Adevěrul, iulie 1927 (Anul 40, nr. 13353-13379)

1927-07-22 / nr. 13371

sr'eszjuaa «-» poate câştigi MILIOANE cu­mparănd CO 25 LEI Ea L©TEE1A SINISTRAŢILOR Lozurile se găsesc cu vânzare la Comitetele noastre Judeţene şi comunale (cu sediile la Prefecturi şi primarii), la Comitetul Central din Bucureşti (str. Rs­urea­nu Mo. 6) şi la Bănci Case de schimb etc. 3S©\4© este nou] numSr telefonic al casei UMMMMTOST Csl««_gi»tarteijM SUBSECRETARI­AIUL DE STAT C. F. R. Direcţiunea Specială a Conductelor de Petrol Publications de Licitatiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 1 August 1927 orele 11, se va ţine licitaţiune publică în biurourile acestui serviciu din str. Sevastopol No. 80, pentru furniza­rea de material de telefonie precum sârmă de fier, izolatori, console de fier, etc., în valoare totală de lei 1.172.800. Licitațiunea se ţine conform art. 72-83 din legea de contabilitate pu­­blică. Garanția de admitere la licitaţiu­ne este de lei 47.000,— (patru­zeci şi şapte mii) în numerar sau efecte depuse la Cassa de Depuneri şi .Consemnaţiuni. Cadtul de sarcini special al furni­turii şi condiţiunile de admisibili­tate la licitaţiune se pot cerceta In orice zi la Biuroul technic al servi, fiului, din str. Sevastopol SO, Intre orele 11 jum. •— 13, unde se vor da orice lămuriri s’ar cere. Directorul special al conductelor de petrol St. Buescu Crema pentru Ingriffren g)­ta contre asudatului picioarelor. foeet naimmai' Setare dupe bei« de »iitoarts m vm foc« meats­ ee tnifin PODOL, (de mărime« iniei aîune) şi imediat Inctteeaa kflariatst, minţit Mpiftcdl wafiebr», tsalatai picioareîor f, *ln caiUJ cel «nai prav Picioarele aa |ln fragede umblatul eata foarte plăcut. — Se poate procura la tome foi» £ acide ?i droguertlla. Preţul cut, 35 Lei I prepara in formacia CSANDA Oradea SUBSECRETARIATUL DE STAT C. F. R. Publications ! Se aduce la cunoştinţa amatorilor a pentru concesionarea şi darea In amploatare a bufetului clasa III din staţiunea Mizil se va ţine licitaţie nobilei la reşedinţa Inspecţiei XIII Mişcare din Direcţiunea II Exploa­tare, Str. General Averescu No. 13, Buzău, in ziua de 24 August 1927, o­­rele 10. fo. In următoarele condiţiuni: f I. Localul afectat obiectului ce re­concesionează nu compune din: una flameră pentru bufet, 1 pentru cervl­­­ori, 2 camere de locuit, gheţărie, ma­gazie și curte de menaj. E. Dreptul de exploatare va Începe de la data autentificării contractu­lui. 8. Termenul de exploatare va fi de trei ani. Licitația va Începe dela suma de 10.000 lei. 6. Ofertele timbrate cari vor con­t­ine numai suma ce se oferă anual f­ără alte Indicaţiuni şi prevăzute cu menţiunea că sunt valabile timp de 00 zile de la data licitarei şi împreu­nă cu chitanţa garanţiei provizorie fixată mai jos, închise In plic sigilat cu clară roşie se vor trimite la adre­sa indicată mai sus, sau vor fi depu­s­e In ziua licitaţiei Împreună cu ac­ele mai joa specificate până la orele 10 cu menţiunea pe plic. Ofertă pentru bufetul din staţia Mi­­.­nit, licitaţia din 24 August 1927­­ Concurenţii la licitaţie vor prezen­ta următoarele acte: a) Dovadă de la Camera de comerţ sau primărie că a avut un exploata­re personal, efectiv, pe timp de mi­nimum trei ani un restaurant de a­­celași clasă. b) Dovadă că a avut firmă inscri­­să la Tribunalul de comerț respec­tiv.c) Actul prin care trebue să probe­le că este român sau naturalizat d) Chitanţa de depunerea garanţi­­provizorie în sumă de 2000 lei în numerar emisă de una din casele Direcţiunei C. F. R. sau de adiţiile financiare. . . . e) Invalizii de profesie vor trebui să prezinte un certificat medical ema­nat de la un medic c. f. r. că sănăta­tea le permite a exploata personal Restaurantul.­­ Supra­oferte nu te primesc Pentru orice alte informaţiuni ca: depunerea garanţiei definitive, In­ch­earea contactului etc., amatorii se vor adresa biroului M. G, unde pot lua cunoştinţă de cadtul de sarcini, precum şi de contractul tip. . No. 95011. Buzău, 6/7/927. DIRECŢIUNEA II EXPL. Dr. Gr. Graur KARLSBAD Haus Auferstehung Vis-a vis de Hotel Residenz EEEEeäE noaptea de 21 Iulie 1927 Dan. calea Griviţel 183; Dr. A­ovici. calea Victoriei 206; I­aru calea Victoriei 110; Dr mn­­Risdorferl. str Carol 41; fi. hivescu, calea Dudeslî 54; N rnnari, calea Moşilor 249; D M str Vasile Cască­r 42; SC Anto­­sos. Stefan cel Mare 125 (colt­­izeanu); Seb- Niţesru Prel Ferdinand 8; Gh Vetescu, ca­rban Vodă 21; Al Munteanu ,VasilUD str Isvor (colt Mihai 21; Ern Friedman calpe Ra 120; Farm. G. Romaşcan, ma de Aur" etr. Paris 27, colt Raion. Temându-se, însă, că lumea nu va înţelege că nu încă înseamnă nu încă, el scrie cu litere gotice, în pa­ranteze : noch nicht. De asemenea într’o înşirare de vocabule ce sfârşesc în pubă şi alta termenul GLOABA (pe care, în ca­zul acesta, Eminescu nu-l vrea sinonim al­­cuvântului mărţoagă, ci cu senzul de pedeapsă bănească) poartă lângă sine traducerea ger­mană : Strafe. * Şi, acum, după această lungă predoslovie, să dăm şi câteva stro­fe din Cântecul caracudesc pe care publicaţia festivă a Asociaţiei foşti­lor elevi ai liceului „A. Başotă“ din Pomârla îl încorporează în biogra­fia lui Samson Bodnărescu . Era odat­ă abia-i un an . Când Tit era puternic, Şi Vau Vau, Vau, cel şarlatan Era smerit, cucernic. Dar, ah,! acum—sărmanul Tit!— La Văcăreşti el e merit, O, jerum, jerum, jerum O! quae mutatio rerum Puternicia lui Titu Maiorescu a ţinut dela 7 Aprilie 1874 până’n ia­­nuar 1876. Cu prilejul desbaterilor referi­toare la rectificarea budgetului mi­nisterului cultelor şi instrucţiunii, Titu Maiorescu veni însă cu o pro­punere care avea să ridice împo­trivă-i o bună parte din parlament. El propuse desfiinţarea catedrei de drept român dela universitatea din Bucureşti şi a celeia de econo­mie politică de la facultatea de drept din Iaşi. Iar cu punerea în aplicare a „budgetului rectificativ“ profesorii G. Danielopolu, Al. Gheorghiu, Şte­fan Şendrea şi dr. I. Ciurea — toţi din opoziţia liberală — şi-au văzut catedrele suprimate. Protestul ambelor Camere a cul­minat în moţiunea propusă de Al. Orascu la Senat, şi votată cu ma­joritate de voturi, prin care se da un vot de blam lui Titu Maiorescu „i nimic neîmpăcat al instrucţiunii române" ! Rezultatul fu primit cu strigătele de: Bravo! Or, nici demisia lui Titu Maiores­cu, dată în ziua de 30 Ianuar 1876, nici remanierea de a doua zi, n’au putut salva "cabinetul Lascar Ca­­targiu. Iar în 10 (22) iulie 1876, o cerere a Camerei liberale propune darea în judecată a ministerului Catargiu dela 1871. Foştii miniştri daţi judecăţii sunt: Lascar Catargiu, P. Mavrogheni, generalul Fiorescu, Titu Maiorescu, G. Costa-Foru, Al. Lahovary, G. Cantacuzino, Basile Boerescu, Theodor Rosetti, P. P. Carp, Chri­stian Tell și N. Cretzulescu. La această cerere de judecată face aluzie cântecul caracudesc când spune: „Dar, ah! acum —săr­manul Tit! — la Văcărești el e menit“. Urmează strofe cari arată „sur­ghiunirea“ lui Samson Bodnărescu de la şcoala normală „Vasile Lupu“ din Iaşi, înlocuirea lui prin domnul Petrovan, şi apoi... goana după pro­tecţii, recurgerea la câte un telal (un „haine­ vechi“). Iar Bodnarachi desperat Luat-a traista 'n spete di'n lumea larg' a alergat Pdin' a dat de Şirete. Dar pentru el loc de popas In lumea asta n'a remas. O, jerunfo, jerum, jerum, O, quae mutatio rerum! Ca jidovul rătăcitor, A dat de miţ de chinuri Şi pe la Chiţ alergător Cu lirice suspin­i; Dar vai de el cum au remas ! Vau, Vau, şi Chiţ şi toţi Vau ras. O, jerum, jerum, jerum Ol quae mutatio rerum , Atunci Samson In jamantan La Iaşi se 'ntoarse iară, Să-şi facă traiul cel sărman Cu vai şi cu ocară Şi iată, lucru neauzit, El intr'o şi ce ne-a grăiţi O, jerum, jerum, jerum... „Cei de pe urmă pantaloni „l-am dusu-l la răcoare „Şi-mi lise Iţie Solomon, „Că-s rupţi intre picioare, „Dar eu i-am declarat formal „Că asta-i lucru natural. ..0, jerum, rerum, rerum. ..0, quae mutatio rerum Versurile acestea sânt suscepti­bile de comentarii: situaţia lui Bodnărescu şi a lui Eminescu, în 1876, scoşi cam în acela? timp din funcţiile lor (Eminescu, deja revi­zorat) , prigoanele suferite din par­tea lui Gh. Chiţu, ministru al in­strucţiei publice... Mai este ceva, care ar putea îi obiectul unor comentarii : prietenia dintre Eminescu, Samson Bodnă­rescu şi Miron Pompiliu. Amiciţia între cei dintâi doi, are să şi fie motivat şi punctul de plecare a cercetărilor imediat următoare. Dar asupra legăturilor ce-au unit pe Mir''« Pompiliu cu Eminescu, iată ce putem spune : Dacă îndoială nu încape (o arată și colaborarea la bucata de mai sus) ca ei au fost buni prieteni, ne îndoim însă dacă Pompiliu a fost prieten într’adevăr bun. O scrisoare a acestuia către Titu Maiorescu, în clipele cele mai ne­fericite ale dezordinei vieţii lui E­­minescu, e concepută în termeni de o bruscheţe de dragon faţă de maestrul poeziei româneşti, e usca­tă şi scorţoasă ca o bătătură. Iată fragmente din acea scrisoare, da­tată 14 Mai 1886: „Daţi-mi voe să vă arăt în urmă­toarele r­ânduri, că trebuesc numai­decât luate măsuri pentru a veni în ajutorul lui Eminescu, dacă nu voim ca să-l vedem iarăşi în starea nenorocită în care a fost, sau nu sta­rea celui mai decăzut şi mai ticălos om din lume. „De un timp încoace, deşi nu mai prăpădeşte nopţile pe la cafenelele chantante, deşi nu-i stăpâneşte patu­­ma băuturii ca mai ’nainte, dar a contractat alte apucături nu mai puţin înjositoare. Aşa de pildă, cere cu stăruinţă parale nu numai de la prieteni, dar şi de la persoane pe care le-a văzut odată sau de două ori, mai departe, ca un om care şi-a­ pierdut bunul simţ şi buna cuviinţă ce se cere dela fiecare intre oameni, pe uliţele pe unde trece, loveşte cu băţul în zăplazuri şi ziduri. Mai zi­lele trecute spărgând nişte oale de pe un zid, feciorii de la casă dimpreu­nă cu un sergent sau dus la comi­sie, de unde se înțelege, recunos­­cându-se cine e, i s-a dat îndată drumul. Intr'o seară, fiind la teatru în parter, după un interval de timp, s-a culcat pe bancă, spre cea mai mare surprindere a publicului. „De asemenea nu mai ştie de res­pect şi de ruşine. Damele i-au luat frica încât de departe îl înconjură când îl văd pe stradă, căci nu mai e chip să treacă în linişte şi nesupă­rate de dânsul. „Nu mai puţin a pierdut con­ştiinţa de împlinirea datoriei şi simţul de onestitate. In timpul ce-şi face serviciul la bibliotecă,­ese în oraş, lăsând uşile deschise şi cărţile în voia întâmplării, liberează cărţi fără să le noteze în registru. Şi mai pe sus de toate aceste, cheltueşte toate depozitele de bani ce i se lasă pentru cărţi. La mustrările ce-i fac uneori in această privinţă, răspun­de că nu-i adevărat. Şi dacă n’are încotro în faţa dovezilor ce-i aduc, întreabă: s‘a plâns cineva că nu i-am dat paralele înapoi? „Intr'un cuvânt e de tot prăpădit nu numai în privinţa intelectuală şi a îngrijirii de sine, dar şi în pri­vinţa morală“. Ne întrebăm, însă, dacă această virtute prea noduroasă, prea lipsi­tă de discreţie şi omenie în alege­rea cuvintelor, n’a fost cumva şi ea un rezultat al unei boli ? Căci, în Noembrie 1897, Miron Pompijiu avea să’şi curme viaţa, chinuită în­delung de către o insomnie de ne­tămăduit. Şi iată cum cântecul caracudesc, început şi hazliu şi cu oarecare me­lancolie, se închee tragic din cale­­afară... BARBU LAZÂREANU vre­ai să iaişii un bine şi în ase'aş timp să câştigaţ! o ofiui frumoasă la Tekir­ghiol, Movilă, In valoare de lei Lei 800.000 jucaţi la Loteria Societăţel pentru combaterea tuberculozei la copil de sub direcţ­unea D-lor Profesori Dr. Cantacuzino, Dr. Manicatide, Dr. Proce şi D-nei V. Balş. Tragerea Loteriei se va face nea­­părat la 4 August 1927 la Constanţa, in locatul Prefecturei Judeţului. Biletele se găsesc de vânzare la sediului Societăiţei, Str. Buze? ti No. 100 Soc. Crucea Roşie Romană, str. N. Băl­­cescu No. 4, Magazinul Stirbey, Calea Veronei 107, Magazinul de Optică Brehm, Calea Victoriei 76. Magazinul cu porcelanuri Constantin Dima, Strada Lipscani 23. Un cupon cu 10 bilete numere diferite Lei 20.­­O foaie intreagă cu 10 cupoane Lei 200.— Direcţiunea teatrului naţional din Cluj CLUJ, 20. — In postul de director al Teatrului Naţional din localitate a fost delegat de Ion Marin Sado­­veanu, inspector al artelor. Agitaţia avocaţii sta­giari in Ardeal CLUJ: 20.­­ Avocaţii stagiari din nouile teritorii, nedreptăţiţi de dispoziţiile legii avocaţilor prin art. 120, care prevede stagiul de trei ani şi examenul de chestură pentru avocaţii din Ardeal, au ho­tărît începerea unei întinse cam­panii pentru ridicarea acestei mă­suri inechitabile care pune o sta­vilă unificării corpului de avocaţi din România şi care creiază dife­renţe iraţionale între avocaţii din nouile ţinuturi şi cei din vechiul regat. Se ştie că avocaţii stagiari din vechiul regat, după un stagiu de doi ani, sunt trecuţi de drept în rândul avocaţilor definitivi putând pleda in orice instanţă. REORGANIZAREA MINISTERELOR HOTĂRIRILE CONSILIULUI DE MINIŞTRI In urma unei hotărîri principiale luată de guvern cu privire la reor­ganizarea ministerelor şi salariza­rea funcţionarilor de către consiliul legislativ, miniştri de finanţe şi jus­tiţie au înaintat consiliului de mi­niştri un raport. Raportul a fost aprobat de către consiliul de miniştri şi printr-o de­cizie publicată în „Monitorul Ofici­al“ de e­l, consiliul legislativ, secţia IlI-a, a fost însărcinat cu alcătuirea anteproectelor de legi referitoare la: organizarea ministerelor, a corpuri­lor funcţionarilor specialişti din ad­ministraţiile publice, la armonizarea salariilor şi în genere la remunera­rea funcţionarilor publici, la conta­bilitatea generală a statului, la apă­rarea intereselor patrimordiale ale statului, la organizarea Curţii de conturi şi a controlului preventiv. Toate lucrările de până acum vor fi trecute consiliului legislativ. Fie­care minister va propune consiliu­lui de miniştri un delegat care să ia parte la alcătuirea anteproectelor de legi ce intră în atribuţia acelui minister. De asemenea consiliul le­gislativ va putea propune prin mi­nisterul de Justiţie numirea unui consilier temporar pentru fiecare proect de lege. Toate anteproectele de legi întoc­mite de consiliul­­ legislativ vor fi concentrate la ministerul finanţelor care împreună cu preşedintele sec­ţiei a I-a şi cu reprezentantul mi­­nisterului respectiv va stabili efer­tele financiare ale legii de organiza­re și va supune consiliului de mi­niștri proectul Întocmit înainte de a fi trimis sub forma lui definitivă in parlament. Accident de automobil la Câmpine Pe şoseaua Câmpina-binaia, la c­şirea din comuna Breaza de Jos, s’a răsturnat, într’un şanţ, automobilul d-lui Petrea Arttm din Ploeşti. Cei patru pasageri cari se aflau în automobil s'au ales cu grave le­ziuni. Accidentul se datoreşte unui viraj brusc făcut de șofer pentru a ocoli un copil ce se afla in mijlocul șo­selei. 0 poteisu­să Beneş-Rothermere Precizările apărătorului Ungariei -«»o- BUDAPESTA, ÎO. — Ziarul „As Est1“ publică azi o scrisoare senza­ţională a lordului Rothermere, adre­sată d-lui Beneş ministru­ de ex­terne al Cehoslovaciei. Ziarul „Az Est“ arată că această scrisoare a fost telegrafiată la Praga şi la Budapesta prin Belgrad, de­oa­rece nu funcţiona telegraful de la Viena. Centrala telegrafiei de la Bel­grad n'a transmis insă această tele­gramă la Budapesta. Scrisoarea lor­dului Rothermere a sosit la Buda­pesta cu posta aeriană. Lordul Rothermere polemizează in această scrisoare cu ultimul discurs pe care d. Beneş l-a ţinut la Senat. Lordul Rothermere declară că ac­ţiunea lui in favoarea Ungariei nu urmăreşte provocarea unui război ci asigurarea liniştei in Europa cen­trală. Această linişte nu poate fi asigu­rată decât atunci când teritoriile locuite de minorităţile ungare vor fi redate Ungariei. Rothermere ameninţă că Anglia va întrebuinţa toată Influenţa sa in a­­cest sens. Ziarele maghiare comentând scri­soarea lordului Rothermere, afirmă că acţiunea lordului Rothermere in­­dritueşte să se creadă că şi guver­nul englez va începe o acţiune pen­tru revizuirea tratatului de la Tria­non. Agitaţia maghiarilor in jurul acţiunii lordului Rofemere — Telegramă particulară — BUDAPESTA, 21. — Toate zia­rele maghiare se ocupa de scrisoa­rea pe care lordul Rothermere a adresat-o d-lui Beneş. Oficiosul guvernului ungar, „Bu­dapesti Hírlap“, publică un articol pe zece coloane, semnat de către fostul ministru de justiţie, d. Emil Nagy, care se află actualmente la Londra. D. Nagy povesteşte că pentru Duminica trecută au fost invitaţi toţi oamenii politici unguri, aflaţi la Londra, la lordul Rothermere, care le-a cerut informaţii asupra situaţiei externe a Ungariei. Cu acest prilej lordul Rother­mere a comunicat celor prezenţi scrisoarea deschisă pe care a a­­dresat-o ministrului de externe al Cehoslovaciei. Ziarele ungureşti sunt de părere că d. Beneş trebue să răspundă la această scrisoare a lordului Re­­thermere. Revizuirea tratatului dela Tria­non, scriu ziarele ungurești, devi­ne un fapt real, care nu se va rea­liza desigur într’o lună sau două, dar care nu va întârzia să se în­făptuiască. Denunţarea convenţiei comerciale româno-turcă ANGORA, 20. (Raster).— Consiliul de miniştri a decis anularea d­ispoziţiu­­nilor prevăzute prin con­venţia comercial­ă anexa­tă la tratatul de la Lau­sannes, în ceea ce priveşte România, deoarece gu­vernul român nu s’a adre­sat guvernului turc pen­tru încheierea unui nou tratat de comerţ în ter­menul prevăzut prin acea convenţie. In consecinţă, după şease luni de la data anulării, mărfurilor pre­­­­enite din România li se va aplica tariful maximal. „w'V tvknu S. «BB»a3w»aBg?Bg^«aw»wg»aBgggjgajg CTPw»­w aB«ufoaMBeMa*iHaiB«*^^ PROCLAMAREA 10ULU Şedinţa solemnă a Adunării Naţionala de Miercuri 20 Iulie Eii dimineaţă primul minis­tru a procedat la convocarea Adu­nării Naţionale pentru jurământul regenţilor şi proclamarea noului rege. Iată rapoartele prin care s-a fă­cut această convocare: Domnilor Miniştri, Maiestatea Sa Regele Ferdinand I încetând din viaţă astăzi 20 Iulie, ora 2,15, membrii Regentei numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Na­ţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926, urmează, potrivit art. 83 din Constituţiune, să depună, inaintea ambelor Adunări întrunite, jură­mântul prescris de art. 83 din Con­­stitutiune. Pe baza acestor dispozitiuni, Corpurile legiuitoare urmează a fi convocate intr'o singură Adunare pentru ca să primească jurământul A. S. R. Principelui Nicolae, I. P. Sanctităţii Sale Doctor Miron Cristea, Patriarhul României, şi d-lui George Buzdugan, Prim-Pre­­şedinte al Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. In acest scop, propun spre sem­nare jurnalul alăturat. Preşedintele consiliului de miniştri, ION L C. BRATIANU No. 4768. 1927, Iulie 20. JURNAL Maiestatea Sa Regele Ferdinand I încetând din viaţă astăzi 20 iulie 1927, orele 2.15, A. S. R. Principe­le Nicolae, S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, p­­d. George Buzdugan, prim-preşedinte al înal­tei Curţi de casaţie şi justiţie, cari compun regenţa numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Naţională prin legea­ dela 4 Ianuarie 1926, urmea­ză să depună, înaintea ambelor A­dunări întrunite, Jurământul pre­scris de art. 23 din Constituţiune. In consecinţă, Consiliul de mi­niştri, Decide: Se vor Invita Corpurile legiui­­toare a se întruni în ziua de 20 iulie, orele 16, pentru depunerea jurământului de către membrii re­genței. Ion I. C. Brătianu, dr. C. Ange­lsson, I. O. Ottca, Vîntîlă I. G. Bră­­tianu, N. Ti­tulason, C. Argatoianu, I. Incalet, L Nistor, dr. N. Lupu Stelian Popes­cu, Al. Lapedatu, ge­neral de divizie ajutant Paul Ange­­lescu, C. D. Diraitria, L. Mrazee. No. 1721, 1927, Iulie 20. DECRET Ia numele poporului ro­mân, Consiliul tis miniştri, e­­xercitând în temeiul art. 81 din Constituţiune puterile con­stituţionala ale Regelui. Având în vedere art. 82 şi 83 din Constituţiune, Decretează: Corpurile legiuitoare se vor întruni într’o singură Aduna­re în ziua de 29 Iulie 1927, ora ÎS, pentru a primi Jurăsa­niu! Membrilor Regenţei, numiţi, prin legea promulgată cu de­cretul No. 14 din 4 Ianuarie 1528, spre a exercita puterile regale în timpul minorităţii Majestăţii Sale Regelui Mi­­hai I. Ion I. C. Brătianu, dr. D. An­ga­lescu, L O. Daca, Vintilă I. C. Bră­­tianu, N. Titulescu, C. Argetoianu, JL Inculeţ, L Nistor, dr. N. Lupu, Stelian Popescu, AL Lapefianu, ge­neral de divizie ajutant Panl Ange­­lescu, C. D. Dimitriu, L. Mrazec. No. 2450, 1927, Iulie 20, Bucureşti. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI D. C. NICOLAESCU, preşedinte al Adunării Naţionale întrunite, rosteş­te următoarele cuvinte : — Domnilor Senatori şi domni­lor deputaţi, sunteţi constituiţi ca A­­dunăre întrunită să­ primiţi jură­mântul Regenţei numită conform art. 83 din Constituţiune spre a exercita puterile regale în timpul minorităţii Majestăţii Sale regelui Mihai I Mortar şedinţa deschisă. Trăiască regele Mihai I (urale prelungite şi strigăte de: trăiască regele Mihai). JURĂMÂNTUL Principele Nicolae, în uniformă de marină, şi cu epoleţii îmbrăcaţi în zăbranic păşeşte primul spre mitropolitul Piman al Moldovei care îl întinde crucea şi formula de jurământ. Cu mâna dreaptă pe cruce, prin­cipele Nicolae rosteşte cu glas sonars — istr credinţă E­. S. Regelui Stihisi 3. Jur a pasi Cosi-stitfifia şi legile poporului ro­­mâis. a menţine­t?f®osturi­­lui naţionale şi integri­tatea teri­toriu­l­ui. După aceea se Închină, sărută crucea şi evanghelia şi semnează actul de Jurământ Depun apoi, acela? jurământ, pe rând. Patriarhul României, dr. Mi­ron Cristea şi d. Gh. Buzdugan. Mitropolitul Fir­en al Moldovei atestă: — Acest jurământ s’a săvârşit in prezenţa mea, Şi semnează actul de jurământ a! celor trei regenţL După aceea d. C. Nicolaescu a­­testă: — Prestat conform art 82 din Con­stituţîe, in faţa ambelor Adunări întrunite. Şi semnează această formulă. PROCLAMAREA NOULUI REGE Solemnitatea a luat sfârşit. Prin depunerea jurământului re­­genţei, e proclamat ca rege al Ro­mâniei Mihai L D. Nicolaescu, strigă: Trăiască regele Mihai L Regele Mihai îmbrăcat într-un costum alb, foarte modest, se în­dreaptă , spre membrii adunării, sa­­lutându-i milităreşte. Adunarea aplaudă frenetic. Isbuc­­nesc strigăte repetate de : Trăiască regele Mihai . Regele, familia regală şi membrii regenţei şi ai guvernului părăsesc incinta. Şedinţa adunărilor întrunite era terminată. Regina Maria n’a participat Regina Maria, îndurerată şi ne­voind să părăsească corpul neîn­suflețit al marelui ei soț, nu a a­­sistat la ceremonie. Sosirea familiei regale din Sinaia -Scop- Erî la orele 2:40 a tras în halta Cotroceni, trenul special plecat din Sinaia şi din care au coborât: regele Mihai, principesa mamă Elena, principele Nicolae, d-nii: I. I. C. Bră­­tianu, Stelian Popescu, C. Iliott, ministrul Casei regale şi ajutanţii re­gali: colonel Iacobici, maiori Ske­lett I. Murdare precum şi d-na de o­­noare Colette. Pe peron se aflau: patriarhul Mi­ron Cristea şi d. Buzdugan, mem­bri ai consiliului de regenţă, toţi domnii miniştri şi diferiţi reprezen­tanţi ai autorităţilor civile şi mili­tare. După prezentările de rigoare, re­gele Mihai împreună cu principesa mam­ă Elena, principele Nicolae, membrii consiliului de regenţă, mem­­brii guvernului şi ceilalţi înalţi demnitari s-au dus la palatul regal de la Cotroceni. CORTEGIUL SPRE PATRIARHIE In aşteptarea cortegiului regal au luat loc, la orele 3 jumătate după a­­miază, în faţa intrării palatului A­­dunării, toţi membrii guvernului în frunte cu d. I. I. C. Brătianu, înalţii demnitari militari şi civili, corpul diplomatic, ataşaţii militari străini şi adjutanţii regali. La orele 3,45 s-a anunţat plecarea cortegiului de la Cotroceni, iar la o­­rele 4 clopotele anunţau sosirea cor­tegiului în curtea patriarhiei. In fruntea cortegiului erau doi­andarmi călări, trăsura prefectu­­lui poliţiei Capitalei, un escadron din regimentul de escortă regală şi apoi prima trăsură regală a la Dau­­mont în care se afla regele Mihai împreună cu principesa mamă Ele­na şi principele Nicolae. Trăsura era escortată de d-nii ge­nerali Popescu Ion, comandantul corpului 2 armată şi Alimănescu, comandantul diviziei a 4-a. In a doua trăsură regală se aflau: patriarhul României şi d. Buzdu­gan membri ai consiliului de re­genţă. Trăsura lor era escortată de d-nii colonei Ilasievici, comandan­tul regimentului de escortă regală şi Cantia, ajutorul său. În faţa palatului Adunării depu­taţilor au descins la orele 4 regele Mihai, principesa mamă Elena, prin­cipele Nicolae, patriarhul şi d. Buz­dugan. Ei au fost salutaţi de mem­brii guvernului şi de ceilalţi demni­tari militari şi civili. De pe dealul Spirei s’au tras, pen­tru salutarea cortegiului, 101 lovi­turi de tun. CONTROLUL LA CAMERĂ. Tribunele Camerei erau populate încă de pe la orele 3. Controlul a fost sever. Un cordon de Jandarmi bara trecerea spre Cameră, iar ve­hiculele erau oprite spre a se da po­sibilitate poliţiştilor să facă con­trolul. La intrarea în Cameră câţiva de­putaţi, cu delegaţie de chestori, fă­ceau din nou controlul. ASPECTUL SĂLII ADUNĂRII Tribunele oficiale sunt pline. Doamnele sunt toate îmbrăcate in haine negre, iar d-nii in ţinută de gală cu mănuşi negre. Diplomaţii deasemenea îmbrăcaţi in ţinută de gală. In incintă reprezentanţii naţiunei sunt îmbrăcaţi in frac sau haine ne­gre. Draperiile cari acopereau tronul re­gal fuseseră date la o parte. Tribuna era împărţită in trei. La stânga o masă pe care se aflau o cruce, evan­ghelia şi un sfeşnic cu lumânări a­­prinse. Mitropolitul Pimen al Mol­dovei aştepta ceremonia asistat de doi diaconi. Mijlocul tribunei prezidenţiale e rezervat regelui, iar despărţitura de la dreapta membrilor guvernului. La orele­­ fără 10, intră d. Ion Brătianu. Se face linişte. Şeful guvernului se îndreaptă spre d. Maniu, căruia îi comunică programul ceremoniei, consultându-l dacă e oportun să se rostească discursuri. Se despart în­ţeleşi: nu se va rosti nici un discurs. In incintă este prezent şi de geme­ai Averescu, senator de drept, îm­brăcat civil. La orele 4 fără 5 minute ofiţerii superiori ai garnizoanei Capitalei o­cupă banca ministerială. Soseşte regele ! La tribuna prezidenţială apar membrii guvernului, d. C. Nicolaescu, preşedintele Senatului şi d. N. N. Săveanu, preşedintele Camerei. Preşedinţii Corpurilor legiuitoare iau loc pe treptele tribunei. E o linişte desăvârşită. D. Al. Brătescu-Voineşti anunţă: — Majestatea Sa regele Mihai I Noul rege, condus de principasa­­mamă Elena, un marş doliu, şi ur­mat de principele Nicolae, dr. Mi­ron Cristea şi d. Gh. Buzdugan. Îşi faca apariţia* Senatorii şi deputaţii aclamă fre­netic: Trăiască regele! Ural Să trăiasefil Relaţia oficială Eri, 20 Iulie 1927, s'au întrunit In Incinta Camerei ambele Adunări legiuitoare pentru a primi Jură­mântul înaltei Regenţe In timpul minorităţii Maiestăţii Sale Regelui Mihai I. Relaţiunea oficială a acestei şe­dinţe solemne şi memorabile este aceasta: La ora 16, Maiestatea Sa Rege­le Mihai I, însoţit de Alteţa Sa Re­gală Principesa Mamă Elena şi de membrii Înaltei Regente, Alteţa Sa Regală Principele Nicolae, I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patri­arch al României şi d. Gheorghe Buzdugan, Primul-Preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îşi fac intrarea în sala Adunării Deputaţilor, unde se găsesc Adună­rile întrunite, spre a lua jurământul înaltei Regente, potrivit art. 83 din Constituţie. (Intrarea M. S. Regelui Mihai I este primită cu strigări continui şi entusiaste de ura, „Trăiască Rege­le Mihai I“). D. C. Nicolaescu, Preşedintele Senatului şi Preşedintele Adunări­lor întrunite, rosteşte următoarele cuvinte : D-lor Senatori şi D-lor Deputaţi, sunteţi constituit­ ca A­­dunare întrunită să primiţi jură­mântul înaltei Regente, numită conform art. 83 din Constituţiune, spre a exercita puterile Regale în timpul minorităţii Maiestăţii Sale Regelui Mihai I. Declar şedinţa deschisă. Tră­iască Maiestatea Sa Regele Mihai I. (Urale şi strigăte repetate de „Trăiască Regele Mihai I“). I. P. S. S. Pimen, Mitropolitul Moldovei şi Suceavei, procedează la luarea jurământului membrilor ",ministru, cari compun înalta Regentă. Alteţa Sa Regală Principele Ni­colae, întâi, I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarch al României, şi d. Gheorghe Buzdugan, Prim-Pre­­şedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prestează unul după al­tul, următorul jurământ: „Jur credinţă Maiestăţii Sale Re­­gelui Mihai I, „Jur a păzi Constituţiunea şi le­gile poporului român, a menţine drepturile lu­i naţionale şi Integri­tatea teritoriului“. După semnarea documentelor de jurământ de către înalta Regentă, I. P. S. S. Pimen, Mitropolitul Moldovei şi Suceavei, d. Prim- Ministru şi de toţi d-nii Miniştri, înalta Regentă înmânează d-lui preşedinte C. Nicolaescu documen­tele, spre a fi păstrate în arhiva Adunării Deputaţilor. D. C. Nicolaescu, preşedintele Adunării întrunite: Trăiască Ma­iestatea Sa Regele României. Mi­hai I. (Urale, ovaţii, strigăte de trăias­că Regele Mihai I al României). Maiestatea Sa Regele Mihai I şi Alteţa Sa Regală Principesa Maria Elena salută pe reprezentanţii A­­dunărilor întrunite, şi urmaţi de înalta Regenţă şi de întregul gu­vern, se retrag în aclamaţiunile ne­sfârşite şi entusiaste ale membri­lor Adunării. Şedinţa s’a ridicat la ora 16,30. Jurământul ofiţerilor şi armatei După depunerea Jurământului consiliului de regentă, ofiţerii ge­nerali şi superiori din garnizoana Bucureşti s’au întrunit la coman­damentul corpului II de armată, unde au depus Jurământul de cre­dinţă către regele Mihai I, în faţa d-lui general Ion Popescu. Eri ministerul de războiu a trimis următoarele dispoziţiuni comandan­ţilor de corpuri de armată: Cu începere dela 29 Iulie 1927, orele 16.39 se va depune Jură­mântul de credinţă M. S. Regelui Mihai I şi Regenţei de către tot personalul armatei — ofiţeri şi tru­pă precum şi de funcţionarii civili ai armatei îndeplinindu-se toate for­malităţile prescrise de regulament. TEXTUL JURĂMÂNTULUI „In numele lui Dumnezeu a Tot Puternicul, eu...... jur credinţă rege­lui Mihai I şi Regenţei, supunere le­gilor şi îndatoririlor militare In toa­te ocaziunile. In timp de pace ca fi in război. Aşa să-mi ajute Dumnezeu". * * * Demisia guvernului a fost respinsă de regenţă După terminarea serviciului re­ligios oficiat la patriarhie, d. Ionel Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, s-a prezentat la pala­tul Cotroceni membrilor regenţei. După o scurtă alocuţiune, prin care primul-ministru a arătat dure­rea ce o simte tara prin pierderea regelui Ferdinand I, preşedintele consiliului a prezentat, conform u­­zanţelor constituţionale, demisia guvernului. D. dr. Miron Cristea. In numele regenţilor, a respins această de­misie, spunând că regenta are toa­­tă încrederea in experienţa di pa­triotismul şefului guvernului. Regentul a rugat pe d. Brătiana să continue guvernarea. Cum va lucra regenţa De Luni 25 Iulie, va Începe acti­vitatea Regenţei, care va lucra pe rând, cum o vor cere nevoile, cu fiecare ministru in parte. Aceasta până ce se va fixa ziua de lucru a fiecărui ministru. * 1 Membrii Regenţei vor avea bii­­rourile la palatul regal. Este probabil că azi joi, se va numi an secretar general al Regen­ţei, care va fi echivalat cu titlul de

Next