ceea ce priveşte România, deoarece guvernul român nu s’a adresat guvernului turc pentru încheierea unui nou tratat de comerţ în termenul prevăzut prin acea convenţie. In consecinţă, după şease luni de la data anulării, mărfurilor preenite din România li se va aplica tariful maximal. „w'V tvknu S. «BB»a3w»aBg?Bg^«aw»wg»aBgggjgajg CTPw»w aB«ufoaMBeMa*iHaiB«*^^ PROCLAMAREA 10ULU Şedinţa solemnă a Adunării Naţionala de Miercuri 20 Iulie Eii dimineaţă primul ministru a procedat la convocarea Adunării Naţionale pentru jurământul regenţilor şi proclamarea noului rege. Iată rapoartele prin care s-a făcut această convocare: Domnilor Miniştri, Maiestatea Sa Regele Ferdinand I încetând din viaţă astăzi 20 Iulie, ora 2,15, membrii Regentei numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Naţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926, urmează, potrivit art. 83 din Constituţiune, să depună, inaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris de art. 83 din Constitutiune. Pe baza acestor dispozitiuni, Corpurile legiuitoare urmează a fi convocate intr'o singură Adunare pentru ca să primească jurământul A. S. R. Principelui Nicolae, I. P. Sanctităţii Sale Doctor Miron Cristea, Patriarhul României, şi d-lui George Buzdugan, Prim-Preşedinte al Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. In acest scop, propun spre semnare jurnalul alăturat. Preşedintele consiliului de miniştri, ION L C. BRATIANU No. 4768. 1927, Iulie 20. JURNAL Maiestatea Sa Regele Ferdinand I încetând din viaţă astăzi 20 iulie 1927, orele 2.15, A. S. R. Principele Nicolae, S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, pd. George Buzdugan, prim-preşedinte al înaltei Curţi de casaţie şi justiţie, cari compun regenţa numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Naţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926, urmează să depună, înaintea ambelor Adunări întrunite, Jurământul prescris de art. 23 din Constituţiune. In consecinţă, Consiliul de miniştri, Decide: Se vor Invita Corpurile legiuitoare a se întruni în ziua de 20 iulie, orele 16, pentru depunerea jurământului de către membrii regenței. Ion I. C. Brătianu, dr. C. Angelsson, I. O. Ottca, Vîntîlă I. G. Brătianu, N. Titulason, C. Argatoianu, I. Incalet, L Nistor, dr. N. Lupu Stelian Popescu, Al. Lapedatu, general de divizie ajutant Paul Angelescu, C. D. Diraitria, L. Mrazee. No. 1721, 1927, Iulie 20. DECRET Ia numele poporului român, Consiliul tis miniştri, exercitând în temeiul art. 81 din Constituţiune puterile constituţionala ale Regelui. Având în vedere art. 82 şi 83 din Constituţiune, Decretează: Corpurile legiuitoare se vor întruni într’o singură Adunare în ziua de 29 Iulie 1927, ora ÎS, pentru a primi Jurăsaniu! Membrilor Regenţei, numiţi, prin legea promulgată cu decretul No. 14 din 4 Ianuarie 1528, spre a exercita puterile regale în timpul minorităţii Majestăţii Sale Regelui Mihai I. Ion I. C. Brătianu, dr. D. Angalescu, L O. Daca, Vintilă I. C. Brătianu, N. Titulescu, C. Argetoianu, JL Inculeţ, L Nistor, dr. N. Lupu, Stelian Popescu, AL Lapefianu, general de divizie ajutant Panl Angelescu, C. D. Dimitriu, L. Mrazec. No. 2450, 1927, Iulie 20, Bucureşti. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI D. C. NICOLAESCU, preşedinte al Adunării Naţionale întrunite, rosteşte următoarele cuvinte : — Domnilor Senatori şi domnilor deputaţi, sunteţi constituiţi ca Adunăre întrunită să primiţi jurământul Regenţei numită conform art. 83 din Constituţiune spre a exercita puterile regale în timpul minorităţii Majestăţii Sale regelui Mihai I Mortar şedinţa deschisă. Trăiască regele Mihai I (urale prelungite şi strigăte de: trăiască regele Mihai). JURĂMÂNTUL Principele Nicolae, în uniformă de marină, şi cu epoleţii îmbrăcaţi în zăbranic păşeşte primul spre mitropolitul Piman al Moldovei care îl întinde crucea şi formula de jurământ. Cu mâna dreaptă pe cruce, principele Nicolae rosteşte cu glas sonars — istr credinţă E. S. Regelui Stihisi 3. Jur a pasi Cosi-stitfifia şi legile poporului româis. a menţinet?f®osturilui naţionale şi integritatea teritoriului. După aceea se Închină, sărută crucea şi evanghelia şi semnează actul de Jurământ Depun apoi, acela? jurământ, pe rând. Patriarhul României, dr. Miron Cristea şi d. Gh. Buzdugan. Mitropolitul Firen al Moldovei atestă: — Acest jurământ s’a săvârşit in prezenţa mea, Şi semnează actul de jurământ a! celor trei regenţL După aceea d. C. Nicolaescu atestă: — Prestat conform art 82 din Constituţîe, in faţa ambelor Adunări întrunite. Şi semnează această formulă. PROCLAMAREA NOULUI REGE Solemnitatea a luat sfârşit. Prin depunerea jurământului regenţei, e proclamat ca rege al României Mihai L D. Nicolaescu, strigă: Trăiască regele Mihai L Regele Mihai îmbrăcat într-un costum alb, foarte modest, se îndreaptă , spre membrii adunării, salutându-i milităreşte. Adunarea aplaudă frenetic. Isbucnesc strigăte repetate de : Trăiască regele Mihai . Regele, familia regală şi membrii regenţei şi ai guvernului părăsesc incinta. Şedinţa adunărilor întrunite era terminată. Regina Maria n’a participat Regina Maria, îndurerată şi nevoind să părăsească corpul neînsuflețit al marelui ei soț, nu a asistat la ceremonie. Sosirea familiei regale din Sinaia -Scop- Erî la orele 2:40 a tras în halta Cotroceni, trenul special plecat din Sinaia şi din care au coborât: regele Mihai, principesa mamă Elena, principele Nicolae, d-nii: I. I. C. Brătianu, Stelian Popescu, C. Iliott, ministrul Casei regale şi ajutanţii regali: colonel Iacobici, maiori Skelett I. Murdare precum şi d-na de onoare Colette. Pe peron se aflau: patriarhul Miron Cristea şi d. Buzdugan, membri ai consiliului de regenţă, toţi domnii miniştri şi diferiţi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare. După prezentările de rigoare, regele Mihai împreună cu principesa mamă Elena, principele Nicolae, membrii consiliului de regenţă, membrii guvernului şi ceilalţi înalţi demnitari s-au dus la palatul regal de la Cotroceni. CORTEGIUL SPRE PATRIARHIE In aşteptarea cortegiului regal au luat loc, la orele 3 jumătate după amiază, în faţa intrării palatului Adunării, toţi membrii guvernului în frunte cu d. I. I. C. Brătianu, înalţii demnitari militari şi civili, corpul diplomatic, ataşaţii militari străini şi adjutanţii regali. La orele 3,45 s-a anunţat plecarea cortegiului de la Cotroceni, iar la orele 4 clopotele anunţau sosirea cortegiului în curtea patriarhiei. In fruntea cortegiului erau doiandarmi călări, trăsura prefectului poliţiei Capitalei, un escadron din regimentul de escortă regală şi apoi prima trăsură regală a la Daumont în care se afla regele Mihai împreună cu principesa mamă Elena şi principele Nicolae. Trăsura era escortată de d-nii generali Popescu Ion, comandantul corpului 2 armată şi Alimănescu, comandantul diviziei a 4-a. In a doua trăsură regală se aflau: patriarhul României şi d. Buzdugan membri ai consiliului de regenţă. Trăsura lor era escortată de d-nii colonei Ilasievici, comandantul regimentului de escortă regală şi Cantia, ajutorul său. În faţa palatului Adunării deputaţilor au descins la orele 4 regele Mihai, principesa mamă Elena, principele Nicolae, patriarhul şi d. Buzdugan. Ei au fost salutaţi de membrii guvernului şi de ceilalţi demnitari militari şi civili. De pe dealul Spirei s’au tras, pentru salutarea cortegiului, 101 lovituri de tun. CONTROLUL LA CAMERĂ. Tribunele Camerei erau populate încă de pe la orele 3. Controlul a fost sever. Un cordon de Jandarmi bara trecerea spre Cameră, iar vehiculele erau oprite spre a se da posibilitate poliţiştilor să facă controlul. La intrarea în Cameră câţiva deputaţi, cu delegaţie de chestori, făceau din nou controlul. ASPECTUL SĂLII ADUNĂRII Tribunele oficiale sunt pline. Doamnele sunt toate îmbrăcate in haine negre, iar d-nii in ţinută de gală cu mănuşi negre. Diplomaţii deasemenea îmbrăcaţi in ţinută de gală. In incintă reprezentanţii naţiunei sunt îmbrăcaţi in frac sau haine negre. Draperiile cari acopereau tronul regal fuseseră date la o parte. Tribuna era împărţită in trei. La stânga o masă pe care se aflau o cruce, evanghelia şi un sfeşnic cu lumânări aprinse. Mitropolitul Pimen al Moldovei aştepta ceremonia asistat de doi diaconi. Mijlocul tribunei prezidenţiale e rezervat regelui, iar despărţitura de la dreapta membrilor guvernului. La orele fără 10, intră d. Ion Brătianu. Se face linişte. Şeful guvernului se îndreaptă spre d. Maniu, căruia îi comunică programul ceremoniei, consultându-l dacă e oportun să se rostească discursuri. Se despart înţeleşi: nu se va rosti nici un discurs. In incintă este prezent şi de gemeai Averescu, senator de drept, îmbrăcat civil. La orele 4 fără 5 minute ofiţerii superiori ai garnizoanei Capitalei ocupă banca ministerială. Soseşte regele ! La tribuna prezidenţială apar membrii guvernului, d. C. Nicolaescu, preşedintele Senatului şi d. N. N. Săveanu, preşedintele Camerei. Preşedinţii Corpurilor legiuitoare iau loc pe treptele tribunei. E o linişte desăvârşită. D. Al. Brătescu-Voineşti anunţă: — Majestatea Sa regele Mihai I Noul rege, condus de principasamamă Elena, un marş doliu, şi urmat de principele Nicolae, dr. Miron Cristea şi d. Gh. Buzdugan. Îşi faca apariţia* Senatorii şi deputaţii aclamă frenetic: Trăiască regele! Ural Să trăiasefil Relaţia oficială Eri, 20 Iulie 1927, s'au întrunit In Incinta Camerei ambele Adunări legiuitoare pentru a primi Jurământul înaltei Regenţe In timpul minorităţii Maiestăţii Sale Regelui Mihai I. Relaţiunea oficială a acestei şedinţe solemne şi memorabile este aceasta: La ora 16, Maiestatea Sa Regele Mihai I, însoţit de Alteţa Sa Regală Principesa Mamă Elena şi de membrii Înaltei Regente, Alteţa Sa Regală Principele Nicolae, I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarch al României şi d. Gheorghe Buzdugan, Primul-Preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îşi fac intrarea în sala Adunării Deputaţilor, unde se găsesc Adunările întrunite, spre a lua jurământul înaltei Regente, potrivit art. 83 din Constituţie. (Intrarea M. S. Regelui Mihai I este primită cu strigări continui şi entusiaste de ura, „Trăiască Regele Mihai I“). D. C. Nicolaescu, Preşedintele Senatului şi Preşedintele Adunărilor întrunite, rosteşte următoarele cuvinte : D-lor Senatori şi D-lor Deputaţi, sunteţi constituit ca Adunare întrunită să primiţi jurământul înaltei Regente, numită conform art. 83 din Constituţiune, spre a exercita puterile Regale în timpul minorităţii Maiestăţii Sale Regelui Mihai I. Declar şedinţa deschisă. Trăiască Maiestatea Sa Regele Mihai I. (Urale şi strigăte repetate de „Trăiască Regele Mihai I“). I. P. S. S. Pimen, Mitropolitul Moldovei şi Suceavei, procedează la luarea jurământului membrilor ",ministru, cari compun înalta Regentă. Alteţa Sa Regală Principele Nicolae, întâi, I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarch al României, şi d. Gheorghe Buzdugan, Prim-Preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prestează unul după altul, următorul jurământ: „Jur credinţă Maiestăţii Sale Regelui Mihai I, „Jur a păzi Constituţiunea şi legile poporului român, a menţine drepturile lui naţionale şi Integritatea teritoriului“. După semnarea documentelor de jurământ de către înalta Regentă, I. P. S. S. Pimen, Mitropolitul Moldovei şi Suceavei, d. Prim- Ministru şi de toţi d-nii Miniştri, înalta Regentă înmânează d-lui preşedinte C. Nicolaescu documentele, spre a fi păstrate în arhiva Adunării Deputaţilor. D. C. Nicolaescu, preşedintele Adunării întrunite: Trăiască Maiestatea Sa Regele României. Mihai I. (Urale, ovaţii, strigăte de trăiască Regele Mihai I al României). Maiestatea Sa Regele Mihai I şi Alteţa Sa Regală Principesa Maria Elena salută pe reprezentanţii Adunărilor întrunite, şi urmaţi de înalta Regenţă şi de întregul guvern, se retrag în aclamaţiunile nesfârşite şi entusiaste ale membrilor Adunării. Şedinţa s’a ridicat la ora 16,30. Jurământul ofiţerilor şi armatei După depunerea Jurământului consiliului de regentă, ofiţerii generali şi superiori din garnizoana Bucureşti s’au întrunit la comandamentul corpului II de armată, unde au depus Jurământul de credinţă către regele Mihai I, în faţa d-lui general Ion Popescu. Eri ministerul de războiu a trimis următoarele dispoziţiuni comandanţilor de corpuri de armată: Cu începere dela 29 Iulie 1927, orele 16.39 se va depune Jurământul de credinţă M. S. Regelui Mihai I şi Regenţei de către tot personalul armatei — ofiţeri şi trupă precum şi de funcţionarii civili ai armatei îndeplinindu-se toate formalităţile prescrise de regulament. TEXTUL JURĂMÂNTULUI „In numele lui Dumnezeu a Tot Puternicul, eu...... jur credinţă regelui Mihai I şi Regenţei, supunere legilor şi îndatoririlor militare In toate ocaziunile. In timp de pace ca fi in război. Aşa să-mi ajute Dumnezeu". * * * Demisia guvernului a fost respinsă de regenţă După terminarea serviciului religios oficiat la patriarhie, d. Ionel Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, s-a prezentat la palatul Cotroceni membrilor regenţei. După o scurtă alocuţiune, prin care primul-ministru a arătat durerea ce o simte tara prin pierderea regelui Ferdinand I, preşedintele consiliului a prezentat, conform uzanţelor constituţionale, demisia guvernului. D. dr. Miron Cristea. In numele regenţilor, a respins această demisie, spunând că regenta are toată încrederea in experienţa di patriotismul şefului guvernului. Regentul a rugat pe d. Brătiana să continue guvernarea. Cum va lucra regenţa De Luni 25 Iulie, va Începe activitatea Regenţei, care va lucra pe rând, cum o vor cere nevoile, cu fiecare ministru in parte. Aceasta până ce se va fixa ziua de lucru a fiecărui ministru. * 1 Membrii Regenţei vor avea biirourile la palatul regal. Este probabil că azi joi, se va numi an secretar general al Regenţei, care va fi echivalat cu titlul de