Adevěrul, noiembrie 1928 (Anul 41, nr. 13763-13788)

1928-11-25 / nr. 13784

Lor.H. MARTIN vindecă impotenţa Neurastenia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Fobia Parolista, nevralgia, contracturi, tre­murături, reumatism, Insomnie, som­nolenta, dureri de cap NEV ROSA INI Mal Sl A STOMACll.il (palpitaţie Bugu­ituri, noduri, vărsături, aerofagiet Tratamentul copiilor intiliziaţi. Im­pulsivi. M­­AMA. INCONTENENTA I­E CHINA — Metode Fizico- Electri­ce si l'siliice Hipnotism, persuasiune autosugestie, procedeele Prot Bern­heim Două Berillon Dubois, etc — talia Victoriei 33 fost 17 Etaj II Casa Frascati. — Consultatiuni 8—11 a. m Si 2—7 d. a. Intrarea pe la Cinemato Reprezentant le CO­MERT Cine introdus la toate magazine­le de Coloniale, Dodegi si Re­staur­ate bine organizat cu A­­genti plasteri si încasatori CAUTA Reprezentante serioase pt. Ce­pătată Oferte sub „Reprezentant“ la A­­gentia Schulder St Berger, Str. Eugeniu Carada No. 9 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-l Teodor I. Popa, născut la 21 Februar­e 1889 în comuna Beşinău (Târnava Mică), domiciliat în com. Blaj (Târnava­ Mică), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să­ schimbe numele său patronimic de Popa în acela de Pop, spre a se numi Teodor Pop. Ministerul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nume­lui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opozitiune in termenul pre­­vă­ut de aliniatul II al zisului arti­­col. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-ra Elena Muscoi, n&sc. in co­muna H&rșova jud. Constanta la 21 Dec. 1904, domiciliată in corn Hârșova, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizată să schim­be numele său patronimic de Muscoi, în acela de Boeru, spre a se numi Elena Boeru. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Călugărul sin­stru Povestire amănunţită şi exactă după documente istorice a ultime­lor evenimente din Rusia. Rolul lui Rasputin călugărul si­nistru şi desfrânat in deslănţuirea marelui război. Cheiurile lul in localurile de noapte şi in saloanele aristocratice din Petersburg şi Moscova. Izbucni­rea revoluţiei ruse, uciderea călu­gărului Rasputin in palatul prinţu­lui Iosupol. Sunt admirabil redate in marele roman RASPUTIN lavolul de la Curtea Marilor Prima fascicolă gratuit. 5.481 INFORMATIONS Duminică 25 Noembrie, la orele 10 dim., va avea loc la TEATRUL MIC şezătoarea săptămânală a re­vistei „DIMINEAŢA COPIILOR“. Programul cultural şi artistic care se întocmeşte, se anunţă a fi extra­ordinar de bogat. Lăutarii ieșeni au hotărît să se constitue într’un sindicat care să lupte împotriva orhestrelor străi­ne concurente cu concursul publi­cului Adunarea generală a comitetu­lui executiv al partidului maghiar din Transilvania ținută la Cluj sub presidential contelui Bethlen, a ho­­tărit ca partidul maghiar să mear­gă singur in alegeri, deoarece nu s’a putut ajunge la o înţelegere cu guvernul. D. I. Răducanu, ministrul mun­cii, find sesizat că nu se respectă legea repauzului duminical, a dat ordine severe inspectorilor muncii si prefecţilor de judeţe si de poli­ţie pentru intrarea în legalitate. Ministerul muncii a mai interve­nit pe lângă departamentul justi­ţiei, cerând concursul parchetelor şi al judecătoriilor de ocoale. Abu­zurile sau abaterile de la prevede­rile legii vor fi sancţionate. Membrii Camerei de comerţ şi industrie din Timişoara au hotă­rît să intervină printr’un memoriu la direcţiunea generală a căilor ferate, pentru a se pune în circu­laţie un vagon direct între Cluj şi Timişoara. In modul acesta călăto­rii ar fi scutiţi de schimbările de tren de la Arad şi Teiuş, iar cei ce vin din Capitală cu rapidul de Oradia ar avea posibilitatea unei legături directe cu Banatul. Delegat la permanenta judeţeană d­in Iaşi constatând că alegerea con­siliului comunal şi a primarului din Tg. Frumos e ilegală a hotărât di­zolvarea ei. La instintul antirabic din Chişi­nău s’au produs in ultimul timp câteva cazuri de insucces in trata­mentul persoanelor muşcate de câini turbaţi. Presa locală ocupftndu-se de acest caz aduce acuzaţiuni d-lui dr. Teo­­dorescu, şeful institutului entirab’c Ancheta făcută de medicul primar al oraşului a stabilit că numai in anul 1927 din SO de bolnavi trataţi la institutul antirabic din Chişinău cinci şi au găsit un sfârşit tragic. Explicaţiunle date de persoane competinte duc la concluzia că sis­temul de tratament aplicat acolo nu corespund cerinţelor moderne. O anchetă a ministerului sănătă­ţii se impune. Medicii ,,Iubirii de Oameni" orga­nizează pentru seara zilei de 1 De­cembrie 1928 dela orele 9 seara pâ­nă la ziua, o serată dansantă in sa­loanele Cercului „Libertatea" din str. C. A. Rosetti No. 7. Biletele de invitaţie se găsesc la medicii policlinicei şi la cancelaria din str. Mircea Vodă No. 51 (telef: 367-63)._________________________ Citiţi „Adeveru­! Literar” A JLA­ dru. Sfatul Craiului se întruni, pen­tru a hotărî dacă Valachia trebuia să fie cucerită și prefăcută in pro­vincie (poloneză) și dacă trebuia să facă daruri (bailler des biens), pământuri din Rusia, lui Alexandru. Socotiră, că a supune pe Valachi ar fi foarte greu de făcut, căci erau un popor sălbatec (un peuple rude), care nu ar fi îndurat, cu uşurinţă, robia unui rege străin şi se mai te­mură de vecinătatea Turcilor, cari stăpâneau Bulgaria. Hotărâră să trimeată împotriva lui Bogdan o mare oştire străină (de repoulser un si puissant ennemu au perit par Ies forces d'aub­ug). Se porunci, deci, ca Alexandru să fie suit, din nou in scaunul domniei cu ajutorul Valachiei, Podoliei şi Rusiei. Bog­dan ştiindu-se prea slab se retrase, iarăşi, în păduri (dans Ies forests) şi, apoi, ceru pace Craiului, cu con­diţia ca să-l lase să stăpânească ţara (a celle cédition, qu‘il gouverneroit la Valachie) până ce Alexandru va fi de cincisprezece ani (jusques a ce qu’il ent aleint, quinze ans) şi îi mai făgădui un tribut de 70.000 de galbeni turceşti şi un număr oa­recare de cai şi de vite mai mici (certain nobre de chevaux, de bestail menu). Pe când oamenii (nos gens) se întorciau, după ce pacea fusese încheiată, Bogdan Ie tăiă drumul, se ascunse într’o pă­dure, lângă orăşelul Crasna (preş du Bourn de Crasne) şi se năpusti asupra Polonezilor, cari voiră mai bine să moară cu cinste, decât să fugă şi să se dea învinşi de un om necinstit şi de un trădător (quitter l’honneur de la victoire a ce triste dem­ogat). Se arărară bine şi, după o luptă grea, învinseră pe duşmani, având, i­­ă, pierderi mari, printre cari şi oameni de seamă, cum erau: Palatinul A­drovanze şi Mihail Bucaci (voire des principaux, et entres au­­tres le Palatin Orovaze, et Michel Bucace). Lupta a ţinut din zorii zi­lei până noaptea“. Cartea XVI, (Cap. 6)/ „Alexandru, Palatinul Moldovei, care-şi recucerise domnia cu ajuto­rul Polonilor, jură credinţă cu boerii ţării sale, Craiului şi Poloni­lor...“ Pe pag 124 (verso. Nu­merotaţi­a e greşită. Ar fi trebuit să fie 196), cartea XVII, cap. 2, citim : „Regele Casimir III rămase 6 săptămâni la Leopolis aşteptând pe Ştefan voevodul Moldovei, care tre­buia să vie să-i jure cre­dinţă, după cum făgăduise. El ceru ertare, însă, că nu putuse să vie, dar jură in faţa lui loan Mughilov (sic) pala­tinul Podoliei şi în faţa lui Spitco Iaroslav, şambelanul Psemisului, ambasadori trimişi de Crai către el pentru acest jurământ. El mai fă­gădui că va veni să întâlniască pe rege, fie la Kameneţ, fie la Colonia (sic), fie la Sniatin, cerând, însă, să fie instiințat cu două luni mai înainte, de ziua intâlnirii (pourveu qu'il fut adverti da tour deux mois atmoravini) ...In acea vreme Tătarii se năpustiră asupra Valachiei, Po­doliei şi Voliniei.... In Valahia ei fură învinşi de trei ori de Palatinul Ştefan şi fiul con­ducătorului lor (de leul­suc) prins, pentru răscumpărarea căruia, tatăl său trimise una sută soli, amenin­ţând pe Palatin. Acesta se mâniă aşa de tare, (de quoi il fu si des­­pité) încât dădu porunca să fie tă­iat în bucăţi fiul susnumitului han (Maniac) în faţa solilor, pe cari îi trase apoi, în ţeapă, afară de unul, (reserve un qu'il laissa aller) pe care-l trimise să ducă vestea lui Ma­niac, având nasul şi urechile tăiate“. Cronicarul scrie la pag. 201 (sic), capitolul VII (cartea XVII) • „Despre războiul dintre Ştefan Papidiul Valachiei şi Turcii des­pre luarea oraşului Gafa şi despre spaima pe care o avură Polonii de Turci. (De la guerre entre Eslienne Palatin de Valachie et Ies Turcs, de la m­ise de la viile de Cafa, et de Veffroy que Ies Polonais eurent ■­ des Turcs). „In vremea aceia, Mohamet, îm­păratul Turcilor, după ce dăduse a­­jutor lui Radu Palatinul Moldovei Transalpine (Fradulon Palatin de la Moldavie Transalpine) împotriva lui Ştefan Palatinul Valachiei şi după ce făcuse tributar pe acel Ra­du, voi să facă la fel cu Ştefan şi de aceia trimise, în Moldova, oaste mare. Dar, el fu învins, între râul Bârlad și lacul Racovei și înfrângerea lui fu cea mai cumplită din veacul nostru. (Mais il fut deffaict par b­elluy Estienne entre la riviere de Barlade et lac de Racovece et ré­coid la plus grande et memorable perne qu'ait esté de nostre siécle). Cu toate că ar fi avut una sută mii de ostaşi, pe când Palatinul Ştefan n-a avut decât treizeci până la pa­truzeci de mii de oameni, el fu în­vins şi fugărit, fără milă, până la Dunăre, pierzând oameni, până ce, săturat şi obosit de măcel, Ştefan şi ai lui se opriră (jusques a se que luy et tous ses gens furent las de tuer et de frapper). Puţinii scă­pară cu viaţă, căci Palatinul dăduse poruncă să se­­ucidă toţi prinşii, _a­­fară de câţiva mai de seamă (Prin­cipaux). Patru Paşi fură ucişi in a­­ceste lupte. Palatinul Ştefan pier­duse şi el mulţi ostaşi. Pentru a în­vinge pe Turci, mai uşor,_ Ştefan pustiile toate locurile vecine, (il avoit bruslé et gasté tont le pais des environs) astfel că Turcii­­ nu mai găsiră cele trebuincioase vieţii, pentru ei şi caii lor. Palatinul ră­mase un om umil şi după această strălucită învingere şi mulţumi Dom­nului pentru ajutorul său sfânt, pos­tind patru zile în şir şi hrănindu-se doar cu pâine şi apă. (en recognois­­sance de ce jeuna miatre jours de suite au pain et A l'eau)... O singură corabie căzu pradă pa­latinului Ştefan care îi fu predată de marinari (marieniers), în care se găseau cele mai frumoase mobile şi una sută cinci­zeci de copii fru­­­­moşi) adunaţi pentru potolirea pof­­t­­elor murdare ale Tiranului..." Cap. VIII (pag. 202 verso) : „...Cum au fugit Turcii din Vala­chia până în Podolia (comme Ies Turcs coururent de Valachie jus­­que en Podolie) Ştefan Vodă tri­mise Craiului mai mulţi soli cerân­­du-i ajutor şi spuindu-i că Turcii, după ce vor fi prădat toată Vala­chia, se vor îndrepta împotriva Po­doliei şi Rusiei. După ce asedia­­seră, în zadar cetăţile Socavia (Su­ceava) şi Chocim (Botin) se îndrep­tară intr'adevăr spre Podolia şi ar­­seră mai multe târguri..." In cartea XVIII, cronicarul Jean Herburn de Falstin, spune: (pag. 209): „Cura Regele polon, prefăcându-se că vrea să facă războiu Turcilor, pornește împotriva Palatinului Va­­lachiei și ce urmă apoi. (Comme le Roy de Pologne faisant semblant de vouloir faire guerre mix Turcs, la fait au Palatin de Valachie, et ce qui en succeda). „Craiul (Ioan Albert) voia cu tot dinadinsul să supuie pe Palatinul Valachiei şi se prefăcu că porneşte război împotriva Turcilor. El luă cu sine pe fratele său Alexandru şi pe loan Tifan, marele maestru al cruciaţilor prusieni. In luna lui Maiu, în oraşul Leopolis, chemă şi pe palatinul Ştefan, (admonesta­te susdit Estienne Palatin de Vala­chie entre autres) făcându-l să creadă că-i va ajuta să recucerească cetăţile Kilia şi Bialogrod. Din, Cres­­lav Curosvant, cancelarul­­Poloniei şi episcop al Vladislavului, in nu­mele lui și al fratelui său, epis­copul Frederic, căută să schimbe 'r'ândurile Craiului (poursuivoir le Roy de se desporler de ceste guerre). Dar, Regele nu voi să as­culte de sfaturile lui. Nobilii unguri, văzând că vor pierde, prin acest războiu, Moldova, încercară să-l în- ] tărîte, pe Palatin, împotriva Craiu- i lui (tascheret de bAder le Palatin1 ’ inștiintându-l prin «pîi «j sori, că Regele polon se pregătește să cuceriască Moldova ca a u * fratelui său Sigismund. Palatinul, prevăzător, luă toate măsurile și porni cu oștile, dar în loc să mear­gă spre Kameneţ, care era drumul cel mai scurt spre Kilia şi Bialograd, se îndreptă spre Pocuţia şi trimise regelui trei soli, boeri de vază, ca să-l întrebe dacă venia în Valachia ca prieten sau ca duşman. (Luy en voya trois Ambasadeurs des Prin­cipaux et des plus anparens de ses pays...) în caz că ar veni cu gând duşmănos il făcu să ştie că-i va pă­rea rău, în curând. Regele jignit de aceste ameninţări, porunceşte ca solii să fie legaţi, dispreţuind ast­fel orice drept al naturii şi al răz­boiului şi îi trimite, sub pază bună, la Leopolis. (Le Roy offence, de ces menaces et de si superbe Legation, feit empoigner ces Ambassadeurs contre t­ut droiit de nature et de guerre...) Apoi, intră cu oastea in Moldova şi încercui cetatea Sucavia (Suceava), capitala ţării, sperând că norodul, săturat de cruzimea Pala­tinului, va trece de partea lui. Dar, Ştefan lăsase ostaşi buni in Sucea­va şi cetatea nu se supuse lui. A­­tunci, împărţi oastea în patru cete, care încercuirii cetatea închisă. Nu-i fu de nici un folos mulţimea lui de oameni: peste opt­zeci de mii de luptători, nesocotind slugile, pă­zitorii căruţelor (treizeci de mii la număr) şi artileria. Găurile fă­cute în zid, ziua, erau drese de oamenii lui Ştefan, noaptea... Po­lonii văzând că Moldovenii nu vor să se predea şi că războiul se lun­geşte mult, începură să murmure şi să ceară „concedii“ Regelui,­­ (commancerent a marmurei■ et de­montier congé au Roy). Palatinul ceruse şi el pace prin mijlocirea Re­gelui Vladislav al Ungariei“. Cap. III. (pag. 210 verso).: „....Ajungând căruţele regelui in pădure, Valachii ieşiră din ascun-­­ zătorile lor, din toate părţile, şi je-­­ fuiră tot convoiul, apoi, tăiară co- i faci şi îi puseră deacurmezişul dru­­­­mului, încât căruţele nu puteau nici înainta, nici da înapoi. In vre­mea aceia, sosi şi Palatinul Ştefan cu călăreţii şi pedestraşii lui. Fiind fără capii lor, Polonii se îngroziră văzând oastea moldovenească, dar, totuşi, luară armele spre a se apăra. Regele aflând acestea, trimise in a­­jutorul ostaşilor săi, plutoane de călăreţi viteji (ses compagnies de cavalerie). Valachii neputând să se împotrivească călăreţilor fură îm­prăştiaţi şi puşi pe fugă (la cava­lerie du Roy Ies mis en fuite). A doua zi, de dimineaţă, Polonii pu­tură, de abia, să-şi dea seama de pierderile mari, suferite; printre un­­­cişi erau mulţi nobili poloni (on trouva qu'on avoit ■ perdu beaucoup de genlilshumes de Pologne et de Russie), chiar Averin Herburi, care murise luptându-se vitejeşte. Toţi­­ prinşii au fost ucişi din porunca Palatinului Ştefan. (Tous ceux que le Palatin Estienne peut prendre, il tes feit occir cruellement en sa presence...) Citim: (pag. 211, verso): „Palatinul Ştefan vrând să se răz­bune pe Craiu, care-l înjosise pe ne­drept. (Le susnommé Palatin Es­­tiene, desirait venger l’injure que le Roy de Pologne lui avoil fab­ie sans occasio) adună un număr mare de Valachi, Turci şi Tătari şi năvăli în Podolia, în primăvara anului ur­mător MCCGCXCVIII (sur le prin­­temps de l’année suval). Luă pes­te una sută mii de prizonieri, băr­baţi şi femei, încât se răspândiră în toată Tracia, Macedonia, Sciţia şi Asia, robii din Rusia“. (Cap. V). In cartea XIX, găsim, la capito­­lul III (la pag. 216): îşi trimise oştile în Moldova şi sili astfel, pe Palatinul Ştefan să-şi re­tragă Moldovenii din Pocuţia...“ Acest (ledil) Palatin, muri, după grele suferinţe la oase (...fut grande­ment affligé des gouttes, dönt U rnourut en fin). A fost un om larg la suflet, pentru vremea lui, foarte dibaciu în răz­boaie şi care va fi preamărit, întot­deauna, pentru învingerile lui îm­potriva crailor poloni, unguri şi îm­potriva Turcilor şi Tătarilor. Bog­dan cel orb, fiul lui Ștefan, se sui în scaunul Domniei, după moartea ta­tălui său. (Il fut home magnanime en son temps, très expert en faici de guerre, ac qui sera celebre a ja­­mais pour les hauts fait d’armes par luy executez heureusement, contre les Rois de Polpigne, Ilongrie & Tur­­quie & contre les Tartares). In cartea XX, cronicarul vor­beşte într'un singur capitol (V) despre Valachi: „comme il vainquil Ies Valaches" E vorba de regele Sigismund al Poloniei. „In Valachia, el învinse (deffeil) pe palatinul Bogdan, silindu-1 să-i jure credinţă şi recuceri Pocuţia, pe care o pierduseră înaintaşii săi. Mai târziu (depuis­enţa) învinse de două ori pe palatinul Petru, care se răsculase împotriva lui şi încercase să pătrundă în Pocuţia...“. Incheia acest articol fără a face comentarii şi fără a vorbi de gre­şitele însemnări ale cronicarului polon. Am, însă, o singură părere de irău, și trebue s’o mărturisesc, a­,,...comme le Palatin de Valachie cum când incheiu aceste rânduri, prini Pocuce sur Ies Polonois...' n'am putut să redau, pe româ­­(despre ocuparea Pocuţiei de către „i:„ Palatinul Valachiei): „In vara a­ije?!e' “ 1 , , UJ Pr­ irî!1jV’ P/'P ceasta (c’est esté)... Ştefan Palatinul , farmecele trecutului îndepărtat, Valachiei, trimise oaste în Rusia, fă-l Pe la întrebuinţat, eu a a‘a­ră ştiinţa nimănui, şi puse stăpânire jmăestrîe. cronicarul Jean Herburi Pe toată ţaţa dintre Nistru şi munţii­­ de Falstin. Sarmaţi, numită Pocuţia, neîntâm- J pinând nici o împotrivire... Craiul! SCARLAT CALLIMACIÎI Pagina 2-a »DE VERUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE ■■a ♦ ■■ Direcţia Teatrului Naţional în jurul Teatrului Naţional din Bucureşti, pentru ocuparea postu­lui de director, se dă o luptă crân­cenă, d­intre culise, bine­înţeles, de vreme ce e vorba de teatru... Candidaţii sunt sumedenie unii cu îndreptăţiri de ordin cultural, alţii cu mente mai mult electorale. A­­saltul cu înverşunare din toate păr­ţile, ministrul stă mirotăni, şi pe măsură ce această nehotărire se prelungeşte, numărul competitori­lor sporeşte mereu şi noul „compe­­tinţe" ies la iveală printr'un ade­vărat proces de generaţie sponta­nee. Nehotărirea ministrului ar fi de­sigur un fapt îmbucurător dacă ar avea la bază numai grija sinceră de a descoperi şi alege, dintre toţi can­didaţii, pe cel mai bun, pe cel mai capabil, pe cel mai indicat de a conduce o înaltă instituţie de cul­tură cum e, sau cum trebue să de Teatrul Naţional din Capitala Ţă­­­rii. * Şi totuşi, hotărîrea n’ar fi toc­mai anevoioasă, dacă s’ar ţine sea­ma de caracterul cultural pe care-l are prima noastră scenă. Teatrul Naţional din Bucureşti nu e o simplă instituţie de amuza­ment. Instituţii de amuzament sunt şi circul şi varietéul. Dar gânditu­­s ca vreodată un guvern să subven­ţioneze din bugetul Statului un circ sau teatru de variétés ? Statul subvenţionează totuşi teatrele na­ţionale şi îndeosebi pe cel din Bu­cureşti căruia îi acordă un larg sprijin bănesc, tocmai neutru rolul lui cultural. Statul foloseşte, pen­ . Reabilitarea lui Baudelaire E vorba de reabilitarea marelui poet, de învinuirea că e un poet morbid şi a scris o operă nesănă­toasă Perversitatea maladivă a lui Baudelaire e arătată astăzi ca o le­gendă. Criticii de la Brunetière la Gustave Lanson, printre ei şi Her­­riot recunoscând geniul poetului, au stăruit însă şi au osândit latura „morbidă“, a Florilor Răului, imora­litatea lor putregăită şi pericolul contagiunii lor. Un poet ca Apolli­naire şi un scriitor modern cum e Clement Vautel au adus lui Baude­laire aceiaşi învinuire. Se ştie că şi la noi, C. Dobrogeanu Gherea a ci­tat ororile lui Baudelaire ca o pildă de rătăcire a simţului poetic. Fernand Vandérem e însă de altă părere. El susţine că Baudelaire e un poet foarte moral, foarte sănă­tos şi de un idealism înalt. Aceiaşi opinie o împărtăşeşte şi Léon Dau­det care, în les Pélerins d’Emmaus scrie că Baudelaire nu e un poet nesănătos, ci dimpotrivă unul foarte sănătos şi de o remarcabilă elevaţie morală. El citează numeroase poezii din Fleurs du Mal scoţând incheerea că ele sunt cele mai sănătoase, mai pure, mai „spirituala“ din poezia franceză Interesant de notat că printre poe­ziile citate este şi celebra Charogne care e prezentată ca plină de idea­lism şi de castitate! Cărţi—Reviste In curând va apare volumul de Notaţii critice al d-lui Miron Grin­­dea, tru cultură, teatrul, asa precum fo­loseşte, in scoli, cunoaşterea lite­­raturii originale si st­curte. Studiul literaturilor, clasice si moderne, este unealta de căpetenie pentru formarea spiritului si pentru fău­rirea unei adevărate cultri gene­rale. Iar dacă statul vine să subven­ţioneze un teatru, o face numai fi­indcă cultura generală poate să tragă de pe urma lui oarecari fo­loase şi fiindcă teatrul pune in dis­cuţie idei, dă emoţii estetice, sub­ţiază gustul întocmai ca şi litera­tura. Personalitatea conducătorului u­­nui teatru naţional subvenţionat de stat este deci indicată de la sine. Directorul trebue să fie un om cu o îngrijită cultură literară, cunos­când bine literatura dramatică, o­­riginală şi străină, clasică şi mo­dernă, care să iubească teatrul, să ala gust estetic şi să poată alege, din repertoriul universal, ceea ce se potriveşte mai bine cu spiritul vremei. Dacă cei chemaţi să desemneze pe viitorul director al Teatrului Naţional din Bucureşti ar porni de la acest criteriu, problema alege­­rei s’ar simplifica enorm. Cei mai mulţi candidaţi s’ar elimina de la sine, din capul locuită. Din neferi­cire nu avem prea multe personali­tăţi culturale cari să întrunească cerinţele de mai sus — cari sunt şi cerinţele legii — pentru ca mi­nistrul artelor să mi poată ieşi re­pede din impasul in care se găseş­te astăzi. IOSIF NĂDEJDE Vagoane pentru bolnavi în Rusia Uzinele „Putilov“ din Leningrad au executat pentru direcţiunea căi­­­ lor ferate un număr de vagoane des- I tinate transportului bolnavilor în­­ localităţile balneare din sudul Ru- I­siei. Aceste vagoane au 20 m. lun­gime şi sunt amenainte pentru cel mai mare confort. Smunciturile şi sguduirile vagonului sunt mini­­­­male.­­ Moartea scriitorului nu­ I­derm­arm­­ Sudermann s’a născut în 1857, l­a Matzicken (Prusia Orientală) dintr’o familie de origine olandeză. A studiat filosofia și literele la Königsberg și Berlin. A fost ziarist și meditator. Apoi s’a dedat litera­turii, dar fără succes. Abia după 10 ani de activitate literară, în 1888, a reușit să se im­­puie, cu piesa Onoarea, satiră so­cială de-o alcătuire destul de arti­ficială după gustul nostru de astăzi, dar pătrunsă de ideile cele mai înaintate ale vremei de alunei. „Onoarea" repurta un adevărat triumf și-l clasă pe Sudermann printre cei mai mari scriitori ger­mani ai timpului. „Onoarea" a fost jucată si pe scena teatrului nostru Naţional, pri­lejuind mare succes Aristiţei Ro­­manescu si maestrului Nottara. A­­celasi lucru îl putem spune si des­pre „Magda". In această din urmă piesă, care in original poartă titlul „Heimat" (In traducere aproxima­tivă: „Casa părintească"). Agata Bărsescu a înregistrat mari trium­furi pe scena Burgului din Viena si pe alte scene nemtesti. Câteva decenii Sudermann a stă­pânit, alături de Gerhard Haupt­mann, literatura germană. A scris numeroase piese, romane şi nu­vele, abordând diferite genuri. După război a mai tipărit o lu­crare cu caracter auto­biografic: .Portrete din viaţa meet’. Conferinţele Ateneului „N. Iorga“ Luni 26 Noembrie, ora 5 d. a., se va ţine la Teatrul Mic (Piaţa Pala­tului Regal) a V-a conferinţă din ciclul organizat de ateneul „N. Ior­­ga“. D. profesor Dim. Gusli va vorbi despre : „Metodele de cunoaştere a ţării, prin cercetări monografice“. D. prof. dr. Fr. Rainer, va face un rezumat al materialului cercetărilor biologice întreprinse de d-sa. D. profesor Georgescu-Breazul, va ilustra conferinţa cu strigări şi cân­­tece populare, înregistrate de d-sa la aparatul fonografic. Vor mai da concursul : d-ra Sora­na Ţopa, d. Mihail Vulpescu, d. I. Al. Brătescu-Voineşti, quartetul de coarde Teodorescu. Biletele la Jean Feder şi la cassa Teatrului Mic. Studenţii au intrarea liberă. Cum se spun versurile Elevilor şi absolvenţilor conser­­vatoriilor noastre de declamaţie, cari spun aşa de oribil versurile, le recomandăm următoarele sfaturi ale lui Paul Valéry dintr-o conferinţă recentă: Fugiţi de proză. Un vers bine spus trebue să păstreze ritmul şi rima. Fugiţi de efecte, de accentele prea violente, de strigăte, de por­niri nestăpânite. A confunda liris­mul cu furia d­e a confunda Muzele cu Pythia. Unele aparţin Olim­­pului; cealaltă ţine de neuropatolo­­gie. Fugiţi de melopee, de tonul mo­nocord, _E o ches­tie de gust şi mai ales de inteligenţă. Un poem e un fel de partiţiune. Arta se naşte din aceste trei o­­prelişti. BAUDELAIRE *^*■1Pi VALÉRY Critica străină şi Severa Burada Severa Burada, care la noi in ţară este acum la a doua expoziţie, e unul din cei mai notorii reprezen­­tanţi ai artei româneşti in străină­tate. Apreciat cu deosebire în cer­curile artistice pariziene, tânărul pictor a întrunit la expoziţiile sale din Apus sufragiile celor mai­­au­torizaţi critici. Intriadevăr iată cum se exprimă marele critic de artă Clément Morro: „Am mai avut ocazia să semnalez talentul solid şi plăcut al pictorului român Severo Burada, al cărui de­but la salonul artiştilor francezi a fost o revelaţie. Cele două portrete pe cari le expunea erau intr’adevăr de o calitate ce depăşea cu mult li­nia obişnuită. Anul acesta, Severo Burada m-a încântat pur şi simplu cu vioara şi luminoasa-i compoziţie alegorică Naşterea Primăverii. O femeie tâ­nără, frumoasă, îmbrăcată cu voa­luri de un trandafiriu îmbietor, e întinsă pe o piatră rustică. Se spri­jină pe un braţ pentru a surâde ra­zelor soarelui şi dragostei pe care i-o oferă florile. înapoia ei, o tâ­nără pereche e îmbrăţişată drăgăs­tos, natura însăşi se trezeşte şi to­tul nu vorbeşte decât de iubire! Culorile luminoase şi delicate sunt alese cu un gust perfect. An­samblul e pur armonios şi de o ele­ganţă rafinată ca o amintire fra­gedă din sec. XVIII-Iea, secolul a­­morphii. Severo Burada se clasează printre adevăraţii şi bunii decoratori“. Expoziţia compatriotului nostru, deschisă încă vre­o câteva zile la Ateneu, prezintă o ascensiune care se cuvine să fie apreciată şi susţi­nută. Vineri 23 Noembrie 1928 . B­URSA BUCUREŞTI, 22 Noembrie In Bursa oficială tendinţa slabă, după amiază in târgul liber tendin­ţa mai fermă. BURSA OFICIALĂ Banca Naţională 12550 Banca Blank 1540 Banca Italiană 850, 25, 40 Banca de Scont 425 Banca Comercială Română 1850 Banca Cerealiştilor 520 S. R- D. 850 Reşiţa 895 S. T. B. 1190 Le­tea 1000 Mica 715 Clădirea Românească 9.10 Astra Română 3425. 400. 10 Steaua Română 1900, 1880, 75 Credit. Minier opt. 1320. 1295 Credit. Minier pui 1175 I. R. D. P. 555.550 Redeventa 380, 400 Petrol-Brock 400, 10, 15, 5, 15, 5, 15 Renta împroprietăririi 59% Obligaţii judeţene 60.50, 60%. 60.20 Urbane Bucureşti 56, 56.15 Scrisuri Func. Rurale 58 100 lei 15,40 ir. Ir. la Paris 100 lei XTiiU!, la Zürich FRANCUL FRANCEZ e calm la 20.29% la Zürich; la Paris lira ster­lină e negociata la 124.13. LIRA ITALIANA e staţionari la 27.21%, URA STERLINA e calmă la 25.19. La noi devizele calme Aceiaşi acalmie în târgul nostru de devize. Transacţiunile fără de impor­tanţă. Cursurile staţionare. In târgul liber au cotat: Ultimele cotaţiuni ale leului 806 tei = o liră sterlină la londra. 15.40 fr. fr. = 100 lei la Paris. 3.12% fr. elv. = 100 lei la Zuerich. 61 cents = 100 lei la New-York. 3.44'A pengő—100 lei la Budapesta. 20.31 cor. cehe — 100 lei la Praga. 4.27 şilingi = 1 lei la Viena. Cu­rsul monedelor străine Schimbul in stranătos 22 Noembrie 1928 PARIS (închiderea) Londra 124.13 Elveţia 492.75 Olanda 1027.25 ZÜRICH (închiderea) Berlin 123.75 Amsterdam 208.50 New-York 5.19­4 Londra 25.18 % Paris 30.29 % Milano 37.21 Fraga 15.40 Buda­pesta 90.58 Belgrad 9.12 Vi Bucureşti 3.12 Varşovia 58.25 Viena 73 Pet­oliferele Române la Pa Is Astra Română Steaua Română C­onci *Jia Petrit Block Redevenţa Cota cerealelor LIVERPOOL, 22 (Hador). Deschiderea Grâu. Tendinţa calmă Decembrie 9.3%, Martie 9 4%, Mai 9.4%. închiderea Grâu Tendinţa sust- Decembrie 9.3 %, Martie 9 4%, Mai 9.4 %. Porumb, Tendinţa sust- Octomb. 9, Decembrie 9.00 %, Noembrie 9.1 f­. CHICAGO, 22. (Rador). Deschiderea Grâu. Tendinţa. Decemb. 116 Martie 121 %. Mai 124 %. Porumb. Tendinţa neregulată. De­cemb 88. Martie 89 %. Mai 91 %. Ovăz. Tendinţa sust. Decembrie 46%. Martie 47. Mai 48. Secară. Tendinţa sust. Decemb. 104. Martie 106 %. Mai 109. WINNIPEG, 22. (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa sust Decembria 119. Mai 125. Iulie 126%. Ovăz Decembrie 54. Mai 58 %. NEW-YORK. 22. (Rador) Cafea Rio Decembrie 1612 Ianuarie necotat, Martie 15.15. Mai 14­41, Iulie 14. Sep­tembrie 13.57. Tendinţa susţinută. NEW-YORK. 22. (Rador). Cafea Santos Decembrie 22. Ianuarie necotat, Martie 20.66, Mai 19.72, Iulie 19.22, ■eptembrie 18.79. Tendinţa susţi­nută. Piaţa cerealelor la Sarat­ Orzul a cotat 55 mii lei vagonul, ovăzul 56 mii, grâul 78 mii, secara 62 mii, fasolea 175 mii, porumbul 60 mii, iar sămânţa de bostan 190- 200 mii iei. consfătuireTlîbera-ULOR LA PRAHOVA PLOEŞTI. 22.­­ La clubul naţio­nal liberal de la hotelul „Europa“ a avut loc i­eri, adunarea generală a delegaţiei permanente. Au partici­pat şi delegaţi ai comitetelor comu­­­­nale din judeţ. * D. Dem. Nicolaescu, şeful organi­zaţiei de Prahova, a expus situaţia politică generală şi situaţia organi­zaţiei liberale de Prahova după ex-­­ cluderea quintiştilor.­­ A dat după aceia diferite instruc- I­ţii cu privire la alegeri. Ziarul „RADIO” vă oferă GRATUIT un aparat de radio electric ultima perfecţiune, complect montat cu lămpi şi haut parlour, care funcţio­nează fără baterii, fără antenă, fără acumulatori. Produs al Casei NORA Berlin. Reprezentant pentru Româ­nia : Jacques Paucker, Bucureşti, str. Smârdan 27. Cititi In ziarul „Radio" detalii complecte cum dvs. puteţi deveni fericitul câştigător! Ziarul „Radio“ este singura pu­blicaţie care publică complect, de­tailat şi corect programele tuturor posturilor de emisiune europene, pe o săptămână inainte. 16 pagini mari — 6 lei exemplarul. 557 314 277 73 TJ Franci francezi 6.50— 6.51 Franci elveţieni 32.05— 32.10 Belgas 23.18— 23.18 Lire sterline 807.00 -807.50 Lire italiene 8.70— 8.73 Lire otomane 86.00— 86.25 Mărci germane 39.65— 39.70 Zloți polonezi 19.00— 19.25 Silingi austriaci 23.42— 23.45 Cor. cehoslovace 4.94—4.94% Drahme 2.22— 2.25 Dolari 166%—166.30 Pengő 29.05— 29.10 Dinari 2.92— 2.95 Leve 1.22- 1.25 Fiorini irlandezi 66.80— 66.90 Franci Francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire Italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Silingi austriaci Pengő Coroane echos!:: Dinari Drahme Leve Florini olandezi Dolari 635- 6.60 32.15- 32.60 4.45- 4.65 807.00—812.— 8.73— 8.80 86.00- 87.— 39.50— 40.— 18.25— 19.00 23.50— 23.65 29.00— 29.50 4.90— 4.95 2.93- 2.12— 1.20-65.50- 66.50 165.50- 166.00 2­ 96 2.20 1.25 New-York 25.59 Germania 610 Belgia 355.75 Italia 134.05 Praga România 15.35 ■BRK*

Next