Adevěrul, iulie 1928 (Anul 41, nr. 13658-13684)

1928-07-22 / nr. 13676

L­ i­liék. In ziua de 10 octombrie se vor ţine concursuri pentru acordarea unei burse în Franţa, la Toulouse, a unei burse în Boemia la Votna­­rek, a unei burse în Germania la Plön şi Friedrichshaffen, în vede­rea specializării în domeniul pisci­culturii şi a biologiei piscicole. Cererile de înscriere, cu actele respective, se trimet cel mai târ­ziu cu 6 zile înaintea concursurilor la administraţia generală a pescă­riilor din Bucureşti, str. Sft. Gheor­ghe Nou No. 9. A.­ Pagina 2-a ATENŢIUNE Vechea fabrică germană, pentru fabricare din Semn­­are, cunoscută în toată lumea caută firme de construcţii sau persoane cari vor să lucreze independent pentru preluarea dreptului de des­facere şi de fabricare a produselor ei. Persoanele dispunând de capital şi având le­gături bune cu autorităţile statului şi comunale şi în industria şi în branşa de construcţii îşi vor da adresa sub „K. 605“ la RUDOLF MOSSE S. A. CALEA VICTORIEI 31, BUCUREŞTI Vizitarea unui reprezentant se face gratuit Bille BORSEC Staţiune balneari, climatică de primul rang Altitudine 900 m. Regiune extra pitorească cu munţi acoperiţi numai de brazi seculari. Băi de acid carbonic şi nămol Sezonul climatic începe la 15 iunie Băile funcţionează deja 1 iulie. Sosirea prin Gara Topliţa Română, sau Piatra Neamţ. Pentru informaţiuni: „SOCIETATEA BĂILE BORSEC". Direcţiunea La Polul Nord, la Polul Sud vindeca Dr. H. MARTIN IMPOTENTA Neurastenia,Historia MELANCOLIA, TIMIDITATEA paralista, nevralgia, contracturi, tremu­rături, reumatism, Insomnie, somnolenţa, dureri de cap, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Tratamen­tul copiilor intitrzlaţi, ONAM­A, IN­CONTINENŢA UE URINA, se tra­tează cu succes, metode FIZI­O-ELEC­­TRICE şi PSIHICE, HYPNOTISM, per­suasiune, autosugestie, procedeele prof Bernheim, Coué, Berillon, Dubois, etc Tratamentul radical al SIFILISULUI calea Victoriei 33 fost 47 (Casa Frascati) Consultat funo: 9—11 &. m. și 2—7. In­trarea pe la cinematograf. Apartament luxos 4 saloane, hali, bac instaltă, 3 cămări 2 servitori, oficiu terasă, bucătărie, tot con­fortul modern acum reno­vat : parchete tapete, faian­ță, sobe teracotă, electrici­tate, gaz, ascensor etc. de închiriat liber imediat Bul. Elisabeta 45, etaj I Lei 280.000 Adresaţi-vă la portar ORÂNCEADA HATURANGE KANTOROWICZ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Leizer Fraier, domiciliat in Bu­cureşti, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Fraier în acela,de Feraru, spre a se numi Lei­zer Feraru. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de alineatul II al zisului arti­col. Regimentul de supra­vegherea şi controlul exploatărilor petrolifere Cititorii îşi amintesc peripeţiile cu publicarea „Regulamentului special pentru supraveghierea şi controlul exploatărilor de petrol şi gaze". Aprobat de consiliul de miniştri, regulamentul s’a publicat în „Mo­nitorul Oficial" spre a deveni a­­plicabil. In urma protestelor ivite din cauza unor dispozitiuni conside­rate prea grave pentru lucrătorii străini, guvernul a dat un comu­nicat în foaia sa oficioasă, prin care declara că în regulament „s’au strecurat erori de manuscris" şi deci nu e aplicabil. In „Monitorul Oficial" din 19 iulie c., cu aceiaş explicare a „stre­curării erorilor de manuscris“, se publică regulamentul în cuprinsul său ce se va aplica, a fost acoperit şi distrus la înce­putul Imperiului Roman, şi numai după aceia, Imperiul a mers mereu spre bogăţie şi moleşeală; — mai târziu, hotelurile din Roma şi din localităţile climaterice şi balneare erau foarte luxoase şi foarte con­­fortabile, prevăzute cu săli de mar­mură, cu băi, cu ascensoare, astfel că bogătaşii de atunci, preferau să stea la hotel decât In im­pna lor locuinţă somptuoasă şi elegantă. Pe vremea aceia a mânca era unul din scopurile vieţei şi deci se mânca bine şi mult, iar bucătăria era partea cea mai îngrijită a unui hotel. Erau pe atunci oameni bogaţi şi extravaganţi cari călătoreau nu­mai ca să cunoască toate curiosi­­tăţile gastronomice, şi luau la rând toate oraşele, cu hotelurile cele­­ mai renumite. Astfel au fost trei renumiţi prieteni cari au trăit în timpul lui August şi al lui Tiberiu, cari au călătorit în toată lumea cu­noscută pe atunci, şi au scris re­numitele impresii şi reţete de bu­cătărie, cari apoi au fost strânse într’un volum De re­coauvnaria. (Despre lucruri de bucătărie). Șeful bucătarilor Vicarus super cocos era un personaj foarte con­siderat și foarte bine plătit. El era ajutat de primii bucătari, apoi e-S’a spus că decoltagiul și maqui­­agiul (spoiala) ar fi o primă de în­curajare dată celor ce aţin drumu­rile cu fade complimente. Este ! Deşi filozofii ar spune că cea mai sugestivă invitaţiune şi suprema provocare ar fi însăşi frumuseţea. A susţinut-o, de­ altminteri, autorul „Băgărilor de seamă asupra ca­noanelor gramaticeşti“ şi al Cărti­celei cuprinzătoare de cuvinte ce-a auzit de la însuşi cugetul său, dum­nealui Vornicul Iordache Golescu, fiul răposatului banului Radul Go­­lescul. A susţinut-o în Pilde, pove­­ţuiri­i cuvinte adevărate­i poveşti, atunci când a spus : „Muierea frumoasă rudă cu toţi să socoteşte, că unul ii zîce: surioa­ră, altul: verişoară, altul: leliţă şi dă obşte: puiculiţă!“ Barbu Lăzăneanu -------- —M » 'mmna -------­Informaţiuni Un mare incendiu a izbucnit în Orhei la imobilul d-lui Gherş Chi­­persceanschi din strada Sf. Petru. Incendiul a fost localizat diminea­ţa după ce au fost distruse locu­inţele d-lor Lapşer, Filiarschi şi Davidovici, depozitarii ziarelor noastre. Pagubele se urcă la o jumătate de milion. Docent Dr. Kauffm­ann Costa, con­sultă pentru Diabet, Obeshtate, Gu­tă Carbonurie, Reumatism (Boli de nutriţie), Ficat, Rinichi. Bucureşti, Calea Victoriei 148. Etaj I­­vis-a-vis Ministerul de Finanţe. Ora 12-1 şi 6-8 p. m. Telefon 202-28. La Şcoala Normală a Societăţii pentru învăţătura poporului român sunt vacante, pentru anul şcolar viilor 1928-1929, 40 de locuri pentru clasa I-a normală. Concursul va avea loc la 10 Sep­tembrie a- c. la sediul şcoalei nor­male din Bucureşti, str. Sf. Ecateri­­na nr. 2. înscrierile la concursul de admi­tere se fac la şcoala normală, cel mai târziu, cu 5 zile înainte de da­ta concursului. Cererile de înscriere vor fi somate totdeauna de către reprezentantul legal al copilului (ta­tă, mamă sau tutore) cu arătarea profesiunei şi locuinţei subscriito­­rului. Casa de depuneri, consemnaţiuni şi economie a publicat în „Monitorul Oficial“ din 19 iulie c. contul şi bi­lanţul general al operaţiunilor pe a­­nul bugetar 1926 e­rau bucătari cari nu făceau altceva decât supraveghiau fierberea bu­catelor (cocotores); apoi îochiști cari îngrijeau numai de foc (servi locali); apoi pimniceri, cofetari, șefi ai cămării, etc., un regiment întreg de persoane pentru această artă grea și delicată, la care ro­manii ţineau aşa de mult. Mesele erau servite în chip fan­tastic, sub o lumină bogată de tor­ţe şi candele : felurile de mâncare erau aduse în sala de masă de un întreg cortej, plimbate printre me­se ca ,să poată fi admirate, apoi servite. Aceste se petreceau în epoca de lux, de moliciune, de decadenţă a Imperiului Roman. La începutul vieţei romane călă­torul nu se ducea la hotel, ci, din tată în fiu, era, tăiat din marmură sau turnat din bronz, un fel de bi­let de identitate al familiei, cu ca­re se călătorea. Ajuns la locul de destinaţie, că­lătorul se ducea la vre-o rudă cât de departe, la vre-un cunoscut sau la vre-un client al familiei sale, îi arăta biletul de identitate, şi era primit în casă, ospătat, îngrijit, în baza sacrului obicei de ospitalita­te, atât de preţuit de romani. Dr. P. Robescu Sunt exact optsprezece ani, de când scriam, în revista „Falanga", o cronică ştiinţifică cu acest titlu. Această cronică făcea parte din prima încercare de a se face la noi cronici ştiinţifice, pe înţelesul tu­turor, de către un om de ştiinţă. Pentru acele timpuri încercarea — care era o continuare, tot a mea, de la „Noua Revistă Româ­nă", — era deci extrem de impor­tantă, mai ales că realele liceelor abia de câţiva ani începuseră a produce roade. Azi, când, cu su­primarea acestor reale va dispare şi bruma de ştiinţă ce am mai că­­pătat-o, par’că e o fatalitate să re­­scriu o asemenea cronică, cu un acelaş titlu. Bine­înţeles, fatalitatea este re­prezentată de reînoirea unei epoci identice. Şi într’adevăr, de atunci, nu s’a mai făcut atâta sgomot în presa mondială pentru această chestie ca în prezent. Sunt două decenii, de când lumea n’a mai fost emoţiona­tă în aşa înalt grad de chestiunile polare. Şi cum lumea şi azi, ca şi atunci, îşi pune aceiaşi nedumerită între­bare, şi cum ştiinţa n’a rezolvit nimic. îrt această privinţă de a­­tunci, multe din cele cuprinse în acea cronică, sunt şi azi de actua­litate. : # /­­Reamintesc că în anul 1909, cu tobe şi surle, s’a trâmbiţat urbi et orbi, descoperirea Polului Nord şi aproape a celui Sud. Din şarlatani şi impostori nu s’au mai scos, a­­proape şease luni, cei doi campi­oni, cari pretindeau că l’au desco­perit. Lupta pentru întâietate era atât de acută, încât şi regii se a­­mestecau în ea. Academiile şi po­poarele nu s’au lăsat mai pre­jos, unii preamărindu-şi compatrioţii, alţii hulindu-şi adversarii. Mulţi însă se vor întreba: dar, la urma urmei, ce e cu Polul Nord? Ce e acolo? Paradisul? Edenul? Nirvana? Să fie oare acolo mine de aur? Zăcăminte de petrol? Să se poată oare instala­­acolo colo­nii de puşcăriaşi europeni, menite să civilizeze pe sălbateci? Să fie oare acolo păduri de tăiat fără de lege, ori popoare de exploatat fără teamă? Şi totuşi nimic, nimic din toate acestea! Folos însă este. Folosul ştiinţi­fic! Şi la cinci puncte reducem acest folos, care şi azi este neschimbat. Primul: demonstrarea existen­tei „Mării Polare" la Polul Nord şi „Continentului Polar” la cel Sud. Această existentă este un corolar al teoriei lui Laplace care afirmă, că pământul, ră­­cindu-se, ia forma unui tetrae­­dru regulat sau piramidă cu fe­ţe triunghiulare, ca cele din E­­gipt. Muchiile tetraedrului ar fi munţii, iar feţele, oceanele. Vârful tetraedrului s’ar găsi, bine înţeles la Polul Sud, unde într’adevăr con­verg Alpii Australieni, Munţii Afri­­cei şi ai Americei. Baza tetraedrului ar fi la Polul Nord. Deci la cel Sud am avea de a face cu un Continent, iar la cel Nord cu un Ocean. Al doilea: Cerinţele Paleontolo­giei şi Biologiei. Axa pământeas­că fiind cândva perpendiculară pe cea actuală, în gheţarele polilor se găseşte faună şi floră equatorială. S’ar putea deci descoperi şi pri­mul germene al vieţei, cu tipurile intermediare până la om. Al treilea: descoperirea însăşi a Faunei şi Florei actuale polare, care ea însăşi ne poate descoperi sur­prize, ca cele furnizate de oceano­grafie. Al patrulea: cerinţa astronomi­că a studiului stelelor polare, adică a acelor, ce la noi, se văd la ori­zont, iar acolo la Zenith, deci în condiţiuni mai prielnice. Al cincilea: studiul curenţilor aerieni şi maritimi, cari toţi plea­­că şi se întorc la Poli. Acum două decenii Aviaţia abia realizase pri­mul său sbor, azi însă cunoaşte­rea curenţilor aerieni, este pentru ea o chestiune vitală. Acelaş lucru cu submarinele şi curenţii sub­marini. Şi azi ca şi atunci aceste cerin­ţe au rămas ori neschimbate, ori, cum am scris, augmentate ca in­tensitate. Şi în epoca materialismului in­teresul ştiinţific a forţat chiar pe poeţi să scrie versuri cu titluri, ca acel din capul acestui articol, bine­înţeles, pe acele timpuri, poezia fiind la noi în „epoca capuţineri­­lor“ şi nu a „fotoliilor ministeriale“. EM. D. GRIGORAŞ Porto-Riche Ca toţi autorii de drame e un om foarte amuzant în intimitate. Candide povesteşte câteva butade şi constatări spirituale. Plecând de la nişte prieteni, în automobil, lumea se crezu datoare să insiste asupra recomandaţiilor date şoferului. — Umblă încet, să nu se întâmple un accident. Atunci Porto Riche scoase capul pe fereastră. — De ce? Sunt singur. Bolnav de ochi, Porto Riche se prezintă la un oculist. După ce e examinat, doctorul îi prezintă o hâr­tie pe care sunt tipărite cuvinte în tot soiul de caractere. — Puteţi citi, maestre ? — Nu. Dar trebue să regret că nu pot citi ce e scris acolo? Porto Riche se încăpăţânează să nu se prezinte la recepția Acade­miei. Cineva îl întreabă: — De ce atât dispreţ ? De ce nu vii la Academie ? De ce să nu pui nimic la butonieră ? — Am „onoarea“ — a răspuns au­torul „îndrăgostitei“ ce să mai fac cu... onorurile ! Făcea aluzie la Legiunea de Onoa­re care i - a dat mai târziu. # PORTO-RICHE ADEVĂRUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE »►-©►o Proscrierea războiului Pactul Briand-Kellog de proscrie­re a războiului („pactul de punere a războiului in afară de lege“) va de­veni în curând fapt împlinit prin a­­doptarea lui de către marile puteri europene şi câteva din cele mici. Ideia proscrierii războiului înainte de a fi executată azi, a fost procla­mată de Revoluţia franceză (Marea revoluţie a fecundat cele mai inalte, generoase si umanitare idei politice). In cursul dezbaterii Constituantei, în 18 Mai 1790, Volney a prezentat un proect de lege Adunării: „...ca să privească universalitatea neamului omenesc drept o singură societate, al căreia obiect e pacea şi fericirea tuturora şi fiecăruia din membrii săi; in această mare societate gene­rală popoarele şi statele, considerate individual, se bucură de aceleaşi drepturi naturale şi sunt supuse ace­loraşi regule de dreptate.... orice răz­­boiu întreprins pentru alt motiv şi alt obiect afară de apărarea unui drept just e un act de opresiune, pe care întreaga societate (de naţiuni) are interes să-l reprime, pentru că invazia unui stat in alt stat tinde să ameninţe libertatea tuturora“. Şi la 22 Mai 1790 Constituanta a declarat că „naţiunea franceză re­nunţă să întreprindă vreun război in vederea cuceririlor şi niciodată nu va întrebuinţa forţa contra liber­tăţii vreunui popor“. Aşa­dar Revoluţia franceză a de­clarat pacea lumii. Dar a venit Na­poleon... Arta de a fi fericit Judecătorul Burke, din Chicago, a Întocmit un mic cod cu bune sfa­turi pentru tinerii căsătoriți. Primele sfaturi sunt date femei­lor: — Când te vei certa cu bărbatul, nu există mijloc mai bun, ca să-l Împaci, decât mărturisind că n'ai dreptate mai ales când ai! — Nu adormi seara după o cear­tă. Cere iertare. Femeile cer asta mult mai bine de­cât bărbații. — Dacă soțul e om cu avere in­sistă să fii bine îmbrăcată. Dacă n’are nu-i da mereu să înțeleagă. — Spune bărbatului tău că e o­­mul cel mai de admirat din lume. O să devină. Sfaturi pentru bărbaţi. Când nu ai dreptate, nu întârzia s’o recunoşti. E un mic efort foarte bine răsplătit. — Dă femeii cât mai multă dis­tracţie şi eşi cu ea cât de des. — Fii cât mai curtenitor posibil. Complimentele încurajează pe fe­meie; va deveni o mamă bună, o bucătăreasă bună şi o bună tova­răşă-Sfaturile, cum se vede, sunt bune; mai grea e aplicarea lor. Falimentul caligrafiei In Anglia există o nouă teorie cu ajutorul căreia să înveţe copiii alfabetul. Ii pune să înveţe literile la maşina de scris- Nu mai sunt cărţi, nici tablă, nici tăbliţe. Copilul pricepe imediat care e litera mare, mică, cifrele, şi invaţă să scrie me­­canic. N’are decât să atingă clapele. Dacă teoria aceasta e serios pusă in practică, atunci nu va mai exis­ta scrierea manuscrisă. Experţii e­­firmă că lucrul n'are importanţă de­oarece se scrie din ce in ce mai prost şi caligrafia e In faliment. Cărţi şi reviste Au apărut: 50 de ani de mişcare muncitoreas­că in Banat (1870-1920) Fünfzigjä­hrige Geschichte der Banater Arbei­terbewegung. Şcoala păcii. — Sentimentele şcoa­lei române faţă de ideia războiului, de S. Mehedinţi. v iv - V. . !P. Vi.••­«.’! -îâYA,«*' ■ •’::-7* -V. V . : . ■ f i;-/ ■ Profesorul rus Karpinski, preşedintele academiei de ştiinţe, şi cunos­cutul explorator norvegian Fr. Nansen, fotografiaţi cu prilejul celui de al doilea „Congres internaţional arctic“, care a fost dăunăzi inaugurat la Petrograd Condiţiunile de admitere la Institutul sanitar militar Condiţiunile de admitere la Insti­tutul Sanitar Militar, pentru concur­sul dela 1 Noembrie 1928, sunt urmă­toarele: Elevii şi ofiţerii-elevi ai Institutului Sanitar Militar ,se recrutează prin concurs dintre studenţii români ne­căsătoriţi ai facultăţilor de medici­nă (numai pentru anul I), medicină veterinară şi farmacie (din toţi anii de studii) din Bucureşti. Numărul vacanţelor este de 33 şi anume: 8 pentru studenţii din anul I medicină umană, 13 pentru studen­ţii din orice an ai facultăţii de medi­cină veterinară, 12 pentru studenţii din orice an ai facultăţii de farma­cie. Spre a fi admişi la concurs, candi­­daii vor adresa direcţiei institutului sanitar militar cel mai târziu până la 15 octombrie 1928, o cerere în scris, însoţită de următoarele acte: Certi­ficatul că este înscris la o faculta­te de medicină, medicină veterinară sau farmacie din Bucureşti pentru anul I, iar pentru ceilalţi ani de stu­dii se va arăta în certificat şi rezul­tatul cu note al examenului de trece­re al ultimului an. Actul de naştere sau extractul de naştere. Actul de naţionalitate şi bună conduită a tâ­nărului Md. lit. A. Actul de poziţia şi onorabilitatea părinţilor. Dacă pă­rinţii sunt ofiţeri activi, candidaţii vor face dovadă că sunt fii de ofi­ţeri activi, aducând un act de la cor­pul din care face parte ofiţerul. An­gajamentul: Pentru candidaţii mi­nori la intrarea în institut şi care vor rămâne minori şi la propune­rea de avansare la gradul de medic sublocotenent, vor aduce fiecare pe lângă autorizarea părinţilor şi un angajament iscălit de candidat şi tatăl său, ce va cădea în momentul când candidatul va împlini majora­tul, fiind obligat a face atunci an­gajamentul definitiv cerut de lege. Pentru candidaţii minori la intra­rea în institut şi deveniţi majori în timpul când vor fi propuşi la gradul de medel sublocotenent, vor face la intrare pe lângă autorizaţia părinţi­lor şi angajamentul iscălit şi de pă­rintele candidatului, iar în momen­tul propunerei la avansare, vor fi o­­bligaţi a reînoi angajamentul cerut de lege. Pentru candidaţii majori, la intra­rea în institut, vor face şi angaja­mentul şi autorizaţia, acestea servin­­du-le şi în momentul avansării lor la gradul de medic sublocotent. Candidaţii ce se vor prezenta la concurs şi cari vor fi numai dintre studenţii anului I, pentru medicină umană şi din tot anii de studii, pen­tru medicină veterinară şi farmacie, vor fi obligaţi a aduce numai de la Cercul de recrutare respectiv, un act că nu au satisfăcut legea recrutării. Declaraţia candidatului că nu este că­sătorit. Copie după diploma de ba­calaureat, legalizată de tribunal sau de notarii publici pentru Basarabia, Ardeal şi Bucovina. Materiile asupra cărora se va de­pune concursul vor fi materiile din ultimul an de învăţământ, iar cei ce se prezintă pentru anul I, din mate­riile ultimilor 3 ani de liceu şi anu­me: ştiinţele naturale, fizico-chimice şi limba română. Concursul se va ţine conform regu­lamentului,­in localul Institutului Sa­nitar Militar din Bucureşti, str. In­stitutului Medico-Militar, la 1 No­embrie 1928. Consiliul superior al cooperaţiei Potrivit noului cod al cooperaţiei, s-au numit, prin decret regal, mem­brii consiliului superior al coopera­ţiei: N. Chirculescu, Grigore Trancu- Iaşi, I. G. Duca, Gh. Cipăianu, Ştefan Ioan, Gh. Dumitrescu, Petre Gârbo­­viceanu, I. Manolescu-Strunga, I. Florea, delegatul ministerului de in­strucţiune publică. O. Chiriacescu, de­legatul Băncii Naţionale. Dinu Brăti­­anu delegatul Uniunii Camerelor de agricultură. Sebastian Radovici, dele­gat al ministerului muncii, coopera­­ţiunii şi asigurărilor sociale. V. Marcu, delegatul ministerului mun­cii, cooperaţiunii şi asigurărilor so­ciale, D. Gusti, profesor universitar de ştiinţe sociale, I. Finţescu şi M. Oromolu, delegat al Creditului indus­trial. B­URSA BUCUREȘTI, 19 Iulie 1928 Au încheiat următoarele valori la : BURSA OFICIALĂ. Banca Comercială 1800 Banca Blank 1775 Banca Națională 14400, 350, 300, 400, 25, 50 Banca Românească 1300, 290 Banca de Scont 460 Credit Industrial 1190 Astra Română 3300, 25 Petrol Govora 775 Concordia 1450 Credit Minier­­ 1340 România Petroliferă 565 Steaua Română 1625 S. T. B. 1180 Reşița 990, 85, 90 Letea 1100 împroprietărirea 5914, 59% Urbane Buc. 59 100 lei 15,60 fr.fr. la Paris 100 lei 3,17 fr. el. la Zurich FRANCUL FRANCEZ e calm, la 20.32H la Zuerich; la Paris lira ster­lină e negociată la 124,26. LIRA ITALIANA e mai susţinută la 27,25 la Zuerich. LIRA STERLINA e susţinută la 25,25%. La noi devizele calme Târgul nostru de devize e în a­­ceiaşi acalmie. Transacţiunile reduse. Cursurile pufin mai urcate. In târgul liber au cotat: intimele cotaţiuni ale leului 795 lei = o liră sterlină la Londra. 61 cents = 100 lei la New-York. 3.17 Ir. elv. — 100 lei la Zuerich. 15.60 Ir. Ir. = 100 lei la Paris. 3.50% Penge=100 lei la Budapesta. 20.63 cor. cehe — 100 lei la Praga. 4.33 silingi = 100 lei la Viena. Schimbul in străinătate 19 Iulie 1928 LONDRA (închiderea) New­ York 4,86,46 Viena Praga Budapesta Bucureşti Cota cerealelor LIVERPOOL, 19 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa uşoară. Iulie ne­cotat. Octomb. 10, Decemb. 10,00 1/2. închiderea Grâu. Tendinţa uşoară. Iulie 9,7 1­ 8 Octomb. 9,11 3/8, Decemb. 10,00 3/4. CHICAGO, 19. (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa Iulie 126, Sept. 128 5/8, Decembrie 1321/2. Porumb. Tendinţa ap. susţinută. Iulie 106 3/4, Sept. 971/2, Decembrie 813/4. „ T­avă*. Tendinţa ap. susţinută. Iu­lie 461/4, Sept. 401/2, Decembrie 43­­8­ *• Secară. Tendinţa ap. susţinută Iulie 104­3/4, Sept. 1051/2, Decembrie 1071/4. „ J . WINNIPEG, 19. (Rador) Decembrie Grâu. Tendinţa uşoară. Iulie 1251/4, Octomb. 128, Decembrie 1273/4. ..... Ovăz. Iulie necotat, Octomb. 46 3/4. NEW-YORK, 19. (Rador) Calea Rio Iulie 15,50, Septembrie 15,75, De­cembrie 15,95, Martie 15,85, Mai 15,70, NEW-YORK, 19. (Rador) Calea Santos Iulie şi Septembrie necotat, De­cembrie 22,27, Martie 22,05, Mai ne­cotat. Tendinţa uşoară. Piaţa cerealelor la Galaţi In piaţa de cereale se resimte o mare lipsă de porumb. Se ştie că porumbul a fost compromis în ju­deţul nostru. Preţul vagonului pentru consumul intern, a ajuns la 71.000 lei. Orzul a cotat 55.000 lei vagonul; ovăzul 48.000; grâul 70.000 lei iar fasolea 120.000 lei. LA BRAILA Baia dela Sulina s’a ridicat la 22 picioare navigabile. In obor s’au vândut 200 care cu orz nou, cu 5.80—5.96, 1 ovăz cu 6.20 şi 1 porumb cu 8-10. La bursă grâul recoltă nouă a co­tat 73.500 , a navlosit un şlep de 3500 K. E. cu 600 lei pe zi. Tragediana Agata Bârsescu şi conservatorul din Iaşi O CURIOASĂ ATITUDINE A MINISTERULUI ARTELOR IAŞI. 19.­­ Angajamentul d-nei Agata Bârsescu, ca profesoară la Conservatorul din Iaşi, expiră la 1 Septembrie. De notat că clasa de declamaţie a marei tragediane a obţinut un suc­ces strălucit, iar numărul elevelor şi elevilor e foarte mare. încă din Martie, s-a cerut mini­sterului artelor, prelungirea con­tractului d-nei Bârsescu încă pe D-NA AGATA BÂRSESCU trei ani, dar până azi ministerul n’a dat nici un răspuns. Atât ieşenii, cât şi d-na Bârses­cu, care se află la o statie balneară din Ardeal,­­ sunt cel puţin nedu­meriţi de tăcerea ministerului ar­telor. incăerare intre muncitori in portul Constanţa CONSTANŢA, 19. — Azi s’a pro­dus o încăerare între muncitorii din port Niculae Spirea, Aron Chirea şi Costică Şoferu. Toţi trei s’au lovit reciproc cu cuţitele, provocându-şi răni numeroase. Cazul se cercetează de către căpi­tănia portului. Belgrad Berlin Bucureşti Zuerich Milano Paris Londra New-York Viena Varşovia Budapesta BERLIN Amsterdam Bruxelles Italia Londra New-York Paris Elveţia (IN­CI1 59,35 805,87­­ 20,65 650,20 176,03 132,12 164,25 33,75 4,76,06 378,45 5,88 % Merea) 168,63 5,83 % 21,95 % 20,37 % 4,18% 164% 80,60 5,90,75 12,41 % 7,29,50 2,56 Viaţa unui erou: Roald Amundsen Curiozităţi din toată lumea Talismanul — O sguduitoare nuvelă — SO Ilustrafiuni Modă, cinema, glume, spori, jocuri distractive, etc. Au apăr­ut in No. 27 REALITATEA UustratA 20 PAGINI MAUS­S Lei Exemplarul Franci francezi 6.44— 6.45 Franci elveţieni 31.65— 31.70 Lire sterline 799—800.— Lire Italiene 8.62— 8.63 Lire otomane 84— 84.50 Mărci germane 39.16— 39.22 Zloți polonezi 18.25— 18.50 Shilingi austriaci 23.17— 23.20 Pengő 28.65— 28.70 Coroane cehoslovace 4.87— 4.88 Dinari 2.90— 2.95 Drahme 2.20— 2.25 Leve 1.20— 1.25 Fiorini olandezi 66.20— 66.30 Dolari 164—164.25 Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Silingi austriaci Pengoe Cor. cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.50— 6.54 31.75— 32.25 4.50— 4.60 797.00—802.— 8.72— 8.80 84.50— 86.— 39.50- 40.— 18.75— 19.25 23.40— 23.50 28.75— 29.10 4.90— 4.95 2.90— 2.95 2.07— 2.15 1.20— 1.24 65.00— 67.— 163.50— 164.— Paris 124,22 Bruxelles 34,92,20 Italia 92,82 Elveția 25,26,20 Olanda 12,08,43 Praga 164,18 Germania 20,37,60 Viena­­ 34,50 Budapesta 27,92 București 795,00,00 Belgrad 276,00,00 PRAGA (închidere)

Next