Adevěrul, ianuarie 1929 (Anul 42, nr. 13814-13836)

1929-01-14 / nr. 13824

faglia­l-a Dr.H.MA­RTIN v­ineca impotenta Neurastenia« Histeria »te ancolia, umiditatea, robia Paralisia, nevralgia, contracturi, tre­­murături, reumatism, vi­ob­nie, som­nolenţă, dureri de cap, NEVHOSA I­­NIMEI ŞI A STOMACULUI (palpita­ţ­ie, sighiţuri, noduri, vărsături, sero­­agie). Tratamentul copiilor Întâr­ziaţi, impulsivi, ONAM­A, INCONTI­NENŢA DE UHINA - Metode Fizico- Electrice şi Psihice Hipnotism, per­suasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bernheim Cone Berilion, Du­bois, etc. — Calea Victoriei 33 fost 47, Etaj II Casa Frascati. — Consul­­taţiuni 9-11 a. m. 2 -7 d. a. intrarea pe la Cinematograf. Interesant centr­u orice proprietar de automobile ! Dela producţia primitivă a cau­ciucului recuperat in junglele con­tinentului asiatic şi până la cul­tura ştiinţifică în imensele plan­taţii ale societăţei UNITED STATES RUBBER EXFORT COMPANY LTD NEW-YORK, s’au realizat progrese imense. După un debut modest şi Încercări anevoioase, această socie­tate a ajuns azi cea mai mare pro­­prietară d de plantaţiuni de cauciuc din lume. Dar asta nu este de ajuns. Adevăratul progres începe abia în felul cum se dobândeşte cauciucul ipar din lichidul produs de arbore, lichid denumit „Latex“. In Brazilia recoltarea cauciucului se face în mod primitiv pe beţe muiate in „Latex“ şi expuse acţiu­­nei unui foc de frunze, care coagu­lează fişii subţiri de cauciuc. In toată Asia coagularea se provoacă prin adaos de acid acetic. Toate aceste operaţiuni făcute in aer liber Împiedică produsul obţinut de a avea uniformitatea şi puritatea in­dispensabilă. Aceasta explică, în­­parte, de ce două pneuri din aceia serie, au totuşi o durată diferiţi. Singura, societatea UNITED STA­TES RUBBER EXPORT CO, LTL K­­EV/­YORK dintre toţ­i cultivator­i din întreaga lume întrebuinţează o metodă absolut ştiinţifică, adoptată­­după ani de îndelungată experienţă metoda pulverizării prin aparat speciale in camere ermetice. „LA­TEXUL“ este pulverizat, lichiiu inutil se evaporează graţie tempera­turei ridicate, rămânând astfel cau­ciucul pur. Cauciucul astfel obţinut se numeşte cauciuc pulverizat Cau­ciucul pulverizat este pur, liber de orice acizi sau alte corpuri străine. El este absolut uniform şi posed! In cel mai inart grad cele două calităţi vitale ale cauciucului : rezistenţa la tensiune şi la fricţiune. Singurele, dintre toate fabricatele din lume, pneurile ROYAL CO1D sunt fabricate, nn Întregime din cau­­­ciuc pulverizat Aceasta explică reputaţia abc­olut fără precedent şi fără rival a cau­ciucului ROYAL CORD. Generalul care a depus ca martor a trebuit să spue adevărul, deoarece prestase jurământ. Ordinul pe care ministrul i l-a dat ilm­inentui a fost transmis neapărat şi membrilor Consiliului de război de dânsul, care spera achitarea... După asemenea judecăţi s’au um­plut zece ani intr’una temniţele ţării. Iacă de ce noi cerem o largă amnis­tie politică şi militară. In armata, in timpul războiului, s’au comis multe şi grave greşeli. Din aceste greşeli au rezultat raii de vieţi omeneşti zadarnic pierdute. Responsabilităţile acestora nu s‘au stabilit nici pedepsit, dimpotrivă. Câţi n‘au fost Înaintaţi şi decoraţi din cei cari meritau să-şi ispăşească păcatele, cel puţin la fel de greu ca aceia cari, fiindcă au păcătuit intr’un fel oarecare, au înfundat temniţile de ani de zile şi mai au ani de ispăşire!... Să nu ne milostivim de aceştia? Dar mai sunt in temniţile noastre condamnaţi de la tulburările agrare din 1907. Douăzeci şi unu de ani de ocnă să nu fie oare de ajuns? Şi aşa, câţi nu sunt care au dreptul să iasă din iadul in care suferă, mai ales când ei suferă ştiindu-se nevinovaţi. Chiar avocaţii condamnatului Bu­jor spun despre acesta că ar fi vic­tima unei erori judecătoreşti, sau a unei condamnări din ordin. Aşa ştiu eu, din studiul amănun­ţit al dosarului cauzei şi din asis­tenţa mea la proces, că Boris Şte­­fanoff n‘a comis nici un fapt penal, că, în cursul procesului nu s‘a afir­mat nici o acuzaţie precisă, ci nu­mai vorbe şi iar vorbe, iar altceva nimic. Pot sta eu indiferent faţ' .­ ..in asemenea caz? Nu mă rabdă conştiinţa ! Ţara întreagă este azi mişcată şi indignată de a vedea răutatea su­fletească a celor cari pun obstacole intenţiunii guvernului de a acorda amnistia, celor care care o merită. Pentru opunerea câtorva suflete rele, guvernul nu se va da îndărăt şi îşi va ţine cuvântul. Chestiunea este când : de sărbăto­rile Paştelor sau de 10 Mai? Noi sperăm că amnistia se va da de Paşti, acea sărbătoare creştină, cea mai mare din toate, care consa­cră iertarea păcatelor. Comitetul central de iniţiativă strânge datele şi motivele fiecărui caz, pentru a forma categoriile de amnistieri pe care să le recomande guvernului. E o lucrare grea, care cere timp şi multă muncă. O comisiune de avocaţi a luat gra­tuit sarcina acestei lucrări. Ştim că şi guvernul a pus la cale studiul amnistierii. Este o mobilizare generală a sufle­telor cele bune în lupta ce a deca­rat-o amnistiei sufletele rele. In loc să se căiască de răul ce au făcut şi să caute să-i curme conse­cinţele, răii stăruesc. Glasul mare şi public se va ridica împotriva lor, hotărâtor, secundând pe d. Maniu în dreapta şi patriotica sa operă . Amnistia se va da, spre marea mulţumire a tuturor compătimitori­lor şi a celor cari şi-au jertfit sănă­tatea, interesele şi timpul de muncă, nu din vina lor, ci din răutatea per­secutorilor lor. Nu sunt multe suflete rele in bla­goslovita noastră ţară, dar, din pă­cate, acestea au ocupat locuri de frunte, în care au putut face răul în voie. Stăruinţele sufletelor celor bune fiind un număr colosal mai mare, vor zădărnici şi birui opintirile ce­lor rele şi vom avea marea bucurie— sperăm, de Paşte — de a aplauda triumful dreptăţii şi al creştineştilor milostiviri. C. G. Costa-Foru Atentat asupra unui pro­curor in Franţa PARIS.­­— O dramă sângeroasă s’a petrecut Luni, în palatul de jus­tiţie dela Aîx-en-Provence. Primul­­procuror dăduse in mod foarte­­ drastic portarului palatului, un fost poliţist, ordinul de a face să func­ţioneze in permanenţă caloriferul, din cauza frigului ce domneşte în a­­cest moment Portarul se simţi in­sultat, alergă la locuinţa sa, de un­­de luă o armă de serviciu şi începu­­ să tragă focuri asupra procuroru­lui, care o luă la fugă. Portarul ni­meri totuşi pe procuror cu două gloanţe şi în urmă se sinucise tră­­gându-şî un glonte in cap, care-1 u­­cise pe loc. Procurorul s’a ales cu răni ușoa­re la coapsa superioară și la umăr. Expozii­a pictorului Troteanui In sala căminului artelor expune pictorul R. Troteanu. Cu fiecare nouă expoziţie picto­rul R. Troteanu, îşi marchează în mersul ascedent o nouă etapă. După o desfăşurare energică de compozi­ţie de mare envergună, cum s’a în­făţişati la expoziţia din anul trecut, urmează o fază de concentrare, de adâncire, cu numeroase opere care desvălue darul armoniei de culoare şi varietatea de motive, concepute într-o plastică sensibilitate. Pentru cunoscătorii în procedeele întrebuinţate de artiştii plastici pentru realizarea viziunii lor Inte­rioare, această expoziţie este plină de interes. Calitatea materiei colori­­stice e savuroasă, fragedă şi energică în acelaş timp. Colţul din Iaşi e o viziune unică prin juxtapunerea planurilor care dă un relief neobicinuit, aromat de o poezie bizară, datorită coloritului arămiu, sobru, dar energie. Tot așa în Chilia, Interior de mălnăstire, Pa­rastas, culoarea cântă în tonuri vi­brante, puternice, Într'o atmosferă particulară picturii d-lui Troteanu. Florile sunt mici poeme simfonice coloristice, cu mulg­i varietate de gamă, drâgălășie o ofcuavitate fără dulcegăria obicinuita cu care se confecţionează acest gen de pictură. Naturile moarte, d­­n ciuda bi­zarei lor denumiri, sunt pline de viaţă interioară, o misterioasă poe­zie se degajă din cărţile vechi, din sfeşnicele cu lumânări, din florile din oale, din perdelele pătrunse ele razele soarelui, ori întristate de um­bră. Fiecare floare e un individ, o persoană cu particularităţile şi far­mecele ei proprii. Peisajul ocupă loc important in expoziţia d-lui Troteanu. Găseşti a­­ceeaş preocupare de punere in ca­dru cu însuşiri prin excelenţă deco­rative. Gama coloristică diferă de la o lucrare la alta, după cum diferă şi starea sufletească. Peisaje de tmp deschis, puţin accidentate, din pastă grasă, uşor aşternută, mân­­gâioasă pentru retină, cu tonalităţi bogate de email, de smaragde, co­balt şi sidef. In capete regăsim pe meşterul compozitor care ne a dat învierea şi Şezători. Calmul expresiv al fi­gurilor, rivalizează cu stilul propriu d-lui Troteanu şi cu nesfârşita va­riaţie de armonie, până la cele mai neînsemnate detalii, in aparenţă. O broboadă roşie, un guler alb, o şu­viţă de păr, o frunză arămie în fond, sunt toate părţi dintr'un tot indivizibil, aducând fiecare un a­cord sau o disonanţă cu celelalte. Un ochiu priceput şi educat ştie să facă diferenţa culorilor pe care le pune d. Troteanu în tablourile d-sale. Nu e vopseaua banală, acea materie rece, inexpresivă ce o în­tâlneşti pretutindeni di e transfor­mată în o substanţă imaterială — deşi vizibilă — substanţă cu desă­vârşire transparentă, bogată în re­flexe şi incomparabil de profundă. Iar rezultatul acesta e obţinut de o pricepută mânuire a modestelor u­­nelte pictoriceşti, de o retină sensi­bilă şi o inteligenţă plastică aparte. ST. VORONA_ ŢIGANCĂ Rothschild e darnic Baronul de Rotschild întrebuin­ţează o bună parte din averea lui pentru opere de înaltă cultură, pro­tejând atât literele cât şi ştiinţa ori artele. In privinţa dărniciei baronului nimeni nu are prea mult de zis, so­­cotindu-i-se acest dar drept o moş­tenire, ca multe alte moşteniri. Bătrânul Rotschild, in timpul re­voluţiei dela 1848 se pomeni odată cu delegaţii poporului în biroul lui. — Dumneata ai 70 de milioane de franci — spuse un delegat — în vre­me ce alţii n’au nimic. Trebue să împărţi averea d-tale cu ei. — E drept, răspunse bancherul, am 70 de milioane de franci şi în Franţa sunt 35 de milioane de locui­tori. Făcând socoteala, foarte sim­plă, urmează că fiecărui locuitor îi revine exact doi franci. Vă rog deci să treceţi pe la cassă şi să încasaţi partea dumneavoastră. Nu se ştie ce-au făcut reprezen­tanţii poporului, dar se poate vedea că familia Rotschild a fost şi este darnică 1 Q. E. D. O nouă piesă a lui Maiakovski Poetul V. Maiakovski a încheiat şi predat teatrului „Mejerhold ” noua lui piesă de teatru „Ploşniţa”. Pie­sa este împărţită în două părţi: prima pârtie are loc în timpul de faţă, iar persoanele își găsesc moar­­­­tea într'un incendiu; a doua parte­ are loc în 1979. Piesa este o utopie socială.­­ ADEVERUC Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Un artist nou cu cuget vechia Un centenar Ion A­nestin In lumea noastră artistică, care huzureşte de bine când e lăsată să şi toarne inspiraţia în tiparele de împrumut ale plasticei de aiu­rea Ion Anestin e un artist no, un răsvrătit Cal puţin aşa ni-i pro­­ectează actuala lui expoz­ie, care Înfăţişează intr'o sală a Ateneului, truda cugetului său între alfa şi o­­meea al plasticii. De­sigur n'a fost un calcul al ar­tistului, când ad­resându-se întâia oară unitar, publicului, a ţinut to­tuşi să se descompună să-şi dumice cu Încăpăţânare darul. In lucrări , pornite de la linia cea mai simplă a­­ schiţei până la îmbinarea cea mai reliefată a compoziţiei adânc cuge­tată. E fără îndoială, o întâmpla­re, venită să pledeze mai cu temeiu afirmaţia câ Anestin e un artist nou. De altfel noutatea artistului cons­tă mai puţin în faptul că a ştiut să facă dovada calităţii meşteşugu­lui său Se­ va putea uşor spune că, în ultima analiză, dacă Anestin ştie că desemn-)*« mai ştiu şi alţii, deşi mulţi dintre zugravii şi netrarii noş­tri de astăzi nesocotesc această la­tură a industriei lor. (Şi e un mare păcat). Originalitatea lui Anestin constă insă în viabilitatea ce dă fiecărei lucrări. Anestin cugetă. (Şi aceasta e o mare calitate). Cugetă şi-şi re­produce gândul vizual, plastic, dând o viaţă personală pârzei neînsufle­ţite, pietrii reci Şi dacă se mai în­tâmplă ca acest cuget să nu fie ca al lui cutare, cu ale cărui sentenţe suntem obişnuiţi din revistele ilus­trate pe cari le primim prin vamă şi le răsfoim la cafenea, opera lui Anestin intră in domeniul artei pure. (Şi aceasta se întâmplă cu toată creaţia sa). In linii generale acesta e Anes­tin. Opera lui e impregnată de acest vechiu obiceiu al cugetului şi de această noutate, pentru arta româ­nească, a cugetării plastice, rezul­tată dintr-o înţeleaptă şi statornică cultivare. Creştin interpret al păgânismului şi păgân în faţa celor pravoslav­nice. Anestin ni-l redă pe Crist, cu desăvârşire umanizat pentru a da biblice trăsături de icoană eroticu­lui mit al Ledei Resemnarea pur omenească a Marelui Crucificat, chinul miede al femeii, mamă sau amama d­in faţa tainei de ne­pătruns a rigidităţii morţii, pova­ra eternă şi inevitabilă a durerii sunt tratate de Anestin cu o impre­sionantă vigurozitate Linia sigură şi simplă a desemnului, efectele a­­tât de putui căutate de culoare, pie­trificarea imprimată personagiilor fac din concepţia artistică a picto­­rului-sculptor Anestin un alt Nou Testament.. (Şi dacă voiţi totuşi un defect e bine să se şti, că, prea puţin con­vins de valoarea lucrărilor sale, Anestin le prezintă sub mult prea modeste aspecte. Tratarea subiecte­lor ar necesita mijloace mai somp­tuoase, în ce priveşte suprafaţa pân­zelor şi a greutăţii ramelor. Dar aces­ta e un defect­, pur o»enercial, pe care nădăjduim !l va repara — ier­te-ni se indiscreţia — succesul ma­terial destul de meritat, al expozi­ţiei). Erotismul lui Anestin e păgân, primitiv, smuls uneori din mitologia greacă şi infăţişat de pildă în mitul Ledei, basorelief de o tratare hotă­­rît îndrăzneaţă şi ca înfrigurare a simţurilor exprimate şi ca amploare atică de linii. Extatică, soţia lui Tyndar primeşte mângâierea lui Zeus, transformat în lebădă, o lebă­dă de praxitelică puritate ca formă, dar de păgână grandoare ca pasiu­ne.Răzvrătit împotriva tuturor su­perstiţiilor şi a convenţiilor scolas­tice, totuşi meşteşugar obsedat de simţul proporţiilor şi al perspecti­velor, Anestin ne vine. — într'o vre­me de secetă artistică, — într'ade­­văr nou In tratare şi unitar tn con­cepţie. Deşi destul de tânăr, se do­vedeşte totuşi suficient de matur pentru încordarea fără preget ceru­tă de creaţie. Egal înzestrat de natură cu darul picturii şi al sculpturii, o Întregeşte pe una cu cealaltă, citind reliefuri sculpturale picturii şi efecte croma­tice sculpturii. E acelaş un desemn ca şi în aquarelă sau în uleiu; e acelaş în portret ca şi în peisagiu; e acelaş un bronz sau un gips ca şi în compoziţia picturală de grea concepţie. Anestin e un artist nou, cu cuget vechiu, în care e bine să se pună mari nădejdi. I­ST. IOACHIMESCU Genialul naturalist francez, părinte­le doctrinei transformismului, des­pre care „Adevărul" a publicat un articol, în numărul de eri. S-a năs­cut în anul 1829. Franţa va serba în curând centenarul lui glorificându-i. învăţământul superior din Bulgaria Universitatea bulgară din Sofia a fost înfiinţată zece ani după elibe­rarea politică, adică la 1887 şi în primul an şcolar a avut 43 studenţi. In ultimii 40 ani universitatea din Sofia s’a desvoltat însă foarte mult, atât în ce priveşte numărul facultă­ţilor cât şi cel al studenţilor. In anul şcolar 1928—1929 această universitate numără 4162 studenţi între cari 1204 studente. Pe lângă universitatea de stat ca­pitala Bulgariei mai are şi o altă şcoală superioară — Universitatea liberă, care a fost înfiinţată Încă in 1920, numărând în primul an 523 studenţi, număr care a crescut In ultimul an la 1594. In 1922 s’a înfiinţat la Sofia o Academie de muzică cu 33 studenţi. Acest număr a crescut de asemenea, ajungând în ultimul an şcolar la 148 studenţi şi studente. Cam acelaş nu­măr de studenţi frecventează Aca­demia de arte, care a fost înfiinţată în 1926, când s’au înscris numai 46 studenţi. Deoarece în Bulgaria e foarte răs­pândit sistemul cooperatist, s’a în­fiinţat in 1924 şi o instituţie supe­rioară pentru studiul cooperaţiunii — şcoala superioară de cooperaţiu­­ne — frecventată azi de 50 studenţi şi 7 studente. Numărul general al studenţilor de la şcoala superioară din Sofia a­­ju­nge la peste 6000. Merită o deo­sebită atenţie şi împrejurarea că numeroase şcoli superioare au fost înfiinţate după război, care s-a în­cheiat nefavorabil pentru Bulgaria. Moartea unui scriitor rus Zilele acestea a murit la Roma de tuberculoză, cunoscutul scriitor şi publicist rus M. K. Pervuhin. Pervuhin a trăit aproape 20 ani­ la Roma şi a lucrat până la sfârşi­tul vieţii la articolele şi povestirile sale literare. Noul aironram al învăţământului se­cundar polonez La 1 Februarie a. c. intră în vi­goare nouile dispoziţiuni ale minis­terului instrucţiunii publice din Po­lonia, prin care se introduce în toate şcolile secundare din Polonia săp­tămâna de studii de 30 ore. De la 1 Februarie se va învăţa în aceste şcoli numai 5 ore pe zi şi nu 6 cum a fost până în prezent in ma­joritatea liceelor poloneze. Dispoziţiunile prevăd şi orele ce trebue consacrate diferitelor obiecte de studii. Manuscrisul ,­Miel şi una de nopţi" la Aca­demia de ştiinţe din Leningrad Se anunţă din Leningrad, că Aca-­­demia de ştiinţe de acolo a intrat, in posesiunea unui foarte preţios manuscris — cel al povestirilor a­­­rabe „O mie şi una de nopţi”.­­ Manuscrisul se află într'o stare cât se poate de bună şi e socotit, printre cele mai valoroase manus-­­­crise. I Cărţi-Reviste A apărut ,,O călătorie în lumea basmelor“ de Selma Lagertóf, fan­tasticele aventuri ale lui Nils Hol­­gersson, prefăcut în pitic. SELMA LAGERLOF Cartea se găseşte la toţi librarii shioscani şi depozitarii de ziare. Preţul unui volum so­lei. s- „v­­. fa, ' • ' LAMARCK Un nou trust de filme in Rusia După cum anunţă ziarele ruseşti sovietul Muncii şi apărării, a găsit ca necesar să înfiinţeze un nou trust de filme pentru fabricarea de ma­terial cinematografic şi­ fotografic. Conducerea ideologică şi artistică a noului trust a fost încredinţată Co­misariatului Instrucţiunii publice. In ajunul unui nou zbor la Polul Nord Zilele acestea a avut loc la Mos­cova o şedinţă a grupului „Aero­­arctic“ sub preşedinţia academi­cianului A. Fersman. Au luat par­te şi profesorii V. Vize şi Samoi­­lovici, cunoscuţi din expediţia „ po­lară pe ,,Krasin“ şi „Maligini“. S-a ascultat şi referatul din Berlin asupra înţelegerii cu societatea „Graf Zepelin“, care a fost încheia­tă intre căpitanul Eckener şi dr. F. Nansen. Conform acestei înţelegeri, dirija­bilul „Graf Zepelin“ va fi predat în 1930 societăţii „Aero-arctic“ pentru un zbor la polul Nord. Grupul din Leningrad al societă­ţii „Aero-arctic“ a hotărât în şedin­ţa menţionată, ca din­ echipajul di­rijabilului să mai facă parte un geo­­fizician, un magnetolog, un geomor­­folog şi un microbiolog. Deoarece călătoria spre polul Nord duce în mare parte în jurul litora­lului sovietic, s’a hotărât ca in tim­pul cel mai apropiat să se cerceteze întreaga rețea a stațiunilor meteoro­logice și radiotelegrafice, cari se a­­flă în regiunea uavală. S­TUAT­A rariOR !N CAPITALA După ultimele rapoarte sosite la ministerul sănătății situația epide­miilor în Capitală este următoare: So0’,"M", 283 cazuri; nordioă dif­ici­­că 21; febră tifoidă 21 și erizipel 13 cazuri. Un harnic comerciant din Capi­tală îmi semnalează un fapt, care de altfel, este de notorietate publi­că şi făcând oarecum parte din obi­ceiurile pământului. îmi semnalează anume faptul că pe când cei înscrişi în vederea obţi­­nerei unui număr de telefon aş­teaptă zadarnic de ani de zile ca să fie satisfăcuţi, alţii, socotind inu­tilă osteneala de a face o cerere, ca­pătă număr şi avarat în ziua în care doresc. Secretul sau mai bine zis, reţeta — fiindcă nu e nici un secret la mijloc — este bine cunoscută. Plăteşti o sumă oarecare (câte­oda­tă până la 20 de mii de lei) unui intermediar, care din ocupaţia a­­ceasta şi-a făcut o sursă frumuşică de venituri, şi ai telefonul instalat cu număr şi cu tot ce trebue. In procedeul acesta este o nedrep­tate pentru cei cari au mers pe drumul legalităţii şi totodată un a­­buz căruia trebue să i se pună ca­păt. Onoratul comerciant, care imi prilejueşte rândurile de faţă, pre­zintă in acelaş timp o soluţie, pe care o crede destul de eficace. Propune anume ca direcţiunea generală P. T. T. să ceară plata pe doi ani anticipat de la aceia cari au făcut cereri oficiale pentru instala­rea unui post de telefon, bine in­­teles, respectând in mod nepărtini­tor ordinea in care au fost depuse cererile. Cu produsul acestei sume suszisa direcţie ar putea să realizeze o bu­nă parte din îmbunătăţirile menite să ridice instituţia P. T. T. la ni­velul instituţiilor similare din sta­tele mai inaintate. Supunem această propunere chib­­zuinţei direcţiei respective, fără ca din partea noastră să luăm o atitu­dine într’un sens sau int faltul. Mai intâiu, pentrucă nu putem şli ce su­mă ar reprezenta plata pe un an anticipat a taxei celor cari s’au în­scris şi până acum n’au obţinut nu­­mărul şi instalaţia de telefon. Al doilea, pentru că nu ştim in­­trucat legea comptabilităţii statului ar permite încasarea pe doi ani a unor taxe, cari prin buget nu sunt stabilite decât pentru un an de zile. Insă, abstracţie făcând de faptul acesta, nu e mai puţin adevărat că direcţia generală P. T. T. are putinţa şi mai ales datoria de a curma de­finitiv continuarea abuzului cu ob­ţinerea, in schimbul unui bacşiş, plăţii intermediarilor, sau cu ceda­rea, in schimbul unei filodorme, a numerelor de telefon. Mijlocul este simplu şi lesnicios. In primul rând, respectând cu toată stricteţea regula de a satisface ce­rerile numai in ordinea ăn care au fost prezintate, să vegheze ca să nu se sară peste această ordine. In al doilea rând să stabilească regula că de îndată ce o instituţie sau o persoană particulară nu mai are nevoe de telefon, numărul res­pectiv să revie de drept direcţiei generale P. T. T. , iar nu să conti­nue a fi socotit ca proprietate per­sonală a posesorului de până atunci. Acesta să n’aibă nici un drept de a-l ceda sau vinde a tuia. Că astăzi se practică in mod cu­rent și public vânzarea si cumpăra­rea de numere de telefon, dovada o putem avea zilnic fiecare din noi, urmărind anunţurile ziarelor. E un abuz care trebue să ia sfâr­şit. ELVIN ■...................■■■■———! Din necazurile celor mulţi NEDREPTĂŢI CU NUMERELE DE TELEFON BURSA BUCUREŞTI, 11 Ianuarie Tendința fermă în compartimen­tul bancarelor, industriale şi rente. Au încheiat la BURSA OFICIALĂ Banca Naţională 13.100. 13.050. 13.060. 13.000. 13.050. 13.100. B-ca Românească vechi 1­05 B-ca Blanck 1600 B-ca Generală 835. 40. 45 B-ca Agricolă 230 B-ca Minelor 340 Creditul Industria­ 110*1 S. T. B. 1300 Reșița 970. 65. 60. 65 Clădirea Românească 960. 75 "■­"■patina 1030 Mica 830. 35. 40 Cartea Românească 400 Astra Română 3165 Creditul Minier 1170. 80. 85. 65 Creditul Minier pui 1115. 20. 100 I. R. D. P. 55. 45. 50 România Petroliferă 590 împrumutul Unirei 657/4 Renta împroprietăririi 59.00-59.25 Scrisuri Rurale Scrisuri Urbane Iaşi 55.25 100 lei 3,12 fr.e­v. la Zu­rich­ 100 lei 15,40 fr. fr. la Paris FRANCUL FRANCEZ e calm la 20.31 la Zürich şi la Faris lira ster­lină e negociată la 124.09. LIRA ITALIANA e staţionara la 27.1314 la Zürich. LIRA STERLINĂ e staţionară la 25.2014. La noi devizele calme Aceeaş acalmie în târgul nostru de devise. Cursuri­le staţionare. Transacţiu­­nile reduse. In târgul li­ber au cotat: Franci francezi Franci elveţieni Belgas Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloți polonezi Schillingi austriac! Pengő Cor. cehoslovace Dinari Drachme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.50— 6.53 32.10— 32.17 — 23.15— 23.25 807.00­­807.50 8.73— 8.75 86.00— 86.25 39.65— 39.80 18.75— 19.00 23.45 29.05 4.94— 2.90— 2.20— 1.20­ 66.50— 66.75 166.25—166.70 Ultimele cotaţiuni ale leului sfifl lei = o oră sterlină la Londra 60 bents — 50 lei la New-York 15.40 frs. fr. = 100 lei la Paris 3.44.50 pengő = 100 lei la Buda­pesta 20.33. cor. cehe = 100 lei la Pragi 4.27.55 shilingi = 100 lei la Viena 2.53 mărci germ. = 100 lei Ut Berlin Cursul monedelor străine Schimbul in stră nâtst. Cota cerealelor LIVERPOOL, ÎL (Rador) Deschiderea Grâu ! Tendinţa just. Decembrie 9.134, Martie 92%. Mai 9.4%. închiderea Grâu. Tendinţa uşoară. Decembr. 9.1, Martie 9.2, Mai 9.4. Porumb : Tendinţa calmă. Octom­brie şi Noembrie necotat. Decem­brie 9.2. CHICAGO, 11. (Rador) Deschiderea Grâu: Tendinţa ap susţin Martie 117%, Mai 120%, Iulie 121%. Porumb : Tendinţa ap. susţ. Mara­tie 92, Mai 96%, Iulie 9054. Ovăz: Tendinţa ap. susţ. Martie 49%, Iunie 49%, Iulie necotat. Secară : Tendinţa grea Martie şi celelalte necotat. WINNIPEG, 11. (Rador) Deschiderea Grfm­: Tendinţa uşoară. Mai 123, Iulie 125%, Octombrie 124%. Ovăz: Mai 50%, Iulie necotat. NEW-YORK, ÎL (Rador) Calea Rio : Ianuarie necotat. Mar­tie 15.52, Mai 14.85, Iulie 14.35, Sep­tembrie 13.85, Decembrie 13.48. Ten­dinţa uşoară. Calea Santos: Ianuarie necotat. Martie 22.08, Mai 21.31, Iulie 20.53, Septembrie 19.66, Decembrie 19.50. Tendinţa uşară. INFORMAŢIUNI Consiliul sanitar superior Intrim­­­it­eri a decis să ceară un raport comisiei însărcinată cu redactarea regulamentului stupefiantelor spre a se cunoaşte stadiul lucrărilor a­­cestui regulament. S’a luat apoi In discuţie chestiu­nea reclamei specialităţilor medi­camentoase şi s’a aprobat propune­rea d-lui dr. Danielopol dată în sensul ca odată cu cererea de auto­rizare a fabricatelor medicamentoa­­se să se înainteze şi reclama pe care reprezentantul o va face ace­lui medicament____ Ministerul instrucţiunii publice face cunoscut că e vacantă una din bursele create de ministerul de ins­trucţie şi culte din Varşovia pentru un student român ce se va ocupa cu studii în domeniul limbii, litera­turii sau istoriei polone. Pentru a­­ceastă bursă se ţine concurs la uni­versitatea din Bucureşti in ziua de 1 Marie 1929. Candidaţii­­­or în­­nainta cererile lor până la 21 Fe­bruarie. ministerului instrucţiunii. Ministerul instrucţiunii face cu­noscut autorilor de cărţi didactice că termenul pentru depunerea lu­crărilor este ziua de 15 Martie. Autorii vor depune la secretaria­tul consiliului permanent pe lângă manualele respective şi recipisa de consemnare la Casa de depuneri a taxei de cercetare şi anume 1200 lei pentru materiile ce se predau după programa analitică o oră pe săptă­mână, 1800 Iei pentru cele două ore pe săptămână, 2400 lei pentru trei sau ma­i multe ore și 800 lei pentru modelele de caligrafie. Adevărul Li­star Elveţia Olanda 23.50 29.15 4.95 2.95 2.25 1.25 Franci francezi Franci elveţieni . Franci belgieni T­ire sterline Lire italiene f­ire otomane Mărci germane Zloți polonezi Silingi austriaci Pengő Coroane cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.55- 660 32.00— 32.50 4.65— 4 75 -08.00—812.00 8.75- 8.82 81.00— 83.00 39.50- 40.00 18.50- 19.25 23.50-29.00— 4­90— 2.93— 2.10— 1.20-65.00— 67.00 166.00-166.50 23.80 29.50 4.95 2.97 2.15 1.25 77 Ianuarie 1029 PARIS (închiderea) Londra 124.12 New-York 25.59 M Germania 508.25 Belgia 355.50 Italia 133.90 Praga 75.90 România necotat 492-25 . 102615 (închiderea) 123.47 308.57 S. 19.57 35.201« 20J1 15.38 M 27.18 * 90.62 * 9.12 % 3.12 58.20 73X17 române la Paris ZÜRICH Berlin Amsterdam New-York Londra Paris Praga Milano Budapesta Belgrad București Varşovia Viena Petoliferele PARIS, U. (Radei) Astra Română Steaua Română Concordia Petrol-Block 7M# Redevența necotat. a Um’e e înmormântat Cristofor Columb BERLIN. II (Rador). — Ştiri ini­­mlîe din Paris, anunţă că in archi­ved oraşului Sevilla sau descope­­rit documented relative la înmor­mântarea lui Cristofor Columb des­coperitorul America!. Din decremen­ted găsite, recoltă că rămăşiţele nă­­min­eşti ad Ini Columb. are fost Sno­ovate întâia in Biserica din Sevilla, şi că ulterior, în corfo-mi­­tate cu voinţa defunctului rămă­şiţele sad au fost transportate şi depu­s la Catedrala din San Do­mingo. Nou! buget german BERLIN, 11. (Rador).— Noul bu­­get a! Reichului se echilibrează la cifra aproximativă de 10 miliarde, fiind sporit cu 500 milioane mărci, din cauza nouilor cheltueli. Acope­rirea acestor cheltueli se va face prin sporirea impozitului pe bere, a impozitului pe moşteniri și pe a­­vere. De asemenea Reichul va ce­da statelor federate circa 100 mi­lioane mărci mai puţin decât anul trecut din produsul impozitelor. Experienţa de sare, după toate pro­babilităţile actuală, a vieţii, ratifică primatul­­trecutului asupra prezen­tului. Astăzi, vinurile sunt „botezate“ cu apă, cântecile bătrâneşti stropşite de jazzuri şi sufletele „ancanajate“. „Hronicul Măscăriciului Vălătuc“ conţine o „ars bibendi”, dar şi o „ars vivendio filozofie, enunţată în aforismul de înalt gust : „Primo bibere, deinde filosofare“ şi chiar o estetică, ilustrată prin ver­suri de poezie veche, intercalate în text. Am consemnat, ca o datorie de istorie literară, lecţia de­ naţionalism etic şi viticol, a d-lui Al. O. Teodo­­reanu, pornită din campamentul ve­sel al unuia din veniaminii „specifi­cului naţional“. Nu este exclus insă, ca bicisnicul prezent, după primul volum al auto­rului, tribut pe altarul molohului pa­seist, să ne rezerve un Al. Teodo­­reanui, în ipostaza înzecit mai apro­priată, a unui „viveur“ şi „bon, vi­vant“, descins din pastişă, în viaţă. Şerban Cioculescu P. S.­­ D. Petru Comarnescu a in­terpretat ultimul nostru foileton: „Un catolic apărător al creştinilor răsăriteni, Richard Simon“, ca pe „o nevoie de legătură cu adevăraţii români (!) şi cu ideile ce azi au triumfat“ (mistice şi ortodoxe, în gândul d-sale). Ii curmăm ipotezele fanteziste, afirmând că foiletonul nu avea alt scop decât cel informativ, despre o carte de absolut prim or­din, necunoscută la noi Azi a apărut ziarul . Cea mai completă publicaţie radiofonica Prost serviciu: Amatorii şi propa­ga­nda j r­a­diofonica Proectul unei noul organizări a societăţilor comercializate atinge şi societatea de difuziune radio­­telefonică. J­­urnalul vorbit la Radio 1 **** Critici­i amatorilor **** Tabloul ultimelor autorizaţii pentru instalarea posturilor de recepţie „TEAMA" O NUVELĂ DE RADIO de Otilia Ghibu T . F. pe inelesul tuturor Clasificarea posturilor europene, care pot­­ auzi de In fara noastra Precum si numeroase articole tech­­nice, curiozităţi, reportaţii, ştiri, înformaţiuni, de vorbă cu cititorii, ilustraţii. Premii în valoare de 101­.000 lei, aparate şi piese de radio „NORA“ Programul posturilor «le emisiune europene pe o săptămână înainte 24 pagini mari 8 Lei

Next